DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene

11.07.2015 Views

• acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al populaţiei pentru cheltuielidestinate construirii, extinderii şi modernizării locuinţelor, deţinute în proprietate prin utilizareamaterialelor autohtone;• scutirea de la plata impozitului agricol, măsură aplicată începând cu anul 2001, pentru proprietariide teren arabil sau echivalent arabil până la 10 hectare;• diferenţierea impozitelor plătite de populaţie pentru clădiri şi terenurile aferente acestora, prinreducerea impozitelor pentru posesorii unei singure locuinţe şi aplicarea unor cote progresivepentru posesorii mai multor locuinţe;• aplicarea unei cote reduse, cu până la 9% la taxa pe valoarea adăugată pentru: pâine şi lapte deconsum, energie electrică, gaze naturale, lemne de foc, cărbuni pentru populaţie şi medicamentede uz uman din producţia internă, compensate de la buget, concomitent cu majorarea TVA launele produse, respectiv cele de lux şi care nu sunt de strictă necesitate pentru populaţie;• revizuirea sistemului de accize în vederea creşterii randamentului fiscal şi a eficienţeiadministrării acestei taxe de consumaţie;• reorganizarea sistemului jocurilor de noroc şi alocarea integrală a sumelor reprezentând profitulcompaniei de profil a statului în vederea finanţării construcţiei de locuinţe sociale pentru tineret şisăli de sport;• îmbunătăţirea organizării şi stimulării aparatului fiscal la nivel central şi local în scopul reduceriievaziunii fiscale şi a contrabandei;• stoparea acordării în mod arbitrar de scutiri şi reduceri la plata impozitelor şi taxelor, ceea ce vapermite manifestarea unei concurenţe loiale, îmbunătăţirea mediului de afaceri autohton şicreşterea atractivităţii acestuia pentru investitori;• întărirea disciplinei financiare, atât prin stimularea achitării la timp şi în cuantumul legal aobligaţiilor bugetare ale agenţilor economici, cât şi prin sancţionarea fermă a contribuabililor răuplatnici;• creşterea transparenţei şi solicitudinii administraţiei fiscale faţă de contribuabili prin simplificareaprocedurilor şi documentaţiei de impunere, precum şi a îmbunătăţirii informării contribuabililor.3.2. Impactul Uniunii economice şi monetare asupra politicilor fiscale ale statelor membreStatele membre, inclusiv cele care nu fac parte din zona euro, respectiv Mare Britanie,Danemarca, Suedia, sunt obligate să aplice reglementările privind Uniunea economică şimonetară. Astfel, fiecare stat membru al UE trebuie să asigure soliditatea finanţelor sale publiceşi să contribuie la stabilitatea preţurilor şi a monedei unice euro.Stabilitatea economică impune o corelare a politicilor economice, îndeosebi a politicilor monetareşi fiscale. Introducerea monedei unice euro în statele membre şi obligaţia pentru celelalte trei statemembre de a menţine cursuri de schimb stabile faţă de euro au creat o situaţie inedită în cadrul UE: pe deo parte, s-a realizat uniunea monetară şi, deci, o politică monetară comună elaborată la nivelul UE; pe dealtă parte, politicile fiscale au rămas naţionale. Prin urmare, datorită acestei asimetrii în elaborareapoliticilor monetare şi fiscale, există riscul unor contradicţii în definirea priorităţilor, obiectivelor şi amijloacelor de acţiune prevăzute de politicile economice la nivelul UE şi la cel al statelor membre. Înconsecinţă, unele state membre care generează deficite bugetare excesive sau niveluri ale datoriei publicecare nu pot fi susţinute pot pune în pericol stabilitatea euro prin tensiunile pe care le creează pe pieţelefinanciare şi presiunile inflaţioniste în cadrul pieţei unice.Pentru ca riscul tensiunilor inflaţioniste să fie redus, iar obiectivul stabilităţii economice în cadrulUE să fie îndeplinit de o manieră durabilă, UE foloseşte două instrumente:- Pactul de stabilitate şi creştere, inclusiv supravegherea disciplinei bugetare;48

- coordonarea multilaterală a politicilor economice, inclusiv a celor fiscale (şi monitorizareaacestora).Pactul de stabilitate şi creştere obligă statele membre din zona euro să respecte regulibugetare stricte cu privire la deficitul bugetar şi la nivelul datoriei publice iar în cazul în care leîncalcă, să suporte penalităţi impuse de UE.Supravegherea şi coordonarea multilaterală a politicilor economice, inclusiv a celor fiscale seaplică atât statelor membre din zona euro, cât şi statelor membre care nu sunt în zona euro, dar participă lapiaţa unică şi la noul mecanism al cursurilor de schimb (între monedele statelor membre care nu sunt înzona euro şi euro).Supravegherea şi coordonarea multilaterală acoperă următoarele domenii:- dezvoltările macroeconomice în statele membre;- politicile şi poziţiile bugetare;- politicile structurale cu privire la pieţele muncii, produselor, serviciilor, ca şi tendinţelecosturilor şi preţurilor.Pentru transpunerea în acţiuni concrete a cerinţelor Pactului de stabilitate şi creştere şi alesupravegherii şi coordonării politicilor economice, statele membre au obligaţia de a elabora şi aaplica programe de stabilitate sau după caz, programe de convergenţă.Fiecare stat membru care nu participă în zona euro are obligaţia de a prezenta ComisieiEuropene şi Consiliului un program de convergenţă. Conţinutul programului de convergenţă,perioada de timp acoperită, procedurile de evaluare şi emitere a recomandărilor de ajustare suntaceleaşi ca şi în cazul programului de stabilitate. Un obiectiv specific programului deconvergenţă este evitarea fluctuaţiilor excesive ale cursurilor de schimb nominale şi aliniereacursurilor de schimb reale.UE este responsabilă pentru ca fiecare stat membru să aplice o politică fiscală sănătoasă, astfelîncât stabilitatea economică a UE şi, mai ales, stabilitatea monedei unice să nu fie periclitate. UE foloseştenu numai criteriile de convergenţă, dar şi coordonarea politicilor economice. De exemplu, la definitivareabugetului pe anul 2001, UE a cerut Guvernului Irlandei să corecteze politica sa bugetară.3.3. Coordonarea fiscalăÎn cadrul UE există 27 sisteme de impozite, aferente celor 27 state membre, cu importantediferenţe între ele în ceea ce priveşte regimurile fiscale, deoarece politicile fiscale naţionale reprezintă ocomponentă a suveranităţii statelor membre. Numărul acestor sisteme fiscale va creşte, pe măsura primiriiîn UE a ţărilor candidate. Datorită obiectivelor multiple la care trebuie să răspundă, politicile fiscale suntîntotdeauna un subiect controversat în cadrul atât al fiecărui stat membru, cât şi în relaţiile dintre statelemembre şi UE.Cu toate aceste deosebiri, statele membre recunosc necesitatea ca politicile lor fiscale săcontribuie la înfăptuirea ţelurilor UE. În acest scop, statele membre consideră că politicile fiscale trebuie :- să permită companiilor şi persoanelor să beneficieze din plin de avantajele pieţei unice;- să sprijine obiectivele generale ale politicii UE;- să fie în concordanţă cu celelalte politici ale UE privind locurile de muncă, protecţiaconsumatorilor, energia, mediul etc.Pentru ca societăţile comerciale şi persoanele să beneficieze din plin de avantajele pieţei unice,este necesară eliminarea insuficienţei determinată de coexistenţa regimurilor fiscale diferite din cadrul UE.Circulaţia liberă a produselor, serviciilor, forţei de muncă şi capitalului, precum şi competiţia de pe piaţaunică sunt afectate de diferenţele în regimuri fiscale (nivelul cotelor de impozit, conţinutul bazei deimpozitare etc). De exemplu, în condiţiile în care companiile şi persoanele pot cumpăra mărfuri în oricestat membru doresc şi le consumă acasă fără a se opri la graniţe, diferenţele în nivelul cotelor de accize şide TVA existente în statele membre pot distorsiona deciziile cu privire la localizarea investiţiilor şi aafacerilor pe un teritoriu sau altul, cu implicaţii sociale (şomaj, crearea de locuri de muncă etc);49

• acordarea unor <strong>de</strong>duceri personale la impozitul pe venitul global al populaţiei pentru cheltuieli<strong>de</strong>stinate construirii, extin<strong>de</strong>rii şi mo<strong>de</strong>rnizării locuinţelor, <strong>de</strong>ţinute în proprietate prin utilizareamaterialelor autohtone;• scutirea <strong>de</strong> la plata impozitului agricol, măsură aplicată începând cu anul 2001, pentru proprietarii<strong>de</strong> teren arabil sau echivalent arabil până la 10 hectare;• diferenţierea impozitelor plătite <strong>de</strong> populaţie pentru clădiri şi terenurile aferente acestora, prinreducerea impozitelor pentru posesorii unei singure locuinţe şi aplicarea unor cote progresivepentru posesorii mai multor locuinţe;• aplicarea unei cote reduse, cu până la 9% la taxa pe valoarea adăugată pentru: pâine şi lapte <strong>de</strong>consum, energie electrică, gaze naturale, lemne <strong>de</strong> foc, cărbuni pentru populaţie şi medicamente<strong>de</strong> uz uman din producţia internă, compensate <strong>de</strong> la buget, concomitent cu majorarea TVA launele produse, respectiv cele <strong>de</strong> lux şi care nu sunt <strong>de</strong> strictă necesitate pentru populaţie;• revizuirea sistemului <strong>de</strong> accize în ve<strong>de</strong>rea creşterii randamentului fiscal şi a eficienţeiadministrării acestei taxe <strong>de</strong> consumaţie;• reorganizarea sistemului jocurilor <strong>de</strong> noroc şi alocarea integrală a sumelor reprezentând profitulcompaniei <strong>de</strong> profil a statului în ve<strong>de</strong>rea finanţării construcţiei <strong>de</strong> locuinţe sociale pentru tineret şisăli <strong>de</strong> sport;• îmbunătăţirea organizării şi stimulării aparatului fiscal la nivel central şi local în scopul reduceriievaziunii fiscale şi a contraban<strong>de</strong>i;• stoparea acordării în mod arbitrar <strong>de</strong> scutiri şi reduceri la plata impozitelor şi taxelor, ceea ce vapermite manifestarea unei concurenţe loiale, îmbunătăţirea mediului <strong>de</strong> afaceri autohton şicreşterea atractivităţii acestuia pentru investitori;• întărirea disciplinei financiare, atât prin stimularea achitării la timp şi în cuantumul legal aobligaţiilor bugetare ale agenţilor economici, cât şi prin sancţionarea fermă a contribuabililor răuplatnici;• creşterea transparenţei şi solicitudinii administraţiei fiscale faţă <strong>de</strong> contribuabili prin simplificareaprocedurilor şi documentaţiei <strong>de</strong> impunere, precum şi a îmbunătăţirii informării contribuabililor.3.2. Impactul Uniunii economice şi monetare asupra politicilor fiscale ale statelor membreStatele membre, inclusiv cele care nu fac parte din zona euro, respectiv Mare Britanie,Danemarca, Suedia, sunt obligate să aplice reglementările privind Uniunea economică şimonetară. Astfel, fiecare stat membru al UE trebuie să asigure soliditatea finanţelor sale publiceşi să contribuie la stabilitatea preţurilor şi a mone<strong>de</strong>i unice euro.Stabilitatea economică impune o corelare a politicilor economice, în<strong>de</strong>osebi a politicilor monetareşi fiscale. Introducerea mone<strong>de</strong>i unice euro în statele membre şi obligaţia pentru celelalte trei statemembre <strong>de</strong> a menţine cursuri <strong>de</strong> schimb stabile faţă <strong>de</strong> euro au creat o situaţie inedită în cadrul UE: pe <strong>de</strong>o parte, s-a realizat uniunea monetară şi, <strong>de</strong>ci, o politică monetară comună elaborată la nivelul UE; pe <strong>de</strong>altă parte, politicile fiscale au rămas naţionale. Prin urmare, datorită acestei asimetrii în elaborareapoliticilor monetare şi fiscale, există riscul unor contradicţii în <strong>de</strong>finirea priorităţilor, obiectivelor şi amijloacelor <strong>de</strong> acţiune prevăzute <strong>de</strong> politicile economice la nivelul UE şi la cel al statelor membre. Înconsecinţă, unele state membre care generează <strong>de</strong>ficite bugetare excesive sau niveluri ale datoriei publicecare nu pot fi susţinute pot pune în pericol stabilitatea euro prin tensiunile pe care le creează pe pieţelefinanciare şi presiunile inflaţioniste în cadrul pieţei unice.Pentru ca riscul tensiunilor inflaţioniste să fie redus, iar obiectivul stabilităţii economice în cadrulUE să fie în<strong>de</strong>plinit <strong>de</strong> o manieră durabilă, UE foloseşte două instrumente:- Pactul <strong>de</strong> stabilitate şi creştere, inclusiv supravegherea disciplinei bugetare;48

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!