OECD – practici fiscale consi<strong>de</strong>rate dăunătoareImpozitarea dăunătoare constituie o temă importantă a preocupărilor OECD 47 . Aceasta, în 1998, aemis un raport, intitulat „Competiţia afectată <strong>de</strong> impozitarea excesivă – o problemă la nivel global”, dincare <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>m constatarea că factorii analizaţi în <strong>de</strong>terminarea impozitării dăunătoare sunt relativ diferiţi<strong>de</strong> cei aplicaţi în Uniunea Europeană, referindu-se la impozit zero sau cote efective <strong>de</strong> impozitare scăzute,regimuri <strong>de</strong> „îngrădire”, lipsa transparenţei şi a schimbului efectiv <strong>de</strong> informaţii. 48Factorii cheie în i<strong>de</strong>ntificarea şi evaluarea regimurilor dăunătoare <strong>de</strong> impozitare preferenţială sunt:a) Impozit zero sau cotă efectivă <strong>de</strong> impozitare scăzutăImpozitul zero sau o cotă <strong>de</strong> impozitare efectivă scăzută aplicată veniturilor relevante constituiepunctul <strong>de</strong> pornire necesar în <strong>de</strong>terminarea faptului dacă un regim <strong>de</strong> impozitare preferenţial este dăunător.Un regim dăunător <strong>de</strong> impozitare preferenţială este caracterizat <strong>de</strong> o combinaţie între impozitul zero saucota efectivă <strong>de</strong> impozitare scăzută şi unul sau mai mulţi factori.b) Prezenţa regimurilor <strong>de</strong> „îngrădire”Acestea exclud contribuabilii rezi<strong>de</strong>nţi <strong>de</strong> a profita <strong>de</strong> pe urma acestor beneficii sauîntreprin<strong>de</strong>rilor care beneficiază <strong>de</strong> acest regim, li se poate interzice funcţionarea pe piaţa internă.c) Lipsa transparenţei şi a schimbului efectiv <strong>de</strong> informaţiiNetransparenţa rezultă din modul în care un regim este proiectat şi administrat, conceptulincluzând şi aplicarea favorabilă a legilor şi reglementarilor, preve<strong>de</strong>ri fiscale negociabile şi incapacitatea<strong>de</strong> a aplica la scară largă practicile administrative disponibile.Lipsa schimbului efectiv <strong>de</strong> informaţii în legătură cu contribuabilii ce beneficiază din aplicareaunui regim <strong>de</strong> impozitare preferenţial este un indiciu puternic că acea ţară se angajează într-un procesdăunător <strong>de</strong> impozitare.4.4. Politici naţionale privind impozitarea activităţii comerciale a companiilor, aplicate înunele ţări membre ale UESistemele fiscale regăsite în ţările Uniunii <strong>Europene</strong> sunt extrem <strong>de</strong> eterogene, explicaţia constândîn aceea că nu există reguli comune pentru politica fiscală comunitară.Dealtminteri, aşa cum am relevat anterior, politica fiscală este unul din puţinele domenii un<strong>de</strong><strong>de</strong>ciziile în cadrul Consiliului Uniunii <strong>Europene</strong> se iau în unanimitate.În contextul <strong>de</strong>mersului nostru, <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>m, în cele ce urmează, cele mai importante caracteristiciprivind mo<strong>de</strong>lele fiscale vizând afacerile companiilor din Anglia, Franţa şi Italia. 4921OECD - reprezintă forul internaţional <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere a politicilor economice şi sociale la nivel global, o asociaţieapolitică a ţărilor cel mai bine <strong>de</strong>zvoltate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic având drept misiune construirea uneieconomii puternice în statele membre, îmbunătăţirea eficienţei, perfectarea sistemelor <strong>de</strong> piaţă, extin<strong>de</strong>rea comerţuluiliber şi contribuţia la <strong>de</strong>zvoltarea economică. Ţările membre OCDE în număr <strong>de</strong> 30 reprezintă o structură foartesolidă. Celor 20 <strong>de</strong> state care au fondat organizaţia în 1961, printre care s-au numărat Canada, Franţa, Germania,Italia, Marea Britanie şi SUA, li s-au alăturat începând cu anul 1964 alţi 10 parteneri importanţi, cum ar fi: Australia,Japonia sau ţările din Grupul <strong>de</strong> la Vişegrad, ultima ţară admisă fiind Republica Slovacă, în <strong>de</strong>cembrie 2000. Înprezent, statele membre ale Organizaţiei <strong>de</strong>ţin împreună peste 70 % din producţia şi comerţul mondial cu bunuri şiservicii şi peste 90% din volumul investiţiilor străine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizaţia a fostnumită "clubul ţărilor bogate". Valoarea şi valabilitatea recomandărilor şi rezoluţiilor OCDE este atât <strong>de</strong> mare, încâtse constituie practic într-o matrice <strong>de</strong> funcţionare a economiei mondiale. Acolo un<strong>de</strong> OCDE <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să <strong>de</strong>zvolteprograme, reuşeşte să mobilizeze fonduri, fie din resurse proprii, fie din alte resurse, cum ar fi cele ale UE, ComisiaEuropeană făcând parte din Consiliul OCDE. Sediul OCDE se află la Paris (http://www.oecd.org/home/)48 A se ve<strong>de</strong>a şi Mircea Stefan Minea - Cosmin Flavius Costaş, op. cit., pp. 480 şi urm.49 Cf. Studiu fiscalitate – “Efectele impozitului …”, Grupul <strong>de</strong> Economie Aplicată – GEA, Bucureşti, 2006,www.chf-finance.ro/roversion/58
A. AngliaÎn Anglia, se aplică în prezent o cotă <strong>de</strong> impozit <strong>de</strong> 0% pentru profiturile agenţilor economici <strong>de</strong>până la 10000 £.Cotele <strong>de</strong> impozitare sunt următoarele: 10 000 până la 50 000 £: 23,75%; 50 000 până la 300 000 £: 19%; 300 000 până la 1 500 000 £: 32,75%; peste 1 500 000 £: 30%.Companiile mici primesc un beneficiu fiscal suplimentar sub forma „fracţiei marginale <strong>de</strong> scutire<strong>de</strong> impozite” aplicată la o rată <strong>de</strong> 19/400 pentru profiturile între 10.000 £ şi 50.000 £ şi <strong>de</strong> 11/400 pentruprofiturile între 300 000 £ şi 1 500 000 £.În ceea ce priveşte divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>le întreprin<strong>de</strong>rilor mici, din moment ce există cota 0% impozit peprofituri <strong>de</strong> £10.000 sau mai mici, companiile au posibilitatea să îşi efectueze distribuirea profitului careeste impozitat puţin sau <strong>de</strong>loc.Cancelarul Curţii <strong>de</strong> Conturi al Marii Britanii, Gordon Brown a introdus ulterior o măsură pentrudistribuţiile <strong>de</strong> profit efectuate la sau după data <strong>de</strong> 1 aprilie 2004, prin care toate distribuţiile <strong>de</strong> profit cătrenon-companii, trebuie scoase din profiturile care au fost impozitate cu cota minimă <strong>de</strong> 19%.Divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>le plătite acţionarilor nu sunt afectate <strong>de</strong> această măsură; nici companiile care nu îşidistribuie profitul nu vor fi afectate <strong>de</strong> această măsură şi vor putea să beneficieze <strong>de</strong> cota <strong>de</strong> impozitare <strong>de</strong>pornire şi <strong>de</strong> scutirea marginală <strong>de</strong> impozit aplicată companiilor mici.Motivul pentru ajustarea menţionată mai sus este o evitare fiscală raportată, legată <strong>de</strong> aceastămăsură.Avantaje:Măsura este foarte directă. Modificarea ulterioară a legii – prin care divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong>le evită impozitareanumai dacă sunt distribuite din profiturile care au fost impozitate cu 19% – duce la o aliniere relativă aimpozitelor pe veniturile persoanelor fizice obţinute din profit şi întreprin<strong>de</strong>ri mici şi din impozitareaveniturilor personale, eliminând astfel evaziunea.B. FranţaSistemul fiscal aplicat în Franţa oferă cote reduse <strong>de</strong> impozitare a veniturilor agenţilor economici(IMM). Această cotă se aplică pentru perioa<strong>de</strong>le contabile încheiate după 1 ianuarie 2002, fiind <strong>de</strong> 15%pentru primii 38.120 Euro din profituri, orice <strong>de</strong>păşeşte această limită impozitându-se cu cota standard <strong>de</strong>33, 1/3%.Cota redusă se aplică companiilor care în<strong>de</strong>plinesc următoarele cerinţe: cifra anuală să nu<strong>de</strong>păşească suma <strong>de</strong> 7.630.000 euro, capitalul social trebuie să fie în totalitate vărsat, iar cel puţin 75% dinacţiuni trebuie să fie în permanenţă <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> persoane individuale sau <strong>de</strong> o companie mică sau mijlocie.În plus, persoanele juridice ce fac obiectul impozitului pe beneficii trebuie să plătească anual ocotă <strong>de</strong> impozit unică minimă (impozit forfetar anual, IFA), care este o parte a cifrei <strong>de</strong> afaceri:Cifra <strong>de</strong> afaceri (Euro) Impozit minim (Euro): Până la 150.000 750; 150.000 - 300.000 1.125; 300.000 - 750.000 1.575; 750.000 - 1.500.000 2.175; 1.500.000 - 7.500.000 3.750; 7.500.000 - 15.000.000 15.000; 15.000.000 - 75.000.000 18.750; Peste 75.000.000 30.000.Impozitul minim este în general creditabil faţă <strong>de</strong> impozitul pe beneficii plătibil în acel an fiscal şiîn următorii 2 ani fiscali.59
- Page 1:
Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5:
Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7:
LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95: avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97: globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99: BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101: 44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103: 83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104: 130. *** www.mie.ro131. *** www.inf