comportamentelor şi legislaţiilor. Dacă avizele adresate <strong>de</strong> Comisie acţiunilor sau statelor nu exprimă, <strong>de</strong>fapt, <strong>de</strong>cât o opinie, recomandările Comisiei şi ale Consiliului invită să se adopte o regulă sau alta <strong>de</strong>conduită, aparţinând unor tipuri <strong>de</strong> directive neobligatorii şi jucând concret, un rol nenegociabil <strong>de</strong> „sursăindirectă <strong>de</strong> apropiere a legislaţiilor naţionale”.1.2.3. Alte izvoare <strong>de</strong> drept comunitar● Normele <strong>de</strong> drept care provin din angajamentele externe ale Comunităţilor. Aici se încadrează:- acordurile încheiate <strong>de</strong> Comunităţi cu state terţe sau cu organizaţii internaţionale- actele unilaterale adoptate prin organele externe ale Comunităţilor- unele tratate încheiate <strong>de</strong> Statele membre cu statele terţe.● Izvoarele complementare:- convenţia comunitară- <strong>de</strong>ciziile şi acordurile convenite prin reprezentanţii guvernelor Statelor membre reuniţi încadrul Consiliului- <strong>de</strong>claraţiile- rezoluţiile şi luările <strong>de</strong> poziţii relative ale Comunităţilor.● Jurispru<strong>de</strong>nţaÎn general, jurispru<strong>de</strong>nţa nu este acceptată ca izvor <strong>de</strong> drept în sistemul juridic continental.Hotărârile ju<strong>de</strong>cătoreşti nu sunt obligatorii pentru cazurile ce ar surveni în viitor. Cu toate acestea, seconsi<strong>de</strong>ră că fiecare aplicare a dreptului necesită interpretare, care înseamnă că, într-un fel sau altul,regulile sunt perfecţionate şi suplimentate, astfel că sunt impuse noi reguli, care, <strong>de</strong>şi teoretic ele obligănumai părţile în litigiu, în practică au o valabilitate generală <strong>de</strong> lege, întrucât justiţia nu se va guverna eaînsăşi dacă nu sunt prezente motive raţionale. Interpretarea dreptului ar urma să fie cu atât mai necesară cucât legea este mai generală şi lacunele mai prezente. În acelaşi sens, se consi<strong>de</strong>ră că jurispru<strong>de</strong>nţa Curţiieste un izvor esenţial <strong>de</strong> drept întrucât în numeroase probleme Curtea <strong>de</strong> Justiţie completează şi precizeazădispoziţiile Tratatului, concomitent cu asigurarea respectării lor. 91.3. Metoda comunităţii şi procedurile UE <strong>de</strong> adoptare a legislaţieiMetoda comunităţii <strong>de</strong>fineşte modul <strong>de</strong> operare instituţională la nivelul UE, care menţineechilibrul necesar între instituţiile UE şi între acestea şi statele membre (respectiv, la nivelul celor treiComunităţi <strong>Europene</strong>). Această metodă a asigurat eficienţa şi legitimitatea <strong>de</strong>mocratică, avândurmătoarele trăsături: 10• Garantează luarea în consi<strong>de</strong>rare a diversităţii UE, prin tratamentul corect al statelor membre,indiferent <strong>de</strong> mărimea acestora, precum şi a cerinţei <strong>de</strong> eficienţă, prin acceptarea votuluimajorităţii calificate în Consiliul UE• Reprezintă un mijloc <strong>de</strong> arbitraj între diferite interese, prin supunerea <strong>de</strong>ciziilor la două filtresuccesive:- la nivelul Comisiei <strong>Europene</strong>, care ţine seama <strong>de</strong> interesul general al UE şi are dreptulexclusiv <strong>de</strong> iniţiativă legislativă- la nivelul Parlamentului European şi al Consiliului UE, ca instituţii <strong>de</strong> reprezentare<strong>de</strong>mocratică (Parlamentul ales direct <strong>de</strong> către cetăţenii europeni, iar Consiliul reunindreprezentanţii guvernelor naţionale, alese în mod <strong>de</strong>mocratic)• Garantează interpretarea unitară a legislaţiei UE prin Curtea <strong>de</strong> Justiţie.9 Octavian Manolache, Drept comunitar, Ediţia a III-a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, p. 36.10 Theodor Stolojan, Raluca Tatarcan, Integrarea şi politica fiscală europeană, Ed. Infomarket, Braşov, 2002, pp.88-89.12
Consiliul UE şi Parlamentul European exercită puterea <strong>de</strong> a adopta legislaţia UE pe baza a treiproceduri: consultativă; <strong>de</strong> cooperare; <strong>de</strong> co<strong>de</strong>cizie. Caracteristicile acestor proceduri sunt prezentate maijos.Procedurile Uniunii <strong>Europene</strong> <strong>de</strong> adoptare a legislaţieiInstituţiaProceduraconsultativăProcedura <strong>de</strong>cooperareProcedura <strong>de</strong>co-<strong>de</strong>cizieComisiaEuropeanăpropunelegislaţiapropune legislaţiapropune legislaţiaConsiliul UEParlamentulUEaprobă saurespingepropunereaare rolconsultativa) aprobă cumajoritateacalificatăamendamenteleParlamentuluib) respinge cuunanimitate <strong>de</strong>voturiamendamenteleParlamentuluiPoate faceamendamente lapropunere, dar nu a redrept <strong>de</strong> vetoaprobă sau respingepropunereaa) aprobăpropunerea directsau cuamendamenteb) respingepropunerea.Are drept <strong>de</strong> veto.[Sursa: Th. Stolojan, op. cit., p. 89]La înfiinţarea Comunităţilor <strong>Europene</strong>, Consiliul UE avea aproape întreaga putere <strong>de</strong> a emitelegislaţia UE. Treptat, Parlamentul European a fost împuternicit cu atribuţii lărgite, ajungând să fie pepicior <strong>de</strong> egalitate cu Consiliul UE, atunci când domeniul pentru care se emite legislaţia se încadrează înprocedura <strong>de</strong> co<strong>de</strong>cizie. În cadrul acestei proceduri, Consiliul UE şi Parlamentul European pot adoptalegislaţia UE numai dacă ajung la un consens asupra acesteia. Tratatul este cel care precizează proceduraprin care se adoptă legislaţia.În prezent, cele mai multe dintre propunerile <strong>de</strong> legislaţie, adoptate <strong>de</strong> către Consiliul UE cumajoritatea calificată <strong>de</strong> voturi, intră în procedura <strong>de</strong> co<strong>de</strong>cizie (politicile privind piaţa internă, protecţiaconsumatorilor, mediul, cercetarea, reţelele transeuropene). Procedura consultativă se menţine pentrupolitica agricolă comună, politicile fiscale, sociale, politica externă şi <strong>de</strong> securitate comună etc.În politica externă şi <strong>de</strong> securitate comună şi în politica din domeniul afacerilor interne şi alcooperării judiciare, UE foloseşte metoda interguvernamentală şi nu metoda comunităţii. În aceste13
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 10 and 11: În privinţa tratatelor şi actelo
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61: NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63:
Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65:
datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67:
♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69:
Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71:
4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73:
2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75:
Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77:
În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79:
Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81:
Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83:
‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85:
Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87:
cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89:
5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91:
Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93:
Procesul integrării României în
- Page 94 and 95:
avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97:
globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99:
BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101:
44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103:
83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104:
130. *** www.mie.ro131. *** www.inf