DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

OECD – practici fiscale considerate dăunătoareImpozitarea dăunătoare constituie o temă importantă a preocupărilor OECD 47 . Aceasta, în 1998, aemis un raport, intitulat „Competiţia afectată de impozitarea excesivă – o problemă la nivel global”, dincare desprindem constatarea că factorii analizaţi în determinarea impozitării dăunătoare sunt relativ diferiţide cei aplicaţi în Uniunea Europeană, referindu-se la impozit zero sau cote efective de impozitare scăzute,regimuri de „îngrădire”, lipsa transparenţei şi a schimbului efectiv de informaţii. 48Factorii cheie în identificarea şi evaluarea regimurilor dăunătoare de impozitare preferenţială sunt:a) Impozit zero sau cotă efectivă de impozitare scăzutăImpozitul zero sau o cotă de impozitare efectivă scăzută aplicată veniturilor relevante constituiepunctul de pornire necesar în determinarea faptului dacă un regim de impozitare preferenţial este dăunător.Un regim dăunător de impozitare preferenţială este caracterizat de o combinaţie între impozitul zero saucota efectivă de impozitare scăzută şi unul sau mai mulţi factori.b) Prezenţa regimurilor de „îngrădire”Acestea exclud contribuabilii rezidenţi de a profita de pe urma acestor beneficii sauîntreprinderilor care beneficiază de acest regim, li se poate interzice funcţionarea pe piaţa internă.c) Lipsa transparenţei şi a schimbului efectiv de informaţiiNetransparenţa rezultă din modul în care un regim este proiectat şi administrat, conceptulincluzând şi aplicarea favorabilă a legilor şi reglementarilor, prevederi fiscale negociabile şi incapacitateade a aplica la scară largă practicile administrative disponibile.Lipsa schimbului efectiv de informaţii în legătură cu contribuabilii ce beneficiază din aplicareaunui regim de impozitare preferenţial este un indiciu puternic că acea ţară se angajează într-un procesdăunător de impozitare.4.4. Politici naţionale privind impozitarea activităţii comerciale a companiilor, aplicate înunele ţări membre ale UESistemele fiscale regăsite în ţările Uniunii Europene sunt extrem de eterogene, explicaţia constândîn aceea că nu există reguli comune pentru politica fiscală comunitară.Dealtminteri, aşa cum am relevat anterior, politica fiscală este unul din puţinele domenii undedeciziile în cadrul Consiliului Uniunii Europene se iau în unanimitate.În contextul demersului nostru, desprindem, în cele ce urmează, cele mai importante caracteristiciprivind modelele fiscale vizând afacerile companiilor din Anglia, Franţa şi Italia. 4921OECD - reprezintă forul internaţional de dezbatere a politicilor economice şi sociale la nivel global, o asociaţieapolitică a ţărilor cel mai bine dezvoltate din punct de vedere economic având drept misiune construirea uneieconomii puternice în statele membre, îmbunătăţirea eficienţei, perfectarea sistemelor de piaţă, extinderea comerţuluiliber şi contribuţia la dezvoltarea economică. Ţările membre OCDE în număr de 30 reprezintă o structură foartesolidă. Celor 20 de state care au fondat organizaţia în 1961, printre care s-au numărat Canada, Franţa, Germania,Italia, Marea Britanie şi SUA, li s-au alăturat începând cu anul 1964 alţi 10 parteneri importanţi, cum ar fi: Australia,Japonia sau ţările din Grupul de la Vişegrad, ultima ţară admisă fiind Republica Slovacă, în decembrie 2000. Înprezent, statele membre ale Organizaţiei deţin împreună peste 70 % din producţia şi comerţul mondial cu bunuri şiservicii şi peste 90% din volumul investiţiilor străine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizaţia a fostnumită "clubul ţărilor bogate". Valoarea şi valabilitatea recomandărilor şi rezoluţiilor OCDE este atât de mare, încâtse constituie practic într-o matrice de funcţionare a economiei mondiale. Acolo unde OCDE decide să dezvolteprograme, reuşeşte să mobilizeze fonduri, fie din resurse proprii, fie din alte resurse, cum ar fi cele ale UE, ComisiaEuropeană făcând parte din Consiliul OCDE. Sediul OCDE se află la Paris (http://www.oecd.org/home/)48 A se vedea şi Mircea Stefan Minea - Cosmin Flavius Costaş, op. cit., pp. 480 şi urm.49 Cf. Studiu fiscalitate – “Efectele impozitului …”, Grupul de Economie Aplicată – GEA, Bucureşti, 2006,www.chf-finance.ro/roversion/58