1. la 1 iulie: fiecare instituţie realizează o previziune privind cheltuielile, pe care Comisia le regrupează înschiţa proiectul <strong>de</strong> buget (preliminary draft budget);2. la 5 octombrie: Consiliul <strong>de</strong> Miniştri se pronunţă asupra schiţei proiectului pentru a redacta proiectul <strong>de</strong>buget; o concentrare prealabilă cu parlamentul a avut <strong>de</strong>ja loc în problema cheltuielilor obligatorii;3. în 45 <strong>de</strong> zile: Parlamentul examinează proiectul <strong>de</strong> buget. Pot să apară trei situaţii:• Parlamentul nu reacţionează: bugetul este consi<strong>de</strong>rat aprobat;• Parlamentul aprobă bugetul: procedura este terminată.• Parlamentul <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să aducă modificări: Pentru cheltuielile obligatorii, el va face propuneri <strong>de</strong> modificare; Pentru cheltuielile neobligatorii, el va face propuneri <strong>de</strong> amendare.4. în 15 zile: la o a doua lectură, Consiliul examinează propunerile Parlamentului.• Pentru cheltuielile neobligatorii, Consiliul dispune <strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong> amendare. În acest caz, textul seîntoarce în Parlament.• Pentru cheltuielile obligatorii, două situaţii pot fi avute în ve<strong>de</strong>re:a) propunerile <strong>de</strong> modificare venite din partea Parlamentului cresc bugetul global. Acestemodificări nu se vor putea integra în buget <strong>de</strong>cât după un vot în Consiliu cu majoritatecalificată. Fără această majoritate, propunerile sunt <strong>de</strong>finitiv respinse.b) propunerile <strong>de</strong> modificare venite din partea Parlamentului nu cresc bugetul global. În acestcaz, numai un vot al Consiliului, cu majoritate calificată, se poate opune acestor propuneri.Tăcerea echivalează cu aprobarea.5. la finele procedurii: Parlamentul dispune <strong>de</strong> ultimul cuvânt asupra bugetului comunitar. Tăcerea saechivalează cu aprobarea. El dispune <strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong> a modifica cheltuielile neobligatorii (în limita RateiMaxime Admise) cu o majoritate absolută a membrilor şi 3/5 din sufragiile exprimate. Respingereabugetului necesită o majoritate absolută a membrilor şi 2/3 din sufragiile exprimate.În final, bugetul este aprobat <strong>de</strong> către Parlament.În afara Tratatelor, şi alte elemente vin să completeze procedura bugetară. Este, în principal, cazulacordurilor interinstituţionale, precum cel din 6 mai 1999 privind disciplina bugetară şi ameliorareaprocedurilor. Unul din paşii înainte făcuţi prin acest Acord îl reprezintă generalizarea concertării bugetareîntre Parlament, Consiliu şi Comisie. Această concertare vizează să i<strong>de</strong>ntifice şi să remedieze pe câtposibil, punctele litigioase ale procedurii bugetare, în cadrul unor negocieri organizate în marginealecturilor succesive realizate <strong>de</strong> Consiliu şi Parlament. În plus, Regulamentul financiar organizează şi elprocedura <strong>de</strong> elaborare, <strong>de</strong>cizie şi execuţie a bugetului UE.2.5.4 Structura bugetului UE2.5.4.1 Veniturile bugetului comunitarÎn primii 12 ani ai existenţei CEE, bugetul a fost conceput în întregime pe baza contribuţiilordirecte ale statelor membre. Începând cu 1970 bugetul va fi finanţat prin „resursele proprii” aleComunităţii - care erau veniturile convenite <strong>de</strong> către statele membre să reprezinte resurse comunitare <strong>de</strong>drept.Sistemul resurselor proprii comunitare, stabilit în 1970, <strong>de</strong> către Consiliul <strong>de</strong> Miniştri reunit laLuxemburg, avea două elemente, care se vor regăsi ulterior sub titulatura <strong>de</strong> „resurse tradiţionale”:• Taxele vamale asupra bunurilor importate din afara comunităţii, prin aplicarea tarifului extern comun;• Prelevări variabile la importul produselor agricole (înlocuite cu taxele vamale, <strong>de</strong> la 1 iulie 1995, înurma acordurilor semnate în cadrul Run<strong>de</strong>i Uruguay, GATT).A treia resursă, inclusă <strong>de</strong> foarte mulţi autori în cadrul aceluiaşi sistem, a fost introdusă în 1979:36
• Resursa TVA: colectată în fiecare din statele membre, pe baza unei taxe (aplicate TVA-ului încasat <strong>de</strong>către fiecare stat membru, respectiv 1 % la început, în 1979, mărită la 1,4% în 1986, micşorată apoi la 1 %între 1995 şi 1999). Se preve<strong>de</strong> o reducere a taxei minime la 0,75 % în 2002 şi 0,5% în 2004.Perioada care a urmat <strong>de</strong>ciziei din 1970 a <strong>de</strong>monstrat că acest sistem original al resurselor propriis-a dovedit ina<strong>de</strong>cvat, cel puţin din două motive:1. nivelul resurselor provenind din taxe vamale şi prelevările variabile la import a scăzut în anii ’70, pefondul progreselor realizate în reducerea taxelor vamale datorită negocierilor GATT, dar şi datorităcreşterii producţiei interne <strong>de</strong> produse agricole;2. veniturile provenind din TVA au stagnat în această perioadă, datorită <strong>de</strong>clinului înregistrat încheltuielile pentru consum ale statelor membre.Efectul combinat al celor doi factori a exercitat o presiune consi<strong>de</strong>rabilă asupra resurselor propriitocmai în perioada în care nevoile comunitare erau în creştere datorită noilor politici adoptate şi primirii<strong>de</strong> noi membri.O primă încercare <strong>de</strong> a rezolva criza bugetară a fost făcută <strong>de</strong> Consiliul European reunit laFontainbleau, în iunie 1984. Noul sistem, bazat pe principiul creşterii pragului TVA la 1,4%, a intratefectiv în vigoare la 1 ianuarie 1986, aranjamente financiare tranzitorii fiind aplicate pentru exerciţiilebugetare ale anilor 1984 şi 1985 20 .O soluţie la dificultăţile bugetare a fost eventual găsită în 1988. Până atunci, a treia lărgire aComunităţii (care inclu<strong>de</strong>a, începând cu 1 ianuarie 1986, şi Spania şi Portugalia), precum şi semnareaActului Unic în februarie 1986, au reprezentat acea bază politică sănătoasă necesară pentru realizarea uneireforme financiare comunitare. În februarie 1987 Comisia a prezentat un cuprinzător program <strong>de</strong> reformă,cunoscut sub numele <strong>de</strong> „pachetul Delors I ”. Liniile generale ale acestui pachet au fost adoptate în cadrulConsiliului European <strong>de</strong> la Bruxelles, din 1-12 februarie 1988, întregul pachet fiind în final acceptat îniunie 1988.Principala preocupare a „pachetul Delors” a fost să asigure Comunităţii resursele necesare înperioada 1988-1992. Reforma a menţinut resursele proprii provenind din taxe vamale şi prelevări variabilela importul produselor agricole, la care s-a adăugat pragul propus a fi menţinut <strong>de</strong> 1,4 % al resurselorprovenind din TVA. Prin „pachetul Delors” se propune adăugarea unei resurse noi, „a patra resursă”comunitară:• Această nouă resursă, a patra resursă, creată în 1988, urma să fie una variabilă, în funcţie <strong>de</strong>posibilităţile fiecărei ţări. Ea trebuie să ofere veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilorsuplimentare, astfel încât volumul total al resurselor să reprezinte maximum 1,2 % din PIB-ul UE.Tabelul 2.5.2 Evoluţia structurii încasărilor la bugetul comunitarCategorii <strong>de</strong>venituriNivelul încasărilor (în milioane euro şi în structură)1975 1980 1985 1990 1995 2000Prelevări dinagricultură590(9,2)2.002(12,2)2.179(7.8)1.876(4,0)1.945(2,6)2.038(2,3)Taxe vamale 3.151(49,4)5.906(35,9)8.310(29,6)10.285(22,1)12.509(16,7)11.070(12,4)20 Acestea implicau avansuri interguvernamentale, care urmau a fi restituite în cazul bugetului pe 1984, dar nu şi încazul bugetului pe 1985. În 1986, echilibrul bugetar a fost realizat numai prin amânarea anumitor cheltuieli agricolepână în 1987.37
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83: ‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85: Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87:
cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89:
5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91:
Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93:
Procesul integrării României în
- Page 94 and 95:
avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97:
globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99:
BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101:
44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103:
83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104:
130. *** www.mie.ro131. *** www.inf