2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile înscrise în bugetul UE reprezintă expresia în cifre a priorităţilor şi politicilor UE. Dinacest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, aproape 80 % din cheltuielile bugetului UE pe anul 2001 au fost pentru realizareaobiectivelor a două politici: politica agricolă comună şi politica <strong>de</strong> convergenţă economică şi socială.Este <strong>de</strong> subliniat că multe dintre politicile UE sunt <strong>de</strong> natura reglementării în anumite domenii şinu necesită cheltuieli în sine, cu excepţia celor <strong>de</strong> administrare a aplicării unor reguli stabilite. În acestsens, în bugetul UE nu se regăsesc, <strong>de</strong> exemplu, cheltuieli <strong>de</strong> apărare, ordine publică, asigurări socialereferitoare la statele membre.În bugetul UE, cheltuielile sunt grupate pe opt secţiuni, corespunzător instituţiilor create prinTratat pentru punerea în aplicare a politicilor UE:- Parlamentul European;- Consiliul UE;- Comisia Europeană;- Curtea <strong>de</strong> Justiţie;- Curtea <strong>de</strong> Conturi;- Comitetul Economic şi Social;- Comitetul Regiunilor;- Ombudsman-ul.Toate instituţiile, cu excepţia Comisiei <strong>Europene</strong>, au numai cheltuieli administrative. ComisiaEuropeană are atât cheltuieli administrative, cât şi cheltuieli operaţionale aferente programelor şiacţiunilor pentru realizarea politicilor UE.În procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor cu privire la cheltuielile bugetului UE, se foloseşte grupareacheltuielilor pe programele şi acţiunile UE prin a căror aplicare se realizează obiectivele şi politicile UE.Principalele categorii <strong>de</strong> cheltuieli sunt: agricultură; operaţiuni structurale; politici interne; acţiuni externe;administraţie; ajutor pentru pre-a<strong>de</strong>rare; rezerve.Cheltuielile pentru agricultură <strong>de</strong>ţin cea mai mare pon<strong>de</strong>re în bugetul UE. În <strong>de</strong>ceniul trecut. Deşicheltuielile în sumă absolută au crescut, pon<strong>de</strong>rea acestora în totalul cheltuielilor UE a fost în scă<strong>de</strong>re.Obiectivele politicii agricole comune a UE sunt finanţate prin Fondul European <strong>de</strong> Orientare şiGarantare Agricolă. De aici se acoperă cheltuieli, în principal, pentru: susţinerea veniturilor fermierilor;subvenţiile pentru exportul produselor agricole în ţările nemembre şi alte măsuri pentru reglementareapieţelor agricole; măsurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare rurală.Categoria cheltuielilor pentru operaţiuni structurale (Fondurile structurale şi Fondul <strong>de</strong>Coeziune) se situează pe locul doi ca mărime în bugetul UE şi, în ultimul <strong>de</strong>ceniu, a crescut atât în sumăabsolută, cât şi ca pon<strong>de</strong>re în totalul cheltuielilor. Din aceste fonduri, se finanţează proiecte şi acţiunivizând mo<strong>de</strong>rnizarea structurilor economice, în special pe o bază regională, şi îmbunătăţirea situaţieisociale a grupurilor <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong>favorizate în scopul reducerii <strong>de</strong>calajelor <strong>de</strong> bunăstare între diferiteleregiuni ale UE. În esenţă, este vorba <strong>de</strong> realizarea unei mari coeziuni economice şi sociale. Se apreciază cănumai prin reducerea acestor <strong>de</strong>calaje, cetăţeni UE se pot bucura <strong>de</strong> avantajele pieţei unice şi ale uniuniieconomice şi monetare.Cheltuielile pentru politici interne se referă la o multitudine <strong>de</strong> domenii, dar, în raport cu sumelealocate, principalele sunt:• cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare tehnologică (3,9 miliar<strong>de</strong> euro în anul 2001, respectiv aproape 63 %din totalul cheltuielilor pentru politici interne);• reţele <strong>de</strong> transport transeuropene (0,7 miliar<strong>de</strong> euro);• învăţământ, pregătire profesională vocaţională, tineret (0,5 miliar<strong>de</strong> euro – cele mai cunoscuteprograme fiind Socrates, Leonardo şi Tineri pentru Europa);• piaţa muncii şi inovare tehnologică, mediu, cultură şi audiovizual etc.16 Ibid., pp. 105-108.28
Cheltuielile pentru politici externe se referă, în special, la realizarea programelor şi acţiunilor <strong>de</strong>cooperare cu ţările din:• zona mediteraneană şi Orientul Mijlociu (0,9 miliar<strong>de</strong> euro);• Asia şi America Latină (0,9 miliar<strong>de</strong> euro);• Balcani (0,7 miliar<strong>de</strong> euro);• spaţiul fostei Uniuni Sovietice (0,5 miliar<strong>de</strong> euro).De asemenea, sunt prevăzute cheltuieli pentru ajutor în alimente şi umanitar (0,9 miliar<strong>de</strong> euro),alocaţii pentru Fondul European <strong>de</strong> Dezvoltare, precum şi alte cheltuieli în sprijinul <strong>de</strong>mocraţiei şidrepturilor omului şi pentru măsurile <strong>de</strong>curgând din politica externă şi <strong>de</strong> securitate.Cheltuieli administrative, pe ansamblul UE, sunt în medie <strong>de</strong> cca. 5 % din bugetul UE, iardiferenţa <strong>de</strong> cca. 95 % o reprezintă cheltuielile operaţionale. Cheltuielile administrative se referă lasalariile angajaţilor UE, chirii pentru clădiri şi terenuri, întreţinere şi funcţionare, informaţii şi comunicareetc. La cheltuielile administrative pentru Comisia Europeană se includ şi contribuţiile UE pentru sistemul<strong>de</strong> pensii aferente angajaţilor tuturor instituţiilor UE.Cheltuielile privind ajutorul <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare sunt <strong>de</strong>stinate fondurilor pentru ţările candidate laa<strong>de</strong>rare.Rezervele şi garanţiile înscrise în bugetul UE asigură flexibilitatea necesară pentru rezolvareasituaţiilor neprevăzute care pot apare în cursul exerciţiului financiar. În bugetul pe anul 2001, au fostprevăzute 0,9 miliar<strong>de</strong> euro, din care:• 0,5 miliar<strong>de</strong> euro, rezerva monetară pentru acoperirea diferenţelor <strong>de</strong> curs la cheltuielilepentru agricultură;• 0,2 miliar<strong>de</strong> euro, rezerva pentru ajutor <strong>de</strong> urgenţă;• 0,2 miliar<strong>de</strong> euro, rezerva la împrumuturile acordate cu garanţia UE.O reprezentare grafică a structurii cheltuielilor în perspectiva financiară 2000-2006 este redată înfigura următoare:Ajutor pre-a<strong>de</strong>rare (22,4) 3,3%Rezerve (4,1) 0,6%Total670,1Agricultură şi <strong>de</strong>zvoltare rurală (308,8) 46,08%Măsuri structurale (221) 32,9%Politici interne (45,6) 6,8%Acţiuni externe (33,3) 4,9%Administraţie (34,9) 5,20%Figura nr. 2 – Structura cheltuielilor în perspectiva financiară 2000 - 2006[Sursa: Th. Stolojan, op. cit., p. 112]Notă: Sumele în mărimi absolute sunt în miliar<strong>de</strong> euro; totalul cheltuielilor nu inclu<strong>de</strong> sumele prevăzutepentru noile state membre.29
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63: Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65: datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67: ♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69: Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71: 4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73: 2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75: Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77: În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79:
Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81:
Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83:
‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85:
Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87:
cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89:
5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91:
Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93:
Procesul integrării României în
- Page 94 and 95:
avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97:
globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99:
BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101:
44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103:
83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104:
130. *** www.mie.ro131. *** www.inf