DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene
DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene DREPT FISCAL COMUNITAR - Centrul de Studii Europene
TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440(59,1)39.183(52,2)32.555(36,3)A patra resursă - - - 95(0,2)14.191(18,9)43.251(48,3)Diverse 2.644(41,4)1.266(7,7)2.377(8,4)6.773(14,6)7.249(9,6)671(0,7)Total general 6.385(100)16.432(100)28.085(100)46.469(100)75.077(100)89.585(100)[Sursa: Gilles Ferreol, Dicţionarul Uniunii Europene, Iaşi, Editura Polirom, 2001, p. 30]Efectul global urmărit prin introducerea celei de a patra resurse pe baza PIB era de a face sistemulde taxare al UE mult mai progresist, corelând contribuţia fiecărui stat membru cu nivelul său deprosperitate. Cota uniformă corespunzătoare celei de-a patra resurse se determină în raport cu veniturilesuplimentare necesare în timpul unui exerciţiu bugetar, pentru a acoperi cerinţele UE. Astfel, în timpulanului financiar 1992, de exemplu, venitul estimat a proveni din această resursă a reprezentat 0,17 %.Structura resurselor proprii ale Bugetului UE‣ prelevări agricole (taxe vamale percepute asupra importurilor de produse agricole în cadrul organizăriicomune a pieţei) şi cotizaţii şi alte taxe prevăzute în cadrul organizării comune a pieţelor în sectorulzahărului şi glucozei;‣ taxe vamale care provin din aplicarea TVC asupra valorii în vamă a mărfurilor importate;‣ venituri din colectarea TVA, sub forma unei cote-părţi asupra volumului TVA încasate în statelemembre;‣ resursa complementară asupra PNB, care rezultă din aplicarea unui procent asupra sumei PNB dintoate statele membre, fixat în fiecare an, în cadrul unei proceduri bugetare, în funcţie de nivelul celorlaltevenituri bugetare. Această resursă este o resursă prin care se asigură echilibrul bugetar, astfel încâtansamblul încasărilor să poată acoperi nivelul total al cheltuielilor înscrise într-un anumit exerciţiubugetar.Volumul fondurilor incluse în bugetul comunitar a crescut în mod constat, pe măsură ce au apărutnoi priorităţi. Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania sunt beneficiarele acestui fond, care a devenitoperaţional după Tratatul de la Maastricht. El a fost introdus pentru a oferi acestor ţări suportul financiarîn realizarea unor proiecte, în special din domeniul infrastructurii 21 .2.5.4.2 Cheltuielile incluse în cadrul bugetului comunitarCheltuielile în cadrul Bugetului general sunt ordonate în şase secţiuni: Parlamentul European (I),Consiliul (II), Comisia (III), Curtea de Justiţie (IV), Curtea de Conturi (V), Comitetul Economic şi Socialşi Comitetul Regiunilor (VI). Între 1975 şi 2000, cheltuielile comunitare (bugetul general + FED + +CECO) au evoluat astfel:21 Astfel, Fondul de Coeziune, inclus în perspectivele financiare din 1993, la un nivel de 1500 mil. ECU, a ajuns în1999 la 2600 mil. ECU. Perspectivele financiare pentru 2000/2006 prevăd suma de 3120 milioane EURO pe anpentru acoperirea „ajutorului pentru aderare”.38
Tabelul 2.5.3 Evoluţia plăţilor efectuate (în milioane euro şi în procente)Domenii 1975 1980 1985 1990 1995 2000Buget generalFEOGA, secţiuneaGaranţie4.328(70,9)11.292(68,9)19.728(68,4)25.605(56,2)34.491(50,4)41.401(45,0)Acţiuni structurale, dincare:375(6,2)1.808(11,0)3.703(12,9)9.591(21,0)19.223(28,1)32.167(35,0)FEOGA, secţiuneaOrientare77 315 686 1.825 2.531 3.632FEDER 150 793 1.610 4.554 8.374 14.427FSE 148 700 1.407 3.212 4.547 8.044Fondul de Coeziune - - - - 1.699 2.800Cercetare 116(1,9)364(2,2)678(2,4)1.790(3,9)2.478(3,6)3600(3,9)Acţiuni externe 251(4,1)604(3,7)964(3,3)1.431(3,1)3.406(5,0)5.717(6,2)Administraţie 364(6,0)830(5,1)1.304(4,5)2.333(5,1)3.870(5,7)4.638(5,1)Rambursări şi altele 363 6,3 959 5,8 1.4905,23.3137,33.0794,52.0622,2TOTAL BUGETGENERAL5.817(95,4)15.857(96,4)27.867(96,7)44.063(96,6)66.547(97,3)89.585(97,4)FED 208 3,4 482 2,9 698 2,4 12562,815642,322352,4CECO 76 1,2 116 0,7 268 0,9 289 0,6 298 0,4 178 0,2TOTAL GENERAL 6.101(100)16.455(100)28.855(100)45.608(100)68.409(100)91.998(100)[Sursa: Gilles Ferreol, Dicţionarul Uniunii Europene, Iaşi, Ed. Polirom, 2001, p. 28-29]Creditele care se înscriu în secţiunile I, II, IV, V şi VI sunt numai credite de funcţionare(administrative), în vreme ce creditele înscrise în secţiunea III, Comisia, pot fi de două feluri:39
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87: cadrul căreia se remarcă industri
TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440(59,1)39.183(52,2)32.555(36,3)A patra resursă - - - 95(0,2)14.191(18,9)43.251(48,3)Diverse 2.644(41,4)1.266(7,7)2.377(8,4)6.773(14,6)7.249(9,6)671(0,7)Total general 6.385(100)16.432(100)28.085(100)46.469(100)75.077(100)89.585(100)[Sursa: Gilles Ferreol, Dicţionarul Uniunii <strong>Europene</strong>, Iaşi, Editura Polirom, 2001, p. 30]Efectul global urmărit prin introducerea celei <strong>de</strong> a patra resurse pe baza PIB era <strong>de</strong> a face sistemul<strong>de</strong> taxare al UE mult mai progresist, corelând contribuţia fiecărui stat membru cu nivelul său <strong>de</strong>prosperitate. Cota uniformă corespunzătoare celei <strong>de</strong>-a patra resurse se <strong>de</strong>termină în raport cu veniturilesuplimentare necesare în timpul unui exerciţiu bugetar, pentru a acoperi cerinţele UE. Astfel, în timpulanului financiar 1992, <strong>de</strong> exemplu, venitul estimat a proveni din această resursă a reprezentat 0,17 %.Structura resurselor proprii ale Bugetului UE‣ prelevări agricole (taxe vamale percepute asupra importurilor <strong>de</strong> produse agricole în cadrul organizăriicomune a pieţei) şi cotizaţii şi alte taxe prevăzute în cadrul organizării comune a pieţelor în sectorulzahărului şi glucozei;‣ taxe vamale care provin din aplicarea TVC asupra valorii în vamă a mărfurilor importate;‣ venituri din colectarea TVA, sub forma unei cote-părţi asupra volumului TVA încasate în statelemembre;‣ resursa complementară asupra PNB, care rezultă din aplicarea unui procent asupra sumei PNB dintoate statele membre, fixat în fiecare an, în cadrul unei proceduri bugetare, în funcţie <strong>de</strong> nivelul celorlaltevenituri bugetare. Această resursă este o resursă prin care se asigură echilibrul bugetar, astfel încâtansamblul încasărilor să poată acoperi nivelul total al cheltuielilor înscrise într-un anumit exerciţiubugetar.Volumul fondurilor incluse în bugetul comunitar a crescut în mod constat, pe măsură ce au apărutnoi priorităţi. Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania sunt beneficiarele acestui fond, care a <strong>de</strong>venitoperaţional după Tratatul <strong>de</strong> la Maastricht. El a fost introdus pentru a oferi acestor ţări suportul financiarîn realizarea unor proiecte, în special din domeniul infrastructurii 21 .2.5.4.2 Cheltuielile incluse în cadrul bugetului comunitarCheltuielile în cadrul Bugetului general sunt ordonate în şase secţiuni: Parlamentul European (I),Consiliul (II), Comisia (III), Curtea <strong>de</strong> Justiţie (IV), Curtea <strong>de</strong> Conturi (V), Comitetul Economic şi Socialşi Comitetul Regiunilor (VI). Între 1975 şi 2000, cheltuielile comunitare (bugetul general + FED + +CECO) au evoluat astfel:21 Astfel, Fondul <strong>de</strong> Coeziune, inclus în perspectivele financiare din 1993, la un nivel <strong>de</strong> 1500 mil. ECU, a ajuns în1999 la 2600 mil. ECU. Perspectivele financiare pentru 2000/2006 prevăd suma <strong>de</strong> 3120 milioane EURO pe anpentru acoperirea „ajutorului pentru a<strong>de</strong>rare”.38