În privinţa tratatelor şi actelor modificatoare 5 trebuie să relevăm că acestea au în ve<strong>de</strong>re toatemodificările şi completările aduse tratatelor originare şi rezultă nu numai din tratatele propriu-zise, ci şidintr-o gamă diversă <strong>de</strong> alte acte normative ale instituţiilor comunitare (în cadrul procedurilor simplificate<strong>de</strong> revizuire) sau din alte acte <strong>de</strong> natură particulară, cum este cazul <strong>de</strong>ciziilor pretinzând o ratificare astatelor membre.Modificările cele mai importante, care au avut relevanţă asupra celor 3 Comunităţi sunt: 6• instrumentele care instituie instituţiile comune ale celor 3 Comunităţi (Convenţia relativă laanumite instituţii comune, semnată şi intrată în vigoare în acelaşi timp cu Tratatele <strong>de</strong> laRoma; Tratatele instituind un Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunităţilor şi Protocolulunic asupra privilegiilor şi imunităţilor, semnate la Bruxelles la 8 aprilie 1965, intrate învigoare în august 1967);• tratatele referitoare la bugetul Comunităţilor, ce au urmărit ca scop sporirea puterii financiarea Parlamentului European (Tratatul <strong>de</strong> la Luxemburg, din 22 aprilie 1970, intrat în vigoare la1 ianuarie 1971 şi Tratatul <strong>de</strong> la Bruxelles, din 22 iulie 1975, intrat în vigoare la 1 iunie 1977);• Decizia din 21 aprilie 1970 relativă la înlocuirea contribuţiilor financiare prin resurse propriiale Comunităţilor, întemeiată pe articolele 231 al Tratatului C.E.E. şi 173 al TratatuluiC.E.E.A., intrată în vigoare la 1 ianuarie 1971, astăzi înlocuită prin Decizia din 24 iunie 1988;• Decizia din 20 septembrie 1976, privind alegerea reprezentanţilor Adunării prin sufragiuuniversal direct, întemeiată, în special, pe art. 138.3 al Tratatului C.E.E., intrată în vigoare la 1iulie 1978 (această <strong>de</strong>cizie, împreună cu altele, a făcut obiectul unor adaptări operate <strong>de</strong> cătreStatele membre, trebuind să fie asimilată cu tratatele propriu-zise);• actele <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare, multiple şi <strong>de</strong> natură diversă care adaptează şi completează tratateleanterioare sunt, <strong>de</strong> asemenea, izvoare primare ale dreptului comunitar. Aici avem în ve<strong>de</strong>reactele referitoare la a<strong>de</strong>rarea la Comunităţile europene a Danemarcei, Irlan<strong>de</strong>i şi RegatuluiUnit al Marii Britanii, intrate în vigoare la 1 ianuarie 1973;• actele relative la a<strong>de</strong>rarea Republicii Elene la Comunităţile europene, din 24 mai 1979, intrateîn vigoare la 1 ianuarie 1981;• actele relative la a<strong>de</strong>rarea Regatului Spaniei şi Republicii Portugheze, din 12 iunie 1985,precum şi cele care au urmat până în anul 1995 inclusiv (Austria, Finlanda, Suedia);• Actul Unic European a fost semnat la Luxemburg şi la Haga, la 14 februarie 1986, <strong>de</strong> 9 dincele 12 State membre, şi la 28 februarie 1986 şi <strong>de</strong> către celelalte trei State membre (Italia,Danemarca şi Grecia). A intrat în vigoare în iulie 1987, şi nu s-a limitat la a modifica cele 3tratate institutive şi la a completa Tratatul C.E.E., ci a dat şi o bază juridică Consiliuluieuropean şi cooperării politice europene;• Tratatul <strong>de</strong> la Maastricht, din 1993;• Tratatul <strong>de</strong> la Amsterdam, din 1999;• Tratatul <strong>de</strong> la Nisa, din 2000.NOTĂ:Tratatul <strong>de</strong> la Bruxelles, din 1965 (Tratatul <strong>de</strong> fuziune a executivelor) a unificat instituţiile celor 3Comunităţi şi preve<strong>de</strong> că acestea pot să-şi exercite, fiecare, puterea, în cadrul Comunităţii căreia îi aparţine,conform dispoziţiilor fiecărui tratat, funcţionând principiul “autonomiei tratatelor comunitare”. Astfel, în afară <strong>de</strong> ounificare a tratatelor, remisă la o dată ne<strong>de</strong>terminată (potrivit art. 32 al Tratatului <strong>de</strong> la Bruxelles), cele 3 tratatecomunitare constituie 3 grupe <strong>de</strong> angajamente in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte unele faţă <strong>de</strong> celelalte. Raporturile lor mutuale rămânguvernate <strong>de</strong> art. 232 al Tratatului C.E.E., care, conform regulilor dreptului internaţional, stipulează că dispoziţiileTratatului C.E.E. (tratat general) nu le modifică pe cele din Tratatul C.E.C.O. şi nu <strong>de</strong>rogă <strong>de</strong> la preve<strong>de</strong>rileTratatului C.E.E.A. (tratate speciale).5 Ibid., p. 34.6 Ibid., pp. 34-35.10
1.2.2. Izvoare <strong>de</strong>rivateCea <strong>de</strong>-a doua categorie – izvoarele <strong>de</strong>rivate sau secundare – cuprin<strong>de</strong>, în mod obişnuit, acteleadoptate <strong>de</strong> instituţiile comunitare în scopul aplicării preve<strong>de</strong>rilor Tratatului: regulamente, directive,<strong>de</strong>cizii 7 . Ele au un caracter juridic obligatoriu, nefiind simple rezoluţii sau recomandări care sunt folosite<strong>de</strong> regulă în dreptul internaţional.RegulamentulEste principalul izvor al dreptului comunitar, prin aceasta exprimându-se puterea legislativă aComunităţilor. Regulamentul, ca şi legea, are o influenţă generală 8 ; el conţine preve<strong>de</strong>ri generale şiimpersonale, statuând prin abstracţie.Obligativitatea, o altă caracteristică a regulamentului, face ca acesta să se <strong>de</strong>osebească <strong>de</strong>recomandări şi avize, care „nu obligă”. Regulamentul, fiind obligatoriu în toate dispoziţiile sale, interziceorice aplicare incompletă. Se <strong>de</strong>osebeşte şi <strong>de</strong> directivă, care nu leagă <strong>de</strong>cât în privinţa rezultatului. Prinregulament, autoritatea comunitară dispune <strong>de</strong> o putere normativă completă. Puterea comunitară poate nunumai să prescrie un rezultat, ci să impună şi modalităţile <strong>de</strong> aplicare şi execuţie consi<strong>de</strong>rate oportune.Este <strong>de</strong>mn <strong>de</strong> relevat faptul că regulamentul este direct aplicabil în orice stat membru, adresândusedirect subiectelor <strong>de</strong> drept intern din statele membre, <strong>de</strong>oarece conţine drepturi şi obligaţii pentruacestea.DirectivaÎn termenii art. 189 din Tratatul C.E.E., „directiva leagă statul membru <strong>de</strong>stinatar în privinţarezultatului <strong>de</strong> atins”, lăsând instanţelor naţionale competenţa în ce priveşte formele şi mijloacele.Directiva nu are o influenţă generală, adresându-se, <strong>de</strong> regulă, numai anumitor State membre. Când,totuşi, aceasta se adresează tuturor statelor membre, ea se prezintă ca un proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong> legislaţie indirectă.DeciziaPotrivit art. 189 al Tratatului C.E.E., <strong>de</strong>cizia reprezintă „act obligatoriu în toate elementele salepentru <strong>de</strong>stinatarii <strong>de</strong>semnaţi”. Decizia nu are întot<strong>de</strong>auna aceleaşi efecte, dar în<strong>de</strong>plineşte funcţii multipleîn sistemul tratatelor.Diferind <strong>de</strong> regulament, <strong>de</strong>cizia nu are o influenţă generală. Ea vizează în<strong>de</strong>osebi aplicareapreve<strong>de</strong>rilor tratatelor la situaţii particulare. În acest caz este asimilată actelor naţionale şi constituie, înmâinile autorităţilor comunitare, un instrument <strong>de</strong> execuţie administrativă a dreptului comunitar. O <strong>de</strong>ciziepoate stabili, unuia sau mai multor state, un obiectiv a cărui realizare trece prin edictarea <strong>de</strong> măsurinaţionale cu influenţă internaţională (exemplu: <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> accelerare a suprimării unor impozite vamale).Se prezintă ca un instrument <strong>de</strong> legislaţie indirectă care nu există fără directivă.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> directivă, <strong>de</strong>cizia este obligatorie în toate elementele ei, nu numai în ce priveşterezultatul atins. Ea poate fi legitim foarte <strong>de</strong>taliată şi poate să prevadă chiar mijloacele cu care se poateîn<strong>de</strong>plini rezultatul impus, statele având posibilitatea să aleagă numai forma juridică a punerii în aplicareîn cadrul ordinii juridice naţionale.Recomandarea şi avizulSe disting din ansamblul instrumentelor ce fac parte din nomenclatorul dreptului comunitar<strong>de</strong>rivat prin aceea că „nu leagă”, adică nu au forţă <strong>de</strong> constrângere şi, <strong>de</strong>ci, nu sunt izvoare <strong>de</strong> drept îna<strong>de</strong>văratul înţeles al cuvântului. Se constituie, totuşi, în instrumente foarte utile <strong>de</strong> orientare a7 Denumirea oficială a izvoarelor <strong>de</strong>rivate (secundare) o găsim atât în art. 189 al Tratatului C.E.E., în care se arată„pentru în<strong>de</strong>plinirea misiunilor şi în condiţiile prevăzute în tratat, Consiliul şi Comisia hotărăsc regulamente şidirective, iau <strong>de</strong>cizii şi formulează recomandări sau avize”, cât şi în articolele 61 al Tratatului C.E.E.A. şi 4 alTratatului C.E.C.O. Cele 3 tratate, la articolele menţionate, cuprind, pe lângă lista diferitelor categorii <strong>de</strong> acte, şi oprezentare, cu caracter sistematic, a efectelor juridice specifice fiecăreia dintre ele. De aici rezultă că natura unui actnu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>numirea sa, <strong>de</strong> autoritatea care l-a adoptat, ci <strong>de</strong> obiceiul său şi <strong>de</strong> conţinutul privind <strong>de</strong>finiţiilefurnizate, prin tratat, Curtea rezervându-şi dreptul <strong>de</strong> interpretare.8 Regulamentul nu trebuie să se confun<strong>de</strong> cu <strong>de</strong>cizia.11
- Page 1: Ionel Bostan- Profesor universitar
- Page 4 and 5: Capitolul 4Analiza normelor şi pra
- Page 6 and 7: LISTĂ DE ACRONIMEAELS - Asociaţia
- Page 8 and 9: Capitolul 1CONCEPTE PRIVIND DREPTUL
- Page 12 and 13: comportamentelor şi legislaţiilor
- Page 14 and 15: domenii Consiliul UE acţionează d
- Page 16 and 17: (b) cheltuielile şi veniturile Com
- Page 18 and 19: Principiul unităţii de contBugetu
- Page 20 and 21: care implică cheltuieli semnificat
- Page 22 and 23: • prudenţei (parţial, deoarece
- Page 24 and 25: Proiectul de buget este modificat p
- Page 26 and 27: Comisia comunică cu fiecare dintre
- Page 28 and 29: 2.4.2. Cheltuielile 16Cheltuielile
- Page 30 and 31: 2.4.3. Dezechilibrul bugetar la niv
- Page 32 and 33: financiar, această reformă făcâ
- Page 34 and 35: 3. Principiul anualităţiiPrincipi
- Page 36 and 37: 1. la 1 iulie: fiecare instituţie
- Page 38 and 39: TVA - 7.258(44,2)15.219(54,2)27.440
- Page 40 and 41: • Credite de funcţionare, regrup
- Page 42 and 43: • creşterea cheltuielilor a fost
- Page 44 and 45: • Administraţie: acoperă cheltu
- Page 46 and 47: Capitolul 3POLITICA FISCALĂ A STAT
- Page 48 and 49: • acordarea unor deduceri persona
- Page 50 and 51: mobilitatea forţei de muncă în s
- Page 52 and 53: Capitolul 4ANALIZA NORMELOR ŞI PRA
- Page 54 and 55: statele membre trebuie să stabilea
- Page 56 and 57: În ceea ce priveşte uleiurile min
- Page 58 and 59: OECD - practici fiscale considerate
- Page 60 and 61:
NOTĂ:Companiile nou înfiinţate s
- Page 62 and 63:
Privitor la Capitolul 16 - “Într
- Page 64 and 65:
datora taxa aferentă în România,
- Page 66 and 67:
♦ venitul obţinut din lichidarea
- Page 68 and 69:
Implicarea statului pe acest plan c
- Page 70 and 71:
4.7.3. Convenţii şi directive viz
- Page 72 and 73:
2. să excepteze profitul distribui
- Page 74 and 75:
Restituirea impozitului. Nediscrimi
- Page 76 and 77:
În mod cert, fezabilitatea unei as
- Page 78 and 79:
Remarcăm faptul că în cazul Rom
- Page 80 and 81:
Impozitul pe venitul societăţii a
- Page 82 and 83:
‣ Primele directe de export - se
- Page 84 and 85:
Pentru a fi eficace, investitorul a
- Page 86 and 87:
cadrul căreia se remarcă industri
- Page 88 and 89:
5.4.2. Zone economice specialeSub a
- Page 90 and 91:
Valoarea exporturilor realizată î
- Page 92 and 93:
Procesul integrării României în
- Page 94 and 95:
avantajelor competitive trebuie să
- Page 96 and 97:
globale. 144 Implementarea cu succe
- Page 98 and 99:
BIBLIOGRAFIE[Selectivă]1. BÂRSAN,
- Page 100 and 101:
44. IORDAN, MARIOARA;CHILIAN, MIHAE
- Page 102 and 103:
83. PRISECARU, PETRE Piaţa unică
- Page 104:
130. *** www.mie.ro131. *** www.inf