DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

11.07.2015 Views

Privitor la Capitolul 16 – “Întreprinderile mici şi mijlocii”, Comisia Europeană a subliniat că„tratamentul impozitării preferenţiale a IMM-urilor constituie o problemă potenţială şi că facilităţilefiscale incluse se vor dovedi dificil de aplicat – o situaţie care creează riscul unei birocraţii sporite, cât şitratamentul arbitral al întreprinderilor. Aceste măsuri par să contravină regulilor obişnuite de piaţă şi suntpotenţial incompatibile cu obligaţiile asumate de România la nivel internaţional, inclusiv Contractul cuEuropa. În final, dând un astfel de statut preferenţial IMM-urilor, s-ar putea încuraja fragmentareaîntreprinderilor mari.”În fapt, modificarea impozitului aplicat micro-întreprinderilor constă în: Exceptarea de la plata impozitului pe profit; micro-întreprinderile vor plăti 1,5% din venituriletrimestriale obţinute din orice surse, respectiv din veniturile care sunt înregistrate în contul deprofit şi pierderi al micro-întreprinderilor; Diminuarea impozitului datorat cu suma investiţii lor efectuate din profit, în activerăscumpărabile destinate pentru activităţile pentru care întreprinderea este autorizată.Deşi nu există indicii clare că Uniunea Europeana ar considera că acest impozit face obiectul unorreglementări de impozitare dăunătoare, această situaţie poate avea loc în viitor. Prevederile Codului ce potacoperi acest impozit sunt următoarele: cota efectivă de impozitare scăzută şi faptul că această facilitatepoate fi oferită firmelor care nu au o activitate economică reală. Acest ultim aspect se referă la situaţia încare aceste firme sunt folosite pentru a evita impozitarea ridicată a veniturilor personale.Conform Raportului privind Impozitarea dăunătoare al OECD, acest impozit poate fi inclus încategoria impozitării dăunătoare numai judecând după primul criteriu: impozit zero sau cote efective deimpozitare scăzute.Luând în considerare condiţiile Codului şi Rapoartelor Comisiei cu privire la progresul de aderare,desprindem concluzia că România trebuie să abandoneze în perspectivă acest impozit pe cifra de afaceri amicro-întreprinderilor.4.5.1. Prevederi semnificative vizând impozitarea/ taxarea afacerilor, ale noului Cod fiscalromânesc● Impozitul pe profitNoul Cod fiscal 51 reglementează preluarea prevederilor aplicabile în UE referitoare la regimulfiscal comun care se aplică societăţilor "mamă" şi filialelor acestora pentru distribuţia de dividende, înconformitate cu prevederile Directivei nr. 90/435/CEE şi cel aplicabil fuziunilor, divizărilor, divizărilorparţiale, transferului de active şi schimbului de acţiuni între societăţile din diferitele state membre,conform cu prevederile Directivei nr. 90/434/CEE.Operaţiunile de reorganizare judiciară realizate între persoane juridice din state membre UEbeneficiază, în baza acestei directive, de amânarea impunerii transferurilor de active şi pasive urmarefuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale, transferului de active şi schimbului de acţiuni între acestea. 52Apoi, pentru extinderea bazei de impozitare, se restrâng rezervele deductibile specifice societăţilorcomerciale bancare sau altor instituţii de credit autorizate, societăţilor de credit ipotecar şi societăţilor deasigurare şi reasigurare, prin eliminarea celor specifice faţă de celelalte categorii de contribuabili şi seelimină facilităţile fiscale pentru cooperaţia agricolă şi pensiunile turistice, facilităţi cuprinse în actenormative speciale, deoarece sunt considerate neconforme cu principiile Uniunii Europene. 5351 Cf. Legea 571/ 2003 privind Codul fiscal (modiificată). A se vedea şi Dumitru Florescu (et al.), Fiscalitatea înRomânia, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pp. 182 şi urm.52 Cristian Bişa (et al.), Utilizarea paradisurilor fiscale, BMT Punlishing House, Bucureşti, 2005, pp. 323 şi urm.53 În acelaşi sens, se elimină unele bariere administrative în stabilirea deductibilităţii unor cheltuieli pentru cazare,transport, diurnă, legate de condiţia de profitabilitate şi condiţia de licitaţie, în cazul deducerii valorii rămasăneamortizată la vânzările de mijloace fixe.62

● Taxa pe valoarea adăugatăModificările sunt impuse de aderarea României la Uniunea Europeană, survenind în urmadesfiinţării barierelor vamale dintre statele membre şi datorită necesităţii de a aplica în acest domeniuaceleaşi reguli ca şi celelalte state.În acest sens, de la data aderării, vechea legislaţie în domeniul TVA a fost abrogată şi înlocuită culegislaţia armonizată cu acquis-ul comunitar.♦ Pentru bunuri:Desfiinţarea barierelor vamale între statele membre ale UE are ca efect eliminarea controluluivamal al mişcării bunurilor între aceste state. 54Ca în toate statele membre, şi în România se instituie în legislaţie obligativitatea depunerii dedeclaraţii recapitulative trimestriale pentru livrările intracomunitare realizate. În plus, legislaţiaRomâniei prevede şi obligativitatea depunerii de declaraţii recapitulative pentru achiziţiileintracomunitare; informaţiile din aceste declaraţii recapitulative sunt transferate în VIES şi astfel statelemembre pot face verificări ale operaţiunilor realizate. 55Datorită noutăţii acestor operaţiuni, este necesar ca toţi operatorii economici care în prezentrealizează importuri, exporturi, operaţiuni în lohn, sau alte operaţiuni care implică mişcarea de bunuri întreRomânia şi alt stat membru, să cunoască documentele care trebuie întocmite, dată la care intervineexigibilitatea taxei, declaraţiile ce trebuie depuse, şi în special regulile privind operaţiunileintracomunitare. 56 Pentru achiziţiile intracomunitare, operatorii economici înregistraţi în scopuri de TVAnu vor face plata efectivă, ci vor aplica taxare inversă, respectiv plată prin decontul de TVA.Pe lângă operaţiunile obişnuite privind livrările şi achiziţiile intracomunitare, vor existareglementări speciale pentru bunurile care fac obiectul contractelor de consignaţie, bunurile puse ladispoziţia clientului (call of stock), bunurile transmise în vederea verificării conformităţii, pentru testare,pentru probe, operaţiuni triunghiulare care implică operatori economici din trei state membre diferite,bunuri plasate în regim de antrepozitare de TVA, care fac obiectul unor măsuri de simplificare stabiliteprin ordin al ministrului Finanţelor Publice.♦ Pentru prestările de serviciiNoul Cod Fiscal introduce noţiunea de transport intracomunitar de bunuri, care are reguli diferitefaţă de transportul internaţional de bunuri dintre statele membre şi ţările terţe. Astfel, transportulinternaţional de bunuri aferent unui import sau export este şi va rămâne scutit de TVA, în timp cetransportul intracomunitar de bunuri nu este scutit de TVA, dar, dacă clientul transmite transportatoruluiun cod valabil de TVA din alt stat membru decât România, de unde pleacă transportul, atunci clientul vaplăti taxa din ţara sa, iar transportatorul român va factura fără TVA.În mod reciproc, când un operator economic din România contractează un transport cu untransportator din alt stat membru, va trebui să comunice codul său de TVA din România şi prin urmare va54 Noţiunile de export şi import în relaţia dintre statele membre se înlocuieşte cu livrarea intracomunitară (în loculexportului) şi achiziţia intracomunitară (în locul importului). Orice expediere de bunuri din România în alt statmembru, chiar şi în lipsa unei tranzacţii comerciale, va fi tratată drept transfer de bunuri sau non-transfer, care suntnoţiuni cu totul noi în legislaţia naţională şi sunt specifice numai relaţiilor dintre statele membre. În urma desfiinţăriibarierelor vamale, controlul mişcării bunurilor între statele membre se realizează prin intermediul sistemuluielectronic VIES (VAT International Exchange Systhem). Prin intermediul acestui sistem statele membre vor faceschimb de informaţii şi controale multilaterale în scopul evitării fraudei fiscale în domeniul TVA.55 Atunci când se raportează o achiziţie intracomunitară în România, va fi posibil să fie verificat furnizorul, care araportat livrarea intracomunitară, respectiv dacă are un număr valabil atribuit în scopuri de TVA în statul saumembru şi dacă operaţiunea este declarată în respectivul stat.56 Regulile sunt foarte importante pentru că numai cunoscându-le vor avea posibilitatea să aplice scutirea de TVApentru o livrare intracomunitară, în funcţie de documentele pe care le prezintă pentru a justifica această scutire.63

Privitor la Capitolul 16 – “Întreprin<strong>de</strong>rile mici şi mijlocii”, Comisia Europeană a subliniat că„tratamentul impozitării preferenţiale a IMM-urilor constituie o problemă potenţială şi că facilităţilefiscale incluse se vor dovedi dificil <strong>de</strong> aplicat – o situaţie care creează riscul unei birocraţii sporite, cât şitratamentul arbitral al întreprin<strong>de</strong>rilor. Aceste măsuri par să contravină regulilor obişnuite <strong>de</strong> piaţă şi suntpotenţial incompatibile cu obligaţiile asumate <strong>de</strong> România la nivel internaţional, inclusiv Contractul cuEuropa. În final, dând un astfel <strong>de</strong> statut preferenţial IMM-urilor, s-ar putea încuraja fragmentareaîntreprin<strong>de</strong>rilor mari.”În fapt, modificarea impozitului aplicat micro-întreprin<strong>de</strong>rilor constă în: Exceptarea <strong>de</strong> la plata impozitului pe profit; micro-întreprin<strong>de</strong>rile vor plăti 1,5% din venituriletrimestriale obţinute din orice surse, respectiv din veniturile care sunt înregistrate în contul <strong>de</strong>profit şi pier<strong>de</strong>ri al micro-întreprin<strong>de</strong>rilor; Diminuarea impozitului datorat cu suma investiţii lor efectuate din profit, în activerăscumpărabile <strong>de</strong>stinate pentru activităţile pentru care întreprin<strong>de</strong>rea este autorizată.Deşi nu există indicii clare că Uniunea Europeana ar consi<strong>de</strong>ra că acest impozit face obiectul unorreglementări <strong>de</strong> impozitare dăunătoare, această situaţie poate avea loc în viitor. Preve<strong>de</strong>rile Codului ce potacoperi acest impozit sunt următoarele: cota efectivă <strong>de</strong> impozitare scăzută şi faptul că această facilitatepoate fi oferită firmelor care nu au o activitate economică reală. Acest ultim aspect se referă la situaţia încare aceste firme sunt folosite pentru a evita impozitarea ridicată a veniturilor personale.Conform Raportului privind Impozitarea dăunătoare al OECD, acest impozit poate fi inclus încategoria impozitării dăunătoare numai ju<strong>de</strong>când după primul criteriu: impozit zero sau cote efective <strong>de</strong>impozitare scăzute.Luând în consi<strong>de</strong>rare condiţiile Codului şi Rapoartelor Comisiei cu privire la progresul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare,<strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>m concluzia că România trebuie să abandoneze în perspectivă acest impozit pe cifra <strong>de</strong> afaceri amicro-întreprin<strong>de</strong>rilor.4.5.1. Preve<strong>de</strong>ri semnificative vizând impozitarea/ taxarea afacerilor, ale noului Cod fiscalromânesc● Impozitul pe profitNoul Cod fiscal 51 reglementează preluarea preve<strong>de</strong>rilor aplicabile în UE referitoare la regimulfiscal comun care se aplică societăţilor "mamă" şi filialelor acestora pentru distribuţia <strong>de</strong> divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>, înconformitate cu preve<strong>de</strong>rile Directivei nr. 90/435/CEE şi cel aplicabil fuziunilor, divizărilor, divizărilorparţiale, transferului <strong>de</strong> active şi schimbului <strong>de</strong> acţiuni între societăţile din diferitele state membre,conform cu preve<strong>de</strong>rile Directivei nr. 90/434/CEE.Operaţiunile <strong>de</strong> reorganizare judiciară realizate între persoane juridice din state membre UEbeneficiază, în baza acestei directive, <strong>de</strong> amânarea impunerii transferurilor <strong>de</strong> active şi pasive urmarefuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale, transferului <strong>de</strong> active şi schimbului <strong>de</strong> acţiuni între acestea. 52Apoi, pentru extin<strong>de</strong>rea bazei <strong>de</strong> impozitare, se restrâng rezervele <strong>de</strong>ductibile specifice societăţilorcomerciale bancare sau altor instituţii <strong>de</strong> credit autorizate, societăţilor <strong>de</strong> credit ipotecar şi societăţilor <strong>de</strong>asigurare şi reasigurare, prin eliminarea celor specifice faţă <strong>de</strong> celelalte categorii <strong>de</strong> contribuabili şi seelimină facilităţile fiscale pentru cooperaţia agricolă şi pensiunile turistice, facilităţi cuprinse în actenormative speciale, <strong>de</strong>oarece sunt consi<strong>de</strong>rate neconforme cu principiile Uniunii <strong>Europene</strong>. 5351 Cf. Legea 571/ 2003 privind Codul fiscal (modiificată). A se ve<strong>de</strong>a şi Dumitru Florescu (et al.), Fiscalitatea înRomânia, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pp. 182 şi urm.52 Cristian Bişa (et al.), Utilizarea paradisurilor fiscale, BMT Punlishing House, Bucureşti, 2005, pp. 323 şi urm.53 În acelaşi sens, se elimină unele bariere administrative în stabilirea <strong>de</strong>ductibilităţii unor cheltuieli pentru cazare,transport, diurnă, legate <strong>de</strong> condiţia <strong>de</strong> profitabilitate şi condiţia <strong>de</strong> licitaţie, în cazul <strong>de</strong>ducerii valorii rămasăneamortizată la vânzările <strong>de</strong> mijloace fixe.62

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!