financiar, această reformă făcând parte din „Pachetul Delors”, prezentat în februarie 1987 <strong>de</strong> cătreComisie (aşa-numitul cadru financiar Delors I, 1988-1992).Printre modificările intervenite, menţionăm:● Plafonul total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, este fixat ca procent din PNBUniunii <strong>Europene</strong> şi nu în funcţie <strong>de</strong> TVA, ca până atunci.● Introducerea unei planificări financiare, veritabil cadru financiar plurianual. Acest sistem,inaugurat în 1988, rămâne unul din pilonii sistemului financiar comunitar. El va introduce o dublăplafonare a cheltuielilor: ansamblul plăţilor din bugetul anual nu poate <strong>de</strong>păşi plafonul global exprimat caprocent din PNB-ul UE (în prezent este <strong>de</strong> 1,27%); fiecare categorie <strong>de</strong> cheltuieli este plafonată la un nivelfixat pentru fiecare an. Perspectivele financiare actuale, care acoperă perioada 2000-2006, sunt anexateacordului interinstituţional din 6 mai 1999, dintre Parlament, Consiliu şi Comisie.● Prelevarea TVA a fost corectată pentru a ţine cont <strong>de</strong> diferenţele între structurile economice(pon<strong>de</strong>rea consumului în PNB statelor membre).● O soluţie, care s-a dorit <strong>de</strong>finitivă, a fost găsită pentru problema britanică; <strong>de</strong> asemenea,Germania a găsit şi ea răspuns la revendicările proprii.● Cheltuielile agricole vor fi gestionate prin introducerea unei linii directoare agricole (plafonulrubricii agricole este fixat în prezent în raport <strong>de</strong> previziunile cheltuielilor reale).● Introducerea unei Ratei Maxime <strong>de</strong> Creştere (RMC) a cheltuielilor numite ne-obligatorii(cheltuieli asupra cărora Parlamentul are ultimul cuvânt). Acesta se angajează să nu crească acestecheltuieli <strong>de</strong>cât în anumite limite.Bilanţul acestei reforme va fi extrem <strong>de</strong> pozitiv. Beneficiind şi <strong>de</strong> circumstanţe economicefavorabile, „Pachetul Delors” a dus atât la o evoluţie ordonată a cheltuielilor (care vor rămâne sub nivelulîncasărilor disponibile), cât şi la ameliorarea procedurii şi a gestiunii bugetare.Consolidarea reformelor din 1988 a fost confirmată prin Acordul <strong>de</strong> la Edinburgh, din <strong>de</strong>cembrie1992. Prin acest document (pachetul Delors II) s-au adoptat perspectivele financiare pentru perioada1993-1999, pragul resurselor proprii fiind ridicat <strong>de</strong> la 1.2% la 1.27%. În plus, perspectivele financiare aumarcat şi reducerea importanţei TVA în finanţarea bugetului.În iulie 1997, Comisia a dat publicităţii un nou document, cunoscut sub numele <strong>de</strong> Agenda 2000,„Pentru o Uniune mai puternică şi mai mare”(COM(97) 2000 final), care inclu<strong>de</strong> informaţii privindpolitica agricolă comună, viitorul politicii <strong>de</strong> coeziune economică şi socială, strategia <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare şiconsecinţele extin<strong>de</strong>rii şi finanţarea Comunităţii. Comisia trasează şi cadrul financiar pentru 2000-2006,menţinând pragul resurselor proprii la 1.27% din PIB mediu comunitar. Principalele componente aleAgen<strong>de</strong>i 2000 au fost aprobate în cadrul Consiliului European <strong>de</strong> la Berlin, din 24-25 martie 1999, iar la 6mai 1999, Parlamentul European adoptă noul Acord Interinstituţional, care încorporează perspectivelefinanciare pentru 2000-2006 (vezi Anexa 1 şi 2).Una din provocările majore ale bugetului comunitar rămâne în continuare găsirea modalităţiloroptime pentru susţinerea financiară solicitată <strong>de</strong> procesul lărgirii UE către Est. Această provocare este <strong>de</strong>mari dimensiuni, presupunând asimilarea acquis-ului comunitar în ţări cu o structură economică şi socialădiferită în raport cu cea a UE.În ultimii 20 <strong>de</strong> ani, evoluţiile economice, extin<strong>de</strong>rea UE şi modificările produse în structurabugetului UE au modificat contextul în care operează mecanismul corector în cazul Marii Britanii.Reamintim faptul că în 1984, la Fontainbleau, Consiliul European a <strong>de</strong>cis introducerea mecanismuluicorector pentru Marea Britanie, menit să contribuie la corectarea poziţiei <strong>de</strong> contribuitor net pentruaceastă ţară. Prin acest mecanism, Marii Britanii i se restituie 2/3 din contribuţia ei netă, conform unuiprincipiu general conform căreia „orice stat membru care se confruntă cu un <strong>de</strong>zechilibru bugetar excesivîn raport cu prosperitatea sa, poate beneficia <strong>de</strong> o corecţie corespunzătoare”. Realitatea este că, în ciudaacestui principiu general, până astăzi numai Marea Britanie a beneficiat <strong>de</strong> acest mecanism.Tabelul <strong>de</strong> mai jos prezintă modul în care a evoluat PNB/loc (exprimat în PPC) între anii 1984 şi2003, în cazul statelor membre cu poziţie <strong>de</strong> contribuitori neţi în anul 2002.32
100%)Tabelul 2.5.1 PNB/loc în statele net contribuitoare la bugetul UE (în PPC), (media UE-15 =2003 1984Marea Britanie 111.2 90.6Danemarca 111.1 104.0Austria 109.8 -Olanda 106.6 95.0Suedia 104.6 -Franţa 104.2 104.0Germania 98.6 109.6Italia 97.3 92.9[Sursa: Commission of the European Communities, Report from the Commission. Financing the European Union,Commission. Report on the operation of the own resources system, Brussels, COM(2004) 505 final]2.5.2 Principiile bugetareBugetul general au UE este construit pornind <strong>de</strong> la o serie <strong>de</strong> principii inspirate <strong>de</strong> diverseleproceduri bugetare naţionale. Este vorba <strong>de</strong> principiul unităţii, universalităţii, anualităţii, echilibrului şi alspecializării bugetare.1. Principiul unităţiiConform acestui principiu, ansamblul încasărilor şi cheltuielilor trebuie să se regăsească într-unsingur document bugetar, pentru a asigura astfel un control eficient al modului <strong>de</strong> utilizare a resurselorcomunitare. Sistemul financiar comunitar a cunoscut o mişcare <strong>de</strong> unificare a instrumentelor bugetare.Dacă, la început, cele trei Comunităţi (CECO, Euratom, CEE) dispuneau <strong>de</strong> propriile bugete, odată cutratatul <strong>de</strong> fuziune din 1965, numai două instrumente bugetare vor continua să existe: bugetul general şibugetul operaţional CECO. Chiar şi în prezent, anumite elemente financiare ale Comunităţii dispun <strong>de</strong> unregim particular: politica externă şi <strong>de</strong> securitate, justiţia şi afacerile interne, FEDER. Derogări sunt înmod egal admise pentru organismele <strong>de</strong>scentralizate ale Comunităţii (agenţiile europene), care dispun <strong>de</strong>propriul lor buget. Resursele lor provin din subvenţii înscrise în bugetul general.2. Principiul universalităţiiÎncasările bugetare reprezintă o masă comună care serveşte finanţării tuturor cheltuielilor, fără<strong>de</strong>osebire: acesta este principul universalităţii bugetului. Aceasta implică existenţa a două regulicaracteristice dreptului bugetar: al non-afectării şi non-contracţiei (micşorării).Regula non-afectării dispune ca încasările bugetare să nu fie afectate <strong>de</strong> anumite cheltuieliprecise. Totodată, excepţii <strong>de</strong> la regulă sunt admise pentru anumite programe <strong>de</strong> cercetare sau pentrucontribuţia ţărilor din SEE către anumite politici precise.Regula non-contracţiei arată că nu pot fi acceptate micşorări ale încasărilor sau cheltuielilor. Suntadmise numai excepţii <strong>de</strong> ordin tehnic, care să vizeze uşurarea procedurii.33
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79: Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81: Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83:
‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85:
Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87:
cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89:
5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91:
Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93:
Procesul integrării României în
- Page 94 and 95:
avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97:
globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99:
BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101:
44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103:
83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104:
130. *** www.mie.ro131. *** www.inf