<strong>DVI</strong> <strong>WiEN</strong> TRAVEL (http://austriacazare.ro/); Tel.: +43 6991 44 2 44 44; Fax: +40 346 814 003; E-mail: office@austriacazare.roÎn sec.XVII, Împăratul Leopold I avea Aripa Elveţiană legată de Reşedinţa Amalia. Aceastălegătură în stil Baroc Timpuriu s-a construit între 1668-1680 şi s-a numit Leopoldinischer Trakt(Aripa Leopoldină). A fost ocupată de Împărăteasa Maria Teresa în sec.XVIII, iar după moarteaei apartamentele acestei aripi au fost folosite ca săli de stat până la sfârşitul monarhiei. Din 1946 agăzduit biroul Preşedintelui Federal Austriac.În subsolul unei părţi a palatului Hofburg se aflau pe trei nivele pivniţele vinului imperial. Vinulcare a rămas la sfârşitul monarhiei a fost vândut la licitaţie iar locul a fost folosit ca depozitpentru modelele de gips a fântânilor şi monumentelor de pe Ring.Pe parcursul sec.XVIII, Hofburg a fost mărit adăugându-i-se câteva extensii magnifice Baroce,toate proiectate şi începute de arhitectul Curţii, Joseph Bernard Fischer von Erlach. După moarteaarhitectului în 1723, fiul său Johann Emanuel Fischer von Erlach a supravegheat construcţia.Între 1723-1735 a fost construită Biblioteca Curţii, acum Biblioteca Naţională Austriacă, pentru apăstra colecţia impresionantă şi preţioasă de cărţi deţinută de Habsburgi. Sala Mare cu interiorulei Baroc este una din cele mai frumoase de acest fel din lume.La moartea lui Johann Bernard Fischer von Erlach, un alt arhitect pe nume Lukas vonHildebrandt şi-a văzut şansa în carieră. Astfel că, în timp ce fiul arhitectului Fischer continua curealizarea planurilor tatălui său, Hildebrandt a început proiectul la Aripa Cancelariei Imperiale.Totuşi, la cererea expresă a Împăratului, această aripă a fost dată spre terminare lui JohannEmanuel Fischer von Erlach în 1730. După destrămarea Sfântului Imperiu Roman în 1806,cancelaria a fost schimbată în apartamente rezidenţiale pentru familia imperială. De la mijloculsec.XIX ea a fost ocupată de Împăratul Franz Joseph.Sculpturile portalelor sunt de Lorenzo Martinelli şi reprezintă Muncile lui Hercules.Secţiunea centrală conţine Keisertor (Poarta Împăratului) care duce la apartamentele imperiale.La marginea acoperişului se ridică scutul heraldic a Împăratului Charles VI cu vulturul dublupurtând scutul Austriac în culorile roşu, alb, roşu, având deasupra coroana imperială.În 1735 Johann Emanuel Fischer von Erlach a terminat Şcoala de Iarnă de Călărie, apoi sălile debal (Redoutensale) au fost ridicate ca o clădire alăturată. Iniţial folosite pentru recepţiigrandioase, baluri şi alte festivităţi, azi serveşte ca un centru pentru congrese.La începutul sec.XIX Ludwig Montoyer a construit magnifica Sală de Ceremonii, care a fostfolosită de atunci încoace pentru toate evenimentele dinastiei imperiale, azi fiind încă folosităpentru multe din balurile vieneze celebre.La sfârşitul sec.XIX, când a fost demolat vechiul teatru al palatului, Ferdinand Krischner aterminat Michaelertrakt (Aripa Sf. Michael), denumită astfel după biserica pe care o are în faţă,folosind proiectele şi planurile lui Fischer von Erlach. Cu faţada arcuită şi cu domul înalt de 50m, ea domină faţada palatului care dă spre centrul oraşului.La începutul sec. XX, la scurt timp după destrămarea monarhiei, a fost ridicat Neu Hofburg dândspre Heldenplatz. Cu o faţadă monumentală, a fost proiectat iniţial ca parte a unui "forumimperial" mai mare, proiect a lui Gottfried Semper şi Karl Hasenauer. Azi adăposteşte parte aBibliotecii Naţionale şi un număr de colecţii şi muzee.Turul Palatului HofburgSufrageriaÎn timpul Împăratului Franz Joseph această cameră a fost folosită pentru servirea meselorfamiliei. Masa era aranjată conform protocoului care guverna mesele imperiale de la curte; chiarşi o masă restrânsă doar cu membri apropiaţi ai familiei trebuia să urmeze un ceremonial strict alcurţii. Masa era întotdeauna împodobită festiv; în mijloc stăteau vase aurite cu flori, fructe şidulciuri. Împăratul stătea la mijlocul mesei; vis-a-vis stătea adesea un oaspete de onoare, ceilalţioaspeţi fiind aranjaţi în jurul mesei în funcţie de gradul de rudenie sau rang, doamnele şi domniiwww.wien.info14
<strong>DVI</strong> <strong>WiEN</strong> TRAVEL (http://austriacazare.ro/); Tel.: +43 6991 44 2 44 44; Fax: +40 346 814 003; E-mail: office@austriacazare.roalternând.Oaspeţii erau serviţi în acelaşi timp ca şi împăratul care începea imediat să mănânce. Deoaecefelul de mâncare era considerat gata îndată ce împăratul punea jos cuţitul şi furculiţa, şi farfuriileerau imediat luate, împăratul era întotdeauna atent să nu pună jos furculiţa şi cuţitul până când nutermina toată lumea de mâncat.Salonul RoşuMobila şi tapiseriile din această cameră au fost daruri făcute lui Joseph II de către cumnatul său,regele francez Ludovic XVI, care se însurase cu fiica cea mică a Mariei Teresa, MarieAntoinette. Ambii au fost executaţi în timpul Revoluţiei Franceze şi tot ce au avut a fost vândut.De aceea tapiţeriile de aici au o valoare istorică deosebită.Salonul MareCamera de recepţie a împărătesei şi locul unde serveau micul dejun împăratul şi împărăteasa.Picturile cu peisaje evocă dragostea împărătesei pentru natură şi călătorie precum şi dorul eipentru locurile îndepărtate. Statuia de marmură, de Antonio Canova, din fundal reprezintăPolyhymnia, muza greacă a poeziei eroice.Camera BerglO uşă duce la două Camere Bergl a căror pereţi sunt complet acoperiţi de pictură murală din1766, executată de Johann Bergl, unul din pictorii favoriţi ai Mariei Teresa. Pictura muralăreprezintă peisaje exotice.BaiaDupă dressing se află baia împărătesei Elisabeta instalată în 1876. Ea a fost primul membru alfamiliei imperiale care a avut o baie în adevăratul sens al cuvântului. Baia a fost restaurată întoamna anului 2002. Avea o pardoseală cu linoleum, pusă după 1883 iar pereţii erau acoperiţi cuo ţesătură cu model puternic colorat ce reprezenta bujori boboci şi bujori înfloriţi. La stânga seafla vana originală din aramă.Dressing-ul şi Sala de ExerciţiuElisabeta era considerată una dintre cele mai frumoase femei a timpului şi era foarte conştientăde acest fapt. Regimul pentru frumuseţe i-a marcat nu numai rutina zilnică ci şi o mare parte dinviaţa ei. Se cântărea zilnic şi ţinea o dietă pentru a-şi păstra tinereţea. Făcea exerciţii degimnastică în fiecare dimineaţă, ceea ce a scandalizat curtea. Barele prinse la perete se pot vedeaşi azi, ca şi inelele care atârnă de rama uşii. Avea la dispoziţie şi o sală de gimnastică bineechipată.Elisabeta era mândră de părul ei, cu fir gros şi lung până la gleznă şi avea mare grijă de el.Pieptănatul dura 2-3 ore pe zi. Odată pe lună se spăla pe cap cu un amestec de gălbenuş de ou şicognac, procedură ce-i ocupa o zi întreagă.www.wien.info15
Change language