Studiu de evaluare adecvată - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteIntroducerePrezentul Studiu de Evaluare adecvata a fost elaborat pentru proiectul:PUZ - « CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI, ORGANIZARE DE SANTIER,BRANSAMENTE ”.Studiul de evaluare adecvata a fost elaborat in conformitate cu urmatoarele prevederi legislative: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata cumodificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (M.Of. nr. 1196 din30 decembrie 2005); Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; (M.Of. nr. 442 din 29 iunie 2007); cumodificarile si completarile ulterioare; Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupramediului pentru proiecte publice si private; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 - pentru modificarea si completarea Ordonanteide urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fonduluicinegetic nr. 407/2006, Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19 din 13.01.2010 - pentru aprobarea Ghiduluimetodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelorasupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. Of., Partea I, Nr. 82/8.II.2010); Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunisticaca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. Of. nr. 739 din 31octombrie 2007); Ordinul Ministrului Mediului şi Padurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministruluimediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalaprotejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europeneNatura 2000 in România H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declarareaariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura2000 in România Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna siflora salbatica – Directiva Habitate; Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice – Directiva Pasari; Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national; HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protectie specialaavifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România5

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente- Respectarea distantelor minime obligatorii fata de retelele electrice existente in zona.- Este interzisa autorizarea executarii lucrarilor de constructii si amenajarilor care prinamplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural depreciaza valoarea peisajului natural. Valorificarea cadrului naturalValorificarea cadrului natural constituie argumentul pentru alegerea amplasmentului in scopul de turism sirecreere.In acest scop se propune ca fiecare spatiu de cazare sa aibe vedere catre apa (canal). Se propuneamenajarea parcelelor cu mult spatiu verde (copaci ,plante agatatoare), cu un fundal verde, placutpentru frontul construit. Aportul bioclimatic al bratului Sf.Gheorghe si a canalelor din apropiere, are efectde odihna si agrement.Pescuitul, plimbarile pe apa, flora si fauna specifice Deltei, alimentatia traditionala si o baza construitacu specific local si personalitate, pot constitui factori atragatori pentru turistii dornici de varietatealocuirii.Diverse programe de agrement care cuprind si alte zone interesante din nordul Dobrogei: manastirile,zone impadurite, monumentele istorice, natura, pot spori atractivitatea unui sejur in zona. Modernizarea circulatieiIn apropierea amplasamentului ,exista un drum de exploatare De 540 care se va intersecta cu drumulpropus in acest PUZ.Pe latura cu constructii , drumul este prevazut cu un trotuar pentru a realiza o circulatie pietonalaadecvata. Reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici. Zonificarea functionalaAmplasamentul face parte din UTR1, zona extindere locuinte L, utilizari permise (case de vacanta),functiuni compatibile si functiuni complementare.Deasemenea , din planul general al localitatii, reiese faptul ca amplasamentul este in vecinatatea de sudvesta localitatii.Functiunile propuse sunt : cazare turistica, alimentatie publica .Se propun doua zone edificabile, dispuse pe ambele parcele. Retragerea de la aliniament la nord va fi deminim 4m , retragerea fata de limita spre sud va fi de 5m, fata de limita laterala spre est de 4,0m .Gruparea functiunilor in zonele edificabile propuse se va face astfel incat cazarea sa pastreze caracterulde spatiu de locuire, de odihna si sa confere intimitate si confort spatiului .In general se propune ordonarea si gruparea constructiilor , pentru o exploatare eficienta a terenului sipentru a grupa functiunile propuse.Ordonarea si gruparea constructiilor se va face conform plansei de reglementari urbanistice astfel:• C1,C2 – cu functiunea de Pensiune, cu regimul de inaltime P+1E+M. La parter se propunerestaurantul si dotarile necesare, zona de bucatarie, reparari, receptie, aprovizionari. La etaj sevor amenaja 2 camere de cazare cu bai fiecare si doua apartamente,iar la mansarda se propun 3camere de cazare cu bai fiecare.Camerele de cazare se vor realiza confort Ordinului nr. 61/1999, privind Normele metodologice sicriteriile privind clasificarea structurilor de primire turistice. Asezarea acestora se va face astfel incatunitatile de cazare sa aibe cel putin doua fatade cu vedere la apa (canal) si o fatada spre parcela cufunctiune complementara, de restaurant.Se propune ca zonele edificabile de pe amplasament sa aibe doua fronturi vazute , avind in vederecaracterul ambiental al zonei .Practic, constructiile trebuie sa aibe toate fatadele vazute, deoareceperceptia zonei este aproape totala .Parcelele vor fi tratate unitar , cu toate functiunile legate prin alei pietonale, dalate, prin mobilierdecorativ (pergole, umbrare), prin alei carosabile.Se cere realizarea unui front construit legat, pentru ambele parcele. Pentru imprejmuirea proprietatii sevor folosi garduri cat mai transparente, cu soclu de piatra, de maxim 60 cm inaltime.10

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteSe propune ca toate cele doua corpuri de cladire sa fie legate la sol printr-o alee la cota ±0,00 a cladirilor.Din punct de vedere al plasticii arhitecturale, ansamblul propus , chiar daca dispune de un spatiu restrins,s-a incercat sa se respecte atit conditiile de ocupare impuse de HG 1516/2008 , dar sa se si creeze unvolum cu un aspect specific, deltaic, cu o componenta pronuntata orizontala, realizata prin acoperireaprelungita, cu invelitoarea din stuf.Procentul de ocupare, Coeficientul de utilizare al terenului si Regimul maxim de inaltime sunt:Plastica arhitecturalaFigură 1 BilanŃ teritorialConformarea volumetrica a corpurilor care sunt propuse a fi realizate, va fi adecvata aspectuluitraditional deltaic.Prin GH 1516/2008, conformarea la acest deziderat este obligatorie. Sunt impuseciteava elemente urbanistice concrete: Hmax la coama =10,0m, pantaacoperisului va fi de min. 40 º( acoperis din stuf), culoarea finisajului exterior va fi alb, sau crem foartedeschis.Sunt interzise culorile stridente, placajele cu piatra, invelitorile cu tabla.Imprejmurea nu poate fi din piatra, opaca si foarte inalta.Dezvoltarea echiparii edilitare.• Alimentarea cu apa se va realiza din reteaua de alimentare cu apa existenta pe strada;• Evacuarea apelor uzate se va face printr-o statie de epurare in canalul din zona;• Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua localitatii Sf Gheorghe cu unracord specialde la sursa precizata prin avizul ENEL. Tulcea;• Incalzirea pensiunilor se va face cu convectoare electrice de perete montate in fiecare incaperece necesita incalzire;• Gospodaria deseurilor solideSe prevad platforme de colectare a gunoiului in pubele acoperite, in interiorul curtii, langa fiecareconstructie. De aici, deseurile solide vor fi preluate de un operator autorizat. Protectia mediului• Diminuarea, pana la eliminare, a surselor de poluareSursele de poluare posibile in timpul functionarii pensiunii: apele uzate si gunoiul menajer.Prevenirea producerii riscurilor naturale11

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteEvacuarea apelor pluviale se va face natural, spre canal, deoarece cota platformei loturilor va fi pestecota existenta a canalului.Spatiile verzi ce se vor amenaja vor fi: peluze verzi, aranjamente florale, gard viu, plante cataratoare,copaci ornamentali.Refacerea peisagistica si reabilitarea urbanaNu se prevad lucrari care sa distruga cadrul natural, din contra, constructiile care se preconizeaza vorpune in valoare cadrul natural.1.1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizateIn perioda de executie, materiile prime vor fi doar cele specifice executiei lucarilor de constructie iar inperioada de operare se vor utiliza materii prime necesare functionării obiectivului de investitii (asigurarea utilitătiilor pentru clădirile propuse etc.).Principalele materii prime utilizate sunt:- pentru lucrarile de constructii: balast, agregate, piatră brută, lemn armaturi (otel, sârma trasaneteda pentru beton armat, plase sudate pentru beton armat, produse din otel), nisip, mixtura asfaltica,metal, materiale plastice, anrocamente, pamânt pentru umplutura- se vor aproviziona de la depozitele demateriale de constructie din zona şi vor fi aduse la obiectiv de catre furnizor. In faza de licitatie pentruexecutia lucrarilor se va cunoaşte furnizorul desemnat pentru asigurarea materialelor de constructie.- materii auxiliare utilizate: combustibil pentru transport.- Nu se utilizeaza materiale pe baza de azbest la realizarea constructiilor.Tabel 1 Informatii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimiceDenumirea materiei prime, a substantei sau Clasificarea şi etichetarea substantelor sau apreparatului chimicpreparatelor chimiceI. MATERIALE DE CONSTRUCTIIMateriale de constructie : beton, ciment, mortar,agregate, nisip, balastCategorieFraze de risc*Nepericulos -Materiale din PVC, PE Nepericulos -II. MATERIALE AUXILIAREVopsea de ulei Periculos R 10; R 36/38; R 43; R 51/53Motorina Periculos, Toxic R10 ;R 11; R45* Cf. HG nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substantelorpericuloaseFraze de risc:• R10- inflamabil:• R11-foarte inflamabil;• R 36/37/38 : Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele.• R 43 – Poate cauza o iritare prin contact cu pielea;• R 45 – Poate cauza cancer;• R 51/53: Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lungasupra mediului acvatic.Caietele de sarcini elaborate pentru constructor, in faza de proiectare Proiect tehnic, vor cuprinde masuripentru controlul calitatii materialelor folosite, in vederea respectarii standardelor in vigoare.Diluantii, vopselele şi lubrefiantii pot fi adusi din import sau fabricati intr-o unitate existenta.1.2 Localizarea geografica şi administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 701.2.1. Zona şi amplasamentulIncadrarea in localitate12

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteConform certificatului de Urbanism nr. 9/8/29.04.2013 si Certificatului de Urbanism nr. 10/9/29.04.2013terenul este situat in intravilanul localitatii SF. GHEORGHE, T24, P1 cuantumul suprafatei totale fiind de2000mp.Amplasamentul studiat este se afla pe partea de est a satului, in zona canalului. Accesul pe amplasamentse poate face direct din drumul existent DE 540 si continuarea acestuia prin drumul propus in planul dereglementari.Folosinta actuala :teren liber de constructii, destinatia conform PUG –„zona extindere locuinte”: utilizaripermise: locuinte (inclusiv case de vacanta), functiuni compatibile si functiuni complementare.Elemente ale cadrului naturalFigură 2 Amplasament proiectAccesul in localitate se face pe Bratul SF. GHEORGHE, satul SF.GHEORGHE fiind situat pe partea nordica abratului ,la varsarea Dunarii in Marea Neagra, localitatea, fiind ultima asezare din zona.Cadrul natural este variat. Teritoriul comunei Sf.Gheorghe este o regiune plana, situata pe partea de nordal bratului SF.Gheorghe . Clima este temperat - continentala, cu nebulozitate redusa, cantitati reduse deprecipitatii, dar cu evaporare mare de apa si cu vanturi puternice si frecvente.Delta este un loc favorabil pentru dezvoltarea unei faune si flore unice in Europa, cu numeroase specii.Peisajul oferit de amplasament este frumos atat catre bratul SF.Gheorghe, cat si catre localitate.Regimul pluviometric al zonei este cel care caracterizeaza toata zona deltei: veri secetoase, iernigeroase, cu rivat, toamna si primavara cu ploi reduse.Conditii geotehniceDin studiile geotehnice de arhiva, privind zona, terenul de fundare are urmatoarele caracteristici: terendeltaic, reprezentat de teren loessoid. Acest teren necesita un studio geotehnic care va stabili conditiilerealizarii infrastructurii cladirilor.Riscuri naturaleTerenul de amplasament este plan, stabil, lot nemobilat la data efectuarii forajelor si se impune ridicareaterenului cu un strat de umplutura compactat.Localitatea Sf.Gheorghe este indiguita.Zona propusa pentru investitie este o zona depresionara de joasaaltitudine unde din cauza interperiilor se pot acumula volume de apa ce duc la fenomenul de baltire.Cota platformei amenajate se va conforma prin punctul de vedere al SGA Tulcea, privind cota de asigurarela neinundare,aceasta fiind de min. +1,00m r MN SULINA.13

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente1.2.2. Coordonate Stereo 70Atasam prezentei documentatii coordonate STEREO 70.1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape deimplementare a proiectuluiModificările fizice ce decurg din implementarea planului sunt reprezentate de organizarea de santierprecum şi de lucrarile de constructive pe uscat şi pe apă propuse ce constau in:- Ocuparea permanentă şi temporară a suprafetelor de teren;Ocuparea terenurilor• Functiunea ce ocupa zona: teren agricol din categoria pasune, conform Extrasului de cartefunciara T24 ,nr.cad(.370vechi)30101 si T24 nr.cad (371vechi) 30098.Prin construirea pensiunilor, terenul va fi transformat in categoria curti-constructii. In vecinatate se aflaalte terenuri agricole din categoria arabil, la vest de lot si care prin PUG aprobat se preconizeaza oextindere a zonei de locuinte.• Amplasamentul nu are asigurate servicii edilitare. Se vor folosi serviciile publice din localitate:apa , curent electric.Canalizarea va fi rezolvata printr-o statie de epurare.• Relationari intre functiuni : Zona studiata se afla in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, pe canalulSf.Gheorghe.Orice constructie care se va realiza in zona Deltei Dunarii , va fi corelata cufunctiunile previzionate in PUG , cu cerintele HG 1516/2008.• Gradul de ocupare al zonei cu fond construit : In zona, nu exista nici o constructie terenul, esteliber pentru construire. In partea de vest a amplasamentului la o distanta de aproximativ 70-80mincepe vatra satului, formata din cladiri mici, vechi.• Nu sunt spatii verzi amenajate in zona.• Amplasamentul este liber de constructii.Principalele disfunctiuni :- lipsa acces rutier;- lipsa canalizareDupa finalizarea proiectului, in perioada de exploatare, activitatea specifica va fi de turism controlatceea ce nu va produce modificari fizice pe amplasament, singurele lucrari vor fi cele de intretinere aimobilelor.Starea terenului este prezentată in imaginile de mai jos:14

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigură 3 Starea terenului din zona proiectului si imprejurimi1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului:In tabelul de mai jos sunt prezentate resursele ce vor fi folosite pentru proiect, in perioada de executie şiin perioada de operare.DenumirePerioada de folosireTabel 2 Resursele naturale necesare realizarii proiectuluiPerioada de executiePerioada de operarePamântBalastNisipXXXApa X XEnergie electrica X XGaze naturaleXCombustibil lichid X XPentru alegerea locatiilor de procurare a agregatelor şi materialelor de umplutura (nisip şi pietriş),acestea vor fi cat mai aproape de amplasamentul proiectului. In acest mod se vor folosi carierele sibalastierele existente in zona. In cazul deschiderii de noi cariere si gropi de imprumut de nisip si pietris,va fi necesara obtinerea unor autorizatii vizând protectia mediului.15

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteO parte din cantitatea de pamânt necesara realizarii proiectului va putea fi preluata din saparea zonelorprevazute in acest proiect, functie de rezultatul testelor de laborator. Restul cantitatii necesare va fiextras din carierele existente şi/sau din gropi de imprumut identificate de constructor, in colaborare cuprimariile localitatilor din zonele adiacente.Apa necesara pentru realizarea proiectului in organizarea de santier, va fi preluata din surse desuprafata sau racord la reteaua de alimentare existenta in zona, functie de amplasamentul organizarii desantier. Aceeasi sursa de preluare va fi si in cazul apei menajere.Energia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, functionarii organizarii de santier, va fifurnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica. Similar seva proceda si pentru asigurarea alimentarii cu gaze naturale.Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport in perioada de constructie va fiefectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa dela fronturile de lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare defunctionare, având facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se vaexecuta dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiurihidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare aacumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci in atelierele specializate din cadrulorganizarilor de santer, unde se vor efectua si schimburile de anvelope.1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interescomunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului:Pentru executia lucrarilor de realizare a pensiunilor, din punct de vedere al utilizarii resurselor naturale,este interzisa exploatarea resurselor naturale din cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 DeltaDunarii si Complexul Razim-Sinoe.1.6 Emisii şi deşeuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestoraImpactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in diferitele etape de implementare aproiectului. Astfel, se disting: perioada de organizare de santier, perioada de realizare şi cea deexploatare a obiectivului.Activitatile de constructie, derulate in perioada de constructie a proiectului pot afecta in mod specificcalitatea aerului, apei, solului, respectiv a starii de conservare a biodiversitatii - in mod direct sauindirect prin afectarea calitatii factorilor abiotici de mediu.In perioda de operare, nu se va inregistra un impact semnificativ asupra mediului. Principalul factorde poluare specific perioadei de operare este reprezentat de emisiile de noxe generate ca urmare adesfaşurarii traficului auto.Avand in vedere, starea actuala a terenului, degradarea zonei, se apreciaza ca prin realizarea acestuiproiect, respectiv prin practicarea turismului si amenajarea zonei se va imbunati aspectul zonei din punctde vedere turistic.Se estimeaza ca impactul major al proiectului este local, cu durata limitata, numai in zonafronturilor de lucru şi doar pe perioada de executie. Lucrarile propuse prin prezentul proiect nuproduc efecte transfrontaliere.Din punct de vedere al marimii şi complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus, temporarşi local, variabil şi reversibil.Emisii de poluanti in apele de suprafata şi subterane si modalitati de eliminare a acestoraUn pericol important pentru apa este legat de modificarile calitative ale apei produse prin poluarea cuimpuritati care ii altereaza proprietatile fizice, chimice şi biologice.Emisii in apa:- In perioada de constructie a pensiunilor surse de impurificare a apei pot fi materialele de constructiedepozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport(rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se vaface in zona neinundabila ( pe cota dominanta a terenului) , iar utilajele si mijloacele de transportfolosite vor fi cu inspectia tehnica la zi.16

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteDebitele de ape uzate menajere, din perioada de constructie, vor fi calculate in functie de numarul depuncte cu organizare de şantier. Astfel, se estimeaza urmatoarele:Q zi max = 3 mc/zi pentru 1 punct de organizare de şantier.Aceste debite vor fi evacuate prin racorduri la canalizarea din vecinatate.Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe perioada deconstructie se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a apeloruzate in retelele de canalizare ale localitatilor şi direct in statiile de epurare.Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG188/2002 pentruaprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.In cazul in care aceste ape uzate epurate se evacueaza pe terenurile inconjuratoare se vor incadra inlimitele stabilite de STAS 9450/1988 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturiloragricole”.Tinând cont ca volumul de apa necesar proceselor tehnologice desfasurate şi punctelor de lucru, va fiasigurat prin cisterne, iar punctele de lucru vor fi dotate cu grupuri sanitare de tip ecologic, care vor fividanjate periodic, impactul asupra factorului de mediu apa, va fi unul redus.Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului asupra apelor de suprafata si subteranePentru organizarile de şantier se vor proiecta şi realiza sisteme de canalizare, epurare şi evacuare aapelor uzate menajere, provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare cat şi pentru apele meteorice carespala platforma organizarii.In timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului nu vor fideversate ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau insubsol.Pentru diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafata vor fi respectate urmatoarelemasuri:• In perioada de executie, se va delimita foarte bine zona de lucru şi va fi imprejmuita, astfel incâtsa se elimine orice risc de poluare al apelor de suprafata şi subterane.• Se va proceda la acoperirea spatiilor de depozitare şi a materialelor de unde pot sa rezulteparticule care pot fi antrenate de catre apele de suprafata şi subterane;• Etanşarea rezervoarelor de stocare a combustibililor şi carburantilor;• Se va interveni operativ in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri semnificative a unorsubstante chimice lichide şi usor antrenabile in apele de suprafata şi subterane ;• Evacuarea deseurilor lichide şi solide se va face conform indicatorilor de calitate a acestora lagropile ecologice amenajate pentru depozitarea gunoaielor sau dupa caz la instalatiile de preepurare sauepurare;• De asemenea, se recomanda ca lucrarile de amenajare a pensiunilor sa se execute pe portiunimici, in retragere, pentru a se evita aparitia fenomenelor de scurgere şi spalare a materialului dislocat incazul unor precipitatii abundente şi pentru a se reduce timpii de depozitare a solului şi materialuluivegetal decapate.• Dupa realizarea lucrarilor, constructorul va degaja zona de materialele folosite sau rezultate şi delucrarile provizorii astfel incât sa se asigure scurgerea normala a apelor.Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul specific şantierului, de lamanipularea şi punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele desuprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate aapei.In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a apelor subterane, se apreciaza ca şi aceasta va fi relativredusa. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanşe, intretinerea utilajelor (spalarea lor,efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai in locurilespecial amenajate.17

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente- In perioada de operare a pensiunilor, canalizarea şi epurarea apelor menajere va fi prevăzută pentrucolectarea şi epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din zona amenajărilor cu respectarealimitelor caracteristicilor fizico-chimice şi biologice impuse de normativul NTPA-001/2002.Colectarea apelor uzate şi menajare in perioada de operare se va realiza astfelcu ajutorul unei statii deepurare.Emisii de poluanti in atmosfera si modalitati de eliminare a acestoraAtmosfera poate fi afectata de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatorii legati demediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: indicatori de presiune (emisii de poluanti), indicatori destare (calitatea aerului) şi indicatori de raspuns (masurile luate şi eficacitatea lor).Printre sursele principale emitente de poluanti sunt: circulatia auto, şantierele de constructie şi implicitbetonierele.In cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele şi poluantii caracteristici etapei de realizare a lucrarilorpropuse prin prezentul plan.Emisiile din timpul desfaşurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in principal cu mişcareapamântului, cu manevrarea materialelor şi construirea in sine a unor facilitati specifice.Activitatile care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de constructie a proiectului sunturmatoarele:- indepartarea vegetatiei pe anumite tronsoane;- sapaturi, ce constau in:oodecaparea stratului de sol vegetal;excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei;- strapungerea in gramezi a pamantului;- depozitarea pamantului in depozit temporar (inclusiv incarcare/descarcare);- depozitarea materialelor;- umpluturi:- descarcare şi imprastiere pamant;- compactarea;- aşternere straturi balast şi asfalt.Poluantul specific operatiilor de constructii prezentate anterior este constituit de particule in suspensie cuun spectru dimensional larg, incluzand şi particule cu dimensiuni aerodimamice echivalente mai mari de10 µm (pulberi inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatilor, deoperatiile specifice şi de conditiile meteorologice dominante.Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atât in ceeace priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor de constructie consta intr-o serie deoperatii diferite, fiecare cu durata şi potentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de peamplasamentul unei constructii au un inceput şi un sfârşit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabilde la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritatea altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor deevidentiat.Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate dela utilajele cu care se vor executa operatiile şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluantiicaracteristici motoarelor cu ardere interna de tip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele şi autovehiculelepentru transport sunt: oxizi de azot (NO x ), compusi organici nonmetanici (COV nm ), metan (CH 4 ), oxizi decarbon (CO, CO 2 ), amoniac (NH 3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburipoliciclice (HAP), bixoid de sulf (SO 2 ).18

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteRegimul emisiilor acestor poluanti este, ca şi in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii şide operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta aprocesului.Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropiereasolului (inaltimi efective de emisie de pâna la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implicamanevrarea pamantului) şi mobile.Utilajele care vor fi utilizate sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentru transportulmaterialelor se vor utiliza autocamioane.Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii suntintermitente.Surse emisii şi poluanti de interesArderea carburantilor se va realiza in motoarele urmatoarelor tipuri de vehicule: utilaje folosite inprocesul de realizare al proiectului: Autobasculante transport moloz.Concentratiile emisiilor de poluanti variaza in functie de:- tipul de motor - aprindere prin comprimare;- regimul de functionare: mers incet, in ralanti, accelerare, decelerare.Emisiile de poluanti rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, in afara defactorii mentionati, mai intervin şi alti factori, ca:- distanta parcursa pe amplasament;- timpii de deplasare şi manevre;- frecventa pe parcursul unei zile.Poluanti de interes: oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie, monoxid de carbon.Sursele de emisie: tevile de esapament sunt amplasate in spatele cabinei, la inaltimea de aproximativ 2,5m.Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asociaconcentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu pot fievaluate in raport cu prevederile Ordinul MAPPM 462/93 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privindprotectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosfericiprodusi de surse stationare şi nici cu alte normative referitoare la emisii.In perioada de functionare a pensiuniilor turistice, activitatile care se vor constitui in surse de poluantiatmosferici vor fi: emisii reduse de particule şi emisii de poluanti specifici gazelor de esapament de laautovechiculele ce vor accesa zona, ce se constituie intr-o sursa liniara nedirijata. Aceste gaze nuconstituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneazacontinuu si sunt limitate.Prin realizarea constructiei, impactul asupra factorului aer va fi semnificativ local in perioda deexecutie, iar in perioada de operare se estimeaza un impact minim.Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului asupra atmosfereiPrin masurile propuse a se lua se apreciaza ca impactul in perioada şantierului va fi diminuat considerabil.In vederea reducerii volumului de particule in suspenise, in principal, pentru materialele (partial in stareprafoasa) aprovizionate, se vor uda periodic depozitele de agregate utilizate pentru preparareabetoanelor şi a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor.De asemenea se vor ingradi sau acoperi padocurile inactive şi padocurile pentru stocare agregate finepentru a reduce antrenarea acestora de catre vânt.Pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine sevor alege traseele optime din punct de vedere al protectiei mediului. Transportul acestor materiale se vaface pe cat posibil cu vehicule cu prelate.19

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePe tot intervalul de timp de executie drumurile vor fi udate periodic. De asemenea, trebuie mentionat ca,prin natura lor, sursele asociate lucrarilor de constructie nu pot fi prevazute cu sisteme de captare şievacuare dirijata a poluantilor.Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip desurse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederilelegale in vigoare.Alte masuri care se pot propune pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului in perioadaexecutarii lucrarilor de constructie sunt:- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utiliajelor şi mijloacelor de transport auto.Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in perioada de operareeste traficul datorat ambarcatiunilor. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatiipentru colectarea - epurarea - dispersia in atmosfera a gazelor reziduale, ci doar utilizarea unorambarcatiuniDupa incheierea lucrarilor de constructii se recomanda:−−Reamenajarea tuturor terenurilor;Constituirea (unde este posibil şi unde este necesar) de perdele verzi, pentru separarea zonelorintens frecventate ; acordarea de facilitati agentilor economici care işi constituie asemeneaperdele de protectie şi care planteaza spatiile libere din incintele proprii.Emisii de zgomot şi vibratii si modalitati de eliminare a acestoraClasificarea efectelor produse de zgomot pe baza nocivitatii lor:−−−−−−efecte nocive asupra organelor auditive (efecte specifice);efecte nocive asupra altor organe şi sisteme sau asupra psihicului (efectenespecifice) – asupra sistemului nervos, sistemului circulator, functiei vizuale;perturbarea somnului sau repausului;interferarea cu vorbirea sau cu alte semnale acustice utile;efecte asupra randamentului muncii, eficientei, atentiei etc.;aparitia timpurie a starii generale de oboseala.Insotind uneori zgomotul, vibratiile reprezinta un alt factor cu efecte nocive atat asupra sanatatii, cat şiasupra randamentului in munca.Zgomotul şi vibratiile se constituie in seria de “amenintari” la sanatatea populatiei, cunoastereanivelurilor lor fiind importanta in evaluarea impactului asupra mediului şi in alegerea cailor de eliminare aacestui impact.Receptorii pentru zgomotul şi vibratiile asociate executarii acestui proiect sunt:• personalul care executa lucrarile;• locuitorii zonei in care se executa lucrarile;• cladirile sau structurile care pot fi sensibile la efectele vibratiilor şi sunt situate lânga limiteleamplasamentului proiectului.Limite admisibileConform NGPM/2002 – la locurile de munca ce nu necesita solicitari mari sau o deosebita atentie seprevede o limita maxima admisa a zgomotului (LMA) de:- 85 dB(A);- curba Cz 80 dB;STAS 10009/88 - prevede, pentru limita functionala:20

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente- 65 dB(A);- curba Cz 60 dB;Ordin nr. 536/97 al OMS - prevede, pentru zona protejata cu functiune de locuire:- ziua: - 50 dB (A);- curba Cz 45 dB.Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in:• surse de zgomot din fixe;• surse de zgomot mobile.a. Sursele de zgomot şi vibratii fixeSunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorateactivitatii utilajelor de excavare/decapare, manevra şi transport; Se estimeaza ca sursele de zgomot fixevor crea un disconfort moderat avand in vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura pe o perioada scurtade timp.b. Sursele de zgomot şi vibratii mobileNivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transportamaterialele necesare realizarii obiectivului, materialele excavate se va inscrie in nivelul de zgomotdatorat traficului rutier, crescand insa frecventa de aparitie a acestuia, datorita cresterii intensitatiitraficului.Principala dificultate in realizarea unei estimari concrete a zgomotului produs de organizarea deşantier o constituie lipsa unui inventar precis al utilajelor mobilizate, orele de functionare estimate şiperioadele de lucru.In timpul organizarii de şantier, nivelul de zgomot variaza in functie de:- perioadele de functionare a utilajelor;- caracteristicile tehnice ale utilajelor;- numarul şi tipul utilajelor antrenate in activitate.Utilajele de constructie şi autovehiculele sunt principalele surse de zgomot şi vibratii in timpul perioadeide constructie a proiectului.Nivelul zgomotului variaza puternic, depinzând mult de mediul de propragare (conditii locale, obstacole).Cu cât receptorul este mai indepartat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai multi factor care schimbamodul de propagare al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbtie al aerului depinzând depresiune, temperatura, tipul de vegetatie etc.).Activitatile specifice organizarii de şantier se incadreaza in locuri de munca in spatiu deschis, şi seraporteaza la limitele admise conform Normelor de Securitate şi Sanatatea in Munca, care prevad calimita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala normala a atentiei– 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe saptamâna de lucru. La aceasta valoare se poate adaugacorectia de 10 dB(A) – in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate referitoare la expunerealucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificarile şi completarile ulterioare, stipuleazavaloarea limita de 87 dB(A), pentru expunerea la zgomot de la care se declanşeaza actiunea angajatoruluiprivind securitatea şi protectia lucratorilor.In perioada de operare, sursa principala de zgomot şi vibratii va fi traficul desfasurat de autovehiculelecare vor tranzita zona. Zgomotul datorat traficului afecteaza sanatatea umana, limita superioaraacceptata de tarile Uniunii Europene fiind de 65 dB(A).Se estimeaza un impact negativ temporar pe perioada de constructie şi negativ neglijabil pe termenlung (pentru perioada de operare).Posibilitati de diminuare sau eliminare a zgmotului şi vibratiilorIn faza de constructie se recomanda urmatoarele:21

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona organizarii de şantier (conform literaturii despecialitate, viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pâna la 5 db);se vor utiliza utilaje şi autovehicule silentioase;in cazul unor reclamatii din partea populatiei se vor modifica traseele de circulatie pentrutransportarea materialelor şi a materiilor prime.In organizarile de şantier se vor lua toate masurile de protectie antifonica pentru personal.In perioada de exploatare a constructiei, nivelul echivalent de zgomot este determinat de volumultraficului, structura fluxului, de vehicule participante la trafic, conditiile meteorologice etc.Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor impotriva transmiterii de vibratii şi zgomote, aşocurilor puternice.Nivelul de zgomot se va incadra in limitele admise conform: STAS 10009/88 - Acustica urbana şi STAS6156/86 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile şi socio – culturale precum şi OrdinulMinisterului Sanatatii nr. 536/97 - Norme de igiena privind mediul de viata al populatiei.Totuşi pentru diminuarea la minim a nivelului de zgomot se recomanda utilizarea de echipamente/utilajemoderne de lucru care genereaza un nivel de zgomot cât mai mic.Managementul deşeurilorGenerarea deşeurilor in cantitati şi volume remarcabile, in special pentru perioada de şantier - executialucrarilor, reprezinta o sursa cu impact semnificativ asupra mediului din zona de amplasament şi zonelevecine.Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfaşurarii lucrarilor de constructie, se clasifica in urmatoarele tipuri –functie de etapele de implementare a proiectului:oooIn faza de constructieDeşeuri menajereProvenite de la personalul care lucreaza;Deşeuri tehnologiceIn faza de operareProvenite de la lucrarile de constructie;In aceasta faza vor fi deseuri generate de turisti.A. Deşeuri menajere rezultate din activitatea de organizare de şantierAceste deşeuri sunt generate de personalul care va efectua lucrarile de constructie efective prevazuteprin proiect. Deşeurile menajere generate sunt clasificate, conform HG. nr. 856/2002 privind evidentagestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv cele nepericuloase, cumodificarile şi completarile ulterioare, in:- Grupa 20- deşeuri municipale şi asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiunicolectate separat:ooooo20 01 01 hârtie şi carton;20 01 02 sticla;20 01 08 deşeuri biodegradabile;20 01 11 textile (lavete, carpe etc.)20 01 39 materiale plastice.In ceea ce priveşte o estimare a cantitatilor acestor deşeuri, relatia prin care se determina cantitateaprodusa este:Vd = N x Ip / 1000 = … kg/zi, conform SR 13400/1998, in care:- Vd = volumul / masa deseurilor produse, (t/zi)22

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente- N = numarul de persoane producatoare de deseuri- Ip = indicele de producere a deseurilor (0,6Kg/pers/zi)In prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numarului total de personal care va efectualucrarile de constructie-montaj. Astfel, necunscând acest numar de angajati, nu este posibila o estimare acantitatilor de deşeuri menajere produse.Totuşi, luându-se in calcul varianta cea mai nefavorabila, in care se va lucra intens, va exista un numarmediu de lucratori de 20, rezultând un volum de deşeuri zilnice de 12 kg.Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv (cel putin in 3 categorii), depozitarea temporara fiindrealizata doar in cadrul suprafetei special amenajate in organizarea de santier. In acest scop va fiprevazuta o platforma de colectare, care se va dota cu europubele sau eurocontainere care sa asigure ocapacitate de stocare conform solicitatilor societatii autorizate sa preia aceste deseuri in vedereaeliminarii.Se va prevedea incheierea unui contract cu o societate autorizata, fiind stabilit astfel ritmul deeliminare dar şi alte obligatii specifice perioadei de executie. Acest lucru va cadea in seamaantreprenorului, fiind direct responsabil de gestionarea corespunzatoare a deseurilor.Se va mentine evidenta acestor deseuri in baza H.G. nr. 856/2002 şi respectiv a H.G. nr. 621/2005 pentrugestionarea ambalajelor şi a deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare.B. Deşeuri tehnologice rezultate din organizarea de şantierDeşeurile rezultate in urma realizarii proiectului se incadreaza conform HG 856/2002 in urmatoarelecategorii:• deşeuri din demolari - sub forma de moloz, materiale de constructie: cod deseu- 17 01 07;• deseuri vegetale- 02 01 03;• deseuri cu tesut vegetal-02 01 03;• deşeuri din pamant excavat - cod deseu 17 05 04.• Deseuri metalice- 17 04 05, 17 04 07Trebuie de precizat ca o parte a acestor deseuri vor fi reciclate in umpluturi cât şi pentru lucrariprovizorii de drumuri, platforme, nivelari şi ca material inert etc.Managementul substantelor chimice şi a preparatelor chimice periculoaseExecutia lucrarilor de constructie va necesita utilizarea unor materiale care prin compozitie sau prinefectele potentiale asupra sanatatii angajatiilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice şipericuloase. Aceste substante şi materiale sunt:- Carburanti (motorina, benzina) folositi pentru functionarea echipamentelor şi mijloacelor detransport;- Lubrifianti (uleiuri, vaselina);- Vopseluri, adezivi, rasini, solventi, tuburi fluorescente, etc.Managementul acestor substante se va face cu respectarea legislatiei in vigoare şi a indicatiilor de peambalajele acestor produse.Masuri pentru gestionarea acestor substante:−−−−Substantele vor fi depozitate in spatii special amenajate care sa prezinte siguranta, vor fi inchise,iar pe usa depozitului va inscrie insemnul caracteristic categoriei din care face parte produsul.Lucratori care manipuleaza şi lucreaza cu aceste produse vor fi instruiti privind pericolul pe care ilreprezinta aceste substante pentru sanatatea umana şi factorii de mediu;Manipularea acestor substante se va face cu mare atentie pentru a preveni poluarea prinimpraştierea acestora pe sol sau in ape şi pentru a preveni riscul de imbolnavire al lucratorilor;Pentru substantele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare şi depozitarepentru a preveni producerea unor incendii şi explozii;23

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−Ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deseurilor periculoase (evidenta,colectare şi depozitare in spatii special amenajate pentru a preveni poluarea şi riscul pe care il auasupra sanatatii angajatiilor). Aceste ambalaje vor fi prelucrate de producator şi unitatispecializate. In perioada de operare, substantele toxice şi periculoase pot sa apara in situatia unuiaccident de circulatie in care sunt implicate autovehicule care transporta astfel de substante. Sevor respecta prevederile HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetareasubstantelor periculoase. In contextul in care constructorul işi va desfaşura activitatea conformreglementarilor in vigoare, efectele şi riscurile utilizarii combustibililor şi lubrifiantilor nu voravea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu.In perioada de operare deseurile generate vor fi menajere, se va prevedea incheierea unui contract cu osocietate autorizata, pentru ridicarea si valorificarea deseurilor, acest lucru va cadea in seamaadministratorului pensiuniilor, fiind direct responsabil de gestionarea corespunzatoare a acestora,respectiv, vor fi prevazute platforme betonate imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele incare deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseurimetalice, etc.);1.7 Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectuluiAmplasamentul amenajarilor studiate este situat in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe si ca tip deproprietate apartine domeniului privat al com. Sfantu Gheorghe, concesionat SC PARADISE DELTAINVESTMENT reprezentata prin Precup Virginia si Precup Petre George in baza contractului de concesiunenr. 1819/17.07.2007 si contarctul nr. 1820/17.07.2007Procentul de ocupare, Coeficientul de utilizare al terenului si Regimul maxim de inaltime sunt:Figură 4 BilanŃ teritorialSuprafata ocupata temporar de lucrari nu poate fi cuantificata la acest stadiu de proiectare.In confirmitate cu legislatia in vigoare, organizarea de şantier, respectiv amplasarea acesteia, eventualelepuncte de lucru si suprafata lor este stabilita de câştigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentruaceste suprafete, exista obligatia contractuala, asumata de constructor in fata proprietarului terenului,de a reduce aceste suprafete la folosinta initiala.1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea in careaccesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interescomunitarRetele de utilităti identificate in zonă sunt:24

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente- Alimentare cu apă;- Alimentare cu energie electrică;Pentru lucrarile de mutarea si relocare retelelor electrice, de telecomunicatii etc., se va lua legatura cuproprietarii utilitatilor si se vor obtine toate aprobarile necesare mutarii acestora.Acestea se vor face in baza unor studii de specialitate intocmite de institutiile abilitate in domeniu si cuasistenta tehnica din partea acestora.Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000, se va restrictiona amplasarea deretele aeriene, cu exceptia celor care deservesc efectiv santierul. Lucrarile pentru asigurarea utilitatilorse vor realiza ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate, fara a afecta integritatea ariei naturale protejate.1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si eşalonarea perioadei deimplementare a proiectuluiDurata perioadei de constructie este de 12 de luni.1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectuluiImplementarea proiectului va conduce la desfășurarea activitășiilor specifice de turism, contribuind ladezvoltarea accesibilitășii in zona, prin imbunatatirea infrastructurii turistice din zona.1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale planuluiActivitatea desfasurata pe amplasament nu este de tip industrial, motiv pentru care nu exista un procestehnologic.1.12 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PPcare este in procedura de evaluare şi care pot afecta aria naturala protejata de interescomunitarAmplasamentul se afla in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe 2 parcele situate pe partea estica alocalitatii de-a lungul canalului, in T24.nr.cad.(370vechi)30101, T24 nr.cad.(371 vechi) 30098.Turismul nu s-a dezvoltat in zona datorita infrastructuri deficitare si a retelelor de utilitati inexistente.In Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunarii” intocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii , in anul 2008 se mentioneaza ca: „Turismul este resursa viitorului in RezervatiaBiosferei Delta Dunarii”.Ecoturismul, care este nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai putin modificata de omeste considerat un instrument important pentru conservarea ei.Vizitarea RBDD va contribui si la constientizarea faptului ca resursele naturale nu sunt nelimitate si caurmare ele trebuie folosite rational, asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediutrebuie dirijata astfel incat sa rsamana stabila pe termen indelungat.Potentialul de dezvoltare al localitatii este real daca vor fi valorificate valentele naturale: sol, cadrulnatural al Deltei. Totodata potentialul de dezvoltare a amplasamentului este strict legat si conditionat decel al zonei in ansamblu al comunei Sf.Gheorghe si al Deltei Dunarii.1.13 Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediuluiNu este cazul.25

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 1 ROSCI0065 Delta DunăriiTipurile de habitate care se regasesc in interiorul ariei naturale protejata de interes comunitar sunt:27

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteTabel 3 Habitate prezente in aria protejata de interes comunitarNr.crt. Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf.Rel.1. 1110 Bancuri de nisip acoperite permanentde un strat mic de apă de mare2. 1210 Vegetatie anuală de-a lungul linieitărmului3. 1310 Comunităti cu salicornia şi alte speciianuale care colonizează terenurileumede şi nisipoaseConserv.1 B C B B1 A A B B1 B A B B4. 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A5. 2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A6. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,turboase sau argiloase (Molinioncaeruleae)7. 6420 Pajişti mediteraneene umede cuierburi inalte din Molinio-Holoschoenion8. 6430 Comunităti de lizieră cu ierburi inaltehigrofile de la nivelul câmpiilor, pânăla cel montan şi alpin1 B C B B0,001 A A B B30 A A A A9. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B10.6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecuruspratensis Sanguisorba officinalis)11.3130 Ape stătătoare oligotrofe până lamezotrofe cu vegetatie dinLittorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea12.3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta_ietip Magnopotamion sau Hydrocharition13.3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie,până la cele montane, cu vegetatie dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion14.3270 Râuri cu maluri nămoloase cuvegetatie de Chenopodion rubri şiBidention1 B B B B1 A A A A10 A B A A2 A A A A1 A A A A15.92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3 A A A A16.62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A17.2110 Dune mobile embrionare (in formare) 1 B A B B18.2130* Dune fixate cu vegetatie herbaceeperenă (dune gri)5 A A A A19.1150* Lagune costiere 2 B A B B20.3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cuvegetatie bentonică de specii de Chara21.1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean(Juncetalia maritimi)1 B A B B1 A A A AGlobal28

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente22.92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegiontinctoriae)0,2 B A B B23.3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B24.7210* Mlaştini calcaroase cu Cladiummariscus0,001 B A B B25.40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C26.91AAVegetatie forestieră ponto-sarmaticăcu stejar pufos27.91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercusrobur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau Fraxinus angustifolia, din lungulmarilor râuri (Ulmenion minoris)28.1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panoniceşi ponto-sarmatice0,002 C C B C0,8 A B A A1 B C B B29.6120* Pajişti xerice pe substrat calcaros 1 A C A ACele 7 habitate prioritare de interes comunitar sunt:- 62C0* Stepe ponto-sarmatice- 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perenă (dune gri)- 1150* Lagune costiere- 7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus- 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice- 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice- 6120* Pajişti xerice pe substrat calcarosDescrierea Habitatelor Natura 2000 prezente in cadrul ariei de interés comunitar1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare [Sandbanks which are slightlycovered by seawater at all times] CLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.3331) Bancurile de nisip sunt forme topografice inăltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanentsubmerse şi predominant inconjurate de ape mai adânci. Acestea constau in principal din sedimentenisipoase, insă depozite cu granulometrie mai mare, incluzând prundiş şi galeti, sau cu granulometrie maimică, incluzând mâl, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentelenisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, dacăbioturile asociate depind mai curând de nisip decât de substratul dur de dedesubt. “Permanent submersela mică adâncime” inseamnă că deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depăşeşte rareori 20 m subnivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insă extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrograficzero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac parte dinformatiunea caracteristică a bancului şi care găzduiesc biocenozele sale specifice.2) Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri denisip nu cresc macrofite.3) Bancurile de nisip pot fi intâlnite in asociere cu “suprafete de mâl şi nisip neacoperite de apa mării lamaree joasă” (habitatul 1140) şi “recife” (habitatul 1170). De asemenea, bancurile de nisip pot constitui ocomponentă a habitatului 1130 (estuare) şi a habitatului 1160 (brate de mare şi golfuri mari putin adânci).HdR R1101Veg Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921; Zosteretum noltii Harmsen 1936.NrSCI 6NB In sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se intâlneşte sub următoarele forme:29

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteNisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajeide nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltiişi Zannichellia pedicellata formează pajişti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adăpostite,acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slabă de mâl.Nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternicişi a valurilor, formează bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tărmul. Prin acumularea in timp anisipului, aceste bancuri pot devein emerse, constituind insule mişcătoare sau bare de nisip permanente(de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe).Nisipuri fine de mică adâncime, amestecate cu resturi de cochilii şi pietricele, dispuse de la tărm până laizobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunării şi până la Constanta, adăpostind biocenozede nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum.Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m până la 20 m adâncime. Acestea sunt mai slab reprezentatesau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile mâloase se instalează de la adâncimifoarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus,Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum şi Mya arenaria,crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla şi peştiiGymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp.,Pegusa lascaris.Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri se intâlnesc in micile golfuri ale coastelor stâncoasenaturale expuse şi nu depăşesc câteva zeci de centimetri adâncime. Se prezintă sub forma unor plajesubmerse foarte inguste, formate din nisip grosier şi pietriş provenit din degradarea rocii, remaniate incontinuu de valuri.Galeti infralitorali se intâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase natural expuse, intreadâncimile de 0,5 şi 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde şi aplatizate(galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamismputernic şi sunt populati de crustacee izopode, amfipode şi de crabul Xantho poressa.„Camca” de la gurile Dunării se intâlneşte in zonele adăpostite, de mică adâncime, pe tărmul DelteiDunării. Camcaua este o suspensie densă de detritus vegetal de origine continentală, formată mai ales dinresturi de stuf (Phragmites) măruntite. Datorită stagnării şi descompunerii, conditiile hipoxice sau anoxicedetermină instalarea unei faune de crustacee amfipode, viermi policheti şi nematode.1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tărmului [Annual vegetation of drift-lines]CLAS. PAL.: 17.21) Formatiuni de plante anuale sau anuale şi perene, ocupând depozite de material grosier adus decurentii marini şi pietrişuri bogate in materie organică azotată (Cakiletea maritimae p.p.).2) Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens,Potentilla anserina şi, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias,Eryngium maritimum. La Marea Neagră acest habitat include comunităti cu Cakile maritima şi Argusia(Tournefortia) sibirica.3) Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunităti de Cakiletea maritimae dezvoltate pepietriş sau pe substrate mixte de pietriş şi nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice şivariabile), insă astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate,după caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).HdR R1601Veg Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999; Argusietum (Tournefortietum)sibiricae Popescu et Sanda 1975; Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 salsoletosum ruthenicae Pop1985; Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976.1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase[Salicornia and other annuals colonising mud and sand] CLAS. PAL.: 15.11) Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din genulSalicornia sau graminee, care colonizează portiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, alemlaştinilor sărăturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Sagineteamaritimae.30

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteSubtipuri:15.11 – Pajişti de brâncă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima),sau uneori săricică (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, alemlaştinilor sărăturate costiere şi bazinele sărăturate continentale.15.14 – Comunităti central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genulCrypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase in curs de uscare aledepresiunilor umede ale stepelor şi mlaştinilor sărăturate (15.A) din Eurasia, din regiunea Panonică pânăin Extremul Orient.2) Plante: 15.11 - Salicornia spp., Suaeda maritima; 15.14 - Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergulariamedia, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthusguttatus, Artemisia santonicum.HdR R1511, R1515, R1518, R1527, R1528Veg Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Topa 1939; Heleochloëtum schoenoidis (Soó 1933) Topa 1939;Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964; Suaedo- Salicornietum patulae (Brullo et Furnari 1976) Géhu1984; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum maritimi Şerbănescu 1965; Suaedetum maritimae Soó1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Topa 1939;Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936) Tüxen et Volk 1937 atriplicetosum littoralis Sanda et al.1977; Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948.2160 Dune cu Hippophae rhamnoides [Dunes with Hippophaë rhamnoides] CLAS. PAL.: 16.2511) Formatiuni de cătină albă ce constituie un stadiu premergător colonizării forestiere in depresiuniinterdunale, atât uscate cât şi umede.2) Plante: Hippophaë rhamnoides.HdR -Veg Calamagrostio epigeji-Hippophaëtum rhamnoidis Popescu et al. 1986.NrSCI 22190 Depresiuni umede intradunale [Humid dune slacks]CLAS. PAL.: 16.3 = 16.31 până la 16.351) Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate şibogate in specii, fiind amenintate de scăderea nivelului pânzei freatice.Subtipuri:16.31 – Bălti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris,Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunităti acvatice (cf. 22.4) ale ochiurilor de apă dulceinterdunale permanente.16.32 – Pajişti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis,Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede şi margini de bălti interdunale, pe soluricu salinitate scăzută.16.33 – Mlaştini interdunale: formatiuni mlăştinoase calcifile şi, ocazional, acidofile (cf. 54.2, 54.4, maiales 54.21, 54.2H, 54.49), adesea invadate de salcia târâtoare, ocupând părtile cele mai umede aledepresiunilor interdunale.16.34 – Pajişti interdunale: pajişti umede şi desişuri de pipirig (vezi 37.31, 37.4) ale depresiunilorinterdunale, adesea cu sălcii târâtoare (Salix rosmarinifolia).16.35 – Stufărişuri şi rogozişuri de depresiuni interdunale: stufărişuri şi comunităti derogozuri inalte (cf. 53.1, 53.2, 53.3) ale depresiunilor interdunale.HdR R1606Veg Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu et al. 1973; Orchio- Schoenetum nigricantisOberd. 1957 subas. plantaginetosum cornuti Ştefan et al. 2001.NrSCI 331

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteNB Cu exceptia subasociatiei plantaginetosum cornuti, cenotaxonul Orchio- Schoenetum nigricantiscorespunde tipului de habitat 7230.6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) [Molinia meadowson calcareous, peaty or clayey-silt-laden soils (Molinion caeruleae)] CLAS. PAL.: 37.311) Pajişti cu Molinia din zona de câmpie până in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede şisărace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatări extensive, ce implică uneoriun cosit intârziat spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaştinilor de turbădrenate.Subtipuri:37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate inspecii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos şi devine uscat, vara.37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptiapajiştilor sărace in specii sau de pe soluri turboase degradate.2) Plante:37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicumautumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobusmaritimus;37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzulamultiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthusdeltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.3) In unele regiuni, aceste pajişti sunt in contact direct cu comunităti de Nardetalia.In pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranzitie către alianta Cnidiondubii.HdR R3710, R3711Veg Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boşcaiu1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soó 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958.NrSCI 206420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion [Mediterranean tall humidherb grasslands of the Molinio-Holoschoenion] CLAS. PAL.: 37.41) Pajişti mediteraneene umede cu graminee inalte şi tipirig, larg răspândite in intregul bazinmediteranean, extinzându-se de-a lungul coastelor Mării Negre, in special in sistemele dunale.2) Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Moliniacaerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus,Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica,Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus,Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.HdR R1607Veg Schoenetum nigricantis (All. 1922) Koch 1926.NrSCI 16430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin[Hydrophilous tall-herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels] CLAS. PAL.: 37.7şi 37.81) Subtipuri:37.7 – Comunităti higrofile şi nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelorforestiere, apartinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis,Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).32

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente37.8 – Comunităti de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan până in cel alpin, apartinând claseiBetulo-Adenostyletea.2) Plante:37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelicaarchangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria,Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrumsalicaria, Crepis paludosa.37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus,Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsiumhelenioides.3) Comunităti similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilorşi lizierei pădurilor (in Valonia – Belgia, de exemplu).Comunitătile nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie mică, comune in regiune, nu constituieo prioritate pentru conservare. Aceste comunităti de ierburi inalte s-ar putea dezvolta şi in pajişti umedeabandonate, care nu mai sunt cosite.Zonele intinse de pajişti umede abandonate şi comunitătile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiensglandulifera, etc. nu ar trebui luate in considerare.HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.:Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. exWalas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.);Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-Petasitetumhybridi (Morariu 1967) Resmerită et Ratiu 1974(syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetumalbae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967);Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico- Cirsietumoleracei Tüxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum Niemann et al.1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabiniGörs 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký1974; Angelico sylvetris-Cirsietumcani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum Braun-Blanquet1959).NrSCI 65NB Traducerea din engleză, a denumirii acestui habitat, a tinut cont de sensurile diferite pe care le autermenii ‘hidrofil’ şi ‘higrofil’ in limba română. Astfel, s-a optat pentru cel din urmă, care exprimă corectexigentele comunitătilor vegetale enumerate mai sus in raport cu umiditatea edafică.6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii [Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii] CLAS. PAL.:37.231) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare apartinând aliantei Cnidion dubii, in conditii climaticecontinentale până la subcontinentale.2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum,Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.3) Acesta este un habitat de tranzitie intre pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce acoperă arii restrânse.Acest aspect trebuie luat in considerare in procesul de selectare a siturilor.HdR R3712, R3715, R3716Veg Poëtum pratensis Răvărut et al. 1956; Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933;Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956;33

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePoëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio-Deschampsietumcaespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensisMájovsky ex Ruzicková 1975.NrSCI 14NB Literatura de specialitate din tara noastră nu consemnează nici o asociatie din al. Cnidion dubii (insens strict) şi nici una dintre asociatiile descrise in Europa centrală nu se regăsesc in România (şi de altfel,nici in Ungaria). Totuşi, este posibil ca pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a indiguirilor,regularizărilor cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – dinratiuni nomenclaturale - pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsioncaespitosae. De fapt, acelaşi habitat, in sens strict ecologic, este prezent şi la noi, şi in Europa centrală,existenta habitatelor de pajişti aluviale inRomânia şi importanta conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat inconsiderare, ca tip de statiune, dar cu asociatiile prezente la noi, incadrate in Agrostion stoloniferae.6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] CLAS. PAL.: 38.21) Fânete bogate in specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până in etajulsubmontan, apartinând aliantelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajiştiexploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori şi nu sunt cosite inainte ca gramineele să inflorească şidupă aceea, numai o dată sau de două ori pe an.2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaureajacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare,Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis,Linum bienne, Malva moschata.3) Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizareaabundentă a ingrăşămintelor, diversitatea speciilor scaderapid.HdR R3802Veg Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925.3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea [Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea unifloraeand/or Isoëto-Nanojuncetea] CLAS. PAL.: 22.12 x (22.31 şi 22.32)1) 22.12 x 22.31 - vegetatie scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă, amalurilor lacurilor, iazurilor şi băltilor, şi a zonei ecotonale apă – uscat apartinând ordinului Littorelletaliauniflorae.22.12 x 22.32 - vegetatie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginealacurilor, băltilor şi iazurilor, cu soluri sărace in nutrienti, sau care creşte in timpul uscării periodice aacestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.Aceste două unităti pot creşte impreună in strânsă asociere sau separat. Speciile caracteristice de plantesunt in general efemerofite pitice.2) Plante:22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharisacicularis, Sparganium minimum.22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C.michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centauriumpulchellum, Centunculus minimus.3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale (vezi 16.32 in2190, inclus in Anexa I). Zonele cu un regim hidrologic variabil, lipsite periodic de vegetatie din cauzadistrugerii acesteia prin călcare, nu ar trebui incluse.HdR R2211, R2212, R221334

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteVeg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933; Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum Kornek 1960; Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968; leocharidetum acicularisKoch 1926 em. Oberd. 1957; Dichostylido michelianae-Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.NrSCI 163150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition [Natural eutrophic lakeswith Magnopotamion or Hydrocharition-type vegetation] CLAS. PAL.: 22.13 x (22.41 sau 22.421)1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri inchis către albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in modspecial bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunităti din Hydrocharition ce plutesc liber lasuprafată sau, in ape adânci, deschise, cu asociatii de broscarită (Magnopotamion).2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae,Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae(Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.HdR R2202, R2203, R2204, R2205, R2206Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960; Lemnetum trisulcae Knappet Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960;Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959; Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnič 1965; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930 (syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae vanLangendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947; Potamogetonetum lucentis Hueck1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei(Koch 1926) Passarge 1964 em. Gırs 1977; Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962;Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937;Spirodeletum polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960; Ricciocarpetumnatantis (Segal 1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae(Oberd.) Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941;Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu2003; Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927; Potamogetonetum crispi Soó1927; Ceratodemersii Hild 1956.NrSCI 243260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion 2 fluitantissi Callitricho-Batrachion [Watercourses of plain to montane levels with the Ranunculion fluitantis andCallitricho-Batrachion vegetation] CLAS. PAL.: 24.41) Cursuri de apă din zona de câmpie până in etajul montan, cu vegetatie submersă sau natantă dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei in timpul verii) sau muşchi acvatici.2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R.aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp.,Fontinalis antipyretica.3) Acest habitat este uneori asociat cu comunitătile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este importantsă se tină cont de acest aspect in procesul de selectie a siturilor de importantă comunitară.HdR R2208Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetumpalustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.NrSCI 163270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention [Rivers with muddy bankswith Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation] CLAS. PAL.: 24.521) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până in etajul submontan, cuvegetatie pionieră anuală, nitrofilă, din aliantele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention35

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentep.p. Primăvara şi la inceputul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel devegetatie (ea dezvoltându-se mai târziu in timpul anului). Dacă conditiile nu sunt favorabile, aceastăvegetatie se dezvoltă putin sau poate fi total absentă.2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonumlapathifolium.3) Acest habitat se intâlneşte in strânsă asociere cu populatii dense ale genului Bidens sau ale unor speciide neofite. Pentru a inlesni conservarea acestor comunităti, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată,este important să se ia in considerare maluri cu lătimi intre 50 şi 100 m şi chiar portiuni fără vegetatie(24.51).HdR R5312Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935;Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csőrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomeratiBurescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948)Slavnič 195192A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba [Salix alba and Populusalba galleries] CLAS. PAL.: 44.141, 44.162 şi 44.61) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S.fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificatemediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp.,Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plopde talie mare domină de obicei coronamentul prin inăltimea lor; aceştia pot fi absenti sau rari in anumitegrupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).2) Plante: Salix alba, Populus alba.HdR R4406Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.NrSCI 31NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun partial, datorită mentionării comunitătilor de salcie albăin definitia ambelor habitate. Pentru a inlătura orice confuzie, s-au inclus in acest habitat numai pădurilede plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şiprezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferentiale Fraxinusangustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U.minor, Acer campestre, Brachypodiumsylvaticum, Asparagus verticillatus, A.tenuifolius, A. officinalis.62C0 * Stepe ponto-sarmatice [Ponto-Sarmatic steppes] CLAS. PAL.: 34.921) Stepe ale câmpiilor, platourilor şi dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru şi bazineleTransilvaniei şi Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice şi văilor platouluipodolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg şi Bachkiria, cu graminee precum Stipacapillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthiumischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din alianteleFestucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion zygioidi.2) Plante:Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile,Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica,Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea,Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbiadobrogensis, Crambe tatarica; Artemisio-Kochion - Kochia prostrata; Pimpinello-Thymion zygioidi -Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisiacaucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii,Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea,Pimpinella tragium subsp. lithophila.36

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente3) Uneori in asociere cu habitatele 40C0 - tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice(31.8B7) şi 91AA - păduri est-europene de stejar pufos (41.73).HdR R3406, R3407, R3409, R3418-3421Veg Carici humilis-Stipetum joannis Pop et Hodişan 1985; Chrysopogono-Caricetum humilis Zólyomi (1950)1958; Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghişa 1941; Stipetum stenophyllae Soó 1944; Stipetumlessingianae Soó (1927 n.n.) 1947; Stipetum pulcherrimae Soó 1942; Astragalo ponticae-Stipetumucrainicae (Dihoru 1969, 1970) Sanda et Popescu 1999; Stipo ucrainicae-Festucetum valesiacae Dihoru 1970; Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae Pop 1970; Cynodonto-Poëtumangustifoliae (Rapaics 1926) Soó 1957; Koelerio-Artemisietum lerchianae Dihoru 1970; Agropyro-Kochietum prostratae Zólyomi (1957) 1958; Agropyretum pectiniformis (Prodan 1939) Dihoru 1970;Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu et al. 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvărut et al. 1956) Sârbu et al. 1999; Elytrigietum hispidi(Dihoru 1970) Popescu et Sanda 1988.NrSCI 26NB As. Elytrigietum hispidi apare extrazonal, pe suprafete mici, şi in Podişul Târnavelor (S. Oroian,inedit).2110 Dune mobile embrionare (in formare) [Embryonic shifting dunes] CLAS. PAL.: 16.2111) Formatiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulatii sausuprafete de nisip inăltate ale plajei superioare, sau de o bordură situată inspre mare la baza dunelorinalte.2) Plante:16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;16.2112 - Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum.HdR R1602, R1605Veg Elymetum gigantei Morariu 1957; Artemisietum tschernievianae (arenariae) Popescu et Sanda 1977;Secali sylvestris-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959; Aperetum maritimae Popescu et al. 1980;Brometum tectorum Bojko 1934; Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980; Secalisylvestris-Brometum tectorum Hargitai 1940.2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) [Fixed coastal dunes with herbaceousvegetation (grey dunes)] CLAS. PAL.: 16.221 până la 16.227, 16.22B1) Dune fixate, stabilizate şi colonizate de pajişti mai mult sau mai putin inchise, formate din speciiperene, şi de tapete de licheni şi muşchi, de pe coastele Atlanticului (şi Canalul Mânecii) intreStrâmtoarea Gibraltar şi Capul Blanc Nez, şi tărmul Mării Nordului şi al Mării Baltice. Dune similare apar şide-a lungul coastelor Mării Negre.Subtipuri:16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Mării Negre.Vegetatia poate fi reprezentată de pajişti inchise, de pajişti deschise formate din specii anuale, sau poatefi dominată de muşchi şi licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult şi in general sereduce odată cu vârsta şi desfăşurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).2) Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata,Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muşchi -Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.3) Tufărişurile de dune (16.25) şi depresiunile umede interdunale (16.3) cu vegetatie distinctă formeazăcomplexe strâns legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasă.HdR R1603, R1604, R1609, R1610, R1611, R6404Veg Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987; Scabioso argenteae-Caricetumcolchicae (Simon 1960) Krausch 1965 (inclusiv subas.37

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteephedretosum Sanda et al. 1999); Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987;Holoschoeno-Calamagrostietum epigeji Popescu et Sanda 1978; Plantaginetum arenariae (Buia et al.1960) Popescu et Sanda 1987; Argusio-Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976.NrSCI 21150 * Lagune costiere [Coastal lagoons] CLAS. PAL.: 211) Lagunele sunt intinderi de apă sărată costiere, de mică adâncime, cu salinitate şi volum de apă variabil,total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundiş ori, mai rar, de roci. Salinitatea poatevaria, de la salmastru până la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporării,aportul de apă de mare proaspătă in timpul furtunilor şi de inundarea temporară cu apă de mare in timpuliernii sau la flux. Cu sau fără vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea(CORINE 91: 23.21 sau 23.22).- Flads şi gloes, considerate o varietate baltică a lagunelor, reprezintă mici ochiuri de apă, de obicei demică adâncime, mai mult sau mai putin delimitate, incă legate de mare sau izolate foarte recent de mareprin ridicarea pământului. Caracterizate prin stufărişuri bine dezvoltate şi vegetatie submersă luxuriantă,şi având mai multe stadii de transformare morfologică şi floristică in procesul prin care portiuni de maredevin uscat.- Iazurile şi bazinele sărate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia să-şi aibă originea intr-oveche lagună naturală transformată sau o mlaştină sărată, şi să fi suportat un impact minor in urmaexploatării.2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogetonpectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads şi gloes, şi Chara spp. (Chara tomentosa),Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare - Victorella pavida;Rotifere - Brachionus sp.; Moluşte - Abra sp., Murex sp.; Crustacee - Artemia sp.; Peşti - Cyprinus carpio,Mullus barbatus; Reptile – Testudo graeca; Amfibieni - Hyla arborea.3) Mlaştinile sărăturate constituie o parte a acestui complex.HdR R2301Veg Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934.NrSCI 1NB Pe tărmul românesc al Mării Negre, acest habitat este reprezentat de complexul lagunar Razelm –Sinoe şi Lacul Zăton. Datorită impactului produs de lucrările hidrotehnice, conditiile tipice lagunare seintâlnesc azi mai ales in Laguna Sinoe. Aici salinitatea este foarte variabilă, linia de demarcatie dintreapele dulci şi sărate putându-se deplasa cu sute de metri de mai multe ori pe zi sub influenta vântului,simulând astfel conditiile unei lagune cu maree. Fauna cuprinde specii caracteristice de peşti (Percarinademidoffi, Pelecus cultratus, Mugil sp., Liza sp., Alosa sp.) şi reptile (Emys orbicularis, Natrix tesselata).3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara spp. [Hard oligomesotrophicwaters with benthic vegetation of Chara spp.] CLAS. PAL.: (22.12 sau 22.15) x 22.441) Lacuri şi bălti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastreverzui,foarte limpezi, cu continut sărac (către moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5)(21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara şi Nitella, covoare de alge. Inregiunea boreală acest tip de habitat include mici bălti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate incalciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlaştini eutrofe şi turbării cu pinsilvestru.2) Plante: Chara spp., Nitella spp.HdR R2201Veg Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum proliferae Krause1969; Lychnothamnetum barbati IonescuTeculescu 1967.NrSCI 71410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) [Mediterranean salt38

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentemeadows (Juncetalia maritimi)] CLAS. PAL.: 15.51) Diverse comunităti mediteraneene şi vest-pontice (Marea Neagră) de Juncetalia maritimi. Diverseasociatii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante caracteristice.Subtipuri:15.51 – mlaştini sărăturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus şi/sau J.acutus;15.52 – mlaştini sărăturate de pipirig scund, rogoz şi trifoi (Juncion maritimi) şi pajişti umede din spatelelitoralului, bogate in specii de plante anuale şi in leguminoase (Trifolion squamosi);15.53 – pajişti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).2) Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzoneraparviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi (15.51); Hordeumnodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculusophioglossifolius (15.52); Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. fragrans(15.53).HdR R1501Veg Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998; Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 (syn.:Artemisio santonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al. 1994); Juncetum maritimi(Rübel 1930) Pignatti 1953; Teucrio-Schoenetum nigricantis Sanda et Popescu 2002.NrSCI 192D0 Galerii ripariene si tufirisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) [Southern ripariangalleries and thickets (Nerio-Tamaricetea and Securinegion tinctoriae)] CLAS. PAL.: 44.81 până la 44.841) Galerii arborescente şi tufărişuri de cătină roşie, oleandru şi mielărea, precum şi formatiuni lemnoasemai scunde, situate de-a lungul apelor curgătoare permanente sau temporare şi din zonele umede aleetajului termo-mediteranean şi din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum şi din statiunile cele maihigromorfe ale zonelor saharomediteraneană şi saharo-sindiană. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis(syn. T.ramossissima) de pe malurile apelor curgătoare şi din statiunile de coastă ale regiunilor pontice şistepice din vestul Eurasiei.Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.2) Plante: Tamarix spp.HdR R4422Veg Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae Simon et Dihoru (1962) 1963.NrSCI 43160 Lacuri distrofice si iazuri [Natural dystrophic lakes and ponds] CLAS. PAL.: 22.141) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, in general pe soluri turboase inmlaştini sau pe lande cu evolutie naturală spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 până la 6.Comunitătile de plante apartin ordinului Utricularietalia.2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C.rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum.Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere).HdR R2207Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947;Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis Kárpati 1963; Potametum natantisSoó 1927; Nymphaeetum albocandidae(Hejny 1950) Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae Ştefanet al. 1997; Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957.NrSCI 107210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae [Calcareous fens withCladium mariscus and species of the Caricion davallianae] CLAS. PAL.: 53.339

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente1) Comunităti dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate(necultivate) sau pajişti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatării lor extensive, aflate incontact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietummarisci (Allorge 1922) Zobrist 1935].2) Plante: Cladium mariscus.3) In contact cu mlaştini alcaline (7230), dar şi cu mlaştini acide, pajişti umede exploatate extensiv şi altestufărişuri şi rogozişuri inalte.HdR - Veg Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935.NrSCI 440C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice [Ponto-Sarmatic deciduous thickets] CLAS. PAL.: 31.8B71) Tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriiloradiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba(41.7A14), din zona pădurilor stepice de stejari şi artar tătăresc (41.7A22) şi pădurilor stepice subeuxinice(41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatulinclude mai multe comunităti vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiileAsphodelino luteae-Paliuretum şi Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunustenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi,Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis,Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlayagrandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronicaaustriaca.HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu 1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis(Mihai et al. 1964) Mititelu et al. 1993; as. cu Caragana frutex Dihoru et al. 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetum glabratae Petrescu 2000-2001; Prunetum tenellae s.l.NrSCI 28NB Există o suprapunere partială, de ordin fitogeografic, intre habitatele 40A0 şi 40C0, datorităinterferentelor şi adiacentei dintre regiunea Panonică şi cea Pontică.Astfel, tufărişurile de Prunus tenella au un areal intins, din Europa estică (poate chiar Asia centrală) pânăin Europa centrală. Cele din Dobrogea apartin probabil unei asociatii nedescrise incă sau, cel putin uneivariante pontice a asociatiei panonice Prunetum tenellae Soó 1947, prima distingându-se prin unelediferentiale precum Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Crepis sancta şi Paeonia tenuifolia.Chiar şi in absenta unor referinte fitosociologice clare, tufărişurile din Dobrogea edificate de migdalulpitic trebuie incadrate la habitatul 40C0.91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos [Eastern white oak woods] CLAS. PAL.: 41.7371,41.73721) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde incadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi Carpinion illyricum.Include subtipurile:41.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpinităPăduri de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării Negre şi dealurile Turcieieuropeane, din nordul câmpiei tracice in sudul şi sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principalprin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrală a dealurilor Maritsa şi Tundja, şi de pe colinelede la poalele estice şi nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinusornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene.41.7372 Păduri moesiace de stejar pufosPăduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici,lantul muntos balcanic şi din regiunile invecinate, incluzând sudestul şi sudul României.40

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galiumdasypodum, Paeonia peregrina.HdR R4158, R4161, R4162, R4163Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Donită 1970; Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Donită1970; Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetumpubescentis (Sârbu 1978) Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs etFekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Donită 1968; Lathyro collini-Quercetumpubescentis Klika 1932.NrSCI 2491F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia,din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis andUlmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)] CLAS.PAL.: 44.41) Păduri din specii cu lemn de esentă tare situate in albia majoră a râurilor, expuseregulat inundatiilor in perioda creşterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate deinăltarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenatintre inundatii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominanteapartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populusnigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp.sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribesrubrum.3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esentă moale, inzonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esentătare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu păduri de anin şi frasin (44.3).HdR R4404, R4409, R4410, R4411Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculifloraeSimon 1960 (syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxinopallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960)Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).NrSCI 26NB In denumirea primei asociatii s-a corectat numele subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica indanubialis.1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice [Pannonic salt-steppes and salt-marshes]CLAS. PAL.: 15.A1, 15.A21) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice,care sunt influentate in mare măsură de un climat panonic cu temperature extreme şi ariditate estivală.Imbogătirea in săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuride habitate au origine partial naturală şi partial determinată de influenta distinctă a păşunatuluibovinelor.Vegetatia halofitică constă in comunităti de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajiştisărăturate umede, şi comunităti de plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, cu zonare tipică.2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicorniaprostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperuspannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellialimosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum,Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C.divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum,Cynodon dactylon, Ranunculus41

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentesardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium,Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius,Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar;Mamifere - Spermophilus citellus; Păsări - Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva,Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.HdR R1502-R1510, R1512-R1514, R1516, R1517, R1519-R1526, R1529-R1533Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Topa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu etSanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Caricidistantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda etPopescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933;Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Topa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae(santonicum) Topa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietummaritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum(Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958;Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927)Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum)verruciferae (Keller 1923) Topa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957;Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzoneromucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965;Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Topa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici Sanda et Popescu1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae(Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996);Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetumpseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al.2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetummonspeliacae (Topa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu1965; Polypogonetummonspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy 1948.NrSCI 216120 * Pajisti xerice pe substrat calcaros [Xeric sand calcareous grasslands] CLAS. PAL.: 34.121) Pajişti uscate, adesea deschise, pe nisipuri mai mult sau mai putin calcifere, cu un centru de distributiesubcontinental (Koelerion glaucae, Sileno conicae-Cerastion semidecandri, Sedo-Cerastion p.p.).2) Plante: Allium schoenoprasum, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Cardaminopsis arenosa, Carexligerica, C. praecox, Dianthus deltoides, Euphorbia seguieriana, Festuca beckeri subsp. polesica, F.beckeri subsp. arenicola, Gypsophila fastigiata, Helichrysum arenarium, Herniaria glabra, Koeleriaglauca, Petrorhagia prolifera, Sedum rupestre, Silene chlorantha.3) Acest tip de habitat apare in asociere cu complexe de dune necostiere.HdR R3502, R6402, R6403Veg Ventenato dubiae-Xeranthemetum cylindracei (Borza 1950) Sanda et al. 1988; Festucetum polesicaeOprea 1998; Festucetum arenicolae Ştefan et al. 2001 (syn.: Festucetum vaginatae subas. arenicolumPopescu et Sanda (1976) 1979); Molluginetum cervianae Borza 1963; Potentillo-Festucetum dalmaticae(Domin 1933) Májovský 1954.NrSCI Cel putin 4.NB Acest habitat se intâlneşte doar in regiunea continentală (pe nisipurile sau solurile nisipoase dinOltenia şi sudul Moldovei), deosebindu-se floristic de celelalte habitate psamofile din România, fiepanonice (2340, 6260) sau costiere (2110, 2130).42

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteDeoarece subspecia F. beckeri subsp. beckeri nu este prezentă in România şi intrucât au fost deja descrisedouă asociatii pe baza subspeciilor polesica şi arenicola, cenotaxonul Festucetum beckeri Popescu etSanda (1976) 1997 a devenit un nomen ambiguum şi nu a fost folosit ca referintă cenotaxonomică.Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturalaprotejata de interes comunitar ROSCI0065 sunt:Nr.crt.Tabel 4 Mamifere prezente in aria protejata de interes comunitarCod Specie Rezidenta Sit pop. Conserv. Izolare Global1. 1355 Spermophilus citellus P C B C B2. 1355 Lutra lutra R A B C B3. 1356 Mustela lutreola R A B B B4. 2635 Vormela peregusna V C B B B5. 2633 Mustela eversmannii V B B B BSpecii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente arianaturala protejata de interes comunitar ROSCI0065:Nr.crt.Tabel 5 Amfibieni si reptile prezente in aria protejata de interes comunitarCod Specie Populatie: Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global1. 1298 Vipera ursinii R A A A A2. 1219 Testudo graeca R C B B B3. 1993 Triturus dobrogicus RC A B B A4. 1220 Emys orbicularis RC A B C A5. 1188 Bombina bombina C A A C ASpecii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejatade interes comunitar ROSCI0065:Tabel 6 Specii de pesti prezente in aria protejata de interes comunitarNr.crt.Cod Specie Rezidenta Reproducere Sitpop.Conserv. Izolare Global1. 4127 Alosa tanaica P RC A B C B2. 1130 Aspius aspiu C A A C A3. 1149 Cobitis taenia RC A B C B4. 1124 Gobioalbipinnatus5. 1157 Gymnocephalusschraetze6. 1145 MisgurnusfossilisC B A C AC A B B BC A A C A7. 2522 Pelecus cultratus RC A B C B8. 1134 Rhodeus sericeusamarus9. 1146 SabanejewiaaurataP B A C ARC A B C B43

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente10. 1160 Zingel streber P B B C B11. 2511 Gobio kessleri V D12. 1159 Zingel zingel P B B C B13. 2011 Umbra krameri R A B B B14. 2555 Gymnocephalusbaloni15. 4125 AlosaimmaculateRC A A B AP A B C BSpecii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturalaprotejata de interes comunitar ROSCI0065:Nr.crt.Tabel 7 Specii de nevertebrate prezente in aria protejata de interes comunitarCod Specie Rezidenta Sit pop. Conserv. Izolare Global1. 1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B2. 1060 Lycaena dispar RC B B C B3. 4028 Catopta thrips R B B C B4. 4045 Coenagrion ornatum P?5. 4030 Colias myrmidone P B B C6. 1089 Morimus funereus R D7. 4027 Arytrura musculus R A B C B8. 4064 Theodoxus transversalis R B B B B9. 4056 Anisus vorticulus R B B C B10. 1082 Graphoderus bilineatus P B B C B11. 4036 Leptidea morsei P A B C BSpecii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala protejatade interes comunitar ROSCI0065:Nr.crt.Tabel 8 Specii de plante prezente in aria protejata de interes comunitarCod Specie Rezidenta Sit pop. Conserv. Izolare Global1. 2253 Centaurea jankae R A B A B2. 4067 Echium russicum R C A C A3. 1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B4. 1428 Marsilea quadrifolia R A B C B5. 2255 Centaurea pontica V A B A BHabitatele care caracterizeată acest sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, intabelul de mai jos.44

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteTabel 9 Habitate care caracterizează situl ROSCI0065Cod % CLC Clase de habitateN02 15 522,521 Estuare, laguneN06 13 511, 512 Rauri, lacuriN07 51 411, 412 Mlastini, turbariiN09 4 321 Pajişti naturale, stepeN12 10 211 – 213 Culturi (teren arabil)N16 5 311 Paduri de foioaseN22 2 332, 333 Stâncării, zone sărace in vegetatieAlte caracteristici ale sitului:Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea in emisfera nordică, la intersectia paralelei de450 N (deci la jumătatea distantei dintre Ecuator şi Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ intredelta propriu-zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime şi 817 000 km2 bazinhidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influente uşor oceanice, in vest, la cele continentale,ambele făcând parte din climatul temperat.Această pozitie a Dunării, cu drenarea prin afluentii săi, a două formatiuni muntoase – cele maiimportante in Europa – Alpii şi Carpatii, are influente uneori până la determinare, a regimului hidrologic inzona de vărsare, adică asupra deltei.Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm in considerare Marea Neagri in care se varsă, cutrăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe,curenti, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evolutie, in timp, a teritoriului deltaic.Fată de conditiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării in Marea Neagră s-au intrunit celputin patru conditii şi anume: existenta golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platformacontinentală (şelful) care are adâncimi de câtiva metri la tărm şi se adânceşte treptat spre povârnişulcontinental până la 180 – 200 m pe o distată de 180 km; amplitudinea mică a mareelor, intre 9 – 11 cm;curenti litorali care aduc material aluvionar din tărmul nord-vestic şi il blochează pe cel dunărean;cantitatea apreciabiă de aluviuni transporate de Dunăre.Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi incadrată atât la formatriunghiulară cât şi la cea barată (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice,atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartitiei geografice actuale a speciilor.Se poate aprecia că, la originea diversitătii ridicate a florei şi faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şiinfluentele refugiilor estice, mai pronuntate decât in teritoriile central-europene.De asemenea, o importantă influentă a avut şi specificul genezei Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-adefinitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre şi terestre relativ recent(sub 10 000 de ani).Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat in marea regiune palearctică (ce cuprindeintreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), subregiunea euromediteraneană.Sub aspect fitogeografic se incadrează in provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, şianume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce,subregiunea euromediteraneană este divizată in provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iarin ceea ce priveşte Marea Neagră, aici se intâlnesc specii apartinând atât regiunilor marine litorale cât şicelor pelagice (P. Bănărescu, N. Boşcaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre,45

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteterestre, fluviale, fluvio-marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicatăde ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderentă din celemediteraneene şi estice.VulnerabilitateConform formularului standard Natura 2000, datorită creşterii, in ultimele decenii, a gradului de poluare abazinului dunărean şi, in special, aportul crescut de nutrienti (azot şi fosfor), microalgele, mai ales celedin grupul cianoficeelor (albastre), care in sezonul cald acoperă majoritatea suprafetelor lacustre dinintreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuareapână la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatoriiacvatici şi a unor specii şi asociatii de plante acvatice superioare.In consecintă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora in sensulpopulării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca deexemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, oblet), iar ceilalticu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au părăsit in cea mai mare parte aceste zone(ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata a RBDD(caracuda, linul, văduvita).In ecosistemele terestre rămase in regim natural, mult mai reduse in suprafata decât in trecut, lanturiletrofice au avut mai putin de suferit decât in cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse denavele in marş sau in stationare, pe bratele Dunării (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canaleleinterioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor(motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere,cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii.O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, in caresunt cca.120 nave, aflate in punctele: Km 107 de pe bratul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45.Circulatia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele desuctiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibratii care afectează fauna, in special, inperioada de cuibărire şi hrănire.Descrierea ariei naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim.Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razimeste de 512.820 ha.Situl adăposteşte 89 de specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precumşi 131 de specii de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei Consiliului2009/147/EC.46

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 2 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul RazimSpeciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC care se regăsesc in interiorulariei naturale de interes comunitar sunt:47

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteTabel 10 Speciile de păsări a enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECNr.crt.Cod Specie Populatie:RezidentaCuibărit Iernat Pasaj Sit.Pop.Conservare Izolare Global1. A229 Alcedo atthis 1500-1700pA B C B2. A042 Anser erythropus 10-30 i A B C A3. A255 Anthus campestris RC C B C C4. A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B5. A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C6. A089 Aquila pomarina 200-300 i C B C C7. A029 Ardea purpurea 230-450 p A B C A8. A060 Aythya nyroca 3800-4200pA B C A9. A189 Gelochelidonnilotica8-12 p 320-350 i A B C B10. A135 Glareola pratincola 420-540 p A B C B11. A127 Grus grus R C B C C12. A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A13. A131 Himantopushimantopus220-370 p 1400-2200 i A A C B14. A022 Ixobrychus minutus 3000-3500pA B C A15. A338 Lanius collurio RC C D16. A339 Lanius minor R C D17. A180 Larus genei 4820-70 i C B C B

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente18. A177 Larus minutus 10000-12000iA B C B19. A157 Limosa lapponica 1-5 i D20. A242 MelanocoryphacalandraRC21. A159 Numeniustenuirostris1-3 i A B C B22. A533 Oenanthepleschanka12-24 p B B B B23. A193 Sterna hirundo 1800-2300pA B C B24. A307 Sylvia nisoria R RC C B C C25. A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C26. A133 Burhinusoedicnemus44-60 p B B C C27. A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C28. A138 Charadriusalexandrinus90-120 p 90-120 p A B C B29. A139 CharadriusmorinellusR C B C C30. A080 Circaetus gallicus R D31. A081 Circus aeruginosus 300-400 p A B C B32. A038 Cygnus Cygnus 340-1270 i B B C A33. A238 DendrocoposmediusR D34. A429 DendrocopossyriacusRC D35. A236 Dryocopus martius RC D49

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente36. A026 Egretta garzetta 1700-2500pA B C A37. A379 Emberiza hortulana R D38.Falco columbarius 20-60 i B B C BA09839. A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C40. A321 Ficedula albicollis C D41. A320 Ficedula parva C D42. A154 Gallinago media 20-80 i A B B A43. A071 Oxyuraleucocephala1-4 i C B C C44. A094 Pandion haliaetus RC C B C C45. A020 Pelecanus crispus 320-410 p A B B A46. A019 Pelecanusonocrotalus3560-4160pA A A A47. A393 Phalacrocoraxpygmeus8700-9500p4000-6500i4000-6500 i A B C A48. A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C49. A151 Philomachus pugnax 13000-18000iB B C B50. A034 Platalea leucorodia 360-440 p A B C A51. A032 Plegadis falcinellus 2000-3200pA B C A52. A120 Porzana parva 2000-3000 A B C A50

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentep53. A119 Porzana porzana 300-400 p B C B B54. A121 Porzana pusilla V C B C C55. A132 Recurvirostraavosetta220-280 p 800-1200 i A A C B56. A293 Acrocephalusmelanopogon800-1200 i A A C B57. A197 Chlidonias niger 200-300 p B B C C58. A402 Accipiter brevipes 3-5p 40-80i C B C B59. A024 Ardeola ralloides 3000-4000p A B C A60. A021 Botaurus stellaris 800-1000p A B C A61. A196 Chlidonias hybridus 5000-6000p 30000-50000i A B C B62. A031 Ciconia ciconia 100-120p 45000-60000i B B C C63. A030 Ciconia nigra 2-5i 500-1000i C B C B64. A082 Circus cyaneus 150-200 i B B C B65. A083 Circus macrourus 50-60i B B C C66. A231 Coracias garrulus 500-600p B B C B67. A037 Cygnus columbianusbewickii10-40i A B C B51

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente68. A027 Egretta alba 320-360p 1000-1200i A B C A69. A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B70. A103 Falco peregrinus 2-4i 10-20i B B C C71. A097 Falco vespertinus 300-350p 2000-3000i A B C A72. A002 Gavia arctica 50-80i A B C C73. A001 Gavia stellata 40-50i A B C C74. A092 Hieraaetuspennatus50-80i D75. A176 Larusmelanocephalus160-200p A B B A76. A246 Lullula arborea R R D77. A068 Mergus albellus R 4000-5000i A B C A78. A073 Milvus migrans 6-7i 20-30i C B C C79. A023 Nycticoraxnycticorax3500-4000p A B C A80. A234 Picus canus RC D81. A140 Pluvialis apricaria 300-500i B B C C82. A464 Puffinus yelkouan 20-100i B B B B52

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente83. A195 Sterna albifrons 40-100p A B C B84. A190 Sterna caspia 500-1000i A B C B85. A191 Sterna sandvicensis 250-300p 3000-5000i A B C B86. A396 Branta ruficollis 1000-3000i 7000-24000i A B C A87. A084 Circus pygargus 3-6i 500-800i B B C C88. A222 Asio flammeus 8-12 i C B C B89. A272 Luscinia svecica 300-700 p A B C B53

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteSpeciile de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente aria naturala protejata de interes comunitarROSPA 0031 sunt:Tabel 11 Speciile de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECNr.Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit. Pop. Conservare Izolare Globalcrt.1. A173 StercorariusparasiticusR B A C B2. A168 Actitishypoleucos400-700 i C B C C3. A247 Alauda arvensis RC D4. A054 Anas acuta 1200-7000 iB B C C5. A052 Anas crecca 9000-20000 iB B C C6. A055 Anas querquedula 4500-8000 iB B C C7. A043 Anser anser 6500-15000 iA B C A8. A039 Anser fabalis 20-120 i C B C C9. A258 Anthus cervinus R B B C C10. A259 Anthus spinoletta P D11. A256 Anthus trivialis P D12. A256 Anthus trivialis R D13. A228 Apus melba V D14. A028 Ardea cinerea 600-800 p C B C C54

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente15. A221 Asio otus RC D16. A059 Aythya ferina 24000-38000 iB B C B17. A263 BombycillagarrulusR D18. A087 Buteo buteo R P D19. A088 Buteo lagopus R D20. A144 Calidris alba 300-800 i B B C C21. A149 Calidris alpina 10000-17000 iB B C B22. A143 Calidris canutus 1-5 i A B A A23. A147 Calidrisferruginea8000-9000 iB B C B24. A145 Calidris minuta 2800-3200 iB B C B25. A146 Calidristemminckii120-400 i B B C C26. A366 CardueliscannabinaR RC D27. A364 CardueliscarduelisP RC D28. A363 Carduelis chloris P RC D29. A368 CarduelisflammeaR D30. A365 Carduelis spinus RC D31. A371 CarpodacuserythrinusV D32. A207 Columba oenas R R D55

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente33. A036 Cygnus olor 3600-5300 iA B C A34. A253 Delichon urbica RC D35. A099 Falco subbuteo RC C B C B36. A322 FicedulahypoleucaRC D37. A359 Fringilla coelebs C P D38. A123 GallinulachloropusC C B C C39. A299 Hippolais icterina RC RC C B C C40. A438 Hippolais pallida R A B A C41. A252 Hirundo daurica R D42. A251 Hirundo rustica P P D43. A340 Lanius excubitor R D44. A341 Lanius senator R D45. A290 Locustella naevia R D46. A290 Locustella naevia 120-180iB B C B47. A058 Netta rufina 540-2470 iP A B C A48. A278 OenanthehispanicaR C B C C49. A435 OenantheisabellinaR D50. A277 OenantheoenantheP C D56

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente51. A337 Oriolus oriolus RC D52. A214 Otus scops R D53. A273 PhoenicurusochrurosP D54. A315 PhylloscopuscollybitaR P D55. A314 PhylloscopussibilatrixP D56. A316 PhylloscopustrochilusP D57. A005 Podiceps cristatus RC C B C C58. A182 Larus canus 4000-10000 iC B C C59. A183 Larus fuscus 200-400 i C B C C60. A179 Larus ridibundus 2000-3000 p 20000-50000 iB B C C61. A150 Limicolafalcinellus700-950 i B B C C62. A156 Limosa limosa 10000-15000 iB B C B63. A292 LocustellaluscinioidesP A B C C64. A069 Mergus serrator 230-340 i C B C C65. A383 Miliaria calandra RC P D57

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente66. A266 PrunellamodularisP D67. A118 Rallus aquaticus RC A B C C68. A317 Regulus regulus P D69. A336 Remiz pendulinus C D70. A276 Saxicola torquata RC D71. A275 Saxicola rubetra RC D72. A155 ScolopaxrusticolaRC R B B C C73. A361 Serinus serinus RC D74. A210 StreptopeliaturturRC D75. A353 Sturnus roseus p RC B B C C76. A351 Sturnus vulgaris P D77. A311 Sylvia atricapilla P D78. A310 Sylvia borin P D79. A309 Sylvia communis P D80. A308 Sylvia curruca P D58

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente81. A004 TachybaptusruficollisRC B B C C82. A048 Tadorna tadorna 800-1200 iB B C A83. A164 Tringa nebularia 1300-2600 iB B C C84. A165 Tringa ochropus 4000-5000 iB B C C85. A163 Tringa stagnatilis 600-700 i B B C B86. A162 Tringa totanus 3500-12000 iD87. A286 Turdus iliacus R D88. A285 TurdusphilomelosP D89. A284 Turdus pilaris RC D90. A287 Turdus viscivorus R D91. A232 Upupa epops C D92. A056 Anas clypeata 9000-10000 iA B C B93. A050 Anas Penelope 8000-10000 iA B C C94. A061 Aythya fuligula 18000-20000 iA B C B95. A067 Bucephalaclangula30-50 p 1000-1200 iA B C B59

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente96. A160 Numeniusarquata4500-6000 iA B C B97. A161 Tringa erythropus 3000-4000 iA B C B98. A053 Anasplatyrhynchos20000-40000 iA B C B99. A051 Anas strepera 1300-3000 iA B C A100. A169 Arenariainterpres80-120 i A B C C101. A360 fringillamontifringillaRC D102. A515 Glareolanordmanni1-5 i A B A C103. A130 Haematopusostralegus15-20 p A B C C104. A459 Larus cachinnans 1500-2000 p 15000-20000 iA B C C105. A142 Vanellus vanellus 1500-2000 p 10000-12000 iA B C C106. A017 Phalacrocoraxcarbo8000-12000p3000-7000 i40000-50000 iA B C B107. A274 PhoenicurusphoenicurusC C C B C B108. A141 Pluvialissquatarola2500-3000 iB B C B109. A006 Podicepsgrisegena400-800 p 5000-10000 iA B C B60

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente110. A008 PodicepsnigricollisRC C C B B C B111. A249 Riparia riparia 5000-7000 p C B B C B112. A086 Accipiter nisus RC RC D113. A298 AcrocephalusarundinaceusC C B B C B114. A296 AcrocephaluspalustrisP RC C B C C115. A295 AcrocephalusschoenobaenusC C B B C B116. A297 AcrocephalusscirpaceusC C B B C B117. A125 Fulica atra C 40000-50000 i80000-100000 iB C C B118. A153 Gallinagogallinago5000-10000 iB B C B119. A270 Luscinia luscinia P RC D120. A271 LusciniamegarhynchosP RC D121. A152 Lymnocryptesminimus500-1000iB B C B122. A230 Merops apiaster P RC D123. A262 Motacilla alba C C C B C B124. A261 Motacilla cinerea P P D61

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente125. A260 Motacilla flava RC C C B C B126. A319 Muscicapa striata P RC D127. A158 Numeniusphaeopus200-500 i C B C B128. A174 StercorariuslongicaudusV D129. A025 Bubulcus ibis 2-8 p A B B130. A335 CerthiabrachydactylaR D131. A375 PlectrophenaxnivalisV D62

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteConform Formularului standard „Natura 2000”, situl de protectie avifaunistică mentionate in anexa I aDirectivei Consiliului 2009/147/EC este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit:− Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar 1500-1700 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);−−−−−−−−−−−−−−−Anthus campestris (Fâsă de camp); Cod A255, folosirea sitului-specie relativ comună; situatiapopulatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cuo arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila);Ardea purpurea (Stârcul rosu); Cod A029; situl este folosit de un numar 230-450 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);Aythya nyroca (Rata roşie); Cod A060; situl este folosit de un numar 3800-4200 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Glareola pratincola (Ciovlinica); Cod A135; situl este folosit de un numar 420-540 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);Haliaeetus albicilla (Codalbul); Cod A075; situl este folosit de un numar 26-28 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Ixobrychus minutus (Stârcul pitic); Cod A022; situl este folosit de un numar 3000-3500 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Melanocorypha calandra (Ciocârlie de bărăgan); cod A242; folosirea sitului-specie relativcomună; situatia populatiei – D (reprezentativitate nesemnificativa);Oenanthe pleschanka (Pietrar negru); cod A533; situl este folosit de un numar de 12-24 p(perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatieneizolata, dar la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna);Sterna hirundo (Chira); cod A193; situl este folosit de un numar de 1800-2300 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului); cod A133; situl este folosit de un numar de 44-60 p(perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);Buteo rufinus (Şorecar mare) cod A403; situl este folosit de un numar de 4-5 p (perechi); situatiapopulatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cuo arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);Circus aeruginosus (Eretele de stuf), cod A081; situl este folosit de un numar de 300-400 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);Egretta garzetta (Egreta mica), cod A026; situl este folosit de un numar de 1700-2500 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Emberiza hortulana (ortolan), cod A379; folosirea sitului-specie rară; situatia populatiei – D(prezentă nesemnificativa);Falco naumanni (Vânturelul mic), cod A095; situl este folosit de un numar de 1-3 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproapeizolată); global – C (valoare considerabilă);63

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−−−−−−−−Pelecanus crispus (Pelicanul cret), cod A20; situl este folosit de un numar de 320-410 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatieneizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă);Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun), cod A019; situl este folosit de un numar de 3560-4160 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare excelentă – (A); izolare – A(populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă);Platalea leucorodia (Lopătar), cod A334; situl este folosit de un numar de 360-440 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa) global – A (valoare excelentă);Plegadis falcinellus (Tigănuşul), cod A032; situl este folosit de un numar de 2000-3200 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Porzana parva (Crestet cenuşiu), cod A120, situl este folosit de un numar de 2000-3000 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Porzana porzana (Crestet pestrit), cod A119; situl este folosit de un numar de 300-400 p(perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de baltă)),, cod A293; situl este folosit de un numarde 400-1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare excelentă – (A);izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);Chlidonias niger (Chirighită neagră), cod A197; situl este folosit de un numar de 200-300 p(perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);Ardeola ralloides (Stârc galben), cod A024; situl este folosit de un numar de 3000-4000 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Botaurus stellaris (Buhai de baltă), cod A021; situl este folosit de un numar de 800-1000 p(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);Coracias garrulous (Dumbraveanca) cod A231; situl este folosit de un numar de 500-600 p(perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);− Larus melanocephalus (Pescăruşul cu cap negru), cod A176; situl este folosit de un numar de 160-200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – B(populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă);− Nycticorax nycticorax (Stârcul de noapte), cod A023; situl este folosit de un numar de 3500-4000p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);−−Sterna albifrons (Chira), cod A195; situl este folosit de un numar de 40-100 p (perechi); situatiapopulatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu oarie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);Luscinia svecica (Guşă albastră), cod A272; situl este folosit de un numar de 300-700 p (perechi);situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj−Gelochelidon nilotica (Pagaza piconeagra); Cod A189; specia foloseşte situl pentru cuibărire şicreşterea puilor in numar de 8-12 p (perechi); in pasaj 320 – 350 i (indivizi); situatia populatiei –A (reprezentativitate excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o ariede raspandire extinsa); global – B (valoare buna);64

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−−−−−−−Himantopus himantopus nilotica (Picorongul); Cod A131; specia foloseşte situl pentru cuibărire şicreşterea puilor in numar de 220-370 p (perechi); in pasaj 1400-220 i (indivizi); situatia populatiei– A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cuo arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);Charadrius alexandrines (Prundarasul de saratura); Cod A138; specia foloseşte situl pentrucuibărire şi creşterea puilor in numar de 90-120 p (perechi); in pasaj 450-520 i (indivizi); situatiapopulatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);Recurvirostra avosetta (Ciocintors); Cod A132; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creştereapuilor in numar de 220-280 p (perechi); in pasaj 800-1200 i (indivizi); situatia populatiei – A(reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu oarie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Cod A402; specia foloseşte situl pentru cuibărire şicreşterea puilor in numar de 3-5 p (perechi); in pasaj 40-80 i (indivizi); situatia populatiei – C(reprezentativitate semnificativa); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu oarie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);Chlidonias hybridus (Chirichita cu obraz alb); Cod A196; specia foloseşte situl pentru cuibărire şicreşterea puilor in numar de 5000-6000 p (perechi); in pasaj 30000-50000 i (indivizi); situatiapopulatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (b); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 100-120 p (perechi); in pasaj45000-60000 i (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – C (valoare considerabila);Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru – specie rara in Romania si ameninta pe scaraglobala); Cod A030; in numar de 2-5 i (perechi); in pasaj 500-1000 i (indivizi); situatia populatiei –C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie deraspandire extinsa); global – B (valoare buna);Falco vespertinus (Vânturelul de seară) Cod A097; cuibaresc in numar de 300-350 p (perechi); inpasaj 2000-3000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B);izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – A (valoare excelenta);− Sterna sandvicensis (Chira) Cod A191; cuibaresc in numar de 250-300 p (perechi); in pasaj 3000-5000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – B (valoare buna);3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasajPhalacrocorax pygmeus (Cormoran mic); Cod A393; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creştereapuilor in numar de 8700-9500 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - in numar de 4000-6500 i (indivizi); in pasaj - in numar de 4000-6500 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezentaexcelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa);global – A (valoare excelenta).4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasajBranta ruficollis (gasca cu gatul rosu); Cod A396; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar1000-3000 i (indivizi); in pasaj un numar 7000-24000 i (indivizi); situatia populatiei – A(reprezentativitate excelenta); conservare buna– B; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie deraspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat− Anser erythropus (Gârlita mică); Cod A042; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 10-30I (indivizi) ; situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă).−Aquila clanga (Acvila tipătoare mare); Cod A255; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar8-14 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – A(populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă).65

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente− Cygnus cygnus (Lebăda de iarnă); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).− Falco columbarius (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).−Oxyura leucocephala (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar>1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).− Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).−Cygnus columbianus bewickii (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat innumar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).− Gavia arctica (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).− Gavia stellata (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).− Asio flammeus (Ciuful de camp); Cod A272; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar de 8-12 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj− Aquila heliaca (Acvila de camp); Cod A404; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-3I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).−−−−−−−−Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica); Cod A089; specia foloseste situl numai pentru pasaj innumar de 200-300 I (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B);izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Grus grus (Cocorul) Cod A127; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C(prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie deraspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Limosa lapponica (Sitar de mal Nordic); Cod A157; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numarde 1-5 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);Numenius tenuirostris (Ploier mic) cod A139; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatiapopulatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu oarie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Xenus cinereus (Fluierar sur); cod A167; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 1-3 I situatiapopulatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o ariede raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Charadrius morinellus (Ploier de munte) cod A138; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara);situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Circaetus gallicus (Ciuf de padure) cod A139; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatiapopulatiei – D (prezenta nesemnificativa);Ficedula albicollis (Muscarul gulerat) cod A321; specia foloseşte situl in pasaj - C (specie comuna);situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);66

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−−−−−−−Ficedula parva (Muscarul mic) cod A320; specia foloseşte situl in pasaj - R (specie rara); situatiapopulatiei – D (prezenta nesemnificativa);Gallinago media (Becatina mare) cod A154; specia foloseşte situl in pasaj – in numar de 20-80 I(indivizi) situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatieneizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna).Pandion haliaetus (Uliganul pescar), cod A094; specia foloseşte situl in pasaj - RC (specie rara, speciecomuna); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Phalaropus lobatus (Notarita cu cioc subtire) cod A170; specia foloseşte situl in pasaj – in numar de700-1200 I (indivizi) situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C(populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – C (valoare considerabila).Philomachus pugnax (Batausul) cod A151; specia foloseşte situl in pasaj – in numar de 13000-18000 I(indivizi) situatia populatiei – B (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – B (valoare buna).Circus macrourus (Erete alb), cod A083; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 50-60 I (indivizi);situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu oarie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Hieraaetus pennatus (Acvila porumbaca) cod A092; specia foloseşte situl in pasaj –in numar de 50-80 I(indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);Pluvialis apricaria (Ploier auriu), cod A140; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 300-500 I(indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).Puffinus yelkouan, cod A464; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 20-100 I (indivizi); situatiapopulatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita arieide distributie); global – B (valoare buna).Sterna caspia (Pescarita mare), cod A190; specia foloseşte situl in pasaj - in numar de 500-1000 I(indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatieneizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).Activitătiile ce pot avea efect in sit sunt:−−−−−−−Pescuit profesionist(industrial)Activitati sportive si recreative in aer liberIncendiereInundareaDepozitarea deşeurilor menajereBraconaj, otrăvire, capcane;VânătoareActivitătiile ce pot avea efect in jurul sitului sunt:−−−−−−−Modificarea practicilor de cultivareFertilizareaPescuit profesionist(industrial)Zone industriale sau comercialeActivitati sportive si recreative in aer liberUtilizarea pesticidelorPasunatul67

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−Mine;Alte zone industrial/comerciale;Alte caracteristici ale sitului:Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins intre prima bifurcatie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la estde litoralul Mării Negre, la nord de bratul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a sitului şi are o suprafată totală de circa 4.178kmp, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică 3.510 kmp, reprezentând circa82%, restul fiind situată pe partea stângă a bratului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, in Ucraina.Tinând cont de geneză, hipsometrie, relatiile hidrice dintre bratele Dunării şi zonele interioare,diferentierile climatice şi variatia peisagistică, in Delta Dunării se pot distinge două mari sectoare - deltafluviatilă şi delta fluvio-maritimă.Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format intr-un fost golf alDunării. Principala sa caracteristică e suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariiledepresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri (deasemenea de mici dimensiuni), aflate intr-un gradinaintat de colmatare.Delta fluvio-maritimă se desfăşoară intre aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicolin vest şi tărmul mării in est. Ea cuprinde, pe lângă grindurile maritime Letea, Caraorman şi Sărăturileunui important complex lacustru (Roşu - Puiu) şi suferă modificări importante la contactul cu MareaNeagră.La sud de Delta propriu-zisă se desfăşoară până la capul Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea maimare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată initial de apelemării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri.In ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificări datorită actiunii umane, fiind transformat inrezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de iriga_ii amenajate in jurul complexului.La vest de Tulcea, intre cursul Dunării şi limita platoului continental până la Cotul Pisicii se desfăşoarăzona predeltaică ce cuprinde zonele umede naturale şi seminaturale şi zonele agricole. Clima DelteiDunării se incadrează in climatul temperat-continental cu influente pontice. Regimul termic (temperaturaaerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est. Cantitatea mare de căldură este datăde durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiatia solarăglobală insumează anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din tară.Vulnerabilitate−braconajul - turismul in masa - industrializarea şi extinderea zonelor urbane - distrugereacuiburilor, a pontei sau a puilor – deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), aperioadelor de migratie şi iarnă (aglomerări ale speciilor de păsări acvatice) - intensificareaagriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agriculturăintensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cuutilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fânete, păşuni) datorită incetăriiactivitătilor agricole precum cositul sau păşunatul - arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si almigratiei - inmultirea necontrolată a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniileelectrice - amplasare de generatoare eoliene - inmultirea necontrolată a speciilor invazive -defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafete mari -tăierile selective a arborilor in vârsta sau a unor specii - impăduririle zonelor naturale sauseminaturale (păşuni, fânete etc.)De asemenea, proiectul se află amplasat in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunării.Descrierea Rezervatiei Biosferei Delta DunăriiValoarea universală a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia inreteaua internatională a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”( MAB)lansat de UNESCO.Rezervatia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută in septembrie 1991, ca Zonă umedă de importantăinternatională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Conventia RAMSAR68

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteValoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prinincluderea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, in decembrie 1990.Valoarea patrimoniului natural şi eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriulRezervatiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europenepentru arii protejate (reinnoită in 2005 şi 2010).Includerea Rezervatiei Biosferei Delta Dunării impreună cu Rezervatia Biosferei Dunărea din Ucraina inreteaua internatională a rezervatiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina s-a realizat in anul 1999.Suprafata Deltei Dunării este de 580.000 ha - 2,5 % din suprafata României (Locul 22 intre deltele lumii şilocul 3 in Europa, după Volga şi Kuban)Zonarea Rezervatiei Delta Dunării• Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafată totală de 50 904 ha (8,7% din suprafatarezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putinderanjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervatie;• Zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrală. Ele ocupă osuprafată totală de 222 996 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) şi au fost desemnate pentruatenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.• Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafată totală de 306 100 ha (52,8% din suprafatarezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentrufolosintă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane.• Zonele de reconstructie ecologică sunt suprafete de teren in cadrul cărora AdministratiaRezervatiei desfăşoară activităti de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zoneiafectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.Descriere Zone strict protejate:Tabel 12 Zone strict protejate Rezervatiei Biosferei Delta Dunării1. ROŞCA - BUHAIOVA (9 625 ha) 2. PĂDUREA LETEA (2 825 ha)3. RĂDUCU (2 500 ha) 4. NEBUNU (115 ha)5. VĂTAFU - LUNGULET (1 625 ha) 6. PĂDUREA CARAORMAN (2250ha)7. SĂRĂTURI MURIGHIOL (87 ha) 8. ARINIŞUL ERENCIUC (50 ha)9. INSULA POPINA (98 ha) 10. SACALIN ZĂTOANE (21 410 ha)11. PERITEAŞCA- LEAHOVA (4125ha) 12. CAPUL DOLOŞMAN (125 ha)13. GRINDUL LUPILOR (2 075 ha) 14. ISTRIA - SINOIE (400 ha)15. GRINDUL CHITUC (2 300 ha) 16. ROTUNDU (228 ha)17. POTCOAVA (625 ha) 18. BELCIUG (110 ha)19. INSULA CEAPLACE (117 ha) 20. PRUNDU CU PĂSĂRI (187 ha)ROŞCA- BUHAIOVA (9625 ha)Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvială (plauri plutitori şi fixati,mlaştini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, gârle naturale, terenuri inundabile, zăvoaie de sălcii, etc.).Fauna prezintă o remacabilă diversitate, fiind reprezentată de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca(Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), câinele enot, vulpea,mistretul, şi păsări: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa,a coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae şi paseriforme caracteristice delteiprecum şi de nevertebrate.Aceeaşi bogată diversitate este prezentă şi sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante suntinvadate de specii de nufăr (alb şi galben), piciorul cocoşului, Hydrocharis morsus ranae, Limnanthemum,Trapa natans, Stratiotes aloides. In apele sărace in nitrati din unele japşe sau ochiuri de apă dintre plauriapar plantele carnivore Utricularia vulgaris şi Aldrovanda vesiculosa. In stufărişurile compacte se intâlnesc69

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentespecii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar şi speciirare cum ar fi Acorus calamus sau Calla palustris.PĂDUREA LETEA (2 825 ha)Pădurea, care se dezvoltă in spatiul interdunelor sub forma unor fâşii late de 10-250 m (haşmacuri)despărtite de spinările dunelor, este alcătuită, in principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur),stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă(Fraxinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisiae), părul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa),ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat(Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnusfrangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).O caracteristică a zonei o constituie abundenta plantelor cătărătoare (Periploca graeca, Hedera helix,Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. In covorulvegetal se intâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brânduşa de nisip(Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedra dystachia).Fauna este reprezentată de codalb (Haliaeetus albicilla), şoimulet de seară (Falco vespertinus), pupăza(Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), câteva rarităti herpetologice (Eremias arguta, Viperaursinii renardi) şi cca. 1600 specii de entomofaună identificate până in prezent.LACUL RĂDUCU (2 500 ha)Zona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimul brat al marelui "M", situate intr-o zonă tipică dedezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia şi Sulina. Bazinele acvatice sunt inconjurate de grindurimarine cu soluri sărace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica şi Agropyrumelongatum; pajişti stepizate cu Salix rosmarinifolia şi Euphorbia palustris sau arii depresionare cu apătemporară caracterizate de tufe cu Juncus gerardii.Ghiolurile Răducu şi Răduculet găzduiesc o ihtiofaună specifică zonei, bine reprezentată şi protejată prinizolarea bazinelor respective.LACUL NEBUNU (115 ha)Lacul Nebunu şi imprejurimile sale reprezintă o zonă lacustră de mică intindere, caracteristică delteifluviale ce găzduieşte biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură. Suntasigurate in această zonă conditii bune de cuibărit pentru anatidae şi pentru hrana limicolelor in lunile devară.Datorită izolării sale, lacul asigură conditii optime de reproducere şi creştere pentru ihtiofauna specificălacurilor de intindere redusă şi adâncime mică.VĂTAFU -LUNGULET (1 625 ha)Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japşe, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori şi fixati, pajiştihalofile şi este caracterizată, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viatăeurihaline.Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezintă un important loc de cuibărit pentru stârcul pitic şicormoranul mic, in colonii mixte de ardeidae.PĂDUREA CARAORMAN (2250ha)Zona cuprinde cele mai dezvoltate şi reprezentative dune denudate din deltă şi pădurea Caraorman,dezvoltată indeosebi in partea sudică a grindului.Alături de un variat arboret de luncă format din plop, frasin şi stejar se poate intâlni subarboret de zălog,Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari cucircumferinta intre 4,20 -4,70 m.Asociatiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) şi vertebrate (mamifere). Caavifaună, in pădure se intâlneşte vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) şi corbul (Corvus corax).SĂRĂTURI MURIGHIOL (87 ha)Apele lacului Sărături Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate prinmarea diversitate a zoo- şi fitoplanctonului.70

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteComplexul salmastru găzduieşte colonii de sternidae, aici cuibărind şi piciorongul (Himantopushimantopus), impreună cu cioc–intors (Recurvirostra avosetta), rata cu ciuf (Netta rufina) şi prundăraşulde sărătură (Charadrius alexandrinus). In timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apă determină o mareconcentrare a limicolelor care găsesc aici adăpost şi hrană abundentă.ARINIŞUL ERENCIUC (50 ha)Această zonă este singura zonă forestieră din deltă in care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvoltăcompact.In ariniş uneori cuibăreşte vulturul codalb (Haliaeetus albicilla).INSULA POPINA (98 ha)Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare şi de cuibărit pentrucălifarul alb (Tadorna tadorna). Primăvara, in această zonă se pot intâlni păsări de mlaştină, păsări depădure: privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra)etc.Fauna de nevertebrate cuprinde rarităti ca păianjenul veninos "văduva neagră" (Lactrodectustredecimguttatus) şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).SACALIN ZĂTOANE (21 410 ha)Lacurile oferă conditii ideale pentru cuibăritul lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole, abundenteşi pe insula Sacalin unde se află şi cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis).Atât luciile de apă cât şi grindurile şi plaja litorală sunt locuri de maximă concentratie a ornitofaunei intimpul migratiei de primăvară-toamnă. Insula Sacalin reprezintă zona cea mai importantă de cuibărit,premigratie şi migratie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibăresc aiciPERITEAŞCA- LEAHOVA (4125 ha)Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate deapele mării sau ale lacului Razim precum şi biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitătii.Este o zonă predilectă pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (Insula Bisericuta) ca şi a laridaelorşi sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas şi hrănire pentru oaspetii deiarnă. De asemenea, este refugiul preferat in timpul migratiei diurne pentru populatia de gâscă cu gâtroşu (Branta ruficollis).CAPUL DOLOŞMAN (125 ha)Zona este importantă pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibăritul drepnelei negre (Apusapus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) precum şi pentru protectia dihorului pătat (Vormelaperegusna), a şarpelui rău (Coluber jugularis) şi a şarpelui de apă (Natrix tesselata).Zona are şi o importantă arheologică, existând aici vestigii ale vechilor civilizatii.GRINDUL LUPILOR (2075 ha)Zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrană pentru păsări. Indeosebi in perioada migratiei detoamnă, zona devine o impresionantă concentrare a ornitofaunei şi, in special, a oaspetilor de iarnă(gâşte, rate).Datorită cotelor reduse şi a conditiilor favorabile, zona are o mare importantă pentru reproducereanaturală a peştilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramisbrama).ISTRIA - SINOIE (400 ha)In zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), diferite rate, gâşte şifoarte multe limicole.Din herpetofaună regăsim aici testoasa de uscat (Testudo graeca), şarpele rău (Coluber jugularis) şi foartenumeros şarpele de apă (Natrix tesselata).Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită.GRINDUL CHITUC (2300 ha)71

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteZona este valoroasă pentru configuratia morfologică caracterizată de succesiunea de cordoane, dune,lacuri, cu predominarea acestora din urmă, orientate pe o directie piezişă pe linia actuală a tărmului şiavând o dispozitie in evantaiVegetatia este caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat şi are importantă pentru migratiapăsărilor şi pentru iernatul acestoraLACUL ROTUNDU (228 ha)Lacul Rotundu este un lac tipic din lunca inundabilă a Dunării, complexul lacustru Somova- Parcheş fiindultima zonă de acest fel neafectată de indiguiri.Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativă pentru studiul şi conservareabiocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură, precum şi pentru producerea ciprinidelor.LACUL POTCOAVA (625 ha)Zona se caracterizează prin existenta unei colonii mixte de stârci, tigănuşi, egrete, cormorani mici.Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurusstellaris), rata pestrită (Anas strepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podicepsgriseigena), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) precum şi loc de hrănire pentru cufundaci, corcodei,cormorani mici, stârci, egrete, rate lingurar, şoim dunărean, etc.Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline, mistreti.Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate: caracuda (Carassius carassius carassius),linul (Tinca tinca).LACUL BELCIUG (110 ha)Datorită izolării şi adâncimii mari (circa 7 m) lacul constituie un loc deosebit de favorabil conservării unorspecii ale faunei piscicole in pericol de disparitie (caracuda, linul, văduvita).Zona este şi un important loc de hrănire pentru numeroase specii din fauna ornitologică reprezentate destârci, egrete, rate, etc. In stufăriile inconjurătoare s-a semnalat cuibărind cocorul (Grus grus), specieamenintată cu disparitia.INSULA CEAPLACE (117 ha)Rezervatia ştiintifică Insula Ceaplace este situată in partea de nord a lacului Sinoe şi este una din cele 3locatii din România care găzduiesc colonii de pelicani creti. Are o suprafată totală, incluzând luciu de apă,de 117 ha, iar suprafata aproximativă a insulei este de 0,6 ha. Aria include Insula Ceaplace, respectiv osuprafată inconjurătoare a acesteia constând din luciul de apă a lacului Sinoe, până la o distantă deaproximativ 1 km de centrul ariei.INSULELE PRUNDU CU PĂSĂRI (187 ha)Rezervatia ştiintifică Insulele Prundu cu Păsări este situată in partea de sud-vest a Lacului Sinoe, aproapede mal. Are o suprafată totală, incluzând luciu de apă, de 187 ha, iar suprafata aproximativă a insuleloreste de 1,4 ha. Aria include cele 2 insule, respectiv o suprafată inconjurătoare a acesteia constând dinluciul de apă a lacului Sinoe, până la o distantă de aproximativ 1 km de centrul ariei. Insulele Prundu cuPăsări găzduiesc o colonie mixtă de păsări dintre care de importantă majoră mentionăm lopătarul(Platalea leucorodia) şi pelicanul cret (Pelecanus crispus), până in prezent fiind inregistrate mai multetentative de cuibărit ale acestei specii. Insulele sunt un important loc de popas pentru pelicanul comun(Pelecanus onocrotalus) şi pentru alte specii (in special păsări acvatice) cu statut de conservarenefavorabil.Zone tampon:• Matita-Merhei-Letea (22.560 ha),• Şontea (12.500 ha),• Caraorman (13.830 ha),• Lumina - Vătafu (13.460 ha),• Dranov (21.760 ha),• Sărături-Murighiol (5 ha),72

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• Lacul Rotundu (1.240 ha),• Insula Popina (260 ha),• Capul Doloşman (28 ha),• Zmeica-Sinoie (31.510 ha),• Lacul Potcoava (2.937 ha),• Periteaşca-Leahova (210 ha),• Zona tampon marină (103.000 ha).FLORA - 2 383 specii floraFlora din RBDD este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este dominată destuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociatiile de Scirpetum şi de vegetatia de stuf depe plauri.In lacuri, canale, se intâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp.,Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp. Pădurile desalcie se intâlnesc pe malurile mai inalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) in timp ce salcia cenuşiede talie mică (Salix cinerea) se intâlneşte pe malurile mai joase.In pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate in zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite“hasmace” se intilnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) impreună cu specii defrasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuşti sau de plante cătăratoare cumsunt: vita salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).Dunele se caracterizează prin prezenta asociatiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca,Festuca pallens, etc.).In zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociatiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaedamaritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formeazăplantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza,Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.In perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi specii noi pentru ştiintă: Centaureapontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.FAUNA - 4.029 specii faunăDatorită conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şiproximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eurasiatică),fauna RBDD este reprezentată de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate şi 552 vertebrate).Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din acesteasunt 73 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii dearahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pină in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiintă,incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschiacameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporusdeltaicus.Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora suntspecii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc inMarea Neagră şi pătrund in Deltă şi in Dunăre in timpul sezonului de reproducere.Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv,inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepând cu 2006) şi scrumbia deDunăre (Alosa pontica).Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzând specii de importanta conservativă europeană cumsunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistretul(Sus scrofa) ce au importantă economică pentru blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alti prădători suntreprezentati de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpesvulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).73

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePrin Conventia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmândapoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea unnumăr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată in RBDD, cele mai multe din specii fiindprotejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Ranaridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună(Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), Broasca depământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturusdobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzând testudine, şopârle (Sauria) şişerpi (Serpentes). RBDD ramâne, insa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind inregistrate intotal 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importantăuniversală pentru cuibăritul multor populatii de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus),pelicanul cret (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intâlnesc aici coloniiimportante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb(Haliaeetus albicilla). Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă,pentru câteva milioane de păsări, in special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii depăsări de pradă. In sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproapeintreaga populatie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).Cele 331 specii de păsări includ:• cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican cret(Pelecanus crispus);• 60 % din populatia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)• 50 %din populatia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).Tabel 13 Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDDNr.crt Specie-denumire ştiintifică/denumire populară Act normativ de bază1. Tadorna tadorna /călifarul alb2. T. ferruginea /călifarul roşu3. Corvus corax /corbul4. Otis tarda /dropia5. O. tetrax /spurcaciulHCM 1625/1955IbidemJCM 734/1933JCM 600/1933Ibidem6. Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun Ibidem7. Pelecanus crispus/ pelicanul cret Ibidem8. Himantopus himantopus / piciorongul Hcm 1625/19559. Platalea leucorodia /stârcul lopătarIbidem10. Egretta albă /egreta mare JCM 600/193311. Egretta garzetta /egreta mică12. Neophron percnopterus /vulturul hoitar13. Testudo graeca ibera /broasca testoasă de uscatIbidemIbidemJCM 142/193874

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteDenumirea ştiintificăPhalacocroraxpygmeusTabel 14 Populatii de păsări de importantă internatională pe teritoriul RBDDDenumirepopularăCormoran micProcente din populatia europeană(E), palearctica (P),mondială (W)61 WPelecanus onocrotalus Pelican comun 52 PPelecanus crispus Pelican cret 5 WNycticorax nycticoraxStârc de noapte17 EArdeola ralloides Stârc galben 26 PEgretta garzetta Egreta mică 11 EEgretta alba Egreta mare 71 EArdea purpureaStârc purpuriu11 EBranta ruficollis Gâsca cu gât roşu 90 WPlegadis falcinellusTigănuş30 EPlatalea leucorodia Lopătar 1 EHaliaeetus albicillaCodalb1 WCircus aeruginosus Herete de stuf 4 E2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor deinteres comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularulstandard al Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul RazimSinoe –2.2.1. Habitate de interes comunitarZona vizata de plan acopera o suprafata de 2000 m 2 fiind localizata in partea estica a localitatii Sf.Gheorghe. Terenul este inclus in situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, in aria deprotectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii-Complexul Razim-Sinoie si in Rezervatia BiosfereiDelta Dunarii.Suprafata pe care este propusa construirea edificiilor rezidentiale este acoperita cu habitate naturale – seevidentiaza prezenta a doua tipuri de habitate naturale:• 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase sinisipoaseDescriere: comunitatile vegetale care edifica acest habitat sunt alcatuite din specii halofile (de saratura)anuale, in special Chenopodiaceae din genurile Salicornia, Suaeda, Salsola si Bassia. Acestea colonizeazaterenurile nisipoase, puternic pana la mediu salinizate, maritime sau continentale, cu umiditate ridicata,inmlastinite in perioadele cu precipitatii abundente.Specii caracteristice si diferentiale: Salicornia spp., Suaeda maritima, Salsola soda, Spergularia maritima,Bassia hirsuta, Acorellus pannoicus, Puccinelia distans subsp. limosa, Artemisia santonica, Hordeummarinum, Crypsis spp.75

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 3 Habitate cu vegetatie halofila: Suaeda maritima, Artemisia santonica, Plantago coronopus, Spegularia sp.In zona de interes acest habitat ocupa suprafete reduse, fiind intercalat printre comunitatile de pipirig(Juncus spp.).• 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)Descriere: aceste pajisti cuprind comunitatile cu pipirig de mare (Juncus maritimus si Juncus littoralis) cuaspect tufos, instalate in mocrodepresiuni cu acumulari de apa si materie organica, al caror continut desaruri solubile este mediu-redus. In compozitia floristica se regasesc foarte multe specii halofile (ex.:Limonium gmelinii).Specii caracteristice si diferentiale: Juncus littoralis, J. maritimus, J. gerardii, Schoenus nigricans,Artemisia santonica, Carex extensa, Aster tripolium subsp. pannonicus, Teucrium scordium.Figura 4 Habitate cu Juncus maritimus si J. littoralis in zona propusa pentru implementarea planului76

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 5 Specii vegetale halofile: Limonium gmelinii, Artemisia santonica si Plantago coronopus• 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau HydrocharitionDescriere: acest habitat caracterizeaza bazinele cu apa eutrofice, lacurile, baltile, crovurile, bratelemoarte, canalele de irigatie etc. situate pe cursurile inferioare ale raurilor din tara, precum si in DeltaDunarii. Fitocenozele sale vegeteaza in apele eutrofice statatoare, in care apa provenita din precipitatiistagneaza, sau in ape lin curgatoare din luncile inundabile ale raurilor.Specii caracteristice si diferentiale: vegetatia este dispusa tristratificat, in sinuzia submersa se intalnescUtricularia spp., Ceratophyllum spp., Potamogeton spp., Najas minor etc.; stratul natant este format dinspecii de Lemna, Marsilea polycarpa, Spirodela polyrhiza, Trapa natans, Potamogeton lucens, Persicariaamphibia; stratul plantelor emerse cuprinde specii precum Alisma plantago-aquatica, Butomusumbellatus, Oenanthe aquatica, Berula erecta, Veronica anagalis-aquatica.Figura 6 Aspect al habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sauHydrocharition in zona de studiu77

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 7 Ape eutrofice degradate prin poluarea cu deseuri menajere, depozitate necorespunzatorTerenurile sunt, pe alocuri, degradate de prezenta deseurilor de natura menajera care genereazadisconfort vizual, dar contribuie si la degradarea fizica a habitatelor naturale. Apreciem ca prinimplementarea prevederilor prezentului plan, desi vor fi reduse suprafete acoperite cu vegetatia naturala,vor fi create premizele ecologizarii zonei si mentinerii ulterioare intr-o buna stare de conservare prinstoparea depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.Figura 8 Aspect general din amplasament – habitate cu pipirig (Juncus spp.)78

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFig. 6Pajistile cu vegetatie mezofila (de zone umede) sunt dispuse la marginea habitatelor halofile, fiindedificate de asociatia vegetala Poetum pratensis Ravarut et al. 1956. Structura floristica este bogata inspecii (constituie suprafete pasunabile) dintre care cele mai frecvente sunt Agrostis stolonifera,alopecurus pratensis, Trifolium repens, T. pratense, Ranunculus repens, Daucus carota, Lolium perenne,Taraxacum officinale, Agropyron repens, Medicago lupulina.Aceste pajisti nu edifica habitate naturale incluse in reteaua Natura 2000 si nu prezinta valoare din punctde vedere al speciilor de interes conservativ.Figura 9 Vegetatie mezofila cu Poa pratensis, Agropyron repens, Erodium cicutarium, Veronica sp.In ceea ce priveste speciile de flora, la nivelul zonei investigate nu s-a constatat prezenta unor specii deinteres comunitar (mentionate in anexele OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) sinici specii rare mentionate in Listele Rosii nationale (Oltean et al. 1994) sau in Cartea rosie a plantelorvasculare (Dihoru et Negrean 2009).Pentru implementarea planului analizat trebuie avut in vedere prezenta habitatelor Natura 2000. Chiardaca starea de conservare a acestora este pe alocuri alterata prin antropizarea terenurilor (distrugereavegetatiei spontane, pasunat, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere sau din constructii),existenta habitatelor impune adoptarea masurilor de reducere/ eliminare pe cat posibil a impactuluipotential, care, considerand pierderea definitiva a suprafetelor afectate, poate fi de importanta crescuta.Concluzie:Daca se vor aplica masuri concrete de reducere a impactului potential negativ, generat prin realizarealucrarilor de constructie (evitarea generarii de praf si substante poluante, evitarea realizarii dedrumuri de acces noi, evitarea degradarii solului decopertat, evitarea tasarii solului, evitarea poluariisolului cu deseuri de orice natura, evitarea afectarii altor zone decat cele strict avizate pentrurealizarea lucrarii, evitarea degradarii/ distrugerii speciilor de flora si fauna, aducerea zonelorafectate la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta) efectul asupra habitatelornaturale va fi mediu spre minim considerand ocuparea definitiva a suprafetei de teren pe care vor fiamplasate constructiile.Habitatele de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului deimportanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform Formularului standard NATURA 200079

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentesunt urmatoarele: habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeazaregiunile mlastinoase si nisipoase, 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. Suprafetele pecare proiectul se suprapune cu habitatele de interes comunitar sunt reduse, punctuale si limitate.Importanta mare constituie si starea de conservare a habitatelor din zona amplasamentul, precum şi lipsahabitatelor prioritare sau a speciilor de flora de interes comunitar in zona prevazuta pentru constructie,ceea ce reduce potentialul impact negativ generat.2.2.2 Specii de fauna intalnite in cadrul amplasamentuluiSpecii de mamifere desemnate pentru situl ROSCI0065 Delta Dunarii şi impactul proiectului asupraacestora:−Dihorul de stepã (Mustela eversmannii)Habitat. Asemãnãtor celorlalte mustelide, insã este o specie care trãieste in zone de stepã.Distributie. In Romania este semnalat doar rar in Dobrogea.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. In timpul observatiilor relizate in zona de amplasament aproiectului specia nu a fost identificata. Habitatul preferat de aceasta specie in zona este cel terestru,stepic, si nu acvatic.Impactul estimat: Nu estimam un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizartii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe,judetul Tulcea.−Dihorul patat (Vormela peregusna)Habitat. Este un animal de stepã, ocolind terenurile arate. Se hrãneste cu rozãtoare, pãsãri si sopârle.Distributie. In Romania a fost semnalat in Dobrogea, fiind rar intâlnit pe vãile râurilor, pe lângã asezãriomenesti, grãdini sau hambare.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national(nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata inperimetrul studiat. Populeaza terenurile cu vegetatie stepica. Habitatul acavtic nu este propice acestuia.Impactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta semnificativ populatia speciei.−Popandău comun (Spermophilus citellus)Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, margineadrumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m.Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanta situluipentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul căla nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national (nesemnificativă lanivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu estimam un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizartii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe,judetul Tulcea.−Vidra (Lutra lutra)Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, inimediata vecinatate a luciului de apa.Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator alapelor curate, specia fiind sensibila la poluare.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata in zona studiata.80

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteImpactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta semnificativ poplatia speciei.−Nurca (Mustela lutreola)Habitat. Habitatele caracteristice sunt reprezentate de malurile apelor statatoare sau curgatoare,cuvegetatie preponderent arbustiva si arborescenta. Prezenta hranei (peste, broaste,rozatoare, etc.) estefoarte importanta pentru specie, ca de altfel, si pastrarea linistii inacele zone.Distributie. zona Deltei Dunarii dar si de-a lungul Dunarii si Oltului, Ialomitei, Siretului, Muresului, maiales in treimea inferioara a acestora. Populatia din Romania este estimata la peste 1200 de exemplare(Cotta, V., Bodea M.si Micu I. 2003). Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatiaspeciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai maredecât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fostidentificata pe amplasamentul proiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.Tabel 15 Specii de mamifere identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia:Nr.Crt.Specie - Denumirestiintifica1. Talpa europaea CartitaDenumirepopulara2. Microtus arvalis Soarecele decampObservatiiObs.directaObs.directaOrdinInsectivora -Rodentia -Statutul de conservareconform Legii 49/20113. Arvicola terrestris Sobolan de apaObs.directaRodentia -Talpa europea – se gaseste in arii largi de ses si munte. Traieste numai in subteran, in galerii care suntrecunoscute in afara prin musuroaiele de pamant. RelevanŃa sitului pentru specie: exemplare izolate alespeciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat. Specia prefera, in special, terenurile agricole.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaŃiei speciei cauzat de realizareaobiectivului de investitie .Microtus arvalis- Microtus arvalis (şoarece de câmp). RelevanŃa sitului pentru specie: exemplare izolateale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat. Specia prefera, in special, terenurileagricole.Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaŃiei speciei cauzat de realizareaobiectivului de investitie.Arvicola terrestris- specia este intalnita in toata Romania, pana in zonele montane. Sapa galerii in solulafanat si umed la marginea lacurilor si a raurilor cu multa vegetatie, ori in lunci, fanete, pasuni. Specia afost identificata in tranzit prin exemplare izolate la limita amplasamentului pensiunilor. Nu este inclusa inanexa Directivei Habitate si nu necesita masuri special de conservare.Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaŃiei speciei cauzat de realizareaobiectivului de investitie.Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au fostintalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile de mamifere mai susmentionate au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incat nu vor fi afectate dinpunct de vedere al numarului de indivizi.Speciile observate sunt comune pentru intreg teritoriul deltei . Acestea sunt rezistente la impactul antropic,avand in vedere prezenta lor in apropierea localitatii.Specii de amfibieni/reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE−Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina)81

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteHabitat. Specie nepretentioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând inregiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă băltile temporare.Distributie. In România este răspândită in Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei,Crişana şi Podişul Moldovei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament aproiectului prin, populand baltile, lacurile etc. Habitatul acvatic si amfibiu prezent in zona, pe suprafeteconsiderabile, poate fi propice speciei, ce isi gaseste conditii favorabile de hranire, adaposturi sireproducere.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Testoasa dobrogeanã (Testudo graeca)Habitat. Reptilã aproape exclusiv erbivorã (consumã uneori râme, melci sau bucãti de calcar) care preferãzonele stepice sau impãdurite.Distributie. Rãspânditã numai in zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comunã numai in anumitearii restrânse ale acestei regiuni.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national(nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata peamplasamentul proiectului. Nu excludem prezenta acesteia pe suprafetele invecinate amplasamentuluiproiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizarii obiectivului de investitii “Construire pensiuni turistice p+1+m, imprejmuiri proprietati,organizare de santier, bransamente” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sfantu Gheorghe,judetul Tulcea.− Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis )Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperitede vegetatie; selecteaza habitatele insorite, cu sol nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal ajungepana la aproximativ 700 m.Distributie. Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; deasemenea, traieste in vestul Asiei si nord-vestul Africii. In unele parti ale Europei populatiile initiale audisparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie maimare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fostidentificata in zona de amplasament.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Vipera de stepa (Vipera ursinii)Habitat. Vipera de stepa prefera habitate deschise, cu o structura diversa a vegetatiei, caracterizata inspecial prin prezenta tufelor de iarba; suprafete uscate mai inalte, nisipoase, sau cu soluri usoare,necesare hibernarii.Distributie. Specia este extrem de rara, fiind de fapt una dintre cele mai amenintate specii de serpi dinintreaga Europa. Este raspandita in cateva populatii mici, izolate, in Moldova, Dobrogea si Transilvania. Inafara de Romania, specia mai apare si in Franta, Italia, Ungaria, unele tari din peninsula balcanica siprobabil Republica Moldova. Este disparuta din Austria, Bulgaria.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Populeaza suprafetede uscat, deschise, cu vegetatie scunda etc., nu si habitate acvatice, prezente in majoritatea sa in zonade studiu.82

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteImpactul estimat: Nu anticipăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.−Triton dobrogean (Triturus dobrogicus)Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetatie palustră. Deseoripoate fi intâlnită in bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine).Distributie. Este intâlnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Este răspândit in mare parte din Europa,din nordul Frantei şi Marea Britanie până in muntii Urali. In nord, in Scandinavia, ajunge până la paralela65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, incepând cu Austria la sud de Dunăre. In România esterăspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este intalnita subspeciaTriturus cristatus dobrogicus.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia a fost identificata in zona de amplasament a proiectului(habitate acvatice – lacuri, balti). Desi in aria proiectului sunt prezente si habitate acvatice, totusi, specianu s-a identificat.Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiobiectivului de investitii.Comparand datele preluate din teren, dar si a datelor din literatura de specialitate cu cele dinformularul standard Natura 2000- ROSCI 0065 Delta Dunarii, mai jos sunt relevate, prezenta speciilorde fauna intalnite pe amplasament si in apropierea aacestuia:Tabel 16 Specii de amfibieni/reptile identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia:Nr.Crt.Specie - DenumirestiintificaDenumirepopulara1. Bombina bombina Izvoras cuburta rosieObservatiiObservatiedirectaOrdinAnuraStatutul de conservareconform Legii 49/2011Anexa 3¹, Anexa 4a2. Bufo viridis Broasca raioasaverdeObservatiedirectaAnuraAnexa 4a3. Hyla arborea BrotacelObservatiedirectaAnuraAnexa 4a4. Podarcis Taurica Soparla deiarbaObservatiedirectaSauriaAnexa 4a5. Natrix natrix Sarpele decasaObservatiedirectaSquamata -Bombina bombina- este o specie care se gaseste pe langa bazine cu ape statatoare mari sau mici,permanente sau temporare(lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, iazuri) in care se reproduce.Reproducerea are loc in luna martie-aprilie si pana in luna august. Specia a fost identificata in zonaproiectului.Bufo viridis- specie care traieste in regiunile stepice inierbate, pietroase dar si in malstini, paduri,zavoaie, lunci. Se reproduce in balti, baltoace, lacuri sau cursuri line de apa si chiar salmastre.Seadapteaza impactului antropic, uneori fiind intalnita in zona asezarilor umane. Se reproduce in lunaaprilie-mai-iunie. Specia a fost identificata atat in zona amplasamentului, dar si in zona stufului. Putemspune ca este o specie destul de raspandita in vecinatatea amplasamentului proiectului.Hyla arborea- este raspandita in majoritatea zonelor din Romania mai putin in zona montana. Este ospecie cu densitate mare in Delta Dunarii. Este singura specie de broasca arboricola din Romania. In zonastudiata a fost intanita in apropierea canalului.83

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePodarcis Taurica- se intalneste pe terenuri inierbate, stepe, regiuni nisipoase chiar si in biotopi modificatide om (taluzuri artificiale, terasamente). Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Specia a fostidentificata in zona din imediata vecinatate a amplasamnetul proiectului, respectiv in partea de sud est aproiectului in apropierea canalului.Natrix natrix – specie comuna, in general se gaseste in apropiera baltilor, lacurilor, ape curgatoare, sauchiar in zonele lipsite de vegetatie, au o viata atat acvatica cat si terestra.Conform deplasarilor pe teren, din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standardNatura 2000 pentru care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zonaamplasamentului a fost Bombina bombina.Speciile mentionate mai sus sunt frecvent observate in zona Deltei, fiind rezistente la impactulantropic. Avand in vedere aceste aspecte, in contextul in care se vor avea in vedere masurile dereducere a impactului consideram ca ca nu vor fi afectate semnificativ populatiile acestor specii, incazul aprobarii acestui Plan Urbanistic Zonal.Posibila disturbare a habitatului va fi produsa temporar, doar pe timpul lucrarilor de constructie apensiuniilor pe o perioada de 12 luni (durata de realizare a proiectului).Specii de peşti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE−Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus)Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Preferalocuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fundmalos.Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Avatul (Aspius aspius)Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sausalmastre, mai rar in partile indulcite ale marii.Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta situluipentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul căla nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare deconservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiobiectivului de investitii “CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI,ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe,judetul Tulcea.−Boarta (Rhodeus sericeus amarus)Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalnestemai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana araurilor.Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata iin zona de studiu.Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.84

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−Tiparul (Misgurnus fossilis)Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona decoline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Preferasubstratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Impactul estimat: Nu se estimeaza impact negativ asupra acestei specii.−Boarta (Sabanejewia aurata)Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cunisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte marepe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Specia nu va fi afectata ca urmare a realizarii proiectului.−Zvarluga (Cobitis taenia)Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in apestatatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare,nisipos sau argilos.Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu va fi afectata avand in vedere amplasamentulproiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.−Raspar (Gymnocephalus schraetser)Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip,ocazional de pietris.Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Fusar (Zingel streber)Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisipsau argila.Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentruspecie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că lanivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare deconservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat.Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartiiobiectivului de investitii “CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI,ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe,judetul Tulcea.85

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−Sabita (Pelecus cultratus)Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si inlimanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandirerelativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului.−Fusar mare (Zingel zingel)Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltileDunarii ajunge rar.Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat.Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizariiobiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.−Scrumbia de Dunare (Alosa pontica)Habitat. Scrumbia de Dunare este o specie marina migratoare, care ierneaza in mare si se reproduce influvii.Distributie. Scrumbia de Dunare este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra speciei ca urmare a realizarii proiectului.−Porcusorul de nisip (Gobio kessleri)Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zonacrapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului.Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu “D” – la nivelulsitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national nesemnificativa la nivelnational. Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.−Ghibort de Dunare (Gymnocephalus baloni)Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses.Distributie. Ghibortul de Dunare este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartiiobiectivului de investitii “CONSTRUIRE PENSIUNI TURISTICE P+1+M, IMPREJMUIRI PROPRIETATI,ORGANIZARE DE SANTIER, BRANSAMENTE” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe,judetul Tulcea.−Rizeafca (Alosa tanaica)Habitat. Rizeafca ierneaza in mare, apare primavara pe litoral, cand apa are o temperatura de 6°C.Reproducerea are loc in Dunare, respectiv unele zone umede existente datorita acesteia.86

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteDistributie. Alosa tanaica este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, incomparatie cu alte specii de pesti.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.−Tiganusul (Umbra krameri)Habitat. Traieste in balti si in special in mocirle printre plante, la apa mica. De multe ori, traieste alaturide zvarluga si guvizi mici.Distributie. Este raspandit in Prut pana la Iasi, in Dambovita, Neajlov, Arges si Cris pana la Bihor, in baltileDunarii pana in delta.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizartii obiectivului de investitii “Construire pensiuni turistice P+1+M, imprejmuiri proprietati,organizare de santier, bransamente” cu amplasamentul propus in intravilanul loc. Sf. Gheorghe, judetulTulcea.Avand in vedere amplasamentul pensiunilor si habitatul propice speciilor de pesti pentru care afost desemnat situl Natura 2000 Delta Dunarii, consideram ca acestia nu vor fi afectati deimplementarea proiectului.Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE−Lycaena dispar (Fam. Lycaenidae)Habitat. Se intâlneste in turbãrii, pajisti umede, omida consumând specii de plante din genul Rumex.Distributie. Specia a fost frecvent localizatã intre 500-700 m altitudine in zona Brasov-Racos-Râsnov.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national.Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Melcul acvatic dungat (Theodoxus transversalis)Habitat. Traieste in ape curgatoare, curate si, mai rar, in lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros,nisipos sau malos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Gloer, 2002), in zone cu viteza de curgere mairedusa, dar in toate cazurile in ape bine oxigenate.Distributie. Element ponto-danubian sau danubian; multa vreme considerat comun in bazinul Dunarii, dinGermania si pana in Delta Dunarii, in unii afluenti din Moldova si Ucraina (bazinul Nistrului). Actualdisparut pe scara larga din intregul areal (nu mai traieste in Austria; este extrem de rar in Germania). InGermania ajungea odinioara pana la Donauworth, astazi mai poate fi gasit numai la barajul Kachlet inAlzul superior. A mai fost semnalat in trecut in Dunarea din Slovacia si unii afluenti, precum si din sectorulDunarii din Ungaria, dar nu se cunoaste statutul actual al acesteia. In Romania este probabil disparut.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national.Specia nu a fost identificata in zona de amplasament.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.− Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785)87

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteHabitat. Larvele traiesc in ape curgatoare curate, cu maluri acoperite cu vegetatie abundenta, in zonelecu substrat nisipos, prefera nisipul grosier si apele cu adancime mica.Distributie. Delta Dunarii; Muresul Inferior; Cris; Muntii Sebesului. Relevanta sitului pentru specie. Informularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-uluiexistă o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizarii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul Comunei Sf. Gheorghe.−Croitorul de piatra (Morimus funereus)Habitat. Padurile de foioase din etajele inferioare.Distributie. Italia, Austria, Polonia, R. Ceha, Slovacia, Ungaria, Albania, Croatia, Slovenia, Serbia,Bulgaria, Grecia, Romania, R. Moldova. In Romania: Orsoava, Drobeta Turnu-Severin, Val. Oglanicului, B.Herculane, Cheile Corcoaieie, Babadag, Pad Babadag, Mtii. Fagaras, Sinca Veche, Mtii Macin, Valea Fagilors.a.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu “D” – la nivelulsitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national nesemnificativa la nivelnational. Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.− Arytrura musculus (Menetries, 1859)Habitat. Se intalneste in habitate umede mlastinoase, cursuri de rauri, bogate in Salix sp. Habitatulnecestita si o microclima specifica, calda si umeda vara, rece iarna.Distributie. Specie est-asiatica intalnita in Japonia, Coreea, regiunea Amur – Usurii, Ucraina pana in Ural,Ungaria si Romania. Recent a fost semnalata din N-E Italiei. In Romania a fost semnalata din Banat,Moldova, Dobrogea. In Crisana a fost semnalata doar inainte de anul 1980.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizartii obiectivului de investitii “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sf. Gheorghe, judetulTulcea.− Catopa thrips (Hubner, 1818)Habitat. Specia a fost gasita atat in habitate naturale cat si in habitate seminaturale sau partialantropizate, bogate in Artemisia.Distributie. Europa peste Mtii Ural, S-Rusiei, Armenia estul Turciei pana in Kurdistan. In Romania secunoaste din Transilvania cu mai multe semnalari din Campia Transilvaniei, S-Dobrogei, Moldova (reg.Iasi).Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national.Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Albilita portocalie (Colias myrmidone)Habitat. Specie stepica intalnita in zone deschise dominate de Cytisus ratisbonensis si C. capitatus. Adeseazonele deschise alterneaza cu fasii de padure.Distributie. Specia a fost semnalata in Germania, Republica Ceha, Polonia, Lituania, Ungaria, Romaniafiind adesea asociata cu bazinul Dunarii. Foarte locala si sporadica.88

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteRelevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „B” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 2% din media la nivel national.Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizartiiobiectivului de investitii “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare desantier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sf. Gheorghe, judetul Tulcea.− Coenagrion ornatum (Selys, 1850)Habitat. Larvele traiesc in ape curgatoare, in zonele lenitice cu fund malos. Distributie. Delta Dunarii, Jiu- cursul inferior, Crisul Repede - cursul inferior, Mures - cursul inferior, Padure Verde – Timisoara. Specianu a fost identificata in perimetrul analizat.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 nu exista calificativ in ceea ce privestepopulatia speciei la nivel local si national. Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.Tabel 17 Specii de nevertebrate identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuiaNr.Crt.Specie - DenumirestiintificaDenumirepopularaObservatiiOrdinStatutul de conservareconform Legii 49/2011Labidura ripariaurechelnitaObservatiedirectaOdonata -Lapidura riparia- specie care se hraneste cu larve, insecte, etc., Se intalneste indeosebi pe nisipuri,soluri nisipoase si sarate, sub pietre si lemne putrede. Specia nu va fi afectata semnificativ de lucrarile deexecutie a pensiunilor.Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE−Trifoias de balta, Trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia)Habitat. Apare in statiuni joase in lacuri, ape stagnante si mlastini de la ses. Distributie. Arad (Ineu),Giurgiu (Comana, Ghimpati), Bihor (Salonta, Radovan), Constanta, Dambovita, Dolj (Craiova, Malu Mare),Timis; lacurile din jurul Bucurestiului, Delta Dunarii (Sulina, Sfintu-Gheorghe) etc.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata inzona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizarii obiectivului de investitii cu amplasamentul propus in intravilanul comunei Sf. Gheorghe.−Otratel (Aldrovanda vesiculosa)Habitat. Ape stagnante, putin adanci, cu fund malos, la marginea lacurilor, printre stuf, papura, pipirig,rosatea, iarba neagra, cu un substrat de turba in care hibernaculele se pot pastra mai bine peste iarnadecat in nisip.Distributie. Romania: frecventa in Delta Dunarii, dar sporadica in restul tarii. Relevanta sitului pentruspecie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea ce semnifică faptul că lanivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare deconservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Vinetele, Zglavoc (Centaurea jankae)Habitat. Stepe ponto-sarmatice. La Capul Dolosman intra in asociatia Koelerio-Artemisietum lerchianae.La Cotul Vaii si Palazul Mic a fost identificata in al. Pimpinello-Thymion zygoidi.89

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteDistributie. Romania – Dobrogea CT: Padurea Dumbraveni, Cotul Vaii, Palazul Mic TL: Capul Dolosman –Jurilovca.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizartii obiectivului de investitii “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sf. Gheorghe, judetulTulcea.−Vinetele, Zglavoc (Centaurea pontica)Habitat. Dune maritime fixate cu vegetatie erbacee (dune gri).Distributie. Pe nisipuri litorale; locuri ruderalizate din zona litorala.Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „A” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului există o populatie mai mare decât 15% din media la nivel national,aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.−Capul sarpelui (Echium russicum)Habitat. Stepe ponto-sarmatice – frecvent in fitocenoze cu Stipa lessingiana.sporadica in Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova si Dobrogea.Distributie. Romania:Relevanta sitului pentru specie: In formularul Natura 2000 populatia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populatie cu densitate redusă fată de media la nivel national(nesemnificativă la nivel national) aflată intr-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata inzona de amplasament a proiectului.Impactul estimat: Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei urmare arealizartii obiectivului de investitii “Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitatea Sf. Gheorghe, judetulTulcea.Zona in care se va realiza proiectul este o zona antropizata, prezenta umana prin resturile de deseurimenajere, extragerile de loess contribuie negativ la peisajul actual.Astfel, in timp, astfel de actiuni, au avut drept rezultat retragerea treptata din zona a faunei, in speciala mamiferelor. Astfel prezente obisnuite in trecut, au devenit din ce in ce mai rare, ajungând sa fiedoar accidentale.2.2.3 Date privind avifaunaCu referire la speciile in baza carora a fost desemnata aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe s-au evidentiat urmatoarele caracteristici intre - speciile de pasariidentificate si relatia acestora cu obiectivul de investitie “Construire Pensiuni turistice P+1+MImprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” cu amplasamentul propus in localitateaSfantu Gheorghe, judetul Tulcea.Specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:• Uliu cu picioare scurte – Accipiter brevipesRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera padurile mici si rare din regiunile aride.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pescaras albastru - Alcedo atthis90

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata - “Pensiuni turistice P+1+MImprejmuire proprietati,” cu amplasamentul propus in in localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este caracteristic ecosistemeloracvatice prezente in aria proiectului. Nu s-au identicficat exemplare in zona de amplasament aproiectului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Garlita mica - Anser erythropusRelevanta sitului pentru specie: Este o specie foarte rara pentru zona studiata. Indivizi ai speciei nu s-auidentificat pe amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona deamplasament. Iarna se hraneste pe pajistile si terenurile agricole.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Acvila tipatoare mare - Aquila clangaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a semnalat in zona studiata in timpul migratiei.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera padurile intinse, cu vegetatie densa.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Acvila de camp - Aquila heliacaRelevanta sitului pentru specie: Acvila de camp nu a fost identificata in zona studiata. Prefera dealuri sicampii cu paduri.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Acvila tipatoare mica - Aquila pomarinaRelevanta sitului pentru specie: Indivizi a acestei specii nu au fost identificati in zona de amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Starc purpuriu – Ardea purpureaRelevanta sitului pentru specie: Indivizi ai speciei nu s-au identificat in zona de amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zona deamplasament.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Starc galben – Ardeola ralloidesRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona. Preferaregiunile mlastinoase, delte, lagune si balti.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.91

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• Rata rosie - Aythya nyrocaRelevanta sitului pentru specie: Rata rosie nu a fost identificata in zona analizata .Habitatul preferat in zona de studiu: Prefera spatii intinse de ape cu vegetatie bogata. Habitatul preferatde această specie nu este prezent in zona amplasamentului.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Buhai de balta – Botaurus stellarisRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera stufarisurile intinse.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Gasca cu gat rosu – Branta ruficollisRelevanta sitului pentru specie: Este o specie rara pentru zona studiata. Indivizi ai speciei nu s-auidentificat pe amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona deamplasament. Iarna se hraneste pe pajistile si terenurile agricole.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pasarea ogorului – Burhinus oedicnemusRelevanta sitului pentru specie: Nu s-au observat indivizi ai acestei specii inamplasamentului.zona invecinataHabitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera campii aride cu portiuni nisipoase sau pietroase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Sorecar mare - Buteo rufinusRelevanta sitului pentru specie: Sorecarul mare nu a fost observat in zona de amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera zone aride si munti stancosi.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Prundaras de saratura - Charadrius alexandrinusRelevanta sitului pentru specie: Nu au fost observate indivizi singulari sau grupuri de pasari in zona deamplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera tarmuri nisipoase, adesea lacuri sarate de stepa.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Desi habitatul este propice,nu au fost identificate exemplare in zona amplasamentului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este propice speciei, ea preferand lacuri, baltiintinse.92

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteImpactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Barza alba - Ciconia ciconiaRelevanta sitului pentru specie: Nu s-au semnalat exemplare ale acestei specii in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zona deamplasament. Este o specie cuibaritoare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Barza neagra – Ciconia nigraRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile impadurite, in apropierea unor lacuri, terenuri mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Serpar - Circaetus gallicusRelevanta sitului pentru specie: Serparul nu a fost observat in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile montane si depresionare, cu spatii deschise.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Erete de stuf - Circus aeruginosusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Nu s-au observatexemplare ale acestei specii in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera balti si lacuri cu stufarisuri intinse.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Erete alb - Circus macrourusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera campiile aride.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Dumbraveanca - Coracias garrulusRelevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona de studiu. Indivizi singulari a acesteispecii s-au observat in zbor si in afara zonei de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specieamplasamentului. Prefera regiuni deschise cu copaci mari, scorburosi.este prezent in zonaImpactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Lebada mica - Cygnus columbianus bewickiiRelevanta sitului pentru specie: Lebada mica nu s-a semnalat in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Iarna prefera lacuri, pajisti inundate.93

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteImpactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Lebada de iarna - Cygnus cygnusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost semnalata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacurile si cursurile de apa mai mari.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciocanitoare de stejar - Dendrocopos mediusRelevanta sitului pentru specie: Ciocanitoarea de stejar nu a fost identificata in zona de amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera padurile intinse de stejar, cu arbori batrani.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciocanitoare de gradini - Dendrocopos syriacusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Se intalneste si cuibareste in localitati.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciocanitoare neagra - Dryocopus martiusRelevanta sitului pentru specie: Ciocanitoare neagra nu a fost intalnita in zona de amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Se intalneste in paduri batrane de foiase si conifere.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Egreta mare - Egretta albaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zonaamplasamentului. Regiuni cu ape putin adanci cu stufarisuri, mlastini.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Egreta mica - Egretta garzettaRelevanta sitului pentru specie: Egreta mica a fost observata in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zonaamplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Presura de gradina - Emberiza hortulanaRelevanta sitului pentru specie: Presura de gradina nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile deschise, cultivateImpactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.94

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• Soim dunarean - Falco cherrugRelevanta sitului pentru specie: Soimul dunarean nu s-a intalnit in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnit in tinuturi stepice.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Soim de iarna - Falco columbariusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost observata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile deluroase, montane sau mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Vanturel mic - Falco naumanniRelevanta sitului pentru specie: Vanturelul mic nu a fost identificat in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnit in regiuni de campie.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Soim calator - Falco peregrinusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost semnalata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnit in zone stancoase, mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Soim de seara - Falco vespertinusRelevanta sitului pentru specie: Soimul de seara nu a fost identificat in zona de amplasament aproiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera zonele stepice, terenurile deschise, cultivate, cu palcuri de copaci.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Becatina mare - Gallinago mediaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera terenuri umede, mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Cufundar polar - Gavia arcticaRelevanta sitului pentru specie: Cufundarul polar nu s-a observat in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Lacuri dulci bogate in peste, coasta marii.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.95

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• Cufundar mic - Gavia stellataRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacuri intinse, zone marine.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pescarita razatoare - Gelochelidon niloticaRelevanta sitului pentru specie: Specie rara intalnita, nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera baltile din regiunile de coasta si tarmuri nisipoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciovlica ruginie –Glareola pratincolaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a inregistrat in zona de amplasament.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera tinuturi intinse, mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Codalb - Haliaeetus albicillaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de amplasament al proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile de coasta, lacustre si riverane.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Acvila mica - Hieraaetus pennatusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera padurile de foioase, luminisuri si poieni.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Piciorong – Himantopus himantopusRelevanta sitului pentru specie: Ciocintorsul nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera golfurile marine putin adanci, lagunele, lacurile din stepa.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Starc pitic - Ixobrychus minutusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zonaamplasamentului. Prefera locuri cu vegetatie densa in regiuni mlastinoase, cu stufarisuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Sfrancioc rosiatic - Lanius collurioRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.96

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteHabitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiuni deschise, cu tufarisuri si in luminisuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Sfrancioc cu fruntea neagra - Lanius minorRelevanta sitului pentru specie: Sfranciocul cu fruntea neagra nu a fost observat in zona de amplasamenta proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zonaamplasamentului. Regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pescarus rozalb - Larus geneiRelevanta sitului pentru specie: Pescarusul rozalb nu a fost identificat zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacuri si lagune de coasta.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pescarus cu cap negru - Larus melanocephalusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacurile de stepa, mlastinile de coasta.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pescarus mic - Larus minutusRelevanta sitului pentru specie: Pescarusul mic nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera mlastinile si lacurile cu stufaris.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Sitar de mal nordic - Limosa lapponicaRelevanta sitului pentru specie: Sitarul de mal nordic nu a fost identificat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera zonele umede, mlastinile.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciocarlie de padure - Lullula arboreaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lizierele si arborii.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciocarlie de baragan - Melanocorypha calandraRelevanta sitului pentru specie: Ciocarlia de baragan nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnita in regiuni aride si deschise.97

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteImpactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ferestras mic - Mergus albellusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Paduri intinse pe langa ape.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Gaie neagra - Milvus migransRelevanta sitului pentru specie: Gaia neagra nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnit in zone umede si regiuni urbane.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Culic cu cioc subtire – Numenius tenuirostrisRelevanta sitului pentru specie: Specie extrem de rara. Nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera campiile mlastinoase din vestul Siberiei. Oaspete foarte rar in Europa.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Starc de noapte - Nycticorax nycticoraxRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pietrar negru – Oenanthe pleschankaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnita in regiuni pietroase si aride.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Rata cu cap alb - Oxyura leucocephalaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera baltile cu apa dulce si lagunele cu apa salmastra.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Uligan pescar - Pandion haliaetusRelevanta sitului pentru specie: Uliganul pescar nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacurile cu apa dulce, caostele marine.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.98

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• Pelican cret - Pelecanus crispusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnit in regiuni mlastinoase si lacustre.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pelican comun - Pelecanus onocrotalusRelevanta sitului pentru specie: Pelicanul comun nu a fost semnalat in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeusRelevanta sitului pentru specie: Cormoranul mic nu a fost semnalat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Notatita - Phalaropus lobatusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile mlastinoase.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Bataus - Philomachus pugnaxRelevanta sitului pentru specie: Batausul nu s-a intalnit in perimetrul zonei studiate.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera tarmurile, pajistile mlastinoase, regiunile deschise.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ghionoaie sura - Picus canusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera padurile de foioase, regiunile deschise.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Lopatar - Platalea leucorodiaRelevanta sitului pentru specie: Lopatarul nu a fost identificat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefara apele putin adanci, balti intinse si lacuri cu stufaris.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Tiganus - Plegadis falcinellusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.99

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteHabitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalnit in regiuni mlastinoase, lacuri, balti.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ploier auriu - Pluvialis apricariaRelevanta sitului pentru specie: Ploierul auriu nu a fost semnalat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera terenurile mlastinoase, mocirloase, turbarii.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Crestet cenusiu - Porzana parvaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera baltile cu stufaris si iazuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Crestet pestrit - Porzana porzanaRelevanta sitului pentru specie: Crestetul pestrit nu a fost observat in zona de studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intalniti pe mlastini intinse.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Crestet mic - Porzana pusillaRelevanta sitului pentru specie: Crestetul mic nu a fost semnalat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera pajistile mlastinoase, balti si lacuri bogate in rogoz.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ielcovan - Puffinus yelkouanRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera coastele continentale.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciocintors – Recurvirostra avosettaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera golfurile marine putin adanci, lagune si lacuri din stepe.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Chira mica - Sterna albifronsRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera tarmurile marine, lacurile continentale.100

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteImpactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Pescarita mare - Sterna caspiaRelevanta sitului pentru specie: Pescarita mare nu s-a observat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera zonele litorale, lacuri continentale.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Chira de balta - Sterna hirundoRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Chira de mare –Sterna sandvicensisRelevanta sitului pentru specie: Chira de mare nu s-a observat in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera insulele de coasta, bancurile de nisip.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Silvie porumbaca - Sylvia nisoriaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau luminisuri cu tufisuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Fluierar sur - Xenus cinereusRelevanta sitului pentru specie: Fluierarul sur nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera lacurile si raurile de ses, tarmuri noroioase, putin adanci.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Muscar gulerat – Ficedula albicollisRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic nu este propice speciei, ea preferand paduri cufrunza cazatoare, gradini si parcuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Priveghetoare de balta – Agrocephalus melanopogonRelevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este propice speciei, ea preferand stufarisuri simlastini cu vegetatie deasa.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.101

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• Chirighita neagra - Chlidonias nigerRelevanta sitului pentru specie: Nu s-au observat in zbor in zona de amplasament a proiectului.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este favorabil speciei, ea preferand mlastini silacuri.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Erete vanat - Circus cyaneusRelevanta sitului pentru specie: Eretele vanat nu s-a inregistrat in zona de studiu.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera regiuni deschise, pajisti, terenuri arabile.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Ciuf de camp – Asio flammeusRelevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a semnalat in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera terenuri cu vegetatie ierboasa, smarcuri, mlastini.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.• Gusa vanata – Luscinia svecicaRelevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a intalnit in zona studiata.Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Prefera desisurile umede de salcii, paduri cu vegetatie abundenta.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizariiproiectului.Referitor la speciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, cat si a speciilorde păsări cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, incluse inROSPA0065 Delta Dunarii şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului ” ConstruirePensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, inlocalitatea Sfantu Gheorghe, jud. Tulcea , mentionăm următoarele:• din speciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, in majoritatepăsări acvatice, in zona de amplasament a proiectului si vecinatati, au fost identificate 3specii;• habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice si stepice, prezente peperimetrul obiectivului de investitie;• speciile de păsări enumerate vor fi afectate nesemnificativ de realizarea activitatilor dinproiect, deaorece acestea, nu cuibaresc in zona studiata, indivizi sau grupuri de păsări fiindobservati, in principal, in migratie.In aria amplasamentului proiectului si vecinatati s-au identificat 22 specii de păsări, dintre acestea 3specii sunt incluse in Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC.In aspect fenologic s-au observat: 8 specii – oaspeti de vara; 5 specii – migratori partiali; speciisedentare – 9; specii de pasaj – 0.In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a unor specii de păsări observate in zona deamplasament a proiectului şi relatia acestora cu obiectivul de investitie ” ” Construire Pensiuni turisticeP+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, in localitatea SfantuGheorghe, jud. Tulcea ”.102

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente36%41%SedentareParŃial migratoareOaspeŃi de vară23%Figura 10 Fenologia speciilor de pasari identificate103

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteTabel 18 Lista speciilor de pasari observate in zona studiataTipNr. crt Denumire ştiintifică Denumire populară Familia OrdinulfenologicNr.ex.Observatiiobservate1.Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV 5 x. in zborArdea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae CiconiiformesOV2ex. in zbor2.3.Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP 15 ex. in zbor4. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes MP 2 ex. in zbor5. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP 8 ex. in zbor6. Larus cachinnans pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes S 10 ex. in zborColumba liviaS7.porumbel domestic Columbidae Columbidae10 ex. in zbordomestcia8. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV 2 ex. in zbor9. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV 2 ex. in zbor10. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes OV 3 ex. in zbor11. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes OV 15ex. in zbor12. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes OV 12ex. in zbor13. Motacilla alba codobatură albă Motacillidae Passeriformes OV 4 ex. in zbor/pe sol14. Parus coeruleus pitigoi albastru Paridae Passeriformes S 3ex. in zbor/pe104

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentevegetatieS15. Parus major pitigoi mare Paridae Passeriformes6ex.in zbor/pevegetatieS16. Pica pica cotofană Corvidae Passeriformes8 ex.in zbor/pe sol/pevegetatiecioara deS17. Corvus frugilegusCorvidae Passeriformes20ex. in zbor/pe solsemănătură18. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S 12ex. in zbor/pe sol19. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes MP 20 ex. in zbor/pe solS20. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes8 ex.in zbor/vegetatie21. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes MP 15 ex. in zbor22. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S 4 ex. in zbor105

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePrezentăm in continuare caracteristicile speciilor de păsări observate in zona de amplasament aproiectului: ” Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier sibransamente”: Egretta garzetta (egreta mică). Relevanta sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată in zbor inafara perimetrului proiectului proiectului. prin exemplare singulare. Specie inclusă in Directiva Păsări,Anexa I. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent inzona amplasamentului. Intâlnită in locuri mlăştinoase, lacuri, bălti. Impactul estimat: Nu anticipăm unimpact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost observată in zbor in zonaperimetrului studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nueste prezent in perimetrul studiat. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălti intinse.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Anas platyrhynchos (rata mare). Specie migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri,lacuri de campie etc. Cuibareste in vegetatie deasa. Larg raspandita in Romania, rara in Carpati. Esteinclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 5c. Pe planeuropean este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Specia s-a identificat inzbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un impactnesemnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie partial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul tării. Preferăzonele impădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă in DirectivaPăsări, dar este prezentă in Anexa II din Conventia de la Bonn şi Anexa II Conventia de la Berna. Pe planeuropean este o specie in declin numeric fiind inclusă in categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentratein Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observată doar in tranzit/zbor. Pentrucuibărit preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu necesită măsuri speciale de conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie partial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şiprimăvara se adună in stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă in Anexa II-2din Directiva Păsări şi Anexa III din Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiindinclusă in categoria NonSPEC-E (specii concentrate in Europa şi care au un statut favorabil). Observată inzbor peste perimetrul proiectului prin exemplare izolate.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Specie identificata in zbor in afara perimetrului studiat. Habitatulpreferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent in zonaamplasamentului. Intâlnit de-a lungul coastelor mârii, pe lacuri continentale, in oraşe.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Columba livia domestica (porumbel domestic). Specie sedentara. Obsefrvata in zbor deasupraperimetrului studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nueste prezent in zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Cuculus canorus (cuc). Specie oaspete de vara. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatulpreferat de această specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate),unde si cuibareste.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei.106

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente Merops apiaster (prigorie). Specie oaspete de vară. Cuibăreşte in arealul studiat. A fost observată inperioada reproductivă (migratia de toamnă), in zbor. Statut european: specie in declin. Categoria SPEC:3. Inclusă in Conventia de la Berna, Anexa II; Conventia de la Bonn, Anexa II.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei, cu conditia respectarii masurilor de reducere si pastarea malului de la “La lutarie” Riparia riparia (lastun de mal). Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost observată in zbor inperimetrul studiat. Habitatul preferat in perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu esteprezent in zona amplasamentului. Cuibăreşte in maluri abrupte şi in surpături de teren.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună in intreaga tară, cu precădere in zonelerurale. Este inclusă doar in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie acăror efective sunt constant reduse, fiind inclusă in categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrulstudiat au fost in căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă inăltime. Cuibăreşte in localităti. Specieactivă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună in zonele cu câmp deschis, adesealângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european esteconsiderată o specie stabilă, fiind inclusă in categoria Non SPEC. Nu cuibăreşte pe amplasamentulproiectului. Observată in număr mai mare in timpul migratiilor.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Parus coeruleus (pitigoi albastru). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Preferă locurile cuvegetatie inaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna.Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă in categoria NonSPEC-E (speciiconcentrate in Europa şi care au un statut favorabil). Cuibăreşte in vegetatia arboricolă din afaraamplasamentului proiectului. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Parus major (pitigoi mare). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Preferă locurile cuvegetatie inaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna.Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă in categoria NonSPEC. Cuibăreşte invegetatia arboricolă din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Pica pica (cotofană). Specie sedentară, comună in intreaga tară. Pentru cuibărit preferă locurileimpădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă inAnexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată ospecie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatiaarboricolă din zonă. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună in intreaga tară, in toate zonele decâmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile impădurite, iar pentru hrană locurile deschise,terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă in Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa IIIConventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoriaNonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Intâlnită in stoluri mai mari in perioada rece a anului. Nu seimpun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei.107

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună in intreaga tară, de la malul mării pânăin zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile impădurite, iar pentru hrană locurile deschise,terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă in Anexa III Conventia de la Berna. Pe planeuropean este considerată o specie stabilă fiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte peamplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protectie şiconservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Sturnus vulgaris (graur). Specie partial migratoare, comună in toate regiunile tării. Este inclusă in AnexaII-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie indeclin fiind inclusă in categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate in Europa şi care au un statutnefavorabil). Nu cuibăreşte in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfârşitul veriitoamna.Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Nu estepretentioasă la conditiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă in Anexa IIIConventia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie in declin numeric, fiind inclusă incategoria SPEC 3. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Nu se impunmăsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Fringilla coelebs (cinteză). Specie partial migratoare, comună in toate regiunile tării. Preferă zoneleimpădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună in stoluri mai mari şi colindă incăutarea hranei. Este inclusă in Anexa III Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilăfiind inclusă in categoria NonSPEC-E (specii concentrate in Europa şi care au un statut favorabil). Nucuibareste pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă. Observată indeosebi in timpulmigratiei. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei. Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună in toate regiunile tării. Preferă zoneleimpădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună in stoluri mai mari şi colindă incăutarea hranei. Este inclusă in Anexa II Conventia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilăfiind inclusă in categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetatia arboricolă din zonă.Nu se impun măsuri speciale de protectie şi conservare.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltareainvestitiei.2.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele din zona de amplasament a proiectului „ConstruirePensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”In ceea ce priveşte biodiversitatea amplasamentului studiat mentionam următoarele:−−−biodiversitatea din amplasamentul studiat este formata, in majoritate, din specii in principalcomune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protectie;din tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 DeltaDunarii, pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia s-au identificat 3 tipuri de habitatecomunitaredin speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru care afost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zona amplasamentului esteBombina bombina.108

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−−−−Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au fostintalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile de mamifereidentificate in teren au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incat nu vor fiafectate din punct de vedere al numarului de indivizi;speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa,nici una dintre ele nefiind incluse in listele de protectie la nivel european şi national;din numarul de 22 specii de pasari identificate, 3 specii sunt incluse in Anexa 1 a DirectiveiConsiliului 2009/147/EC;din speciile de păsări enumerate in Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsări cumigratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-au identificat9 specii, enumerate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii siComplexul Razim Sinoie;Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât din punctde vedere floristic cât şi faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea bratului SfantuGheorghe, pe terenuri care nu prezintă o mare importanŃă din punct de vedere avifaunistic, zonafiind una inundabila, mlastinoasa.urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie ” Construire Pensiuni turisticeP+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”, avand in vederesuprafata redusa ocupata de implementarea proiectului, nu se va inregistra un impact negativsemnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate;se impune monitorizarea biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor;2.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate(suprafata, locatia, speciile caracteristice) şi a relatiei acestora cu ariile naturale protejate deinteres comunitar invecinate şi distributia acestoraTeritoriul destinat realizarii PUZ pentru pensiuni nu este ocupat integral de un habitat cu regim protejat,repartizarea suprafetelor fiind:- Teritoriu Sit de Protectie Avifaunistica- 0,2 ha;- Teritoriu Sit de Importantă Comunitară- 0,2 ha;- Teritoriu Rezervatie Delta Dunării- 0,2 ha;Functiile ecologice ale speciilor şi ale principalelor tipuri de habitate intâlnite in perimetrul arieiprotejate contribuie, individual si impreuna, la realizarea functiilor generale ale ecosistemelor, si anume:- Functia energetica prin care se fixeaza energia solara de catre organismele autotrofe (in principalplantele) şi apoi acesta energie se transmite de-a lungul verigilor lanturilor trofice la celelelte grupe deorganisme- Functia de circulatie a materiei vii in ecosistem, legata indisolubil de prima, prin care se asiguracirculatia sunstantelor nutritive anorganice şi organice intre speciile componente ale ecositemului şi intreacestea şi biotop;- Functia de autoreglare, deteminata de structura speciilor, care se afla intr-un permanent echilibrudinamic- dat de proportiile dintre speciile componente care ofera o anumita stablitate functionala in timp(echilibru dinamic).Toate aceste functii principale depind de relatiile dintre populatii, determinate de necesitatile trofice,sau de relatiile trofice, care deternima o anumita structura a ecosistemului.Dupa rolul pe care il au in realizarea acestor trei functii ale ecosistemului, organismele se impart in treicategorii:- Producatorii primari de substanta organica – plantele inferioare şi superioare;- Consumatorii de substante organice –fitofagi, zoofagi, omnivori, paraziti;- Descompunatorii de substante organice – bacterii, ciuperci, viermi;109

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteBaza relatiilor trofice o constituie producerea de biomasa prin procesul de fotosinteza, realizat inprincipal de catre aparatul foliar si de partile verzi la plantele vasculare sau de numai de partile verzi latalofite.In afara de acestea unele indeplinesc si alte functii, cum ar fi: de ecoton intre ecosisteme diferite,habitat de hranire şi reproducere pentru speciile de animale şi nu numai.Functiile ecologice au ca obiect de studiu relatiile dintre organisme şi mediul lor de viată, alcătuit dinansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, functia şi productivitateasistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).Se studiază in principal:• Relatiile dintre vietuitoare (plante si animale);• Raporturile dintre organisme şi mediul inconjurător•Relatiile ce se stabilesc intre organisme şi diverse comunitătiFactorii biotici şi abiotici cu rol in mentinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importantăcomunitară.Prin notiunea de factori ecologici se intelege totalitatea factorilor abiotici (temperatura, lumina,precipitatiile, presiunea etc.) si biotici (parazitii, dăunătorii, competitia intraspecifică si interspecifică) cucare un organism vine in contact si cu care se interconditionează reciproc. Factorii de mediu sunt foartevariati, ei pot fi necesari sau din contra daunatori pentru fiintele vii si favorizează sau impiedicăsupravietuirea şi reproducerea organismelor.Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care influentează asupra organismelorvii. Primul factor abiotic se considera clima, care influientează prin temperatură, umeditate, presiune,prezenta luminii. Acest factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde sedezvolta organismele. Conditiile de viată se diferentiază in conditii de macroclimat, mezoclimat şimicroclimat.Dintre factorii biotici cel mai frecvent intâlnit este relatia de nutritie dintre speciile prezente in acelaşihabitat. Piramida trofică in cazul nostru se prezintă astfel: la baza acesteia se află producătorii (nivelulproducătorilor primari) reprezentati de toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primarireprezentati de erbivore, consumatorii secundari care consumă organismele fitofage şi nu in cele din urmăsunt consumatorii tertiari (aici intră toate răpitoarele). In cadrul unui lant trofic mai amintim şi grupuldescompunătorilor reprezentati de către bacterii şi ciuperci.Intre populatiile ce coexistă intr-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relatii interspecifice) cedetermină atât structura, cât şi functiile biocenozei ca suprasistem integrator. Cu cât conexiunile suntmai diverse şi variate, cu atât va fi şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă. Relatiile intraspecifice suntrelatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi populatii. Raportându-ne la intreg habitatul acesterelatii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.Referitor la implementarea proiectului, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste relatii suntreduse intrucât şi numărul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populatie este mic şi nu intrăin competitie.Conform fisei standard a sitului ROSPA0031 si ROSCI 0065, speciile prezente au stare de consevare mediespre buna, inclusiv in zona de implementare a proiectului.Bineinteles ca statutul de conservare favorabila a unei populatii se apreciaza dupa un sir de studii siobservatii efectuate intr-o perioada de mai multi ani, metoda care nu a putut fi aplicata in cazul realizariiprezentului studiu.Nu exista studii mai recente in zona de implementare a proiectului care sa reevalueze starea actuala deconservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar.Pe viitor, in procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetaricomplexe care vor evidentia starea de conservare a speciilor si habitatelor comunitare, si managamentulnecesar pentru pastrarea sau imbunatatirea gradului de conservare.110

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 11 Schema generala a unei piramide troficeStructura biocenozei in zona unde va fi implementat proiectul:Producatorii: Vegetatia dominanta este reprezentata din specii halofile (de saratura) anuale, in specialChenopodiaceae din genurile Salicornia, Suaeda, Salsola si Bassia; Desemenea se intalnesc comunitatile cupipirig de mare (Juncus maritimus si Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate in mocrodepresiuni cuacumulari de apa si materie organica.Speciile de plante existente in sit, cu sau fara valoare conservativa, constituenti ai asociatiilor vegetaledescrise mai sus, indeplinesc functia de de producatorii de substanta organica şi de biomasa necesarapentru toate categoriile trofice de organisme din sit. Ca urmare aparatul foliar detine rolul cel maiimportant in realizarea acestei functii. In ceea ce priveste producerea de substante organice prinfotosinteza, frunzele au nevoie de: apa, saruri minerale, lumina, temperatura, CO2 – in concentratieoptima, si de tesutul asimilator intact.Referitor la speciile de pasari, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta se datoreazăfaptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face cu aceeaşi populatie stabilă şi locală.Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populatii diferite ale aceleiaşi specii. Unele dintre acestea suntconstituite din păsări aflate in migratie din nordul Europei către locurile de iernat situate mai in sud, iaraltele se pot opri in zonă şi işi petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea,atunci când solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai indelungat, multe păsări vor părăsizona către locuri mai sudice cu hrană.In perioada de executie si de operare influenta indirecta pe care o poate avea realizarea proiectului, semanifesta prin emisiile de poluanti care pot conduce la modificari asupra aparatului foliar al vegetatieispecifice.Habitatele de importanță comunitară din ROSCI0065 Delta Dunarii posibil a fi afectate de implementareaproiectului:• Suprafata amplasamentului ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,organizare de santier si bransamente”, prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, esteocupata de habitate naturale. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, din tipurile dehabitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, peamplasamentul studiat si in vecinatate s-au identificat 3 habitate de importanta comunitara: 1310Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si111

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentenisipoase; 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 3150 Lacurieutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau HydrocharitionPlanul Urbanistic Zonal propus nu va afecta semnificativ habitatele de interes comunitar din ROSCI 0065Delta Dunarii, avand in vedere suprafata foarte redusa pe care o va ocupa, respectiv 0,2ha.ActivităŃile din cadrul proiectului – lucrari de executie, organizare de santier, lucrari de excavatie,activitati de transport materiale, echipamente etc., nu va afecta semnificativ habitatele de interescomunitar prioritar desemnate pentru acest sit. Investitia se va realiza intr-o zona cu vegetatie erbacee siarbustiva redusa, cu importanta conservativa redusa. In zona investigata nu s-a constatat afectarea unorspecii rare de plante vasculare.In ceea ce priveste habitatele prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect, acestea nu sunt deinteres comunitar prioritar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prindezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii identificate in zona de amplasament aproiectului.Speciile de importanță comunitară din ROSCI 0065 posibil a fi afectate de implementarea proiectuluiReferitor la speciile de flora, la nivelul zonei studiate nu s-au identificat specii de importanta comunitara(mentionate in anexele OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rarementionate in Listele Rosii nationale (Oltean et al. 1994) sau in Cartea rosie a plantelor vasculare (Dihoruet Negrean 2009).Urmare a realizarii proiectului, se va inregistra un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor demamifere menționate în formularul standard natura 2000 pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii. Astfel, speciilementionate Lutra lutra, Mustela lutreola, Mustela eversmannii si Vormela peregusna nu s-au identificatin timpul observatiilor in teren pe amplasamentul proiectului.Referitor la speciile de herpetofauna în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate(Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Bombina bombina), desemnate pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii,lucrările propuse prin proiect nu vor influenŃa negativ distribuŃia şi abundenŃa acestor specii la nivelulsitului, deoarece nu afectează direct habitatele populate de acestea.Speciile respective au o distributie larga in Delat Dunarii, astfel incat, urmare a implementarii proiectului,apreciem ca populatiile acestor specii nu vor fi afectate semnificativ, prin aplicarea riguroasa a masurilorde reducere a impactului.Speciile de ihtiofauna caracteristice Deltei Dunarii, si in special speciile protejate de pesti desemnatepentru situl de importanta comunitara ROSCI065 Delta Dunarii: Alosa tanaica, Aspius aspius, Cobitistaenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Alosaimmaculate, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri,Gymnocephalus baloni, Rhodeus sericeus amarus – menŃionate în formularul standard Natura 2000 caspecii de importanŃă comunitară, acestea vor fi afectate nesemnificativ de implementarea proiectuluideoarece suprafata pe care se intervine este redusa, iar amplasamentul planului nu este un habitatspecific acestora.Speciile de nevertebrate de importanță comunitară menționate pentru acest sit: Ophiogomphus cecilia,Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Morimus funereus, Leptidea morsei, Arytruramusculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus, Graphoderus bilineatus, Colias myrmidone, acesteanu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind identificate in zonaamplasamentului.2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor de interes comunitarSuprafata pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal “ Studiu de evaluare adecvată- ConstruirePensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” necesaraeste de 2000 mp, şi se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii in proportie de 0,000044% cusuprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe - 0.000039% si cu RezervatieiBiosferei Delta Dunarii - 0.000034%.=Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnatROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe a fost estimat initial in faza depropunere a acestui sit, in baza surselor de informatii, adesea minime, existente la acel moment. Statutul112

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentede conservare estimat al acestor entitati de interes conservativ la nivel comunitar este prezentat inTabelele nr. 8,9, 10,11,12 şi 13 pe coloana „Conservare‛.Prezentam in continuare statutul de conservare a speciilor de fauna incluse aria naturala protejata deinteres comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii (in confromitate cu Formularul standarad al sitului):Tabel 19 Starea de conservare pentru speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Conserv.1355 Spermophilus citellus B1355 Lutra lutra B1356 Mustela lutreola B2635 Vormela peregusna B2633 Mustela eversmannii BTabel 20 Starea de conservare pentru speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CEECod Specie Conserv.1298 Vipera ursinii A1219 Testudo graeca B1993 Triturus dobrogicus B1220 Emys orbicularis B1188 Bombina bombina ATabel 21 Starea de conservare pentru speciile de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Conserv.4127 Alosa tanaica B1130 Aspius aspiu A1149 Cobitis taenia B1124 Gobio albipinnatus A1157 Gymnocephalus schraetze B1145 Misgurnus fossilis A2522 Pelecus cultratus B1134 Rhodeus sericeus amarus A1146 Sabanejewia aurata B1160 Zingel streber B2511 Gobio kessleri B1159 Zingel zingel B2011 Umbra krameri B2555 Gymnocephalus baloni A4125 Alosa immaculate B113

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteTabel 22 Starea de conservare pentru Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEECod Specie Conserv.1037 Ophiogomphus cecilia B1060 Lycaena dispar B4028 Catopta thrips B4045 Coenagrion ornatum4030 Colias myrmidone B1089 Morimus funereus4027 Arytrura musculus B4064 Theodoxus transversalis B4056 Anisus vorticulus B1082 Graphoderus bilineatus B4036 Leptidea morsei BTabel 23 Starea de conservare pentru speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Conserv.2253 Centaurea jankae B4067 Echium russicum A1516 Aldrovanda vesiculosa B1428 Marsilea quadrifolia B2255 Centaurea pontica BNota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, semnificatiilesimbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.)A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaŃiei sau odensitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentru anumite specii;B. parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaŃia se menŃine stabilă pe termen lung (datoritămanagementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerareaeste uşor de obŃinut (ex. Habitate de pajişti);C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă.Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor identificate este foarte greu de apreciat fie in perimetrulpropus dezvoltarii fie in zonele adiacente. Indicatori obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul uneispecii sau al unui habitat intr-o anumita zona este marimea populatiei, schimbarile populationale(dinamica), respectiv suprafata fizica acoperita de habitat şi schimbarile de suprafata survenite in acestperimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investitii, trebuiesc monitorizate aceste schimbari şipentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte ale investitiei care pot cauzaschimbari negative la nivelul indicatorilor mentionati. Pentru a putea face estimari despre statutul deconservare, sunt necesare date privind distributia, dinamica şi marimea populatiilor şi habitatelor de peintreg teritoriul sitului, date care se obtin doar dupa efectuarea unor observatii indelungate, a carorrezultate sunt apoi evaluate statistic şi cu ajutorul aplicatiilor GIS. Scopul acestui studiu nu a fost oevaluare generala a ariei protejate la nivel comunitar, ci mai degraba, o analiza detaliata in zonele directafectate de investitie. In zona propusa pentru construirea pensiunilor se intalnesc comunitatile vegetale114

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentecare edifica aceste habitate alcatuite din specii halofile Se vor lua masuri administrative in perioada deconstructie pentru a limita impactul asupra starii de conservare a biodiversitatii. In zona amplasamentuluiproiectului si in imediata vecinatate au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate: Comunitati cuSalicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoase si nisipoase, Pajisti saraturate de tipmediteranean (Juncetalia maritimi), Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sauHydrocharitionStarea habitatelor in zona amplasamentului este neadecvata datorita impactului antropic prezent in zona,respectiv depozitarea necontrolata a deseurilor fie de tip menajer sau din constructii, distrugereavegetatiei spontane, pasunat, prezenta constructiilor din imediata vecinatate, invazia unor speciialohtone, conform pozelor de mai jos.Figura 12 Depozitare necontrolata a deseurilor si constructii in zona amplasamentuluiImpactul depozitării necontrolate a deşeurilor asupra habitelor prezente, este evident, influentând in modsemnificativ negativ conservarea speciilor din zonă.Starea de degradare a amplasamentului este datorată in special depozitării necontrolate adeşeurilor şi activitătii de pasunat, prezenta imobilelor in imediata vecinatate, care influenteazănegativ starea de conservare a speciilor existente in zonă.Efectele activitătilor antropice, asupra habitatelor din zona amplasamentului se pot observa inimaginea de mai jos, starea de conservare a habitatelor fiind nefavorabila:115

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteFigura 13 Urme de păşunat in zona amplasamentuluiFigura 14 Suprafata cosita in cadrul amplasamentuluiIn ceea ce privesc habitatele comunitare prioritare acestea nu vor fi afectate, deoarece nu suntprezente, motiv pentru care nu exista nici un risc asupra integritatatii sitului in ceea ce priveşte acest tipde habitat. Regenerarea naturala poate fi intârziata de aparitia speciilor alohtone, care trebuiescmonitorizate şi eliminate. Impactul asupra speciilor şi habitatelor, precum şi masurile de reducere aimpacturilor sunt prezentate la capitolul 3 şi 4 si deasemenea in Planul de monitorizare al biodiversitatii.Apreciem ca procentul suprafetei ce va fi afectata prin realizarea proiectului este destul de reduscomparativ cu suprafata totala a sitului. De asemenea, din totalul suprafetei de 2000mp, suprafata pecare se va construi este de cca 500mp.Structura si functionalitatea acestora nu este amenintata si nu va fi modificata, mai cu seama datoritafaptului ca sunt prevazute masuri de refacere a zonelor afectate temporar, prin imbunatatirea cantitativasi calitativa a vegetatiei terestre datorita plantatiilor de copaci si spatii verzi.Asa cum arata informatiile culese de pe teren, in zona amplasamentului nu au fost identificate specii deflora protejate (specii de interes conservativ sau specii rare). Cu toate acestea, dupa cum s-a mentionatin studiul de fata, se vor lua masuri de protectie a florei si vegetatiei existente. In ambele variante vor fi116

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteutilizate cele mai bune tehnici disponibile, astfel incat impactul potential asupra vegetatiei sa fie cat mairedus posibil.In ceea ce priveste celelalte elemente faunistice, reprezentate de speciile de mamifere si amfibieniidentificate, aceste specii au o distribuitie relativ uniformă, usor diminuată in zonele antropizate, dar cupopulatii stabile, neizolate, dovedind astfel larga răspândire pe intreg teritoriul ariei protejate.2.5. Date privind structura şi dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerică apopulatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatieiunei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru aasigura mentinerea speciei pe termen lung)Avand in vedere prevederile formularului standard Natura 2000, situl ROSCI0065 Delta Dunarii adaposteste29 tipuri de habitate comunitare din care 7 prioritare.Pentru realizarea proiectului de construire a pensiunilor turistice, prin respectarea masurilor dereducere a impactului, acesta va fi minim si temporar si se va reduce mai ales dupa finalizarea lucrarilorsi aducerea zonelor afectate la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta.Impactul asupra faunei si florei va fi minim si temporar si se va reduce mai ales dupa finalizarea lucrarilordatorita faptului ca emisiile atmosferice ce pot ajunge in apa nu vor depasi limitele maxim admisibile, iarconcentratiile de poluanti in apa pluviala estimate nu vor depasi pe cele maxim admisibile.Realizarea lucrarilor de constructie nu va afecta numeric si structural speciile de interes comunitarprezente in aria protejata. In acest context, consideram ca habitatul este suficient de stabil pentru aasigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, proiectul nepericlitând in vreun felexistenta acestora.Evolutia numerica a speciilor de la an la an este variabila si tine de cantitatea de hrana existenta,activitatile antropice din zona, conditii meteorologice s.a.m.d.Cantitativ, se poate aprecia ca prin realizarea proiectului si defrisarea anumitor zone, nu vor fiinfluentate negativ efectivele populationale si capacitatile de regenerare pe cale naturala ale speciilor deflora si fauna.Evolutia numerica a herpetofaunei (amfibieni si reptile) nu are de suferit datorita proiectului inconditiile respectarii masurilor impuse prin prezentul studiu.Dintre speciile de vertebrate de interes comunitar identificate in zona : Bombina Bombina, Bufo viridis sunt specii de interes comunitar care poate aparea in zonalucrarilor. Deoarece aceastea sunt specii des intalnite in aria protejata, populatia acesteia va fiafectata in mod nesemnificativ, cu conditia respectarii masurilor de reducere a impactului.In ROSCI 0065 Delta Dunarii: in fisa standard Natura 2000 a acestui sit speciile sunt nominalizate ca fiindcomune, fara furnizarea unor date exacte, cantitative. In Delta populatia este distribuita pe o arie deraspandire care cuprinde grindurile complexului lagunar, delta. Zona limita dintre platoul continentaldobrogean si complexul lagunar.Suprafata habitatului speciilor de Bombina bombina si Bufo viridis este suficient de mare pentru a asiguramentinerea speciei pe termen lung. Podarcis taurica- efectivul acestor specii este estimat la cateva sute de mii de exemplare.Suprafata habitatului speciilor de Podarcis taurica este suficient de mare pentru a asiguramentinerea speciei pe termen lung.In ROSCI 0065 Delta Dunarii: in fisa standard Natura 2000 a acestui sit speciile sunt nominalizate ca fiindprezente, fara furnizarea unor date exacte, cantitative. In Delta populatia acestor specii este distribuitape o arie de raspandire care cuprinde grindurile complexului lagunar, patrunde in delta propriu-zisa, zonalimita dintre platoul continental dobrogean si complexul lagunar. Popularia acestor specii este distribuitapredominant in zonele cu vegetatie mai rara de talie mica, insa sunt prezente inclusiv in habitateforestiere.Evolutia numerica a mamiferelor de interes comunitar in cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii nu va fiafectata semnificativ de lucrările de construire a pensiunilor turistice.Nu au fost identificate specii de mamifere de interes comunitar.117

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteIn perioada de executie, putem spune ca va exista un deranj temporar pentru speciile de mamifereposibil prezente pe/in apropierea amplasamentului in perioada de efectuare a lucrarilor; aceste activitătise desfăşoară pe o perioadă limitată de timp fiind nepermanente.2.6. Relatiile structurale şi functionale care creează şi mentin integritatea ariei naturale protejatede interes comunitarRelatiile structurale şi functionale care creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interescomunitar sunt multiple si deosebit de complexe.Pentru a le identifica si a discuta despre aceste relatii este necesara clarificarea unor notiuni şi termenice vor fi folositi in cele ce urmeaza.Ecologia are ca obiect de studiu relatiile dintre organisme şi mediul lor de viata, alcatuit din ansamblulfactorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, functia şi productivitatea sistemelor biologicesupraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).Prin ecosistem intelegem unitatea elementara a biosferei formata dintr-un biotop, ocupat de o biocenoza.Un ecosistem cuprinde intreaga materie vie dintr-un spatiu finit, deci toate animalele, plantele,microorganisme (ciuperci, bacterii şi virusuri), impreuna cu toata substanta organica moarta existenta inacel teritoriu.ECOSISTEMBIOTOPApă Temperatură Lumină Minerale,AerBIOCENOZAPlante Animale MicroorganismeEcosistemul se caracterizeaza printr-o organizare specifica, fiind alcatuit din doua structuri functionale:structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotica) şi structura de biocenoza (mediul viu saucomponenta biotica).Tinând cont de complexitatea unui ecosistem si de tipurile de ecosisteme incluse in ROSCI 0065 DeltaDunarii (estuare, lagune, rauri, lacuri, pajistinaturale,stepe, culture(teren arabil), paduri de foiase,stancarii,etc), tipurile de interactiuni functionale sunt extrem de diverse, ele reprezentând practicmultitudinea combinatiilor posibile intre elementele sale structurale. Dintre toate acestea, cele maiimportante grupe de interactiuni sunt cele din lumea vegetala, cele din regnul animal, cele dintre planteşi animale, iar pentru ecosistemele amenajate, interactiunile in care este implicat şi omul.In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din Delta Dunarii flora microalgală şi macrofitică ceconstituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatoriloranimali pentru speciile din verigile inferioare ale lanŃului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte,hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raŃe).In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulŃii unorcoleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniŃele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsărileacvatice zoofage etc. De menŃionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermiinematozi şi oligocheŃi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a.Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, aaportului ridicat de nutrienŃi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor(albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeŃelor lacustre diminuand efectivele speciile de algedin alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaŃii de planteacvatice superioare.In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermiloredafici nematozi şi oligocheŃi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii,numeroase substanŃe minerale necesare dezvoltării vegetaŃiei. In etajul superior găsim speciile fitofage,printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi)ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriŃele),118

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteapoi croitorii (cerambicide) etc.Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenŃă.Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespis.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare suntconsumatoare de insecte, iar dintre mamifere menŃionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor(chiŃcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate):mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).In cazul proiectului analizat, activitatile care se vor desfaşura, nu vor afecta semnificativ habitatele sispeciile incluse in formularul standard al sitului. De asemenea habitatele de adapost şi reproducere aspeciilor descrise in Formularul Standard Natura 2000 al ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 DeltaDunarii si Complexul Razim Sinoe nu vor fi afectate semnificativ de construirea pensiunilor turistice.Din punct de vedere al categoriilor utilizate la stabilirea tipului de utilizare a terenurilor situl ROSCI0065Delta Dunarii este dominat de mlastini si turbarii (51% din suprafata sitului), pondere importanta avand sialte tipuri de zone umede, cum sunt cele din categoria estuarelor si lagunelor(15%), rauri si lacuri(13%),inzonele terestre tipice sunt incadrate in categoria terenurilor arabile(105), paduri de foioase- 5%, pajistinaturale si stepe -4%, si stancarii, zone sarace in vegetatie-2%.Avand in vedere ca siturile Natura 2000 : ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si ComplexulRazim-Sinoe se suprapun in mare parte cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii relatiile structurale sifunctionale existente in interiorul Rezervatiei ar putea fi extinse la cele doua arii naturale protejate deinteres comunitar , chiar daca pana in prezent nu au fost intocmite si aprobate planuri de managementpentru acestea ( pentru ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ) .Suprafata pentru realizarea proiectului, se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii inproportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe -0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.Relatiile intre plante şi animale sunt extrem de variate. Cel mai frecvent plantele servesc drept hranaanimalelor. In unele situatii indivizii regnului animal pot raspândi semintele plantelor sau asigurapolenizarea. Aceste interactiuni nu sunt statice, lucru care mareşte dificultatea studierii lor, ele putânduseschimba, de exemplu, şi numai in functie de sezon. In fine, animalele pot utiliza plantele şi pentru a-şiface cuib, sau intr-o alta interactiune ele pot fi intr-o relatie de aparare mutuala (ca de exemplu unelefurnici care se hranesc cu secretia unor plante şi care, simultan, alunga animalele care sunt tentate sa sehraneasca cu plantele respective).Orice modificare survenita la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritateaariei.In cazul prezentului proiect toate activitațile care se vor desfașura pentru construcŃia pensiunilor, nu vorafecta habitatele si speciile incluse in formularul standard.Având in vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale şi functionale care creaza şi mentinintegritatea arilor ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si apopulatiilor speciilor pentru care aceastea a fost desemnate sunt legate de conditiile de hranire, adapostşi reproducere pe de-o parte, iar pe de alta parte de presiunea antropica şi a tuturor factorilor externicare pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat asa cum este acestadefinit in Directiva Habitate.In sistemele europene de clasificare ale habitatelor, prin habitat se intelege un ecosistem, adica unhabitat stricto senso (loc de viata, adica mediul abiotic in care traieşte un organism sau o biocenoza - ungeotop caruia ii corespunde un ecotop) şi biocenoza corespunzatoare care il ocupa.Orice modificare survenita la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai putin integritateaariei.Plantele produc prin fotosinteza hrana care constituie sursa de materie şi energie pentru celelalte specii.La rândul lor, plantele depind de conditiile de mediu: umiditate, temperatura, lumina, fertilitatea soluluietc. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influentat de speciile de plante care il populeaza.Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectata daca un plan sau unproiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, sa conduca la:119

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−−−reducerea semnificativa a suprafetei unuia sau mai multor tipuri de habitate de interescomunitar din perimetrul sitului Natura 2000;reducerea semnificativa a suprafetei habitatelor şi/sau numarul exemplarelor speciilor deinteres comunitar;fragmentarea semnificativa a habitatelor de interes comunitar;fragmentarea semnificativa a habitatelor corespuzatoare din punct de vedere ecologicspeciilor de interes comunitar;aparitia unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determina mentinereastarii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;producerea de modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura şi/sau functiaariei naturale protejate de interes comunitar.Functionarea ecosistemului depinde de relatiile dintre speciile biocenozei, cât şi de interactiunea dintreacestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relatii, ecosistemul poate asigura desfaşurarea a trei functiiesentiale: functia energetica, functia de circulatie a materiei şi functia de autoreglare.Aceste relatii sunt caracterizate de echilibrul ecosistemului de mlastini care este predominant in arie.Relatiile dintre ecosisitem si speciile de fauna care necesita protectie sunt de interdependenta, fiindcreat un sistem functional, unitar.Aceste specii vaneaza si se hranesc la adapostul ecosistemelor. Si celelalte specii de vertebrate sinevertebrate sunt legate de existenta ecosistemului.Tot o relatie de interdependenta este si cea dintre amfibieni si mediile umede. Existenta acestora estedeterminata de prezenta mlastinilor, baltilor, ochiurilor de apa.In zona implementarii proiectului integritatea sitului nu este afectata de lucrari sau planuri curente.Un pericol asupra integritatii ariei il reprezinta pasunatul excesiv (fara insa nici o legatura cu proiectul indiscutie), prezenta depozitelor de deseuri, pasunat).2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au foststabilite prin planuri de managementObiectivele incluse in Planul de Management se axează in primul rind pe organizare, control, norme depracticarea turismului pe teritoriul Rezervatiei ca activitate economică ce ar putea veni in conflict cupolitica de conservare şi protectie a naturii Deltei Dunării.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar vizeaza:- managementul protectiei speciilor şi habitatelor;- monitoring integrat, GIS;- resurse naturale, utilizare durabila;- turismul şi recreerea;- patrimoniul cultural;- dezvoltare comunitara, implicarea populatiei locale;- constientizare, informare, educare;- cooperare transfrontaliera, internationala;- management eficientObiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării sunt:−−conservarea 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare;mamifere - Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustelaeversmannii;120

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−amfibieni si reptile - Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis,Bombina bombina;pesti –Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze,Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingelstreber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa immaculate;nevertebrate -Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Coliasmyrmidone, Morimus funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus,Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei;plante - Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Marsileaquadrifolia.Aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim adăposteşte89 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum şi 131 de speciide păsări cu migraŃie regulată nemenŃionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.Avand in vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva obiective deordin general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei investitii, dintre careenumeram:• constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a importanteiconservarii speciilor protejate;• evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;• evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de amenajare/constructie;• evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;• evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;• evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia acvatica sipalustra, vegetatia de lunca, vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice, vegetatia spontana;• refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala pentru apermite reinstalrea vegetatiei si reintegrarea in circuitul natural/ agricol a suprafetelorrespective;• controlul speciilor alohtone invazive;• reconstructia ecosistemelor deteriorate (in cazul de fata a zonelor de margine de padure –eliminarea speciilor invazive si refacerea vegetatiei specifica de cereto-garnitete);• evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusivevolutii/schimbări care se pot produce in viitorAriile protejate din zona de amplasament a obiectivul de investitie ”PUZ Construire Pensiuni turisticeP+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” inregistreza suprafeteconsiderabile, de aceea si aprecierea starii de conservare este dificila.Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării este de 454.037 ha.In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitaraROSCI0065 Delta Dunării s-au semnalat urmatoarele efecte negative:• aportul crescut de nutrienŃi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor(albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeŃelor lacustre din întreg teritoriulRBDD;• diminuarea până la dispariŃie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferatede către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaŃii de plante acvatice superioare.121

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente• populrea bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), cade exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, obleŃ);• reducerea populatiilor din speciile cu un grad mai mult sau mai puŃin pronunŃat de stenotopie(ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaŃa a RBDD(caracuda, linul, văduviŃa);• poluarea cu combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei,păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri,rezervoare, instalaŃii;• o sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, încare sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km 107 de pe braŃul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunărela mile 45.• circulaŃia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele desucŃiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraŃii care afectează fauna, în special, înperioada de cuibărire şi hrănire.Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razimeste de 512.820 ha.Dintre activităŃile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificatepentru ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim amintim de urmatoarele:−braconajul - turismul in masa - industrializarea şi extinderea zonelor urbane - distrugereacuiburilor, a pontei sau a puilor – deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), aperioadelor de migraŃie şi iarnă (aglomerări ale speciilor de păsări acvatice) - intensificareaagriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiŃionale în agriculturăintensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cuutilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneŃe, păşuni) datorită încetăriiactivităŃilor agricole precum cositul sau păşunatul - arderea vegetaŃiei in timpul cuibaritului si almigratiei - înmulŃirea necontrolată a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniileelectrice - amplasare de generatoare eoliene - înmulŃirea necontrolată a speciilor invazive -defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeŃe mari -tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii - împăduririle zonelor naturale sauseminaturale (păşuni, fâneŃe etc.)ActivităŃiile ce pot avea efect in sit sunt:−−−−−−−Pescuit profesionist(industrial)Activitati sportive si recreative in aer liberIncendiereInundareaDepozitarea deşeurilor menajereBraconaj, otrăvire, capcane;VânătoareActivităŃiile ce pot avea efect in jurul sitului sunt:−−−−−−Modificarea practicilor de cultivareFertilizareaPescuit profesionist(industrial)Zone industriale sau comercialeActivitati sportive si recreative in aer liberUtilizarea pesticidelor122

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−PasunatulMine;Alte zone industrial/comerciale;Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zoneîn care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care ecosistemele naturale sunt puternic afectate,astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinŃe şi asupra stării deconservare a acestora.Constructia pensiuniilor turistice va contribui, la dezvoltarea turismului controlat, prin ecologizarea zoneisi favorizarea accesului turistilor in zona contribuind astfel la atingerea obiectivelor din domeniuldezvoltării durabile.2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv posibile schimbări in evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;Pentru estimarea evolutiei starii viitoare a ariei naturale protejate sunt necesare studii complexe privindevolutia si starea habitatelor si speciilor protejate care nu pot fi realizate in prezent, avand in vederecontextul actual.Data fiind in unele cazuri starea precara a habitatelor si vegetatiei afectate de prezenta speciiloralohtone si ruderale, precum si de depozitarea deseurilor menajere si din constructii, se impunerealizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate masuri clare de protejare si conservarea habitatelor si speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol predominant ar trebui sail detina stoparea activitatilor degradative ale factorului uman si instituirea unor actiuni de refacere azonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru speciile de fauna, instituirea unor programe demonitorizare si conservare a unor specii vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitareazonelor de conservare in cadrul siturilor, in care sa fie limitate/ interzise activitatile cu impact (negativ),care pot conduce la scaderea abundentei speciilor, in baza celor mai bune masuri de management priivindprotectia si conservarea.Pentru mai multe informaŃii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate deproiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie ”PUZ Construire Pensiunituristice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”.2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitarPrezinta o atractivitate din ce in ce mai mare datorita diversitatii resurselor naturale valoroase existentein zona, oferind turistilor conditii de relaxare, odihna si recreere, cu practicarea pescuitului sportiv,plimbari de agrement nautic in alte zone ale complexului lacustru si in Delta Dunarii, excursii cu vizitareade monumente istorice si religioase din regiune.Avand in vedere cresterea atractivitatii turistice din zona, rezulta necesitatea dezvoltari controlate aacestuia, diversificarii si modernizarii structurilor si serviciilor turistice specifice amplasamentuluiConstructia pensiunilor turistice, nu modifica statutul favorabil de conservare al speciilor si habitatelor deinteres comunitar din aria protejata, nu modifica principalele caracteristici ale ariei si nici structurabiodiversitatii.Integritatea ariei protejate nu este afectata pentru ca:Suprafata habitatelor nu este modificata decat punctiform si temporar, prin afectarea vegetatiei;Nu se produce fragmentarea habitatelor;Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si functiile ariei protejate;Se va imbunatati starea peisajului şi punerea in valoare a turismului;Se vor dezvolta activitătilor eco-turistice şi traditionale ale zonei;Vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt anumite dezechilibre de scurtadurata a ecosistemelor (amenajarea de spatii verzi).123

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente3. Identificarea şi evaluarea impactuluiEste esential ca impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sitNatura 2000, sa fie evaluat complet prin metode stiintifice. In majoritatea cazurilor impactul poate fiminimalizat sau sensibil micsorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a metodelor dediminuare a impactului Conform indrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 ofthe ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”.Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si extindereaactivitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv .Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patrucategorii• distrugerea habitatului;• fragmentarea habitatului;• simplificarea habitatului;• degradarea habitatului.Distrugerea este ultima faza a degradarii unui habitat, prin schimbarea categoriei de folosinta a acestuia.In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate,astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri a caror categorie de folosinta a fostschimbata catre terenuri cu activitati agricole sau silvice , pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar,totusi nu identic cu cel natural.Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de obiectivele de conservare ale arieicat si in general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.In cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directa la speciile si/sau habitatelepentru care respectivul sit a fost declarat.Posibilele impacturi pe care proiectul le are asupra integritatii sitului sunt urmatoarele:oDisturbarea speciilor de interes conservativ prin simplificarea habitatelor;Având in vedere ca prin realizarea proiectului se vor ocupa suprafete de teren relativ reduse se consideraca nu vor avea loc fragmentari sau distrugeri de habitatele de interes comunitar.Fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte.Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte :- amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor ;- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire ;- disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte ;- diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare ;- cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte.Proiectul „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier sibransamente”, nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare/prioritare, daca se vorlua masurile de renaturare propuse a se realiza pe cele 0,2 ha teren destinat amenajarii planului.Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului cum ar fi arboriicazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau vizuinele) sau care au fostfacute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatuluiduce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multemicrohabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii.a. Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un habitat. Conform art. 1 pct.e). alDirectivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie sa ia in considerare impactulproiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apa, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Dacaaceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor intr-124

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteunul mai putin favorabil fata de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avutloc o deteriorare a habitatului.Indicatori obiectivi si cantitativi cu privire la statutul unei specii/habitat intr-o anumita zona estemarimea populatiei, schimbarile populationale (dinamica), respectiv suprafata fizica acoperita de habitatsi schimbarile de suprafata survenite in acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele uneiinvestitii, trebuiesc monitorizate aceste schimbari si pentru a reduce efectele negative trebuiecontracarate posibilele efecte a investitiei care pot cauza schimbari negative la nivelul indicatorilormentionati.3.1 Evaluarea impactuluiImpactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate din proiectul ”PUZConstruire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” estenesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de executie si operare(ocuparea anumitor suprafeŃe, zgomot etc.).Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim a fost desemnatpentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuieacordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei ”PUZConstruire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”.Dintre speciile de avifauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecŃie şi conservare(Directiva Păsări, Anexa I; OUG 57/2007; Legea 49/2011):- Egretta garzetta (egreta mica);- Coracias garrulus (dumbraveanca);- Fringilla coelebs(cinteza).Impactul asupra avifaunei.MenŃionăm ca pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari, s-au inregistrat în zbor, fara acuibari in zona de studiu a proiectului. Pentru aceste specii de avifauna nu se impun măsuri speciale dereducere a impactului.In aspect general, speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in cadrulstudiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acesteainregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii depasaj.In majoritate pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie”PUZConstruire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente,judetul Tulcea” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au inregistrat in zbor, aflandu-se în căutare de hrană(aspectele prevernal, vernal), inregistrand efective importante in perioada de toamna (aspectulautumnal), pregatindu-se pentru migratie.Alte specii, precum sunt speciile de paseriforme: Motacilla alba, Corvus corone cornix, Passer montanus,s.a., intalnite pe sol sau vegetatia s-au observat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal,vernal si autumnal).Păsările răpitoare de zi (Falco tinnunculus), cat si cele acvatice (Egretta garzetta, Larus ridibundus, Laruscachinnans etc. s-au identificat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal siautumnal), cu precadere in timpul migratiei de primavara (aspect prevernal) si toamna (aspect autumnal).De regula pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar in zbor deasupra zonei de amplasament si vecinatati,celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri.Monitorizarea realizata a relevat faptul ca speciile Falco tinnunculus, au tranzitat amplasamentul studiatsi implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata o perioada indelungata detimp.Impactul realizarii obiectivului de investitie ”Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuireproprietati, organizare de santier si bransamente, localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea” asupra125

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentegrupurilor de pasari mentionate (specii acvatice, paseriforme etc.), este redus, deoarece acestea, inmajoritate, tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentruhranire, odihna sau reproducere.Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate (ex. specii de pasari incluse înAnexa I a Directivei Păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai multcu cât prezenŃa lor în zonă este una de trecere prin zona respectiva, nici una dintre ele nefiindcuibăritoare pe amplasamentul studiat.Prin realizarea obiectivului de investitie ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuireproprietati, organizare de santier si bransamente, localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea” nu se vormodifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelorde migraŃie a păsărilor.În urma analizei datelor privind perioada de observaŃie şi localizarea ca punct de observaŃie a speciilorsemnalate, putem trage următoarele concluzii:• din numarul total de 22 specii de pasari observate in zona de studiu, 3 specii sunt incluse inAnexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC;• din speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsări cumigratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-auidentificat 9 specii, enumerate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie;• majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor, ca urmare a necesităŃilor ecologicecare nu sunt compatibile cu suprafaŃa amplasamentului.Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără aafecta habitatele si speciile de fauna (pasari);respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru alimita impactul asupra avifaunei specifice zonei;respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiŃie;a se desfăşura activităŃile din cadrul perimetrului pe suprafeŃele strict necesare pentru a nuperturba speciile de păsări;reducerea emisiilor de zgomot şi vibraŃii (zgomotul provenit de la utilaje), emisii ce ar puteaperturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ceau efectuat la termen reviziile tehnice;inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor depăsări identificate în zona;inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi depasari;interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, decatre personalul aferent santierului;folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atragespeciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datoratlucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cusisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.Recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului ” Construire Pensiuni turistice P+1+MImprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, localitatea Sfantu Gheorghe, judetulTulcea” sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata126

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentede Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activin implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).3.2. Identificarea si evaluarea impactului direct şi indirectObiectivul principal al retelei ecologice europene Natura 2000 consta in asigurarea pe termen lung a„statutului de conservare favorabila‛ pentru speciile şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelulfiecarui sit desemnat in parte.Deşi legislatia specifica nu defineşte in mod clar termenul de „statut de conservare favorabila”, Românieiii va reveni obligatia de a raporta periodic catre Comunitatea Europeana, cu privire la indeplinirea acestuiobiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii intr-o anumita zona suntmarimea şi distributia populatiei din cadrul sitului. Este, deci, esential ca impactul unor investitii asupraacelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metodeştiintifice. In majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectareaatenta şi implementarea corecta a metodelor de diminuare a impactului.Impactul direct este aferent fazei de executie si consta in modificari fizice ale cadrului natural actualinerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse, punctuale, limitate si nu va exista un impactcare sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru investitie.Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren prin efectuarealucrarilor de decopertare, recopertare.Realizarea lucarilor de constructie nu influenteaza negativ decât intr-o mica masura stabilitateapopulatiilor de amfibieni, pasari sau mamifere din habitatele invecinate, având in vedere impactulantropizat existent deja in zona, suprafata redusa a proiectului.Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp fauna de interes comunitar sa se retraga mai mult sau maiputin, functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in parte. Aceasta retragere temporara nu vaconduce la reducere de efective populationale si nici la modificarea statututului de conservare al acestorala nivelul sitului ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.In schimb, habitatele din zona de studiu, reprezentate de vegetatie halofila, vor fi afectate ca urmare aconstruirii pensiunilor intr-o mica masura avand in vedere suprafata totala a planului (2000mp ha), ceeace se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii in proportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe - 0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.Un impact negativ in zona studiata este reprezentat de depozitare necontrolata a deseurilor fie menajere,provenite de la turisti cat si a deseurilor rezultate de la constructiile din apropiere.Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructii, va fi renaturata dupa finalizareainvestitiei.Impactul indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor,deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie.Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealultranzitat. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja speciileprezente, decât intr-o mica masura. Impactul indirect se poate manifesta asupra speciilor de pasarirapitoare, care isi stabilesc arealul de vanatoare pe terenul pe care se suprapune planuil si care nu vormai avea la dispozitie resursa trofica la dispozitie si vor fi nevoite sa se indrepte spre zonele invecinatecare sa le satisfaca necesarul de hrana.Concluzie: Impactul direct si indirect al implementarii planului „PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+MImprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” se considera a fi redus, atat pentruhabitatele cat si pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata pe care se suprapune planul.127

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente3.3. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt sau lungImpactul pe termen scurt se manifesta in timpul lucrarilor de constructie, prin organizarea de santier ceimplica decopertari si recopertari, depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va incetaodata cu terminarea constructiilor. Impactul pe termen scurt, aferent fazei de executie, este estimat la12 de luni.Analizând situatia prezentata anterior, se constata ca tipurile de habitate identificate in zona au o valoareconservativa redusa in zona de implementare a proiectului, zona este antropizata, datorita constructiilorprezente la o distanta foarte mica de zona propusa pentru realizarea pensiunilor, respectiv la o distantade cca 50-80m, pasunatul excesiv, depozitarea necontrolata a deseurilor, prezenta drumului de acces inzona.In timpul executiei lucrarilor efectul zgomotului asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei.Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor deconstructie. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja speciileprezente, decât intr-o mica masura. Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp fauna de interescomunitar sa se retraga mai mult sau mai putin, functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii inparte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale si nici lamodificarea statututului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000.Asa cum s-a mentionat si anterior, impactul aferent fazei de constructie este echivalent in aceastasituatie cu impactul pe termen scurt, datorita depunerilor de praf si generarii zgomotului, acestaincheindu-se odata cu terminarea lucrarilor.Transportul materialelor de constructii ca si lucrarile de constructie reprezinta surse de zgomot si praf cuefecte asupra speciilor de flora si fauna. Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului: zona cuvanturi ce asigura totodata o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, se considera capraful degajat nu va conduce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale vegetatiei dinzonele limitrofe, iar speciile posibil prezente in zona proiectului se vor deplasa in zonele invecinate.Zgomotul produs si prezenta elementelor noi in zona de implementare a proiectului vor determinaindepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, catre zoneleinvecinate atat din interiorul cat si din afara amplasamentului. Datorita esalonarii lucrarilor se apreciazaca zgomotul si deranjul temporar al speciilor se va efectua punctual si limitat.Implementarea planului pe termen lung nu va afecta semnificativ habitatele si populatiile speciilor deinteres comunitar, singurul impact fiind cel de ocuparea terenurilor si schimbarea folosintei actuale pesuprafetele ocupate definitiv.Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului ” „PUZ ConstruirePensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente” prin lucrari deexecutie (lucrari de construcŃii, organizare de santier, lucrari de decopertare, etc.), activitati specificatein obiectivele investiei.Astfel, un exemplu de impact pe termen scurt il poate servi deranjul, in general, al speciilor deavifauna, cauzat de executia lucrarilor de executie (ex. zgomotul provenit de la instalatiile si utilajelefolosite etc.).Din speciile de avifauna identificate in zona de studiu, intalnite pe sol sau pe vegetatie ce pot fi afectatede un astfel tip de impact, amintim de passeriforme, cum sunt:, Motacilla alba, Corvus corone cornix,Passer montanus, la fel si pe o suprafata mai redusa – speciile de pasari acvatice: Larus ridibundus,Egretta garzetta,etc.Astfel, zgomotul si deranjul provocat de activitatile de executie a proiectului, nu vor afecta semnificativhabitatele specifice acestora, la fel nu vor deteriora baza trofica, nu vor schimba modul de viata, cat sicomportamentul lor, deoarece speciile respective se caracterizeaza printr-o mobilitate sporita,deplasandu-se cu usurinta in diverse biotopuri din zona pentru procurarea hranii, odihna si reproducere.Impactul asupra altor specii de pasari, cum sunt cele acvatice (Egretta garzetta, Ardea cinerea, Laruscachinnans, Larus ridibundus s.a.) este redus, deoarece acestea doar tranziteaza zona de studiu incautare de hrana, fara a stationa pe amplasament pentru hranire, odihna sau reproducere.Impactul pe termen scurt in faza de constructie, cat si de exploatare a obiectivului de investitie vainfluenta nesemnificativ speciile flora si fauna din zona de amplasament deoarece, dupa cum s-a128

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentementionat anterior, pe suprafata studiata nu au fost semnalate specii de flora si vegetatie de importantaconservativa, cat si specii rare, iar speciile de fauna identificate, datorita mobilitatii si gradului inalt deadaptabilitate la noile conditii de mediu, se vor deplasa pe suprafetele invecinate cu conditii de mediusimilare.Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operareIn perioada de operare, activitatea de turism cat si traficul aferent acestuia vor fi principalele surse depoluare. Si in prezent in zona se desfasoara traficul auto, avand in vedere apropierea de drumul deexploatare, cat si accesul la imobilele din zona. Traficul rutier este practicat de catre localnici. Astfel,estimam ca, planul pentru amenajarea pensiunilor va avea un impact redus asupra faunei din zona avandin vedere cele prezentate mai sus.In acest sens, avantajul realizarii proiectului consta in realizarea unui turism controlat.• dezvoltarea turismului controlat in zona;• promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale;• reconstructia ecologică a zonelor degradate de impactul activitătilor umane;• aprecierea de catre vizitatori a a valorilor naturale, motivarea conservarii lor;• constientizarea localnicilor referitor la conservarea si valorificarea patrimoniului natural sicultural;• crearea de noi locuri de munca in cadrul pensiunilor.Impactul aferent in faza de operare, asa cum s-a precizat mai sus, consta in disturbarea fonica generatade traficul rutier, trafic care exista si in prezent. Spre deosebire de traficul rutier existent, acesta dupaimplementarea planului se poate amplifica, dar avand in vedere avantajele implementarii proiectuluiprezentate mai sus, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a niciuneiadintre speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.3.4. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare şi de dezafectareTransportul materialelor de constructii ca si lucrarile de constructie reprezinta surse de zgomot si praf cuefecte asupra speciilor de flora si fauna.Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului: zona cu vant cu o larga deschidere si totodata cu obuna dispersie a poluantilor atmosferici, consideram ca praful nu va conduce la o perturbare a proceselorfiziologice ale plantelor, iar speciile posibil prezente in zona proiectului se vor deplasa in zoneleinvecinate.In perioada de constructie, se vor lua masuri organizatorice, in ceea ce privesc emisiile de praf, prinstropierea permanenta in zona fronturilor de lucru, utilizarea unor echipamente antifonice etc.In ceea ce priveste transportul de pe drumul existent, in perioada de operare, acesta nu va produce oschimbare a activitatilor desfasurate in prezent, dimpotriva imbunatatirea caiilor de acces, ecologizareazonei si punerea in valoare a acesteia din punct de vedere natural va duce la valorificarea potentialuluituristic al zonei.Cu privire la perioada de dezafectare a proiectului facem cunoscut faptul ca, acesta va fi reabilitat laanumite perioade de timp, practic existenta unui astfel de proiect este nelimitata.Impactul in faza de constructie.Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrari de executie (lucrari de construcŃii,organizare de santier, executie de drumuri, lucrari de decopertare, etc.), activitati specificate inobiectivele investitiei.Constructia obiectivului implica un impact direct si asupra speciilor situate pe locul si in imediatavecinatate a executiei lucrarilor de decopertare.In faza de executie unele specii de fauna (pasari, mamifere etc.), ce nu reprezinta specii prioritare si nunecesita masuri speciale de conservare, vor fi afectate direct de activitatile realizate prin proiect.Amintim aici de, Motacilla alba, Corvus corone cornix etc. intalnite pe sol sau vegetatia arbustiva.129

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteAcestea se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului de investie, unde vor gasi conditii similare demediu cu cele din perimetrul studiat.In ceea ce privesc alte specii de pasari care s-au identificat, doar, in zbor, fara a se opri pentru hranire,odihna sau reproducere pe Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare desantier si bransamente.În funcŃie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeŃele de teren vor fi supuse unui impactpermanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitate naturaleva fi minima şi nu va influenŃa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului ”Construire Pensiunituristice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente, judetul Tulcea”.Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fiinfluenŃată pe întreaga perioadă de construcŃie a obiectivului de investitie.Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrarilor de executie il poate avea zgomotulprovenit de la instalatiile si utilajele folosite (ex: buldozer, excavator, autobasculante). Astfel, speciile defauna (nevertebrate, vertebrate) se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului. Acest impact estetranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităŃilor de şantier biodiversitatea din zoneleimediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenŃă.In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate(pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere).Având în vedere structura vegetaŃiei, precum şi componenŃa faunistică de pe amplasamentulproiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităŃii va fi nesemnificativ si se exercita doarla nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia.Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatiideoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaŃia nu prezintăvaloare conservativă. După încheierea fazei de execuŃie fauna locală din zonele învecinate va reintra înritmul normal de vieŃuire.Totuşi atragem atenŃia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şiapă, care în anumite situaŃii pot avea un impact negativ asupra condiŃiilor de mediu şi implicit asuprabiodiversitatii din zona.Zgomotul şi vibraŃiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de lucrarile de executie, organizarede santier, lucrari de executie cale acces, lucrari de excavatie, circulatie mijloace de transport etc.).Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelulde zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei si 50 dB(A) lalimita receptorilor protejaŃi.In concluzie, nu se produc vibraŃii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului deproducŃie. Astfel, activitatile planificate a fi realizate nu vor influenŃa negativ factorii de mediu, implicitbiodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraŃii.Emisiile în aer şi în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice activitatatii de executie vor fireprezentate de funcŃionarea utilajelor de decopertare a solului, de excavare, circulatia transportuluiauto etc. (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor).Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de accesviteza de circulaŃie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf.În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiŃiilorde relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din lucrarile de executiesau de la mijloacele de transport.Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnalaimpact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.3.4.1. Impactul rezidualUrmare a implementarii unor masuri specifice de reducere a impactului proiectului asupra habitatelor sispeciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 si ROSPA 0031,130

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentemasurile recomandate in cadrul sectiunii Identificarea şi descrierea masurilor de reducere a impactului,consideram ca nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim pe care un astfel de proiect ilpoate genera.Se apreciază ca nu se va inregistra un impact permanent, care să influenteze speciile din zonă.Pentru speciile de pasari prezente in zona precum si pentru amfibieni si reptile, impactul va fi redus,deoarece acestea vor evita zona in timpul constructiilor.In acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafetei ocupate deorganizarea de şantier, prin interzicerea sub orice forma a depozitarii pe amplasament a oricarorsubstante care au potential de a polua solul sau apa, precum si ca urmare a folosirii de utilaje cât maisilentioase in vederea diminuarii disturbarii fonice a faunei de interes comunitar din zona, se va asiguraminimizarea degradarii temporare a suprafetelor de habitate din vecinatatea amplasamentuluipensiunilor.3.4.2. Impactul cumulativImpactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/ actiuni cu incidentaasupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului in semnificatie singulara estelipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza in viitor,poate conduce la aparitia unui impact.Pentru aprecierea impactului investitiei asupra biodiversitatii a fost luat in calcul efectul cumulat alacesteia cu alte proiecte aprobate sau in curs de aprobare ce sunt sau vor fi aprobate in zonaamplasamentului studiat. Intrucat situl se intinde pe o suprafata mare, stabilirea activitatilor este foartedificila, de acea ne-am limitat doar la suprafata pe care se realizeaza proiectul si vecinatati.Activitatile existente inainte de proiect, strict in perimetrul afectat de implementare, cu efecte negativeasupra mediului din zonă, sunt:−−−Desfasurarea traficul auto;Activităti antropice: depozitarea necontrolată a deşeurilor, suprapăşunatul.Turismul necontrolat din zonă.De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada desfăşurării activitătiiconstructie sunt activitătile de pasunat desfăşurate in vecinătatea amplasamentului ce duce la migrareafaunei locale.In perioada de constructie, se estimează o creştere a emisiilor de poluanti, datorati traficului din zonă,precum şi a zgomotului.Sursele de poluare provenite din reabilitarea drumului sunt temporare fiind mai accentuate pe perioadade constructie (utilaje si camioane). Perioada de timp pentru care emisiile de noxe vor fi crescute este decirca 12 de luni durata estimata pentru realizarea investitiei, dupa care nivelul gazelor atmosferice vareveni la un nivelul din prezent.Prin utilizarea utilajelor si camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normele europene, impactulacestora va fi redus.Avand in vedere suprafata redusa a zonei de implementare a proiectului raportata la suprafata totala aariei protejate ramâne un argument luat in considerare pentru afirmarea unui impact redus in raport cuintegritatea ariei naturale protejate de interes comunitar si avifaunistic tinând cont aici de structura si deobiectivele de conservare ale acesteia, cat si de masurile propuse pentru reducerea impactului.Impact generat in perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate in faza de refacere aamplasamentului după constructie: prin renaturarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferăoportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.După realizarea proiectului, multe dintre aspectele identificate mai sus, cu efect negativ asupra mediului(depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si a celor provenite din constructii, suprapăşunatul,turismul necontrolat din zonă) nu vor mai exista.Chiar si fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului pentru obiectivul analizat, mentionamca in actele de reglementare sunt impuse masuri care vor trebui respectate in functie de faza de131

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteconstructie. Respectarea masurilor pentru fiecare obiectiv in parte va contribui la diminuareaconsiderabila atat a impactului local, pentru fiecare proiect in parte, dar si a posibilului impact provocatde intreg ansamblul de proiecte.In concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversitătii locale este semnificativ si limitat pe termen scurt,insa va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi indelungat, odată cu incetarea lucrarilor deconstructie si refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferindoportunităti noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din arealul analizat.3.4.3. Analiza si evaluarea diverselor tipuri de impact in raport cu integritatea ariilor naturaleprotejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabiliIndicator cheie nr. 1 (procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut):Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate de interes prioritar. Planul„Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier sibransamente” se suprapune cu situl de importanta comunitara Delta Dunarii pe o suprafata de cca. 0,2haha din, se suprapune cu situl de importanta avifaunistica Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe 0,2 hasi cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pe o suprafata de 0.2 ha.Habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunile mlastinoasesi nisipoase- este reprezentat specii halofile (de saratura) anuale, in special Chenopodiaceae din genurileSalicornia, Suaeda, Salsola si Bassia. Acest tip de habitat reprezinta 1% din suprafata ROSCI 0065 DeltaDunarii, respectiv 4.540 ha. Proiectul va afecta acest tip de habitat pe cca 0,1 ha respectiv 0,00002% dinsuprafata sitului.Habitatul 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) aceste pajisti cuprindcomunitatile cu pipirig de mare (Juncus maritimus si Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate inmocrodepresiuni cu acumulari de apa si materie organica, al caror continut de saruri solubile este mediuredus.In compozitia floristica se regasesc foarte multe specii halofile (ex.: Limonium gmelinii). Acest tipde habitat reprezinta 1% din suprafata ROSCI 0065 Delta Dunarii, respectiv 4.540 ha. Proiectul va afectaacest tip de habitat pe cca 0,1 ha respectiv 0,00002% din suprafata sitului.Habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition- ocupa10% din suprafata sitului, respectiv 45.400 ha. Acest habitat include iazuri cu ape curgatoare de culoaregri inchis-albastru-verzui, asociatiile prezente fiind cele de Hydrocharition si Magnopotamion, pe cca4.540 ha. Proiectul „Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier sibransamente” se va suprapune cu acest tip de habitat pe o suprafata de cca 0,01 ha, respectiv0.000002 % din suprafata sitului.Indicator cheie nr. 2 (Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentrunecesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor)Conform literaturii de specialitate principalele efecte pe care le poate avea o constructie asupra pasarilorsi de care trebuie tinut cont sunt:-perturbarea;-pierderea de habitat;-efectul de bariera.Perturbarile in acest caz vor avea caracter redus, fiind determinate de prezenta utilajelor in cadrulsantierului, prezenta activitatii umane, atat in perioada de constructie, cat si ulterior. In generalaperturbarea se produce in zonele lipsite de activiatate umana inainte de implementare proiectului, ceeace la prezentul plan nu este cazul.Perturbarea posibila a speciilor de pasari si pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerarelocurile de cuibarit, hranire si odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta.Amplasamentul strict pe care se va realiza implementarea proiectului „Pensiuni turistice P+1+MImprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente’” nu este perceput ca fiind o preocupareamajora pentru pasarile de interes comunitar. Infrastructura nou creata implica pierderi reduse de habitat,care pot reveni ulterior la starea initiala, avand in vedere dotarile propuse prin proiect.132

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteIn aspect fenologic s-au observat: 8 specii – oaspeti de vara; 5 specii – migratori partiali; speciisedentare – 9; specii de pasaj – 0.Habitatele de cuibarit ale speciilor de pasari rapitoare sunt reprezentate de obicei de paduri, iar in zonaamplasamentului studiat nu exista astfel de habitate decat la o distanta destul de mare de zona de studiuAvand in vedere cele de mai sus consideram ca impactul este redus asupra speciilor de pasari rapitoarecuibaritoare din cadrul retelei Natura 2000.Trebuie avut in vedere ca pasarile rapitoare folosesc ca teritorii de hranire terenurile agricole (acestea nuse regasesc strict in amplasamentul proiectului.Indicator cheie nr. 3 (fragmentarea habitatelor de interes comunitar exprimata in procente)Proiectul propus, nu fragmenteaza habitatele terestre de interes comunitar prezente in zona PP conformListei habitatelor si speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 si ROSPA 0031. Desfasurarealimitata a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de interes prioritar tinând cont de capacitatealocomotorie inalta a speciilor ce fac obiectul protectiei, reprezinta argumente ce exclud posibilitateainducerii unei fragmentari semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentari locale in masura de apericlita speciile protejate.Pe timpul realizarii pensiunilor se va deranja covorul vegetal datorita deplasarii utilajelor si prindepozitarea temporara a pamantului excavat. Exista posibilitatea formarii de depozite de pamantexcavate cat si aparitia unor scurgeri de hidrocarburi de la utilajele de excavare. Acesta din urma vor fipreluate de catre executant si transportate pentru decontaminare la un operator specializat.Dupa terminarea lucrarilor, lucrarea in sine nu va afecta mai mult decat in prezent divesitatea biologicaspecifica si calitatea mediului natural.Concluzie: Amplasamentul proiectului nu creaza zone de influenta inchise care sa reprezinte barierecontinue in masura de a crea o bariera de fragmentare. De asemenea, nu sunt afectate nici un fel dehabitate prioritare, ca urmare a cercetarii in teren a habitatelor, acestea nu au fost identificate.Indicator cheie nr. 4 Durata sau persistenta fragmentarii: Corelat cu aspectele tratate la indicatorulcheie nr. 3, consideram acest indicator ca fiind nerelevant din punct de vedere al evaluarii impactuluiplanului asupra faunei de interes conservativ din perimetrul sitului Natura 2000.Indicator cheie nr. 5 Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distantafata de aria naturala protejata de interes comunitar.Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie inteleasa ca fiind o disturbare/ tulburare ca urmare aproducerii de zgomote, vibratii, a deplasari ale utilajelor si oamenilor. Disturbarea nu afecteazaparametrii fizici ai unui sit, aceasta afecteaza in mod direct speciile şi de cele mai multe ori este limitatain timp (zgomot, surse de lumina etc.). Intensitatea, durata şi frecventa elementului disturbator suntparametrii ce trebuie luati in calcul.Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele motive:−−−Este cauzat de multe tipuri de echipamente;Efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza un timp scurt si se desfasoara deregula, in perioada zilei.Se recomanda utilizarea unor utilaje de constructie silentioase.Durata perturbarii speciilor de interes comunitar la faza de constructie a proiecctului estre estimata la 12de luni.Durata perturbarii speciilor de interes comunitar la faza de operare este nelimitata, insa având in vedereprezenta cailor de acces in zona, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare aniciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.Indicator cheie nr. 6 -Schimbari in densitatea populatiilor (nr. indivizi/ suprafata).Prin implementarea obiectivelor proiectului densitatea populatiilor de fauna nu va fi influentata, speciileidentificate nu vor fi reduse numeric; in ceea ce priveste suprafata de vegetatie ce va fidecopertata(pajiste) si vegetatia specifica terenurilor umede si nisipoase, aceasta va fi afectatapunctiform prin indepartarea unei suprafete reduse, insa structura si functionalitatea populatiilor acestora133

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentenu vor fi afectate, avand in vedere suprafata totala a acestora la nivelul sitului si suprafata cu care sesuprapune planul, in densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar identificate ca prezente saupotential prezente in zona amplasamentului proiectului.Indicator cheie nr. 7 Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate deimplementarea proiectului.Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor si habitatelor deinteres comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA DeltaDunarii si Complexul Razim Sinoe. Pentru imbunatatirea aspectului peisagistic se vor amenaja spatii verzi,cu specii adaptate la conditiile pedologice ale zonei.Indicator cheie nr. 8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele deresursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologiceale unei arii naturale protejate de interes comunitar:In perioada de functionare a pensiunilor, indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzatede tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 002( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor normeprivind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr.352/2005 ).Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impactidentificat asfel încât sa asigure o reducere la minim pâna la eliminarea impactului vizat. Titularii planuluisunt responsabili de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si vor face alocatiile bugetarenecesare4. Masurile de reducere a impactului4.1. Masuri de reducere a impactului in perioada de executieImpactul infrastructurilor de turism este bifazat, diferentiindu-se tipurile de impact pe termen scurt,asociate cu faza de executie şi cele pe termen lung din faza de operare.Pentru protectia ecosistemelor terestre şi acvatice se vor amplasa bariere fizice imprejurul organizarilorde şantier, santierelor pentru a nu afecta şi alte suprafete decât cele necesare constructiei şi deasemenea pentru a proteja vegetatia din zona.Pentru a reduce /elimina pe cat posibil impactul direct, din perioada de executie, generat asupravegetatiei, se recomanda urmatoarele masuri:−−Se va avea grija ca prin activitatile specifice de santier sa nu se raspandeasca speciile alohtoneinvazive, iar cele identificate pot fi chiar eliminate, fiind considerate factori negativi careafecteaza structura habitatelor naturale;Asa cum arata rezultatele datelor din teren, in zona amplasarii pensiuniilor turistice nu au fostidentificate specii de flora protejate (specii de interes conservativ sau specii rare). Terenurilesunt, pe alocuri, degradate de prezenta deseurilor de natura menajera si din constrcutii, pasunatexcesiv, care genereaza disconfort vizual, dar contribuie si la degradarea fizica a habitatelornaturale.Apreciem ca impactul potential asupra zonelor analizate se va limita la faza de executie si va avea gradde manifestare direct, insa vor fi prevazute si aplicate toate masurile necesare reducerii impactului,pentru a elimina pe cat posibil efectele generate:oooSe va interzice degradarea habitatelor, ruperea plantelor, capturarea speciilor de faunaetc. de catre personalul de lucru;Utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai nepoluanteposibil;Protectia vegetatiei in frontul de lucru impotriva dispersiei si depunerii pe suprafatainvelisului foliar a particulelor in suspensie;134

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteoooEvitarea generarii deseurilor toxice (carburanti lichizi, uleiuri, vopseluri etc.). In cazul incare exista scurgeri accidentale, acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelorabsorbante, ulterior inlaturate din amplasament prin societati abilitate;Colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea din amplasament prin societatispecializate;La finalizarea etapei de executie suprafetele afectate vor fi aduse la starea initiala sau lao stare cat mai apropiata fata de aceasta, utilizand metode de refacere neinvazive asuprahabitatelor si speciilor vegetale;In perioada de executie, se recomanda urmatoarele: Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in apropierea cursurilorde apa; Nu se va permite deversarea de materii prime, materiale, deseuri in paraurile, canalele,din zona amplasamentului; Depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforme betonate/balastata, invederea evitarii poluarii solului si a apei freatice; Se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a obligaconducatorii auto sa reduca viteza, in zona lucrarilor, si sa acorde atentie sporitacirculatiei pentru a se evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile delegatura; Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor utilizate peperioada executiei; Se vor amenaja puncte de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor; Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea cresteriiperformantelor; O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de la utilajeconsta in folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sistemeperformante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera; Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a pensiunilorturistice(mai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele cedeserversc santierul, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce potelibera in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul acestor materiale se va facepe cat posibil acoperit. Drumurile pot fi udate periodic. Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare si punerein opera a materialelor de acoperire, corelandu-se programele de lucru ale bazelor deproductie, cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea se va tineseama de prognoza meteo pentru zona respectiva, eliminandu-se astfel posibilitatearebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepuneriiin opera in timp util; Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vorfi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa asuprafetelor;Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru ase reduce praful; La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu careocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc; Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelorlegale (replantarea in alte locatii, refacerea portiunilor afectate cu nucleul de speciioriginal;135

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul Organizarilor de santier sia punctelor de lucru sunt colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinateacestui scop.Masuri de reducere a impactului pentru amfibieni si reptile Respectarea perioadelor de reproducere pentru speciile de amfibieni si reptile; Reducerea suprafetelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanti atmosferici, ape uzate, deşeuri; Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi vibratii (lucraride constructii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de constructie (ex: autobasculante,betoniere, excavatoare); Interzicerea capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de catre personalul deexploatare; Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptileidentificate in zona; Desfasurarea activitătilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); Reparatia utilajelor in service-uri specializate etc.Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari Evitarea executarii de lucrari in perioada de reproducere si de cuibarit a speciilor; lucrarile se vorexecuta intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in care sunt supuse la strescomponentele biotice. Daca in zonele adiacente implementarii proiectului, vor fi identificatecuiburi active de pasari, acestea vor fi mutate la indicatiile specialistilor; inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor depăsări identificate în zona; inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi depasari; interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, decatre personalul aferent santierului; folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf; colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atragespeciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.); Legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare a mediului cuindicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi monitorizate si indicatorilor monitorizati,organizatiilor responsabile si a periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopulidentificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate deimplementarea proiectului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va pune accent pemonitorizarea factorului biodiversitate, in special pe mentinerea statutului favorabil deconservare pentru toate speciile rezultatele acestei monitorizari ale factorului biodiversitate vorfi sintetizate in rapoarte semestriale care vor fi inaintate Administratiei Rezervatiei BiosfereiDelta Dunarii pe toata durata de executie. Planul de monitorizare este prezentatin tabelul 15.4.2. Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operareDaca analizam avantajele obtinute in urma realizarii acestui proiect, raportat la situatia actuala, seconstata beneficii nete atat in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de mediu datorita faptului ca vorfi create premizele ecologizarii zonei si mentinerii ulterioare intr-o buna stare de conservare prin stopareadepozitarii necorespunzatoare a deseurilor.136

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteProblemele cu care se confruntă mediul rural in domeniul gestionării deseurilor menajere au un impactmajor asupra societătii, reprezintă o amenintare directă la adresa sănătătii şi au un efect advers asupraprotectiei mediului inconjurator. Cel mai adesea, in localitătile rurale, deseurile menajere suntdepozitate in conditii improprii atât la nivelul gospodăriilor cât şi la nivelul localitătilor. Acest lucrudetermina afectarea mediul inconjurător, in special solul, vegetatia, apele de suprafată din imediatavecinatate. O parte din aceste deseuri sunt resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprieutilizarea terenurilor pe care sunt depozitate.Datorita faptului ca emisiile rezultate din activitatile legate de realizarea proiectului nu vor avea valorisuperioare valorii limita de protectie a ecosistemelor, conform Ordinului 592/2002 nu sunt necesaremasuri speciale de protejare a ecosistemelor din punct de vedere al emisiilor de poluanti.Se interzice:- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate inmediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;- perturbarea intentionată in cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi demigratie;- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intentionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi/sau capturareaacestora.4.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar.1. Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare aproiectului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul studiu;2. Santierul, pasajele de acces provizoriu si toate suprafetele a caror invelis vegetal a fost afectat, vor firenaturate adecvat si redate folosintei lor initiale, sub atenta indrumare a unui specialist in domeniu,pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi in aria vizata de proiect;3. Se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor in afara perimetrului de lucrualocat pensiuniilor;4. Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitareatemporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie depolietilena;5. Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului(drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului de orice natura, asuprahabitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA;6. Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor depasari si mamifere prezente in zona;7. Pentru a evita disturbarea pasarilor din zona lucrarile se vor efectua pe esalonat;8. Indiferent de modificarile de proiect ce pot sa apara in timpul lucrarilor constructive , se vor respectamasurile din prezentul studiu;9. Reconstructia ecologică cât mai grabnică a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covorvegetal, ierbos in toate suprafetele libere;Calenadarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactuluiRecomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra speciilorsi habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potential prezente in zonaamplasamentului proiectului, de către o persoana specializata.Acestuia ii va reveni obligatia de a monitoriza implementarea proiectului in toate fazele de executiestipulate in studiul de fundamentare si de a evalua modul in care vor fi respectate/implementate măsurilede reducere a impactului stabilite prin actele de reglementare si prin avizul structurii de administrare aRezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Rezultatele monitorizării implementării proiectului la faza de137

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteconstructie si respectării implementării măsurilor de reducere a impactului vor face obiectul unui raportpe care beneficiarul il va preda autoritătii de mediu competente, precum si administratorului RezervatieiBiosferei Delta Dunarii.Desi nu se poate stabili un calendar al implementării proiectului, consideram că in perioada de executie interen a pensiuniilor este necesară evaluarea implementării proiectului si monitorizarea aplicării măsurilorde reducere a impactului cu o frecventă in general lunară, dar care să asigure surprinderea tuturoretapelor de executie.Tabel 24 Calendarul implementarii monitorizariiMasura de reducere Momentul aplicarii Monitorizarea masuriiNr. masuraIn In perioada InIn perioadaperioada deperioadadede constructie deconstructieoperareoperare1. Se interzice afectarea de catreinfrastructura temporara, creata inperioada de desfasurare aproiectului, a altor suprafete decatx x x xcele pentru care a fost intocmitprezentul studiu;2. Santierul, caile de acces provizorii sitoate suprafetele a caror invelisvegetal a fost afectat, vor firenaturate adecvat si redatefolosintei lor initiale, sub atenta x x x xindrumare a unui specialist indomeniu, pentru a se evitaposibilitatea introducerii de speciinoi in aria vizata de proiect;3. Se interzice depozitarea dematerialelor de constructie si adeseurilor in afara perimetrului dexxlucru alocat pensiuniilor4. Se va evita amplasarea directa pe sola materialelor de constructie si adeseurilor, depozitarea temporara aacestora se va face doar dupa ce xxsuprafetele destinate au fostimpermeabilizate cu folie depolietilena5. Se interzice circulatiaautovehiculelor in afara drumurilortrasate pentru functionareasantierului (drumuri de acces,drumuri tehnologice), in scopul xxminimizarii impactului de oricenatura, asupra habitatelor/speciilorpentru care a fost declarat SCI siSPA;6. Constructorul se va obliga safoloseasca numai utilaje silentioasepentru a evita disturbarea speciilor xxde pasari si mamifere prezente inzona;7. Pentru a evita disturbarea pasarilordin zona lucrarile se vor efectua pe xxesalonat;8. Indiferent de modificarile de proiect x x x138

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentece pot sa apara in timpul lucrarilorconstructive, se vor respectamasurile din prezentul studiu;9. Reconstructia ecologică cât maigrabnică a spatiilor afectate prinacoperire (copertare) cu covorvegetal, ierbos in toate suprafetelelibere;Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii a fost intocmit un Plan de Monitorizare.Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosiriiterenului, proceduri de control a poluarii etc. Rolul monitorizarii consta in a evidentia daca functionareaunui obiectiv respecta conditiile impuse la momentul aprobarii sale. Programul de monitorizare va trebuisa fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate in timpul implementarii proiectului si anume: sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu si pentru autoritatile de decizie despreeficienta măsurilor impuse; sa identifice necesitatea initierii si aplicarii unor actiuni inainte sa se produca daune de mediuireversibile;Se recomanda urmatorul plan de monitorizare de monitorizare a biodiversitatii:xx139

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteTabel 25 Plan de monitorizare pentru biodiversitateNr crt Faza Factor demediuUnde este monitorizat parametrul Parametrii Când estemonitorizatResponsabil de măsurare1. Executie Biodiversitate In zonele sensibile pentru specii de flora(unde vor avea loc decopertari,recopertari)Starea conservativa ahabitatelor de interescomunitarGradul de prezenta alspeciilor de interescomunitarLunar Responsabil mediu dinpartea constructoruluiEchipa de expertidesemnati sau biolog2. Executie Biodiversitate In zona amplasamentului pensiuniilor Frecventa speciilor depasari de interes comunitarLunar Responsabil mediu dinpartea constructoruluiStare de conservare speciide pasariEchipa de expertidesemnati sau biolog140

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePlanul de monitorizare al biodiversitătii are scopul de a furniza o bază pentru evaluarea pe timpindelungat a statutului biodiversitătii in zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protectie.Perioada de timp pentru monitorizare:−−ianuarie–decembrie pentru habitatele din zona proiectului, specii de flora salbatica, speciilesedentare de specii salbatice, inclusiv cele protejate;aprilie-sptembrie pentru nevertebrate terestre, reptile, amfibieni si lilieci;Monitorizarea florei si vegetatieiMetodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, aspeciilor din zona de interes si vor consta in:−−−−−inventarierea florei din zona vizată şi imprejurimi;colectarea de material vegetal in cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, in vedereaidentificării in laborator, fecu ajutorul determinatoarelor de specialitate;identificarea habitatelor/asociatiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate in teren, realizarea listei deplante.Se vor colecta date despre structura biocenozei (date despre structura biocenozei: tip de vegetatie, speciirare, plante vasculare), date despre funcŃiile biocenozei (dinamica populaŃiilor, relaŃie ierbivore/ plante,fenologie, expansiune / regresie). Impactul asupra biocenozei: activităŃi antropice, factori climatici,măsuri de conservare.Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante astfel incât să fieacoperită o suprafată cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza inventarul complet al florei sise vor efectua periodic (circa 2-3 zile / lună in perioada de vegetatie) astfel incât să fie surprinse toatestadiile de vegetatie şi cât mai multe specii posibile. De asemenea se vor inregistra date privind fenologiaplantelor.Fişele de observatii in teren vor contine: date de sistematica a speciilor, abundenta, dominanta, fenologieetc.SpeciaMonitorizarea fauneiTaxon Abundenta Dominanta Fenologie ObservatiiIn ceea ce priveşte fauna, se va intocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru demonitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelorprecum şi corelarea acestora cu cele deja existente.Se vor colecta date despre structura biocenozei (comunităŃi de animale, specii rare, endemic, mod dedistribuire, morfologie), date despre funcŃiile biocenozei(migraŃiune, expansiune/ regresie, relaŃieierbivore/ plante, hibidrizare), impactul asupra biocenozei: factori climatici, poluare, resurse de hrană.Astfel se vor putea evidentia toate particularitătile zonei precum şi detaliile referitoare la populatiile deanimale prezente in cadrul amplasamentului, functie de grupul taxonomic de care apartin precum şi deperioada in care acestea sunt prezente.Monitorizarea avifauneiPentru pasari este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numarsuficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu.141

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentePerioadele de realizare a monitorizarii biodiversitatiiAmfibieniPasariReptileMamifereNevertebrateterestreIan. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.Legendă:Perioada favorabilăPerioada optimăEchipa de monitoring va fi compusă din specialist/specialisti care vor pune la punct tehnica adecvată decercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului produs de investitiarealizata asupa pasarilor.Beneficiarul este direct responabil de dezvoltarea, coordonarea si implementarea planului de monitoring,care are obligatia de a contracta serviciile de specialitate personalului calificat pentru evaluarea calitatiielementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.Rapoartele de monitorizare se vor prezenta in termenele stabilite de autoritatea competenta dindomeniul protectiei mediului, respectiv Agentia pentru Protectia MediuluiTulcea.5. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile şi/sau habitatele de interescomunitar afectateRealizarea evaluării adecvate a fost solicitată in cadrul procedurii de emitere a Avizului de mediu derulatăde către autoritatiile competente, in conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul deevaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată in Ordinul MMP nr.19/2010 pentruaprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sauproiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.1. Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informatiirelevante legate de distributia habitatelor si speciilor de interes comunitar la nivelul SCI Delta Dunarii siSPA Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe precum şi la preferintele de habitat ale speciilor, aspecte deecologie, etologie, vulnerabilităti etc. Au fost compilate toate informatiile existente despre zona studiată;2. Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a actiunilor desfăşurate, atât in teren(faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională);3. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai importante etape deoarece denatura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingereaobiectivelor propuse. In vederea acumulării de date din teren a fost străbătut amplasamentul vizat deproiect pe toată lungimea, avându-se in vedere identificarea de specii de interes comunitar pentru careau fost desemnate siturile Natura 2000.4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de colectare a informatiilor dinteren acestea au fost centralizate, analizate şi corelate cu informatiile legate de natura proiectului, inscopul evaluării potentialului impact asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar şi in vedereastabilirii eventualelor măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.Metodele de studiu a florei si vegetatieiMetodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, aspeciilor din zona de interes si au constat in:142

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vedereaidentificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;- identificarea habitatelor/asociaŃiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei deplante.Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfelîncât să fie acoperită o suprafaŃă cât mai mare si s-au efectuat periodic, astfel încât să fie surprinse toatestadiile de vegetaŃie şi cât mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarulflorei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor.Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate peperimetrul studait si vecinatatiIn ceea ce priveşte studiul faunei acesta s-a realizat in perioada anului 2012-2013 S-a intocmit un plan demonitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelareaacestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenŃiat toate particularităŃile zonei, precum şi detaliilereferitoare la populaŃiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcŃie de grupul taxonomic decare aparŃin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.Observatii vizuale directe si colectari de probe. S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei dinzona de amplasament a proiectului ”PUZ Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati,organizare de santier si bransamente”, inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante siasociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizatstabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, inperioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat.S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a ledetermina ulterior incadrarea taxonomica.Metode de studiu a faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat săse poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente.Astfel s-au evidenŃiat toate particularităŃile zonei precum şi detaliile referitoare la populaŃiile de animaleprezente in cadrul amplasamentului, funcŃie de grupul taxonomic de care aparŃin precum şi de perioada incare acestea sunt prezente.Aprecierea componentei specifice a ihtiofaunei din sursele biografice existente din zona studiata.Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2013, lunile martie-iunie. S-auefectuat cate 2-3 vizite in zona perimetrului studiat si imediata vecinatate a amplasamentului. Studiul s-aefectuat folosind metoda transectelor. Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatiidirecte. In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zonastudita.Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staŃii din zona de interes, dar şi înzonele invecinate. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificareaspeciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioadamigratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie).Metode de studiu a avifaunei. Metoda punctelor fixe şi a transectelor. Această metodă implică deplasareaîntr-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp.DistanŃa dintre punctele fixe diferă în funcŃie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanŃapoate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosistemedeschise, distanŃele variază între 350-400 m.Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor peambele laturi ale transectului. PoziŃionarea transectelor nu se face în funcŃie de anumite repere sau dupăpreferinŃa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe143

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamentepăsări), acestea fiind poziŃionate fără legătură cu distribuŃia păsărilor. Astfel, datele observaŃiilor pot fiextrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsurăde timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lungtraseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise suntrecomandate transecte de cca 4 km.Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau coloniiimplică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. DistanŃade la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuiesă stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiŃi de păsările pe care le vor număra. Se poateacoperi întrega circumferinŃă a cercului sau doar o porŃiune din ea. Trebuie cunoscută proporŃia dinîntreaga circumferinŃă care e acoperită.Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarecedisponibilitatea acestora poate limita mărimea populaŃiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şirelativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupŃiale şi cântecul)poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă.144

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteConcluzii−−−−−−−−−−−−−−−Realizarea obiectivului de investitii vizeaza construirea a două pensiuni turistice a cărorsuprafaŃă totală ocupată este 2000 mp.Suprafata pentru realizarea proiectului, se suprapune cu suprafata ROSCI0065 Delta Dunariiin proportie de 0,000044% cu suprafata ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe -0.000039% si cu Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - 0.000034%.Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât dinpunct de vedere floristic cât şi faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea bratuluiSfantu Gheorghe, pe terenuri care nu prezintă o mare importanŃă din punct de vedereavifaunistic, zona fiind una inundabila, mlastinoasa.Din tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 DeltaDunarii, pe amplasamentul studiat si in vecinatate s-au identificat 3 tipuri de habitatecomunitare: 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza regiunilemlastinoase si nisipoase, 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi),3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.Din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentrucare a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zonaamplasamentului este Bombina bombina.Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu aufost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile demamifere identificate in teren au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incatnu vor fi afectate din punct de vedere al numarului de indivizi;Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoareconservativa, nici una dintre ele nefiind incluse in listele de protectie la nivel european şinational;Din numarul de 22 specii de pasari identificate, 3 specii sunt incluse in Anexa 1 a DirectiveiConsiliului 2009/147/EC;Din speciile de păsări enumerate in Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsăricu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-auidentificat 9 specii, enumerate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie;Se impune monitorizarea biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor;Urmare a realizarii activitatii desfasurate in teren, corelat cu datele din literatura despecialitate, se constata ca implementarea proiectului va conduce la pierderi restrânse desuprafete din cadrul ariei protejate. Ponderile acestor pierderi in raport cu suprafata totala atipurilor de habitate la nivelul sitului de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii estefoarte redusa.Speciile de plante identificate nu sunt de cuprinse in anexele Directivei habitate, ale Legii49/2011 in Listele Rosii nationale si internationale sau in Cartea Rosie;Speciile de amfibieni si reptile identificate nu vor fi afectate semnificativ, avand in vedereposibilitatea de migrare catre zonele invecinate similare in care sa pastreaza habitatul lornatural;Mamiferele din zona nu vor fi afectate decat in perioada de realizare a proiectului, acestea nuvor fi afectate decat daca se modifica radical habitatul preferat, ceea ce nu este cazul incadrul acestui plan;Entomofauna –privita in ansamblu nu va fi influentata de constructia pensiuniilor neavandconditii prielnice in aceasta zona;145

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente−−−−−−Toate aceste specii sunt rezistente la impactul antropic ceea ce face ca amplasarea viitoaruluiPlan Urbanistic Zonal sa nu aiba impact asupra populatiilor;Luand in considerare impactul perioadei de constructie si posibilele modificari in structurapopulatiilor de reptile si amfibieni din zona, dupa incheierea lucrarilor, situatia va reveni lanormal, fapt demonstrat si sustinut de prezenta unor astfel de specii in zonele umane;Deşi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil, integritateazonelor protejate este asigurata prin respectarea obiectivelor de conservare şi prinmentinerea coerentei structurii ecologice şi a functiilor acesteia;Ca urmare a evaluarii impactului proiectului in faza de constructie si de operare asuprahabitatelor si speciilor de interes comunitar din perimetrul ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPADelta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe, corelat cu masurile de reducere a impactuluirecomandate, consideram ca implementarea proiectului nu va conduce la afectarea starii deconservare tipurilor de habitat de interes comunitar si nici a siturilor de importantaavifaunistica prezente in zona sau in imediatat vecinatate a amplasamentului;Urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie ” Construire Pensiunituristice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamente”, nu se vainregistra un impact negativ semnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate;In baza celor mentionate anterior, in conditiile aplicarii masurilor de reducere a impactuluiidentificate in prezentul studiu de evaluare adecvata, precum si a altor masuri impuse deautoritatile abilitate prin actele de reglementare, propunem aprobarea implementarii acestuiobiectiv de investitii.In concluzie, se poate afirma ca realizarea proiectului nu va influenta negativ functiile ecosistemelorprezente la nivelul sitului de importanta comunitara si nici a sitului de importanta avifaunistica.146

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteBIBLIOGRAFIEBarnea M., Papadopol C. 1975. Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti;Berca M. , 2000. Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti;Bleahu M. 1998. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti;Botnariuc N., Tatole V. 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Academia Romana, MuzeulNational de Istorie Naturala”Grigore Antipa”, Bucuresti;Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EECCombroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii – fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara;Donita N., Popescu A., Pauca Comanescu M., Mihailescu S., Biris I. A. 2005. Habitatele din Romania,vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti;GAFTA D, MOUNTFORD O. 2000. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Ed.RISOPRINT, Cluj Napoca;Stugren B. 1982. Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti;Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunării;Strategia Deltei Dunării pentru perioada 2011-2015, Guvernul României.UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wcmc.orghttp://maps.biodiversity.rohttp://www.ddbra.ro/Botnariuc N., A.Vădineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. ArsDocendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian).Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c):Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja,Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.DoniŃă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;DoniŃă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse deRomânia şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, Societatea OrnitologicăRomână, ISBN 0600599647.Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National d’HistoireNaturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371.Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museumd’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566.Firă V., Năstăsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie şi metodologii pentru studii ecologice, Ovidius UniversityPress, Constanta;Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. 2, BirdLife International, London;Ionescu V. (1968) – Vertebratele din România, Ed. Acad. RSR, Bucureşti;Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenŃei păsărilor, PublicaŃiile SocietăŃii OrnitologiceRomâne nr. 10, Cluj;Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. SocietăŃii Ornitologice Române, Cluj;147

Studiu de evaluare adecvată- Construire Pensiuni turistice P+1+M Imprejmuire proprietati, organizare de santier si bransamenteNãstase Rãdulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea (Romania).Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. XLVIII, pp. 417–425.Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie aplantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaŃii de ecologie, PI, 1994.Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea.Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mică ilustrată a României, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti;RăduleŃ N. & Stănescu M. (1996) - Contributions à la connaissance des mammifères du sud de la Dobrogea(Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa” , Bucureşti, 36: 373-384;Rudescu L. (1958) - MigraŃia păsărilor, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti;Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. UniversităŃii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003.Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor dinRomânia, Ed. CONPHIS, 2001.Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation – A Handbook ofTechniques. Oxford University Press.RIZA H.J. Drost ,A&W D. Bos, DDNI M.Tudor, 2002, Research for ecological restoration in theDunavat-Dranov region, Danube Delta;Petre Gastescu, Mircea OlteanEcosystems of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve;Ministry of Transport, Public Works and Water Management , 2002, Institute for Inland Water Managementand Waste Water Treatment -Vegetation of the Biosphere Reserve “Danube Delta” with TransboundaryVegetation Map;Ministry of Transport, Public Works and Water Management , 2002, Institute for Inland Water Managementand Waste Water Treatment- I. Munteanu- Soils of the Danube Delta Biosphere Reserve148