• Administraţie: acoperă cheltuielile instituţiilor (altele <strong>de</strong>cât Comisia); o trăsătură specifică aacestui cadru financiar este că toate cheltuielile administrative ale Comisiei sunt incluse direct încadrul capitolelor corespunzătoare şi nu în acesta.Ca urmare a performanţelor economice mo<strong>de</strong>ste înregistrate <strong>de</strong> UE în ultimii ani, Comisiapropune ca eforturile acesteia să se concentreze în trei direcţii principale:• Promovarea unei <strong>de</strong>zvoltări durabile, ceea ce înseamnă <strong>de</strong>săvârşirea pieţei interne şi mobilizareadiferitelor politici (economice, sociale, <strong>de</strong> mediu); <strong>de</strong> asemenea, aparţin aceluiaşi capitol şiobiectivele privind competitivitatea, coeziunea şi managementul resurselor naturale;• Întărirea conceptului <strong>de</strong> cetăţenie europeană prin realizarea unui spaţiu al libertăţii, justiţiei şisecurităţii şi asigurarea accesului la bunurile şi serviciile publice <strong>de</strong> bază;• Promovarea unui rol coerent al Europei ca partener global.În cazul obiectivului „<strong>de</strong>zvoltare durabilă”, competitivitatea şi coeziunea se susţin reciproc.Pentru a atinge o asemenea <strong>de</strong>zvoltare, UE trebuie să <strong>de</strong>vină o economie dinamică, bazată pe cunoaştere şiorientată către creştere economică. Trebuie asigurată o mai mare coeziune, un sector agricol mult maicompetitiv, <strong>de</strong>zvoltarea spaţiului rural, protecţia mediului.Competitivităţii în sprijinul creşterii economice şi al ocupării forţei <strong>de</strong> muncă îi suntrezervate 133 miliar<strong>de</strong> pentru susţinerea următoarelor activităţi:• Promovarea competitivităţii firmelor în cadrul unei pieţe unice integrate şi în special acompetitivităţii industriale, antreprenoriatului, creşterea sectorului IMM, a potenţialului inovativ,a investiţiilor în tehnologia informaţională, a tehnologiilor eco-eficiente;• Crearea unui spaţiu european al cercetării şi atingerea pragului <strong>de</strong> 1% din PIB pentru investiţiilepublice; elementele esenţiale sunt reprezentate <strong>de</strong> ajutor financiar pentru cercetători in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi,parteneriate, reţele între laboratoarele <strong>de</strong> cercetare, coordonare <strong>de</strong> programe. Sectoarele prioritaresunt spaţiul şi securitatea;• Conectarea Europei prin intermediul unor reţele trans-europene; costul reţelei trans-europene esteestimat la circa 600 miliar<strong>de</strong> euro. A fost stabilită o listă cu 26 priorităţi până în anul 2020, la uncost <strong>de</strong> 220 miliar<strong>de</strong> euro;• Îmbunătăţirea standar<strong>de</strong>lor din domeniul educaţiei şi trainingului, cu accent pe mobilitate; scopuleste ca 3 milioane stu<strong>de</strong>nţi să beneficieze <strong>de</strong> acest lucru până în 2010, circa 150 000 persoane săfie pregătite în programe <strong>de</strong> training până în 2013, circa 10% din populaţia şcolară să fie implicatăîn scheme <strong>de</strong> mobilitate până în 2013 etc.;• Realizarea agen<strong>de</strong>i sociale, parte a strategiei Lisabona, prin utilizarea meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong>schise <strong>de</strong>coordonare şi a dialogului social.O mai mare coeziune în cazul creşterii economice şi al ocupării forţei <strong>de</strong> muncă, a douacomponentă a capitolului 1, are un buget alocat <strong>de</strong> circa 339 miliar<strong>de</strong>, concentrat asupra a trei priorităţi:• Convergenţă – eforturile trebuie să se concentreze pe cele mai puţin <strong>de</strong>zvoltate ţări şi regiuni;• Competitivitate regională şi ocuparea forţei <strong>de</strong> muncă – obiectivul are în ve<strong>de</strong>re în special statelemembre şi regiunile care nu sunt afectate <strong>de</strong> convergenţă, dar care vor continua să prezinte diferitenevoi specifice;• Cooperare teritorială transfrontalieră prin intermediul unor programe transfrontaliere şitransnaţionale.Comisia sugerează <strong>de</strong> asemenea întărirea elementelor care contribuie la sporirea valorii adăugatea politicii coeziune: concentrarea resurselor asupra investiţiilor, compatibilitate cu regulile pieţei unice,punând accent pe crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă, susţinerea parteneriatului şi a bunei guvernări, precum şiefectul <strong>de</strong> pârghie (leverage effect) – rezultat al regulilor privind co-finanţarea, prin care se mobilizeazăresurse publice şi private adiţionale pentru investiţii).Capitolul „Gestiune durabilă şi protecţiei resurselor naturale” beneficiază <strong>de</strong> suma <strong>de</strong> 405miliar<strong>de</strong> în perioada 2007-2013, din care 72% pentru agricultură (301 miliar<strong>de</strong>). Cele mai multe cheltuieli44
ealizate sub acest titlu sunt cele privind reforma PAC, <strong>de</strong>zvoltarea rurală, noua politică în domeniulpescuitului şi politica mediului.Capitolului „Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie” i s-au alocat 25 miliar<strong>de</strong>. În cadrulacestui capitol se vor finanţa acţiuni în sprijinul realizării unei Agenţii <strong>Europene</strong> a Frontierelor şi a unuiCorp european <strong>de</strong> ofiţeri <strong>de</strong> frontieră, o politică comună în domeniul azilului şi a imigraţiei. În interesulsporirii securităţii se vor întări Europolul şi Colegiul Poliţiei <strong>Europene</strong>.În capitolul „UE – partener global”, accentul va fi pus pe promovarea stabilităţii, prevenireaconflictelor şi managementul crizelor. Ca partener global, UE va contribui la creşterea securităţii în zonă.Acestui obiectiv i s-au alocat 95 miliar<strong>de</strong> euro.În cazul acestui capitol, Comisia propune o simplificare importantă a instrumentelor, nouaarhitectură sprijinindu-se pe trei instrumente menite să susţină direct acţiunile externe ale Uniunii:Instrumentul <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare (IPA), Parteneriatul <strong>de</strong> vecinătate (European neighbourhood) şi Instrumentul<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a cooperării şi <strong>de</strong> cooperare economică, cel din urmă reprezentând modalitatea <strong>de</strong>cooperare cu state terţe ne-europene, neacoperite <strong>de</strong> primele două instrumente. În plus, pentru gestionareacrizelor regionale sau internaţionale, Comisia propune alte trei noi instrumente: Instrumentul <strong>de</strong> ajutorumanitar, Asistenţa macro-financiară, Instrumentul pentru stabilitate (cel din urmă <strong>de</strong>stinat a răspun<strong>de</strong> şiprovocărilor generate <strong>de</strong> lupta împotriva terorismului, traficului <strong>de</strong> droguri, promovarea securităţiinucleare, asistenţă electorală şi <strong>de</strong>zvoltarea capacităţilor <strong>de</strong> menţinere a păcii).Pentru realizarea obiectivelor propuse, creditele <strong>de</strong> angajament vor reprezenta 1.11% din PIB alUE din 2006. Pentru a răspun<strong>de</strong> în bune condiţii obiectivelor propuse, pragul resurselor proprii ar trebui săreprezinte 1.24% din PIB al UE-25.Transferurile financiare vor continua să fie limitate la 4% din PIB al statului care urmăreşteobiectivul coeziunii. Comisia a reiterat principiile care vor sta la baza utilizării acestor fonduri, respectiv:concentrare, coerenţă, parteneriat.O trăsătură esenţială o reprezintă simplificarea instrumentelor prin intermediul unei „harţi <strong>de</strong>parcurs” (roadmap) care să prezinte unitar obiectivele, instrumentele, indicatorii şi reperele în timp. Înplus, Comisia propune aplicarea unui singur instrument pentru o anumită politică (un singur fond pentruun program).În ceea ce priveşte sistemul resurselor proprii, Comisia propune înlocuirea „resursei PIB” cu unimpozit vizibil, plătit <strong>de</strong> către cetăţenii şi/sau agenţii economici europeni.Există trei posibilităţi pentru 2007-13:• Impozit pe venitul firmelor;• Impozit asupra energiei;• Resursă TVA originală.În plus, pentru a corecta <strong>de</strong>zechilibrele bugetare, Comisia sugerează generalizarea mecanismelorcorectoare, aplicate în prezent numai în cazul Marii Britanii.45
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89: 5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91: Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93: Procesul integrării României în
- Page 94 and 95:
avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97:
globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99:
BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101:
44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103:
83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104:
130. *** www.mie.ro131. *** www.inf