Mic Manual de Analiza a Actiunilor 2011 - Ktrade

MIC MANUAL DE ANALIZAA ACTIUNILOR- www.kmarket.ro -Ultima actualizare: Ianuarie 2011

I. IntroducereInvestitia in actiuni listate la bursa este o activitate complexa. Iar o activitate complexanecesita efort pentru a produce rezultate pozitive. Desigur, mecanismul investitiei in sinenu este complicat: deschiderea unui cont de investitii si lansarea unor ordine decumparare de actiuni sunt proceduri destul de simple. Oricine poate invata mecanismelebursei dupa cateva luni de antrenament.Insa o persoana care invata si cunoaste mecanismele bursei nu devine automat uninvestitor de succes, la fel cum la sah, o persoana care stie regulile jocului nu devineautomat un jucator bun. Este nevoie de pricepere, antrenament, cunostinte teoretice,experienta si putin fler. De altfel, cu cat un instrument financiar este mai complex, cu atataceste elemente devin mai importante.Un depozit bancar, spre exemplu, unul din cele mai simple si mai puternic standardizateproduse financiare, este destul de usor de analizat: evaluam dobanda oferita, oraportam la alte dobanzi din piata si la o serie de indicatori precum rata inflatiei, evaluamrapid riscul de faliment al bancii si am plasat banii.Daca ne dorim castiguri ceva mai mari, atunci apelam la obligatiuni. Deja lucrurile devinputin mai complexe: mai multi parametri de urmarit, formule mai complexe de calcul aldobanzii, riscuri mai multe, eventuale clauze de rascumparare anticipata sau deconvertibilitate, lichiditate si asa mai departe. Alegerea unei emisiuni de obligatiunipentru plasarea banilor nu mai este asa de simpla, dar nici nu ne solicita in moddeosebit.Daca trecem granita instrumentelor cu venit fix si ne uitam la fonduri, analiza devine simai complexa: exista multe tipuri de fonduri, cu obiective, strategii si caracteristici foartediferite. In analiza unui fond intervin studiul structurii activelor, al comisioanelor, alcalitatii societatii de administrare si a celei de depozitare, al performantelor si a moduluide calcul al acestora si al altor elemente similare. Alegerea unui fond la intamplare poateavea consecinte nefavorabile.

In fine, daca dorim sa castigam si mai mult, atunci investim in actiuni. Desi poate nu arparea la prima vedere, experienta ultimilor ani a aratat ca de regula banii la bursa nu sefac foarte usor. Ai ghicit, este nevoie de analiza actiunilor.Nu vreau sa sperii pe nimeni. Analiza actiunilor poate lua foarte multe forme, inclusivdintre cele care sunt destul de simple de invatat si aplicat, dar surprinzator de eficiente;asemenea metode sunt accesibile oricarei persoane, indiferent de nivelul cunostinteloranterioare in domeniu. Desigur, se pot face bani la bursa si cu mai putina analiza; existanoroc, exista fler, exista cate o informatie utila culeasa de printr-un ziar dar nebagata inseama de prea multe persoane. Insa aceste elemente nu sunt disponibile permanent, intimp ce analiza poate fi. In plus, chiar daca alte metode par a da rezultate cand piatacreste, analiza va fi un prieten de nadejde si cand actiunile se opresc din crestereagenerala. Oricare ar fi metodele de investitie aplicate, consider ca analiza actiunilorpoate spori, in orice conditii de piata, performantele obtinute.Materialul ce urmeaza se adreseaza investitorilor cu cunostinte medii spre ridicatedespre investitiile financiare si piata de capital. Nu voi explica in el ce inseamnacapitalizarea bursiera sau la ce se refera capitalurile proprii, si, desi voi prezenta formulesi interpretari pentru diversii indicatori folositi, aceasta nu va fi o prezentare pentruincepatori. Daca esti incepator pe piata de capital, iti recomand sa te opresti aici si saincepi cu inceputul: citeste materialul intitulat "Ghidul Investitorului Incepator" disponibilin mod gratuit pe site-ul www.kmarket.ro, sectiunea "Documentare si Analiza" si/saucartea intitulata "Ghid de Investitii Personale" publicata de kmarket.ro (detalii pe primapagina a site-ului). In fine, materialul se doreste un ghid de analiza a actiunilor aplicabilla situatia concreta din Romania. Acesta a fost redactat pe baza experientei personale sinu preluat la intamplare de prin alte surse.Urmeaza mai multe pagini de principii generale, mai mult teoretice si cam anoste laprima vedere. Nu sari peste ele, pentru ca sunt prezentate cu un motiv – te vor ajuta saintelegi mai bine evolutia actiunilor in piata.

In acest capitol introductiv al prezentului material ma voi referi la o serie de principiigenerale care trebuie avute in vedere de orice investitor. Iar unul din cele mai valoroaseasemenea principii este elaborarea unui sistem propriu de analiza a actiunilor.Exista foarte multe metode, indicatori si strategii de analiza. Nimeni nu le poate invata,cuprinde, testa si aplica pe toate concomitent. Fiecare investitor de succes alege un setde metode si indicatori care i se par utili si care se potrivesc cel mai bine profilului sau.Profilul investitorului este un element foarte important. Nu toti investitorii sunt la fel si, inconsecinta, nu toate strategiile de investitii si cele de analiza vor fi la fel. Desigur, toatalumea vrea sa castige cat mai mult intr-un termen cat mai scurt. Pare ca urmarim, cutotii, acelasi obiectiv. Dar cum ajungem la el?Unele persoane au mai multi bani si isi permit sa cumpere mai multe actiuni diferite sausa piarda o parte mai mare din ei, in timp ce altele dispun de sume mai mici si nu isipermit asemenea lejeritati; unele persoane isi pot permite sa plaseze banii pe perioadede ani de zile si sa astepte linistiti castiguri, in timp ce alte persoane au nevoie sa isimultiplice banii mai rapid; unele persoane au cunostinte suficiente despre piata decapital si o toleranta mai ridicata la risc astfel incat isi permit strategii mai "aventuroase",in timp ce alte persoane tremura la gandul pierderilor din portofoliu si nu isi permit unasemenea lux.In calitate de investitori nu suntem la fel. Asa ca gandeste-te putin la elemente precum:suma de bani pe care vrei sa o investesti si eventualele sume investite ulterior; perioadape care vei plasa banii; nivelul de efort si timpul pe care il vei dedica urmaririi investitiilorsi analizei; nivelul cunostintelor tale despre investitii si efortul pe care il vei dedicaimbunatatirii acestora; toleranta la risc; alte elemente pe care le consideri utile.Tine cont de aceste elemente atunci cand analizezi actiuni si stabilesti o strategie deinvestitii. Ceea ce pare sa functioneze pentru un coleg, un vecin, un amic sau un unchide la Constanta s-ar putea sa nu te ajute si pe tine; ceea ce suna interesant intr-unarticol de ziar, pe un site internet sau intr-un raport de analiza s-ar putea sa sedovedeasca o alegere mai putin inspirata; brokerul tau s-ar putea sa se mai insele si eldin cand in cand.

Si daca tot vorbim de profilul investitorului, o mica avertizare: acest material nu vaacoperi toate metodele de analiza posibile. De fapt, ceea ce voi prezenta in capitoleleurmatoare sunt doar o serie de metode pe care eu le consider utile – deci, nu neaparatcele mai utile pentru tine, insa suficient de interesante pentru a fi luate in calcul. Poatenu vei fi de acord cu unele interpretari, principii, idei sau metode prezentate in acestmaterial; nu te speria. Analiza este atat o stiinta exacta, cat si un fel de arta. Asa camaterialul ar trebuie sa iti ofere cel putin cateva idei si abordari noi pe care le potiincerca.Aici ajungem la un alt principiu de baza: nu te lua dupa o singura opinie. Cauta cat maimulte informatii, articole si opinii despre o actiune, evalueaza-le cu atentie si hotarastetesingur. Gandeste-te la urmatorul lucru: daca cineva ar fi descoperit o metoda infailibilade a prognoza evolutia actiunilor, atunci acea persoana probabil ar sta la acest momentlinistita acasa acumuland milioane de dolari din tranzactiile proprii si nu si-ar da cuparerea prin ziare, rapoarte, site-uri sau emisiuni TV. Nu exista o asemenea persoana sinici o metoda care sa nu dea gres niciodata. Nu zic ca aceste opinii sau surse deinformare nu sunt importante sau utile, ci doar faptul ca trebuie tratate cu atentie.In plus, daca s-ar fi descoperit cumva un sistem 100% eficient de a prognoza evolutiaactiunilor, atunci s-ar ajunge la o situatie absurda: incet, incet utilizarea sistemului s-arextinde, toata lumea l-ar folosi pentru a face tranzactii fara greseala si a impinge toateactiunile spre o valoare "corecta" (oricare ar fi aceea); cum sistemul ar fi infailibil, oriceabatere de la valoarea "corecta" a unei actiuni ar fi sesizata si ar disparea imediat; toateactiunile s-ar tranzactiona la valori "corecte" cunoscute de toata lumea, iar notiunea dejoc bursier in sine ar disparea. Din fericire acest lucru nu se intampla.Nu pare usor sa iti construiesti un sistem propriu de analiza. Daca nu ai o experientafoarte mare, un asemenea proiect iti poate parea chiar foarte indepartat. Insa nu estedeloc greu. Vei gasi multe idei si directii in capitolele urmatoare ale acestui material. Maimult, retine ca un sistem de analiza trebuie sa fie dinamic: pornesti de la ceva simplu iarapoi il vei imbunatati permanent cu idei, indicatori si analize noi; vei testa permanentabordari noi; te vei documenta permanent in presa si literatura de specialitate si veischimba permanent pareri cu alti investitori, cu brokeri si analisti. Numai asa iti poti

perfectiona continuu strategia de investitii. Pentru ca intr-adevar ai nevoie de o strategie.Investitiile la intamplare nu dau niciodata rezultate consistente in timp.In fine, o ultima idee: investitia la bursa nu este un joc, desi termenul este folosit adesea(l-am folosit si eu mai sus). Preturile actiunilor si evolutia acestora se bazeaza pemecanisme economice destul de exacte. Din fericire, aceste mecanisme ne ofera dinstart circumstante favorabile: preturile actiunilor, in medie si pe termen lung, cresc.De ce se intampla acest lucru? Pentru ca preturile actiunilor reflecta performanteleprezente si viitoare ale firmelor care le-au emis, deci pana la urma, ale economiei uneitari. Iar economia, in medie si pe termen lung, creste.Aceasta se intampla datorita progresului (tehnic si nu numai), pe masura ce sedescopera metode mai eficiente de a produce bunuri sau a presta servicii,productivitatea creste, firmele infloresc, apar firme noi si domenii noi, etc. Nu intru indetalii de teorie economica acum, dar ideea merita retinuta. Investitia la bursa nu esteun joc cu suma nula, deci castigul unui investitor nu reprezinta automat pierderea altuia;pe termen lung si in medie toata lumea castiga, iar acest castig generalizat este finantatde cresterea economica. Desigur, exista si reversul medaliei. Dupa cum probabil stii, inmod inevitabil apar si pierderi (tine cont ca am folosit foarte des cuvintele “pe termenlung” si “in medie” in paragrafele de mai sus legate de cresteri).Deci, pornim din start intr-o cursa care pe termen lung este castigatoare. Sigur, puteminvesti azi in actiuni si reveni dupa 5-10-20 de ani pentru a calcula castigurile obtinute.Insa, intre timp se intampla multe: economia creste, dar unele firme (sau unele sectoareintregi) pot disparea; ciclurile de crestere, stagnare si descrestere ale diverselor firmedifera; in activitataea oricarei firme sau a orcarui sector apar evenimente, tendinte siabordari noi, atat pozitive cat si negative. Din acest motiv este nevoie de analiza.Dupa aceasta poate prea lunga introducere, sa intram in lucruri concrete. Analizaactiunilor se poate exprima in mod concret in termeni foarte simpli. Aceasta trebuie doarsa raspunda la trei intrebari elementare: ce actiuni cumparam? cand cumparam? si candvindem? Fiecare din cele trei intrebari are importanta ei, si va fi tratata separat incapitolele urmatoare.

II. Ce cumparam?Am analizat asteptarile proprii, ne-am evaluat toleranta la risc, cunoastem ce sume vremsa investim si pe ce perioada: ne-am stabilit propriul profil de investitor si avem o ideegenerala despre ce vrem sa obtinem din investitia la bursa. Cum procedam maideparte?Sunt zeci de actiuni listate la cota bursei, si inca vreo cateva mii pe langa. Pe care lealegem pentru a investi? La modul ideal ar trebui sa cunoastem in detaliu indicatori,preturi, grafice, rezultate, stiri si opinii despre toate actiunile listate din Romania, pentrua le putea alege pe cele mai bune, si apoi pentru a investi in ele cand sunt indepliniteanumite conditii.Insa nimeni nu poate tine evidenta unui asemenea volum de informatie, iar o asemeneaincercare ar fi complet nepractica si ineficienta. Desigur, vei spune, poate s-ar puteaconstrui un sistem informatic ce ar putea sa includa toate aceste actiuni impreuna cu totiindicatorii lor, sistem care sa semnalizeze automat firmele cele mai bune si conditiilepropice pentru a investi.Insa, dupa cum spuneam in primul capitol, nu s-a descoperit inca o metoda infailibilapentru a castiga bani din actiuni, iar o metoda care sa se bazeze exclusiv pe procesareautomata este si mai putin probabila. Desigur, sistemele informatice sunt foarte utile,dupa cum vom vedea, insa ele nu inlocuiesc analizele, corelatiile si estimarile propriifacute de investitor.Rezulta deci ca atentia investitorului trebuie sa se concentreze pe un numar mairestrans de actiuni din totalul celor disponibile, pentru ca activitatea de analiza sa fieeficienta. Care sa fie aceste actiuni? Cum le alegem? Propun trei directii:1. Idei de actiuni pentru investitie din ziare si rapoarte, sau recomandari aleanalistilor, brokerilor sau altor investitori;2. Topuri si cautari de actiuni dupa diverse criterii;3. Lista de actiuni favorite.

Sa le prezentam pe fiecare in parte.Este clar ca un investitor nou-intrat pe piata nu va sti de la inceput in ce actiuni sainvesteasca, astfel incat va trebui sa porneasca de undeva. Asa ca nu strica nimanui saciteasca cu regularitate presa financiara, sa urmareasca rapoartele de analiza publicatede diverse societati de brokeraj sau de analiza, sa se consulte cu brokerul propriu sausa schimbe idei cu alti investitori pe forumuri de discutii sau in intalniri directe. In ziareapar articole despre firme care incheie parteneriate noi, lanseaza produse noi sau obtinrezultate financiare neasteptat de bune; prin rapoarte si pe pagini web se prezinta inmod detaliat oportunitati de investitie impreuna cu recomandarile analistilor; brokerulpoate avea idei bune pe baza experientei sale si a colegilor sai, iar alti investitori aduc lamasa de discutii multe pareri stranse din tot atatea surse.Asemenea abordari si informari sunt utile pentru toate tipurile de investitori, de la ceiincepatori pana la cei foarte experimentati. Dupa cum spuneam, nimeni nu poateprocesa in mod individual informatiile legate de toti emitentii din piata, asa ca orice ideinoi de actiuni pentru investitie sunt binevenite.Aici e bine sa nu faci o greseala: deocamdata suntem la capitolul “ce cumparam?”, deci,la selectia actiunilor. Cumpararea efectiva este pasul doi, tratat la capitolul “candcumparam?”. Cu alte cuvinte, toate ideile de investitii luate din presa sau rapoarte, saude la brokeri, analisti si investitori sunt deocamdata doar idei, nu si recomandari deinvestitie. Toate aceste idei sunt puse bine si vor fi apoi analizate in etapa a doua, cea aanalizei efective; multe din ele vor ramane la stadiul de idei si nu se vor transformaniciodata in investitii. Ajuns la acest punct e bine sa iti reamintesti pasajele din primulcapitol in care povesteam ca nu este bine sa te iei dupa o singura sursa atunci candhotarasti sa investesti intr-o actiune.Sa continuam. Folosind sursele mentionate, investitorul incepator isi va forma o lista deposibile investitii (retine, “posibile”), iar investitorul avansat va gasi permanent idei noi deinvestitii (retine, “idei”) pe care poate nu le-a luat pana atunci in considerare din lipsa deinformatii sau datorita faptului ca nu a facut anumite corelatii intre informatiile disponibile.

Am acoperit primul punct din lista de mai sus – idei de actiuni pentru investitii din altesurse. Sa mergem mai departe: topurile si cautarile de actiuni (numite si “screener”-e)pot fi si ele instrumente foarte utile in selectia actiunilor. Eu ma uit, spre exemplu, lafiecare sfarsit de saptamana pe topul celor mai mari cresteri de pret din saptamanaanterioara la bursa de valori. In acest mod reusesc sa depistez uneori in faze incipientetendinte crescatoare noi ale unor actiuni pe care poate pana atunci nu le urmaream cuatentie. In acest mod obtin idei noi de investitii, iar daca etapa ulterioara de analiza imiconfirma posibilitatea continuarii trendului, atunci investesc.Alte topuri interesante sunt bazate pe alti indicatori: topul celor mai “ieftine” actiuni prinprisma P/E si/sau P/B poate fi un bun punct de pornire; apoi se pot face topuri pe bazade indicatori de analiza fundamentala: topul emitentilor cu cea mai mare rata deprofitabilitate, topul emitentilor cu cea mai mare rata de crestere a profiturilor, topulemitentilor cu cel mai mare randament din dividende, etc. Din punct de vedere alparametrilor legati de tranzactionare, pe langa topul cresterilor, se mai pot face tot felulde topuri legate de lichiditate (cresterea lichiditatii pe un emitent care pana atunci setranzactiona mai putin este intotdeauna un semn bun), de capitalizare, de indicele beta,etc.In fine, pe langa topuri se pot face si tot felul de cautari. Eu mai caut, de exemplu,actiunile care, dupa ce au inregistrat un minim intr-o anumita perioada prestabilita(ultima luna de exemplu), au crescut apoi cu cel putin 10%; aceasta abordare poate daidei de investitie cu privire la actiuni care au incheiat un ciclu descrescator si au intrat peun trend crescator (retine, in continuare vorbim doar de idei de investitie; mai sunt multede facut pana la investitia efectiva). Pot fi si abordari combinate – cautarea actiunilorcare au crescut cel mai mult in ultima saptamana dar care au cele mai mici valori de P/Esi cele mai mari valori de profitabilitate, de exemplu.Manipularea datelor se poate face in foarte multe moduri, iar exemplele de mai sus suntdoar cateva idei. La partea legata de topuri si cautari se cere folosit un sistem informatic;altfel, procesarea manuala a datelor poate deveni laborioasa, dar nu imposibila (aceastase poate face mai usor manual pe sub-seturi de actiuni, spre exemplu doar pe actiunilede la categoria I a BVB, sau doar pe actiunile dintr-un anumit domeniu de activitate).

Mai departe, sa trecem si la a treia directie de selectie a actiunilor pentru investitie: listafavorita de actiuni. Orice investitor are o asemenea lista; aceasta contine actiuni pe careinvestitorul respectiv le considera interesante din diverse motive: performante bune intrecut, potential ridicat, subevaluare, evenimente importante curente sau asteptate, oapreciere a managementului si/sau a afacerii, rezultate financiare bune, dividende mari,etc. Acestea sunt actiuni pe care investitorul le urmareste in mod regulat, este la curentcu ultimele evolutii si preturi din piata ale acestora, citeste articole legate de acestea dinpresa, ba chiar le mai si contacteaza telefonic din cand in cand sau participa la adunarigenerale ale actionarilor. Lista se creaza pornind de la primele doua metode de selectiea actiunilor si cuprinde de regula actiuni “testate” de investitor prin investitii trecute.Avand la dispozitie o asemenea lista de actiuni (si presupunand ca ai ales in maremasura actiuni cu potential), vei fi intotdeauna pregatit sa investesti in cate o actiunebuna atunci cand apare oportunitatea. Desigur, lista nu este statica: aceasta seimbunatateste permanent, dar nu numai in sensul extinderii cu actiuni noi; uneoriconstati ca actiuni pe care le-ai inclus de mult timp la “favorite” incep sa nu mai confirme,sau poate nici macar nu au confirmat vreodata. Nu te mai agata de ele si lasa-le sa cadain dizgratie.Cat de mare sa fie lista? Probabil cel putin cinci actiuni, si nu mai mult de 20. Inca oobservatie: lista de actiuni favorite nu inseamna ca actiunile din lista sunt singurele pecare le vei urmari si analiza, ci doar faptul ca acelea sunt cele pe care le vei urmari sianaliza in mod regulat si cu mai mare atentie. De altfel, ideile de investitii din alte sursesi topurile de actiuni dupa diverse criterii (metode de selectie prezentate anterior)furnizeaza permanent idei de investitii noi, tocmai pentru a nu te lasa sa cazi in capcanaanalizei si investitiei in aceleasi actiuni mereu, adica cele din lista cu favorite.Ai terminat cu selectia si ai deja o lista de actiuni pe care, din diverse motive, incepi sa lestudiezi. E bine sa separi procesul de selectie de cel de investitie: nu te avanta sainvestesti imediat in toate actiunile pe care le “descoperi” - nu tot ce zboara se mananca.E bine sa faci permanent descoperiri noi, dar trebuie sa investesti numai dupa ce ai siconstatat ca acest lucru se justifica, prin analiza.Si cu aceasta intram in miezul problemei, adica in analiza actiunilor – Cand cumparam?

III. Cand cumparam?Am selectat cateva actiuni din marea lista de actiuni tranzactionate in Romania sisuntem pregatiti sa investim. Dar cand cumparam? Mai intai, sa mai trecem in revista oserie de principii, pentru ca, asa cum am vazut, investitiile financiare se bazeaza pemecanisme economice, si e intotdeauna recomandabil sa ai o idee despre ele.Ce este pretul unei actiuni? De ce o anumita actiune se tranzactioneaza la 1,5 lei si nula 2,5 sau 5,8? “Cerere si oferta”, vei spune, dar nu este suficient. Pretul unei actiuni seformeaza in urma unor mecanisme mult mai complexe.La nivel teoretic parerea cea mai larg acceptata este ca pretul curent al unei actiunireflecta asteptarile investitorilor cu privire la performantele viitoare ale emitentuluiacestora. Ce inseamna aceasta? La modul cel mai simplu investitorii cumpara oriceactiune pentru dividende, asa cum se cumpara o obligatiune pentru dobanzi (retine,discutam la nivel de teorie financiara, nu te gandi neaparat la piata de capital dinRomania dominata inca de speculatori, sau la economia Romaniei caracterizata prinprofitabilitate redusa a firmelor la nivel national).Desigur, sunt actiuni care au pierdere si nu dau dividende; pentru acestea investitorii iauin calcul perioadele viitoare in care firma se va redresa si va obtine profituri. Sunt si firmecare desi au profituri (unele chiar mari), nu dau dividende; pentru acestea investitorii iauin calcul perioadele viitoare in care firma va incheia etapa de crestere acceleratacaracterizata de un necesar ridicat de fonduri pentru investitii, si va da dividende.Deci, pretul curent al unei actiuni include estimarile cu privire la performantele viitoare(dividende, profituri, venituri). Orice modificare in activitatea firmei (contracte noi,rezultate sub sau peste asteptari, etc) care poate duce la schimbarea acestor estimariduce si la schimbarea pretului actiunilor in piata si astfel pretul variaza continuu, nu stape loc (desigur mai intervin si alti factori: cerere si oferta, “zgomotul” tranzactiilor zilnice,etc).

Pretul se leaga de dividendele viitoare; dividendele vin din profituri; profiturile vin dinvanzari (venituri); vanzarile se obtin pe baza productiei sau activitatii proprii; activitatea eare la baza active; activele se obtin din credite si capitaluri. Lucrurile incep sa se lege.Putem gasi astfel metode de analiza si indicatori care sa lege cumva toate acesteelemente (si multe altele) si care sa ne ofere o idee despre un pret “corect” sau “normal”pe care ar trebui sa il aiba o actiune pe baza estimarilor viitoare; astfel, putem gasi oexplicatie pentru faptul ca pretul unei anumite actiuni trebuie sa fie la un moment dat injur de 1,5 lei, si nu 2,5 sau 5,8.Mai departe este clar ce ai de facut: compari pretul din piata cu acest pret “corect” sihotarasti ce si cum: daca pretul din piata e mai mic – cumperi, daca e mai mare – vinzi.Simplu. De altfel, pentru multe din metodele folosite nici macar nu trebuie sa estimezi inmod exact acest pret “corect” – e suficient sa ajungi la concluzia ca pretul in piata e subacesta (actiunea e subevaluata, deci e timpul sa cumperi) sau deasupra lui (actiunea esupraevaluata, deci e timpul sa vinzi).Partea interesanta este ca nu s-a descoperit inca o metoda unanim acceptata pentruevaluarea acestui pret “corect”. Exista abordari, strategii si metode foarte diverse, careconduc la rezultate oarecum diferite. Din acest motiv o actiune va fi intotdeaunaconsiderata atat prea ieftina (de cei care cumpara in speranta unei cresteri) cat si preascumpa (de cei care vand considerand ca pretul nu poate decat sa scada) la acelasimoment (evident apare foarte des si situatia in care una dintre parti – cumparatorii sauvanzatorii, isi schimba strategia pe piata sau pur si simplu este mai putin informatasi/sau atenta la indicatori, sti atunci cumpara sau vinde in necunostinta de cauza).Poate te gandesti ca acestea sunt elemente cam depasite sau neaplicabile in practica.Nu este nevoie sa fii neparat de acord cu principiile de mai sus (ele oricum vor functionasi fara acordul cuiva) si nici macar sa le cunosti in detaliu. Poti utiliza metodele deanaliza ce vor fi descrise in capitolele urmatoare si fara a da atentie acestor principiigenerale, insa am considerat ca o prezentare a lor te poate ajuta.Insa din ideile si principiile de mai sus se desprind si principalele metode de analiza aactiunilor:

1. Analiza Fundamentala2. Analiza Tehnica3. Actvitatea proprie de cercetareDin nou, sa le luam pe rand.Analiza fundamentala se ocupa cu studiul si estimarea acelor indicatori care oferavaloarea “corecta” a unei actiuni, adica tinta la care estimam ca trebuie sa ajunga pretulactiunii la bursa (sau macar determinarea nivelului de de sub- sau supra-evaluare a uneiactiuni); acesti indicatori permit practic o evaluare a valorii si potentialului unei afaceri, oraportare a acestei valori la valori ale altor afaceri similare, si o analiza a modului in carepiata evaluaeaza aceasta valoare a afacerii (prin pretul actiunii) pentru a lua in final odecizie de cumparare, vanzare sau asteptare. Acest tip de analiza se bazeaza inprincipal pe raportarile financiare ale firmei, si pe o lunga lista de indicatori calculati pebaza acestora.Analiza tehnica se ocupa cu studiul modului in care pretul va ajunge la valoarea sa“corecta”, adica a tendintelor si modelelor de evolutie viitoare a pretului in piata raportatela tendinte si modele trecute. Acest tip de analiza se bazeaza in principal pe studiulgraficelor preturilor si volumelor actiunilor, si a multor indicatori (in principal tot grafici)calculati pe baza acestora. La acest capitol as aduga si diversi indicatori numericicalculati pe baza acelorasi date, precum indicatorii legati de rentabilitate si risc.Analiza fundamentala si cea tehnica sunt principalele directii de analiza. Insa laaceastea eu as mai adauga una, la fel de importanta: activitatea proprie de cercetare.Aceasta (alaturi de elemente din primele doua) iti ofera indicatii cu privire la schimbarilecare pot interveni in activitatea firmei, si care pot modifica estimarile cu privire laperformantele viitoare si implicit valoarea “corecta” a pretului. Ce inseamna pe scurtaceasta activitate de cercetare? Un mic exemplu deocamdata: faptul ca participi la oadunare generala si afli despre un posibil contract nou al unui emitent, contract ce poatedubla vanzarile firmei, nu se incadreaza neaparat nici la analiza tehnica, nici la ceafundamentala. Aceasta informatie nu reiese nici din bilanturi si nici din graficelepreturilor. Ai obtinut o informatie, pe care apoi urmeaza sa o analizezi si sa o aplicicumva. Voi intra in detalii mai tarziu.

Exista investitori care prefera cu predilectie analiza fundamentala, si investitori care oprefera pe cea tehnica (desigur, exista si investitori care nu prefera nici un tip de analiza,dar prezenta lor pe piata este de regula limitata in timp datorita pierderilor acumulate).Eu utilizez o abordare combinata a acestora, si consider ca numai astfel se pot obtinecele mai bune rezultate.Si atunci, cand cumparam? Cand consideram ca actiunea este subevaluata, adica pretuldin piata este sub pretul pe care noi il consideram “corect” (concluzie la care am ajunspe baza analizei fundamentale) Si cand consideram ca pretul din piata se indreapta indirectia atingerii acestui pret “corect” (concluzie la care am ajuns pe baza analizeitehnice) Si cand avem si alte opinii de la analisti, brokeri si investitori, precum si alteinformatii utile care arata aceeasi directie de evolutie a pretului (din activtatea proprie decercetare).Inca o idee importanta: am insistat pe faptul ca nu e bine sa te iei dupa o singura opinie.La fel, nu e bine sa te bazezi exclusiv pe un singur indicator sau pe o singura metoda deanaliza atunci cand investesti intr-o actiune. Trebuie sa iti definesti un sistem de analiza,dupa cum am mai spus. Gaseste o opinie, recomandare, metoda de analiza sau unindicator care sa iti indice o posibila investitie (deci, un “declansator” al investitiei) iarapoi confirma aceata ipoteza initiala cu cat mai multi indicatori aditionali. Daca lucrurilese leaga si cat mai multi indicatori indica aceeasi directie (niciodata nu o vor face toti),atunci actioneaza si cumpara (desigur, la modul ideal folosesti metode si indicatori lacare nu s-au gandit prea multi investitori, si “descoperi” oportunitati care nu au fost incavalorificate de marea masa de investitori); daca tabloul este amestecat, cu multeelemente pro si contra, atunci fii mai precaut.Ei bine, cu aceasta am cam finalizat partea mai teoretica a acestui material. Incontinuare intram in detalii concrete legate de metode si indicatori de analiza.

IV. Analiza fundamentalaIn continuare sa trecem de la teorie la practica. Am ales din diverse motive catevaactiuni si incepem sa le analizam pentru o potentiala investitie. Sa alegem o actiune dinlista si sa incepem cu analiza fundamentala pentru a stabili daca actiunea meritacumparata sau nu. Concret, la ce ne uitam?Eu incep cu ultima raportare financiara trimestriala. Dupa cum am spus, profiturile au oimportanta capitala. Asa ca in primul rand ma uit pe profiturile acumulate de la inceputulanului pana in prezent. Cifra in sine nu imi spune nimic, insa apoi incep sa o compar cudiverse alte lucruri: cu profitul obtinut pe intreg anul trecut, cu profitul obtinut pe perioadasimilara a anului trecut, cu profiturile obtinute pe ani mai vechi decat anul trecut, cuprofitul obtinut pe ultimele patru trimestre.Incerc sa pozitionez activitatea curenta a firmei si sa raspund la intrebarea: cat deeficienta este aceasta firma? Sau, mai concret, care este cresterea eficientei sautendinta de evolutie a eficientei acestei firme? Cele mai recente profituri (sau pierderi) sealiniaza la o tendinta in derulare sau reprezinta o exceptie (atat in sus, cat si in jos) ?Oare cele mai recente rezultate pot influenta pretul in piata ?Teoretic, o firma care nu obtine profituri practic nu isi indeplineste scopul pentru care afost constituita. Ma intereseaza atunci sa incerc sa estimez si sa prevad profiturile firmei(deci eficienta sa economica si financiara) pentru a putea, pe baza lor, sa estimez si saprevad evolutia pretului actiunilor. Dupa cum am vazut intr-un capitol precedent, teoriaspune ca pretul actiunii incorporeaza (sau este legat de) profiturile generate de firma.Mai departe, profiturile sunt raportate la venituri prin rata de profitabilitate (profit net/venittotal). Ceea ce ma intereseaza este sa vad o rata de profitabilitate pozitiva, relativnormala si in crestere. Sa le luam pe rand.O rata de profitabilitate pozitiva este importanta. Daca avem pierdere inseamna ca firmanu traverseaza o perioada prea buna din diverse motive (la nivel operational, financiarsau exceptional) si aceasta situatie reprezinta un semnal de alarma (daca perioada depierdere se prelungeste) sau o oportunitate (daca pierderea reprezinta doar o exceptie).

Mai departe, ma intereseaza o rata de profitabilitate “normala”, nu un profit postat deforma in bilant. Aici avem o problema mai generala in Romania, unde la multe firme ratade profitabilitate efectiva este departe de rata rezonabila ce ar fi putut fi obtinuta de firmasau sectorul respectiv. Acest lucru se intampla din diverse motive – reglementari fianciarcontabile aberante, interesul firmelor de a plati mai putin impozit, etc.Exista o analiza interesanta care se poate face pentru firmele cu pierderi sau cuprofitabilitate sub potential, pentru a estima un profit “normal” sau “rezonabil” si a il folosiapoi in calcule ulterioare de P/E sau evaluare; presupunem ca situatia in care firma estepe pierderi este doar temporara si va fi remediata in timp, daca firma este serioasa sisolida. In acest caz putem calcula o rata de profitabilitate “normala” si utiliza profiturileastfel estimate in calcule legate de P/E, de comparatii cu alte firme, etc. Ce este o rata“normala”? Eu merg de exemplu pe finance.yahoo.com, la “Industry” si “Industrybroswer” si obtin ratele medii de profitabilitate sectoriale si pe industrii din America, asaca referinta generala. In lipsa de altceva mai bun se poate merge si pe o rata deprofitabilitate estimata empiric in jurul a 10-15% - mai mare pentru sectoare din servicii(15-20%) si mai mica pentru sectoare industriale (8-12%). Aplicand o rata deprofitabilitate estimata printr-una din modalitatile de mai sus la veniturile totale ale uneifirme cu pierdere (sau cu rezultate sub asteptari) se pot face estimari cu privire la un pret“corect” al firmei in situatia in care contextul actual nefavorabil (speram temporar) alacesteia va fi depasit. Iata un calcul pe care nu multi il fac, si care poate oferi un avantajcompetitiv.Mai departe ma intereseaza o crestere in timp a profiturilor si a profitabilitatii. Rata decrestere a profiturilor este esentiala pentru ca aceasta genereaza in mod direct ocrestere a pretului in piata. Aici ajungem la unul din cei mai utili indicatori de analizafundamentala – indicele P/E (pret/profit pe actiune, sau price/earnings ratio). Teoreticacesta arata durata de recuperare (in ani) a investitiei intr-o actiune prin profiturilegenerate de aceasta (la modul ideal in care toate profiturile ar fi distribuite sub forma dedividende si nu ar exista impozite).Insa indicele nu este util neaparat din acest motiv, ci din altul: acesta aduce la acelasinumitor actiuni diferite. Dupa cum probabil nu mai trebuie explicat, o actiune cu un pretde 2 lei nu este neparat mai ieftina decat una cu pretul de 5. De altfel, preturile in sine nu

ne spun nimic – trebuie sa le aducem la un numitor comun cumva, iar acest lucrul ilputem face cu P/E. Cum se interpreteaza indicele?Valori mici indica subevaluare, valori mari indica supraevaluare. Dar cat de mic este“mic” si cat de mare e “mare”? Intr-o aproximare foarte grosiera putem considera cavalori intre 0 si 5 arata o actiune puternic subevaluata, valori intre 5 si 10 arata o actiunerelativ subevaluata, valori in jur de 10-15 arata o actiune relativ corect evaluata de piatasi valori peste 15 arata o actiune supraevaluata (valorile negative sunt irelevante).Retine, insa, ca aceasta este o evaluare foarte grosiera, ce trebuie folosita doar asa caprima observatie – daca analiza ar fi asa de simpla, atunci ar face-o toata lumea. Inpractica, se folosesc metode mai rafinate.O idee este sa raportam valoarea calculata pentru un anumit emitent la valoarea mediea P/E pe o anumita industrie sau pe un intreg sector. Daca firma noastra are o valoaremai mica decat cea sectoriala, atunci putem trage concluzia ca e subevaluata si pretulva tinde sa creasca pentru ca P/E sa ajunga la medie, deci cumparam. Daca valoarea emai mare decat media, atunci actiunea pare supraevaluata, deci vindem.Ce valori medii folosim? Discutia este mai ampla (de altfel, numai discutia despreprofituri si P/E cred ca poate umple cu usurinta zeci de pagini). Mai intai trebuie saevitam situatia in care comparam mere cu pere. Un indice P/E al unei banci nu se vacompara cu un indice al unei fabrici de sosete pentru a vedea care din cele doua estesubevaluata fata de cealalta. Firme din sectoare diferite au capacitate diferita de agenera profit. Deci, comparam banci cu banci si firme de soseste cu firme de sosete(sau, macar banci cu firme de asigurari – deci acelasi sector, si firme de soseste cufirme de perdele).Apoi, ce medii sectoriale folosim? Eu ma uit si pe mediile din SUA (aceeasi sursa deinformare de pe yahoo), insa doar asa ca idee generala. Economia Americii este diferitade cea a Romaniei si atunci si mecanismele economice sunt usor diferite. O paranteza:economia Americii (si de fapt orice economie dezvoltata) nu este neaparat “mai buna”decat cea a Romaniei din toate punctele de vedere; exista plusuri si minusuri. Unelesectoare economice din Romania au un potential de crestere si de profitabilitate maimare decat in America datorita nivelului redus de dezvoltare si de concurenta pe sector,

iar de aici rezulta si un randament in piata al actiunilor mult mai bun. Aceasta inseamnaca ratele de crestere ale unora din firmele romanesti (spre exemplu bancile) sunt multmai mari decat cele din America sau din alte tari dezvoltate; la noi trebuie recuperat indecalaj major fata de economiile dezvoltate, si atunci firmele din unele sectoare crescrepede si obtin si rate de profituri mari cu ocazia aceasta.Tine cont de acest aspect, pentru ca putem considera ca indicii P/E din Romania pot fi,in unele sectoare, mai mari decat cei din alte tari dezvoltate, sau chiar din alte tari dinEuropa de Est, cu economii mai stabile. Apoi, indici P/E care acum par mari, la anul vorparea foarte mici la acelasi pret al actiunii, datorita ratelor ridicate de crestere a profitului– descopera aceasta oportunitate inainte sa o faca altii. Spre exemplu: daca profiturileunei firme cresc intr-un an cu 50%, atunci, considerand ca pretul actiunii sta pe loc,indicele poate scadea de la, sa spunem, 20 (o valoare destul de mare), la vreo 13 – ovaloare foarte atragatoare (consideram ca pretul sta pe loc). Este foarte important saestimam profiturile viitoare – vom intra in detalii putin mai tarziu.Pana atunci, nu strica sa ne uitam si pe niste medii sectoriale mai apropiate de situatianoastra. Paginile web ale burselor din Cehia, Ungaria si Polonia ofera asemenea mediiprin diverse rapoarte (dar acestea sunt destul de greu de gasit, trebuie sapat). In fine, oraportare buna este si la mediile sectoriale (sau media generala) de la BVB.Pana la urma, analiza poate fi simplificata putin: daca analizam o banca, atunci calculamindicii P/E pe toate bancile listate (in Romania) si vedem cum se situeaza banca aleasade noi – este subevaluata sau supraevaluata fata de celelalte? In fine, o ultima mentiunepe acest subiect: cand calculez mediile sectoriale ale P/E, eu folosesc medii aritmeticesimple.Am tot vorbit de comparatii intre indici P/E, dar sa revenim putin la calcule: ce datefolosim? Exista multe moduri de calcul. Ideal, indicele trebuie calculat cu date cat maiproaspete. La pret e simplu – ultimul pret din piata. Dar la profit? Mai intai, evita ogreseala comuna: indicele se calculeaza numai cu profituri anuale deci pe perioade de12 luni, nu pe 3, 6 sau 9 luni. Poti incepe cu profitul pe anul trecut, dar acesta este deja“uzat”. La ratele de crestere pe care le au unele firme, profitul pe anul trecut ar putea fichiar nerelevant.

Avem nevoie de date mai proaspete. Modul de calcul care imi place cel mai mult este cuprofiturile pe ultimele patru trimestre disponibile. Daca suntem in luna august, deci avemraportarea la trimestrul II pe anul curent, atunci adunam profitul pe primele douatrimestre din anul curent cu cel de pe ultimele doua trimestre din anul trecut si obtinemcele mai proaspete date posibile pentru P/E – valoarea va fi mai relevanta.Indicele astfel calculat ne permite sa evaluam pozitia curenta in piata a firmei. Dar noivrem sa facem si previziuni, adica sa vedem cum va evolua pretul. Si atunci avemnevoie si de date viitoare, ca de exemplu profiturile estimate pe intreg anul in curs.Aceste estimari se pot face in mai multe moduri: fie folosind profitul din bugetul devenituri si cheltuieli (BVC), fie extrapoland profiturile inregistrate pe anul in curs.Sigur, tentatia imediata este sa aplicam o metoda mecanica. E simplu sa luam profituldin BVC, dar cat de siguri suntem ca acesta va fi atins? Aici ne ajuta un indicator numitnivel de indeplinire a bugetului sau nivel de incadrare in buget (calculat ca raport intreprofitul realizat si profitul bugetat intr-un an, de exemplu). Cum se situeaza, in aniitrecuti, profiturile efectiv obtinute fata de cele bugetate? Cum se situeaza profiturileobtinute pe trimestrele din anul curent fata de profitul bugetat pe acest an? Firma stie deregula sa isi bugeteze in mod corect veniturile si profiturile? Daca da, atunci putem folosilinistiti valorile din BVC, daca nu, atunci cautam alta metoda.Discutia trebuie detaliata si atunci cand extrapolam profiturile obtinute pe anul in curspentru a obtine valori pe tot anul. Si aici tentatia imediata este sa aplicam o metodamecanica: daca avem profiturile pe primele doua trimestre atunci le inmultim cu 2 pentrucele pe intreg anul, daca avem profiturile pe trei trimestre, atunci le inmultim cu 4/3, etc.Dar inainte de a face acest lucru, poate nu strica sa ne uitam putin pe structuratrimestriala a profiturilor din anii precedenti pentru firma analizata (adica ce procent dinvenituri se obtin in primul trimestru, ce procent in al doilea, etc; discutia este valabila sipentru structura veniturilor). Poate firma noastra are o activitate sezoniera si obtine deregula trei sferturi din profituri in ultimul trimestru. In acest caz o extrapolare mecanicanu functioneaza, si aceasta trebuie ajustata pentru a tine cont de acest lucru.In fine, intr-un fel sau altul am estimat profiturile pe intreg anul in curs si am calculat unindice P/E viitor. Ce ne spune acesta? Daca indicele astfel estimat este mai mic decat

cel curent (calculat cu profiturile pe ultimele patru trimestre), atunci inseamna caactiunea in timp se “ieftineste” daca pretul sta pe loc pana la sfarsitul anului; in modcorespunzator aceasta oportunitate va fi sesizata de piata, deci pretul va creste. Invers,daca indicele viitor este mai mare, atunci actiunea “se scumpeste”. Desigur, pentrupotentialul pe termen lung, analistii mai indrazneti vor estima si profituri pentru anul viitorsau chiar pentru anul de dupa acesta. Un mod de calcul simplu este aplicarea unei rateanuale istorice medii de crestere a profitului la profitul pentru anul trecut (de doua ori larand) sau anul curent (o data) pentru a obtine profitul estimat pe anul viitor. Desigur, sepot face estimari si mai detaliate – un analist care are acces la elemente ale businessplan-ului emitentului se poate uita in mod concret la modul cum firma obtine veniturile siprofiturile, la estimari ale pietei si cotei de piata, etc. De regula, insa, asemenea datelipsesc.Estimarea profiturilor viitoare este importanta si pentru o estimare a pretului viitor: dacaestimam un profit pe actiune la sfarsit de an, sau la sfarsitul anului viitor, atuncipresupunand ca indicele P/E sta pe loc, putem sa calculam din formula pretul estimat lasfarsitul anului curent sau cel viitor (pret = P/E x profit/actiune). Cu alte cuvinte, putemcalcula o valoare corecta viitoare a actiunii inmultind profitul pe actiune estimat pe anulviitor (sau pe intreg anul in curs) cu valoarea curenta a P/E; putem calcula si o valoarecorecta prezenta a actiunii, inmultuind profitul pe actiune calculat pe ultimele patrutrimestre cu valoarea curenta P/E (am presupus o relativa stabilitate a P/E).Inca o remarca la acest capitol: incarca sa eviti comparatiile indicilor calculati peperioade diferite. Daca vrei sa compari doua firme, chiar daca sunt din acelasi domeniu,nu compara indicele P/E al uneia calculat cu profitul pe anul trecut cu indicele celeilaltecalculat cu profitul pe anul in curs.In fine, inca o idee foarte utila legata de estimarea preturilor actiunilor noi care selisteaza la bursa in urma unei oferte publice initiale (IPO). Cum aceste actiuni nu au unreper de pret anterior listarii, multi investitori sunt debusolati si nu participa in oferta,asteptand “stabilizarea” pretului dupa listare; insa tocmai in oferta se pot face uneorimulti bani. Analiza este simpla: calculam un P/E mediu pe sector pentru sectorul de careapartine firma respectiva, calculam sau estimam profitul pe actiune pentru firma careface IPO, apoi estimam un pret coret la bursa (P/E x profit/actiune) si il raportam la

elevant. Pana la urma scopul final sunt profiturile (atat pentru firma cat si pentru mine,ca analist care vrea sa le lege de pretul actiunii). De asemenea, fac o scurta analiza aveniturilor la fel ca si cea pentru profituri: evolutia in timp, estimari viitoare, etc.Atentie cand calculezi rate de profitabilitate si faci comparatii. La fel ca pentru P/E, rateledifera de la un sector sau de la o industrie la alta. Rata de profit din serviciile financiarenu este la fel cu rata de profit din productia de tuburi si tevi.Deci, ne-am uitat pe cateva elemente din contul de profit si pierdere – profituri si venituri.Un analist atent poate intra in detalii si studia structura veniturilor si cheltuielilor,tendinte, probleme, oportunitati. Cum isi obtine firma veniturile? Care activitati sunt celemai importante in structura veniturilor si care sunt cele mai profitabile? Care estestructura costurilor? Ce s-ar putea imbunatati? Ce ar putea genera probleme? Oimportanta esentiala o au profiturile operationale; profitul sau pierderea financiara, maiales daca sunt temporare, pot distorsiona rezultatul final si “ascunde” (spre bine sauspre rau) performantele operationale ale firmei. Pentru multi analisti profitul operational(calculat si ca EBITDA, adica profit inainte de rezultatul financiar, impozitul pe profit siamortizare) este mult mai important decat profitul net.Dupa contul de profit si pierdere aruncam un ochi si pe bilant. De aici ne intereseaza inprimul rand capitalurile proprii, intrucat acestea reprezinta pana la urma “averea”actionarilor. Cand cumperi o actiune, deci practic o mica parte din firma, ceea ce detii defapt este o mica parte din capitalurile proprii, evaluata la valoarea de piata (la bursa). Siastfel am ajuns la indicele P/B (pret/valoare contabila sau price to book).La fel ca si profiturile, capitalurile proprii in sine nu spun nimic deosebit (cu exceptiacazului in care acestea sunt negative, caz in care ne spun lucruri foarte neplacute, multmai neplacute decat atunci cand rezultatul net este pierdere); insa, daca le raportam lanumarul de actiuni obtinem valoarea contabila pe actiune (o denumire oarecuminexacta, dar folosita in practica). Iar valoarea contabila ne spune multe: raportarilefinanciare ne ofera un reper pentru valoarea unei actiuni prin aceasta valoare contabila;daca o raportam la pretul in piata putem evalua increderea pietei in potentialul actiunii:un pret de piata sub valoarea contabila poate fi un semnal de alarma.

Mai departe, calculam indicele P/B, care se interpreteaza similar cu P/E – este folositpentru comparatii intre firme cu profil similar, de exemplu. P/B arata ce valoare da piatacapitalurilor firmei. Cu cat P/B este mai mic, cu atat actiunile sunt mai ieftine. Din nou, sepune problema – cat de mic este "mai mic"? O regula foarte aproximativa spune cavalori sub 1 arata, de regula, o subevaluare pronuntata, valori intre 1 si 2 pot arata oevaluare relativ corecta sau o usoara subevaluare, iar valori peste 2 pot aratasupraevaluare. Din nou, atentie! Acestea sunt doar repere aproximative. Valorile diferafoarte mult de la un sector la altul, de la o industrie la alta sau de la un tip de firma laalta.Inca o idee importanta : daca o actiune insista sa se tranzactioneze la valori foarte miciale P/B (discutia e valabila si pentru P/E), pe perioade ridicate de timp, atunci poate nuavem de-a face cu o oportunitate, ci cu o problema – poate exista un motiv pentru careindicii au valori foarte mici. Studiaza problema mai intai, nu aplica metode in modmecanic.Ce date folosim pentru calcul? La P/B este mai simplu decat la P/E: folosim ultimul pretdin piata si valoarea capitalurilor proprii din cea mai recenta raportare trimestriala. La felca la P/E, si calculul P/B se loveste de o serie de probleme specifice in Romania: dacaprofiturile sunt afectate de lipsa de interes a emitentilor pentru a raporta profituri ridicatesi a plati impozite mari, capitalurile proprii sunt afectate de inflatie, iar pentru firmele carenu au mai facut reevaluari de mai multi ani, valoarea acestora ar putea fi mai putinrelevanta.Putem calcula si valori viitoare ale P/B. Valoarea contabila a unei actiuni pe anul viitor secalculeaza ca valoare contabila pe anul curent + profitul pe actiune – dividendul; profitulpe actiune se estimeaza pentru anul viitor dupa cum am povestit in paginile de mai sus,iar dividendul se calculeaza aplicand rata de distributie a dividendului la profitul astfelcalculat.Iata avem doi indicatori foarte puternici: P/E si P/B. P/E masoara rata de crestere a uneifirme, iar P/B acumularea de valoare; ambii pot fi folositi pentru evaluarea actiunilor.Am vazut la discutia despre P/E un mod de a estima pretul “corect” al unei actiuni X:facem o medie a indicilor P/E pentru firme din aceeasi industrie si/sau cu profile similare

(pe care le consideram corect evaluate de piata), calculam intr-un mod sau altul profitulpe actiune al firmei X, si aplicand P/E estimam un pret “corect” al actiunilor acesteia.Procedam la fel si pentru P/B – medie a indicilor P/B din sector, calculam valoareacontabila a unei actiuni pentru firma X, iar apoi aplicand P/B estimam inca un pret“corect” (pret = P/B x valoare contabila). La modul ideal cele doua valori estimate artrebui sa fie similare. In acest caz, putem face o medie (aritmetica) a celor doua preturipentru a estima un pret final (cu toate acestea, P/E ofera o metoda de evaluare mult maiputernica decat P/B).Cele doua valori estimate de pret ar trebui sa se coreleze (nu vor fi niciodata identice).Diferente foarte mari intre ele ar putea indica o problema. Sau, cu alte cuvinte, atat P/Ecat si P/B ar trebui sa indice subevaluare impreuna, sau supraevaluare impreuna, iardaca acest lucru nu se intampla, atunci avem o problema.Ce inseamna cazul in care, spre exemplu, P/E arata supraevaluare iar P/B subevaluare?In acest caz putem considera ca, in sens mai larg, activele folosite de firma pentru a-sidesfasura activitatea sunt corect evaluate de piata sau chiar indica un potential decrestere (prin P/B; extind putin notiunea de capitaluri pentru usurinta explicatiei), insaprofiturile generate de afacere sunt sub potential (P/E este prea mare din cauza caprofiturile sunt prea mici); daca este vorba de o firma buna, cu potential, atunciinseamna ca o prezenta sau viitoare restructurare a acesteia ar putea duce la cresterede profit si reaseza P/E la valori mai normale, deci putem cumpara; desigur, exista sialte posibilitati: firma nu genereaza o rata de profitabilitate “normala” in mod intentionat,caz in care nu putem decat spera la vremuri mai bune, sau profiturile modesteinregistrate sunt totusi normale pentru firma, iar activele sunt subevaluate in piata (P/B)tocmai datorita acestei capacitati reduse de a genera profit. Analiza trebuie facuta de lacaz la caz.Invers, daca P/E este OK dar P/B este prea mare, aceasta poate arata o structura decapital propriu neadaptata realitatii, o posibila cauza fiind lipsa reevaluarii activelor sierodarea capitalurilor proprii datorita inflatiei.Sa ne mai uitam putin pe bilant. O idee buna este sa raportam capitalurile proprii laactivul total pentru a calcula solvabilitatea firmei. O solvabilitate ridicata arata o

capacitate buna de acoperire a necesarului de investitii din fonduri proprii. Insa o valoareprea ridicata a acestui indicator nu este neaparat o idee buna: daca firma se poateextinde si isi poate mentine sau creste rata de profitabilitate prin imprumuturi, atuncitrebuie sa faca imprumuturi. Atata timp cat solvabilitatea nu scade sub un anumit nivelde alarma (iar acest nivel, din nou, depinde de profil – poate fi foarte mic in cazul unorfirme care se bazeaza mult pe fonduri imprumutate, precum firmele de leasing), atuncitotul este in regula. Indicatorul complementar este gradul de indatorare, calculat caraport intre datoriile totale si active, sau intre datoriile totale si capitalurile proprii.Nu exista o structura optima universal valabila a pasivelor (adica a alocarii acestora intrecapitaluri proprii si datorii); aceasta structura depinde foarte mult de sector, de industrie,de strategie, de marimea firmei, etc. Pana la urma, analistul trebuie sa faca singur oserie de corelatii pentru a judeca oportunitatea acestei structuri.La fel ca in cazul contului de profit si pierdere, si in cazul bilantului se poate intra indetalii: care este structura datoriilor (ponderea datoriilor pe termen lung – peste un an, sia celor pe termen scurt)? La modul ideal o firma trebuie sa incerce sa se bazeze cat maimult pe datorii pe termen scurt de tipul creditelor furnizor pentru finantarea activitatiicurente (activelor circulante). Care este structura capitalurilor proprii? Exista rezervecare ar putea fi incluse in capitalul social si, in cazul in care pretul actiunii nu este corectevaluat de piata, ar putea includerea acestora sa afecteze pretul? Istoria a aratat camajorarile din fonduri proprii si distributia de actiuni gratuite au adus castiguri importantein trecut; insa acest lucru se intampla datorita evaluarii incorecte a preturilor actiunilor inpiata. In prezent asemenea efecte sunt pe cale de disparitie.Se pot face si corelatii intre contul de profit si pierdere si bilant: genereaza activitateafirmei suficient profit pentru acoperirea cheltuielilor financiare cu dobanzile la credite?Daca nu, avem riscul unui faliment. Corelatia este cu atat mai utila in cazul analizei uneinoi emisiuni de obligatiuni – daca profiturile nu par a sustine cheltuielile estimate cudobanzile, atunci lucrurile nu arata prea bine.Mai departe, se pot calcula indicatori care sa arate eficienta utilizarii activelor saucapitalurilor proprii ale firmei: rentabilitatea capitalurilor, ca raport intre profitul net si

capitalurile proprii, sau rentabilitatea activelor, ca raport intre profituri si active. Din nou,acesti indicatori devin si mai utili cand sunt comparati intre firme cu profil similar.Nu putem parasi analiza fundamentala fara a ne uita putin pe indicatorii legati dedividende. Acestea din urma sunt importante din mai multe motive: mai intai, dividendeleaduc castiguri directe actionarilor – bani in buzunar; mai departe, anuntarea saudistributia de dividende pot influenta pretul in piata; in fine, dividendele arata si gradul deeficienta a unei firme – cum am vazut la un moment dat, exista pareri conform carorapretul unei actiuni este strans legat de dividendele acordate de aceasta – dividendeactuale, viitoare sau potentiale.Exista si aici cativa indicatori: dividendul pe actiune, desigur. Apoi, rata de distributie adividendelor (total dividende brute/profit net); aceasta arata cat din profituri parasescfirma sub forma de dividende, si ne permite estimarea dividendelor viitoare pe bazaprofiturilor estimate. In fine, putem calcula si un randament din dividende impartinddividendul net la un pret in piata – pretul dinaintea datei de inregistrare, pretul la inceputde an sau pretul mediu anual. La acest capitol nu strica sa stii cateva lucruri si desprefiscalitate, respectiv impozitul pe care firma il plateste pe profit si pe dividende. La fel cain cazul celorlati indicatori, nu strica sa faci cateva comparatii, respectiv sa comparirandamentul din dividende sau rata de distributie a dividendelor pentru firma analizatacu valorile medii sectoriale. In fine, tine cont ca politica de dividende se poate schimbade la un an la altul, atat in bine cat si in rau. E bine sa te uiti pe trecut (rata istorica dedistributie a dividendelor), dar nu te increde foarte mult in el. Incearca sa evaluzezi dacafirma are o politica de dividende stabila, utilizata in fiecare an si care s-ar putea repeta siin anul curent, sau rata de distributie se modifica in fiecare an.Ar mai fi ceva la acest capitol? Nu strica uneori sa folosesti date in termeni reali, dacafaci analize pe mai multi ani. Ma refer la faptul ca inflatia a fost destul de mare intr-oanumita perioada, deci ai putea sa exprimi veniturile, profiturile si alte elemente de prinbilant si contul de profit si pierdere in termeni reali (ajustate la inflatie), sau intr-o valuta,pentru mai multa relevanta. Nu folosesc in mod curent aceasta tehnica, dar meritaamintita. De asemenea, incearca sa nu te pacalesti folosind date din mai vechiexprimate in ROL pe care sa le compari cu date actuale exprimante in RON.

Analiza fundamentala include foarte multi indicatori si metode de evaluare. Am prezentatdoar o parte a acestora – cred ca sunt suficienti pentru o imagine corecta a societatii.Daca ti se pare prea mult, nu te speria. Ia-o incet, obisnuieste-te cu elementeleprezentate, reciteste anumite pasaje din acest material si nu te descuraja. Cu timpul veiinvata sa “citesti” dintr-o privire un bilant sau un cont de profit si piedere, sau vei calculaindici P/E din reflex si ii vei compara cu valori deja cunoscute pentru alti emitenti. Nueste greu, dar este nevoie de exercitiu. Experienta se dobandeste din practica.Daca ti se pare prea putin atunci ai destule directii de extindere a analizei fundamentale.Spre exemplu exista metode interesante de estimare a unui pret corect al actiuniifolosind valorile actualizate ale cash flow-urilor viitoare generate de firma sau aledividendelor utilizand modelul DCF – Discounted Cash Flow. Simplificand anumiteelemente, o formula care poate fi folosita pentru a calcula valoarea unei firme este:valoare firma = [dividendul pentru anul viitor / (rentabilitatea anuala asteptata – rata decrestere)]. Dividendul pe anul viitor este cel pe anul curent inmultit cu rata de crestere adividendelor; rentabilitatea asteptata sau estimata a actiunii este calculata fie ca medie arentabilitatilor anuale istorice, fie estimata de analist conform asteptarilor proprii, fiedeterminata prin modele mai sofisticate precum CAPM (mai multe detalii la capitolul deanaliza tehnica); rata de crestere este rata anuala de crestere a dividendelor (sau aprofiturilor). Pe baza acestei formule, valoarea estimata a unei actiuni este egala cuvaloarea firmei / numarul total de actiuni in circulatie.Atentie, insa, nu toate metodele sofisticate dau rezultate utile pe piata din tara noastra,cel putin deocamdata (modelul de mai sus ofera de multe ori rezultate irelevante); inplus, de multe ori lipsesc datele relevante, ca de exemplu estimari detaliate alerezultatelor financiare viitoare.Mai departe exista o sumedenie de indicatori ce pot fi calculati din bilant si care nu aufost amintiti aici. Exista tot felul de abordari, de idei, de indicatori, de corelatii sau demetode de analiza. Un bun punct de plecare pentru continuarea documentarii in directiaanalizei fundamentale il reprezinta internetul. Exista multe pagini (straine) care se ocupacu prezentarea metodelor de analiza.

Acum ai deja o idee de baza despre cum merg lucrurile in domeniul analizeifundamentale, asa ca cerceteaza, studiaza, fa corelatii, intreaba. Cu timpul, veidescoperi abordari noi – nu toate vor fi utile, nu toate vor fi practice si nu toate vor firelevante, insa orice idee noua merita incercata pentru ca o parte din ele sigur pot aducebani.Am analizat firma din punct de vedere fundamental si ne-am facut o idee despreeficienta acesteia, perspectivele sale, capacitatea de a creste si a genera profit, modulcum apreciaza piata performantele firmei, nivelul de sub- sau supraevaluare a actiunii,distributia de dividende si asa mai departe. Am ajuns la o concluzie. Daca aceasta nespune ca firma nu arata bine din punct de vedere financiar, atunci de regula spunem“pas” (exista si variante in care primim semnale mai puternice de cumparare din parteacelorlalte tipuri de analiza, chiar daca cea fundamentala nu indica o oportunitate, siatunci poate reconsideram decizia).Daca am tras concluzia ca din punct de vedere financiar firma arata bine, si actiuneamerita cumparata; atunci o cumparam pe loc? aceasta depinde si de profilul tau deinvestitor: daca esti un investitor pe termen lung, atunci raspunsul poate fi un “da”hotarat; ai identificat o actiune buna, o cumperi si astepti ca ipoteza ta sa se confirme inpractica, inainte sa o descopere toata lumea, sa inceapa sa cumpere din ce in ce maihotarat, si diferenta dintre pretul in piata si pretul “corect” sa dispara. Daca esti uninvestitor pe termen mai scurt, atunci vrei sa stabilesti exact momentul cel mai potrivit decumparare – o actiune poate trece prin mai multe perioade de asteptare sau chiar descadere pana sa inceapa sa creasca spre valoarea ei “reala” (atingerea valorii "reale" seva intampla la un moment dat, insa; dupa cum spunea si Warren Buffet, mai devremesau mai tarziu pretul tinde sa reflecte valoarea intrinseca a unei actiuni).Si atunci, fie ca esti investitor pe termen lung sau pe termen scurt, este bine sa confirmiconcluziile analizei fundamentale (daca investesti pe termen lung) si/sau sa identifici celmai bun moment de cumparare (daca investesti pe termen scurt). Ai nevoie de analizatehnica. Sa mergem mai departe.

V. Analiza tehnicaNe-am facut o parere cu privire la posibilitatile firmei si ale actiunilor sale din punct devedere fundamental (financiar). Sa confirmam (sau, de ce nu?, sa infirmam) aceastaconcluzie folosind analiza tehnica. Din nou, sa intram direct in aspectul practic alproblemei. La fel ca in cazul analizei fundamentale, nu voi prezenta modele si sistemefoarte sofisticate; cu o serie de elemente de baza, multa experienta, si o abordareproprie se pot obtine rezultate foarte bune.Primul lucru la care ma uit este un grafic simplu al pretului pe ultimul an (sau de lainceputul anului curent, daca au trecut macar sase luni). La fel cum vei invata sa citestidintr-o privire indicatorii financiari ai firmei, tot asa vei invata sa citesti un grafic dinprimele cinci secunde; fa un pas inapoi si gandeste-te la procedura descrisa in acestmaterial: am spus ca mai intai selectam un lot de actiuni pe care sa il analizam, iar apoiintram in detalii cu privire la aceste actiuni, pentru a vedea pe care le cumparam si cand.Ei bine, va trebui, poate, sa te uiti peste multe grafice si sa tragi repede o concluzie –mergi mai departe cu acea actiune si detaliezi analiza sau treci la urmatoarea? La felcum pe unele bilanturi vezi capitaluri proprii negative si treci imediat mai departe (ai gasitun element de "descalificare" a unei actiuni), tot asa te poti uita pe un grafic si hotarirapid daca treci mai departe la urmatoarea actiune (trend accentuat de scadere,lichiditate redusa si/sau volatilitate excesiva) sau intri in mai multe detalii.Pe un grafic simplu de pret vedem trei tipuri de elemente esentiale: tendinte (sautrenduri), praguri (sau nivele) si modele. Sa incepem cu tendintele. Un grafic careporneste din coltul din stanga jos si se termina in cel din dreapta sus este in mod clar ungrafic ideal, care creste in continuu; insa realitatea nu este niciodata atat de simpla. Deregula, exista tendinte generale pe termene lungi, de cativa ani (tendinte ce sunt fie decrestere, fie de scadere, si uneori de stagnare), intrerupte din cand in cand de tendintecontrare pe termene mai scurte (de la cateva saptamani la cateva luni), si “agitate” inmod regulat de tot felul de oscilatii mai marunte pe termene si mai scurte (maxim catevazile).Ce inseamna totusi o tendinta? Este vorba de o evolutie a preturilor care indica in modclar o crestere sau o scadere, pe o anumita perioada de timp. Desigur, preturile nu cresc

sau scad in continuu pe aceasta perioada. Orice crestere este intrerupta de scaderi, siorice scadere este intrerupta de cresteri, astfel incat majoritatea graficelor arata oanumita directie la care se ajunge printr-o evolutie sub forma dintilor de fierastrau (defapt este vorba de un dublu fierastrau, cu dinti atat in jos cat si in sus).Sa presupunem ca directia este de crestere. In acest caz tendinta este mult maiputernica daca varfurile sau punctele de maxim (capetele de sus ale dintilor defierastrau) sunt din ce in ce mai sus pe masura ce timpul trece, iar punctele de minim(capetele de jos ale dintilor de fierastrau) sunt si ele din ce in ce mai sus si ele. Daca ungrafic doar oscileaza aiurea, si atinge minime si maxime cam fara nici o logica si fara otendinta clara (acest lucru se intampla de regula pe o lichiditate redusa), atunci e bine safii atent – riscurile ar putea fi prea mari. Asteapta formarea unei tendinte.Tendintele care te intereseaza cel mai mult depind de abordarea pe care o ai in investitii:daca investesti pe termen lung, atunci te intereseaza tendinta generala, pe termen lung;daca investesti pe termene mai scurte, atunci te intereseaza, normal, tendinta pe termenscurt, alaturi de cea pe termen lung.Pentru tendinta pe termen lung, extinde graficul si traseaza-l pe o perioada mai lunga: 3ani, 5 ani sau chiar intreaga perioada de tranzactionare. Vei observa mai clar tendintelecare dureaza ani de zile, si ciclicitatea acestora. Vei observa modul cum se trece de la otendinta la alta. Vei observa cat de avansata este tendinta actuala si cat de aproapeeste aceasta de o schimbare.Exista cateva metode pentru o “clarificare” a graficelor, adica de eliminare a"zgomotului" si reliefare a tendintelor pe termen lung. Incearca sa trasezi si graficulpretului folosind o scara logaritmica (aceasta functie este disponibila si in Excel, deexemplu – selecteaza scara unui grafic si bifeaza optiunea pentru scara logaritmica din“Scale”; pentru mai multa relevanta ar putea fi necesara o ajustare a valorilor minime simaxime ale acesteia). Pe un grafic pe scara logaritmica distante egale pe verticalasemnifica aceeasi crestere procentuala de pret; pe un grafic pe scara normala distanteleegale pe verticala semnifica aceeasi crestere in lei. Cu alte cuvinte, pe un grafic normalo crestere a pretului intr-un an de la 1 la 8 de lei, urmata de o crestere in anul urmatorde la 8 la 33 lei poate fi inselatoare: ar parea ca in al doilea an pretul pur si simplu s-a

dezlantuit, dupa ce in primul an a crescut linistit; insa nu este deloc asa: in primul ancresterea procentuala a fost de 700%, in timp ce in al doilea de “numai” 312%. Un graficpe scara logaritmica va arata o imagine mult mai clara in aceasta directie – fa unexperiment – traseaza un grafic pe scara logaritmica pentru actiunile SIF5, de exemplu,pe perioada 1999-2010, si compara-l cu graficul normal; rezultatul este foarte clar.Graficele logaritmice pot avea un interesant efect de “linistire” a investitorului (scaderea“uriasa” a pretului in lei, poate fi de fapt minora daca o calculam procentual si o asezamin contextul evolutiei istorice) si de scoatere in evidenta a variatiilor cu adevaratimportante.O alta metoda pentru eliminarea “zgomotului” (variatiilor pe termen scurt) este trasareaunor grafice lunare (folosind numai preturile inregistrate la sfarsitul fiecarei luni) sauchiar anuale (pretul de inchidere al fiecarui an). Aceste grafice evidentiaza mai binetendinta pe termen lung (dar necesita un timp de reactie mai mare la o eventualaschimbare de trend).Ce cautam de fapt pe un grafic? Daca la analiza fundamentala cautam sa vedem dacaactiunea este subevaluata sau supraevaluata, si de aici concluzionam ca tendinta va ficrescatoare sau descrescatoare, pe grafic identificam pur si simplu in mod directaceasta tendinta: daca este crescatoare cumparam si mergem cu trendul (the trend isyour friend, cum ar spune unii analisti); daca nu, asteptam, sau vindem daca avem dejaactiuni.Exista, desigur, mai multe teorii, insa mie imi place numai cea in care merg alaturi detrend. Logica e simpla: daca o actiune creste, de ce sa nu o cumpar si sa beneficiez sieu de crestere? Aceasta concluzie simpla este unul din cele mai puternice elemente deanaliza tehnica – foloseste acest tip de analiza pentru a identifica in trecut modele,tendinte si nivele care te pot ajuta sa raspunzi la o singura intrebare : cat de mult se vamai continua tendinta curenta de crestere? Daca nu e prea tarziu, cumpara si castigadin aceasta. Aici mai apare o idee: daca nu esti prea sigur pe trend, nu cumpara de totibanii – cumpara doar de o parte \; daca in ziua urmatoare (sau peste 2-3 zile, alegesingur) trendul se confirma, atunci cumpara in continuare si mai repeta operatiunea decateva ori. O asemenea abordare te poate proteja in cazul in care trendul nu seconfirma.

Daca o actiune scade, atunci nu imi mai place si o vand. Nu cumpar niciodata actiuni pescadere "pentru reducerea mediei" – daca actiunea in care aveam incredere incepe siscade (serios), inseamna ca estimarile si calculele mele nu se confirma, cel putindeocamdata, asa ca nu mai astept (desigur, aceasta strategie tine si de profilul meu deinvestitor pe termen mai scurt; un investitor pe termen lung, convins de viabilitateaanalizei sale, poate acumula actiuni fara sa dea atentie prea mare tedintei secundare descadere de pret, ci numai celei principale de crestere).La scadere fiecare investitor trebuie sa hotarasca singur: cand scade o actiune? esimplu, vezi zice, cand pretul de azi e mai mic decat cel de ieri, de exemplu. Gresit.Daca ai cumparat o actiune la 3,0 lei, aceasta a crescut la 3,5, dar dupa aceea incepe siscade si ajunge pe la 3,35, te-ai putea speria si ai vinde imediat. Dar aceasta usoarascadere poate fi doar o asa-numita corectie de pret (adica o evolutie mai scurta de senscontrar trendului general), care odata depasita poate impinge pretul si mai sus la 4,0 saula 4,5. Daca te-ai fi speriat, ai fi vandut prematur si ai fi ratat cresterea ulterioara.Si atunci cand scade o actiune? Eu zic ca o actiune scade cand hotarasti tu, adicaatunci cand scaderea depaseste nivelul pe care tu il anticipezi pentru o corectie, iartendinta secundara de sens contrar se transforma de fapt intr-o schimbare a tendinteigenerale pe termen mai lung. Desigur, aceasta depinde si de orizontul tau investitional:termen lung poate inseamna 2-3 ani pentru unii investitori, sau 2-3 luni pentru altii (maimulte detalii in capitolul intitulat "Cand vindem ?").Dupa cum am spus, urmarim acele tendinte care sunt corelate cu profilul nostru deinvestitor. Am vazut mai sus cateva idei pentru identificarea tendintelor pe termen lung.Daca vrem sa intram in detalii, atunci cautam tendintele pe termen mai scurt. Ideal estesa le identificam cat mai din timp pentru a beneficia cat mai mult de ele – nici o tendintanu tine la nesfarsit. Astfel, vom analiza grafice pe perioade mai scurte: un an, sase luni,trei luni, chiar o luna. Pentru investitorii pe termene si mai scurte exista chiar graficeintra-day (ce prezinta tranzactiile derulate intr-o singura zi).

Putem “clarifica” si graficele pe termene mai scurte trasand, in locul graficului liniarclasic, un grafic cu bare (sau de tip lumanare) care pentru fiecare zi nu prezinta doarpretul de referinta, ci pretul minim, maxim, de inchidere si de deschidere – deci, maimulta informatie. Desi la inceput pot produce confuzie, cu timpul asemenea grafice vorincepe sa aiba din ce in ce mai mult sens.Este usor de inteles cum reactionam la o tendinta crescatoare (cumparam) sau la unade scadere (vindem). Ce facem, insa, cand pretul cam sta pe loc pe perioade mai lungisau mai scurte? Aici este o teorie interesanta legata de acumulare si distributie. Sespune ca actiunea trece printr-o perioada de acumulare in cazul in care pretul cam stape loc, cumparatorii “destepti” acumuleaza actiuni, iar la un moment dat pretul pur sisimplu tasneste in sus, cand s-au epuizat toate actiunile disponibile la vanzare lanivelele respective de pret, iar presiunea pe cumparare ramane in continuare mare,creand un dezechilibru (in sensul bun) in piata si impingand pretul in sus. Acumulareaurmeaza de regula unei scaderi, cand cam toata lumea se cam hotaraste sa vanda; ceeste de fapt un cumparator “destept”? poate unul care si-a facut cu atentie temele dinpunct de vedere al analizei fundamentale, recunoaste o actiune subevaluata, constata oposibila tendinta de crestere in viitorul apropiat si se pregateste pentru aceasta princumparare.Invers, daca pretul a atins niste nivele ridicate si se fac volume mari pe la acele nivele,atunci poate avea loc o distributie, prin care actiunile “acumulate” sunt acum “distribuite”catre investitori mai putin inspirati (care nu si-au facut temele din punct de vederefinanciar si cumpara o actiune supraevaluata), dupa care urmeaza o scadere candcumparatorii se cam termina, si se creaza un dezechilibru (in sensul mai putin bun)printr-o supraoferta de actiuni.Se desprind cateva idei noi din concluziile de mai sus. Mai intai, faptul ca putemintroduce si volumul in joc. O analiza corelata a preturilor si volumelor poate fi mai utiladecat simpla analiza de pret: daca pretul creste rapid pe volume mari, atunci aceastapoate insemna ca au intrat cumparatori noi in piata care actioneaza destul de agresiv,au nevoie sa cumpere cantitati mai mari si sunt dispusi sa impinga pretul in sus pentru ale atinge. Daca pretul creste pe volume mici inseamna ca s-au cam terminat vanzatorii,si cei care cumpara vor trebui sa ofere preturi din ce in ce mai mari. Desigur, nu exista

eguli infailibile – totul depinde de situatia in piata. In aceasta directie, pot fi de ajutor sidate concrete din piata: care este structura ordinelor de cumparare si de vanzare pe oanumita actiune? Care este sensul dezechilibrului? (exista permanent un dezechilibruintre cerere si oferta, altfel pretul ar sta pe loc si doar s-ar ajusta din cand in cand, brusc,direct si instantaneu, la informatiile noi din piata). Daca volumul total al ordinelor decumparare afisate in piata este mai mare decat volumul ordinelor de vanzare, atuncipoate exista o presiune pe cumparare; invers, poate exista o presiune pe vanzare.Desigur, ne intereseaza si mai mult structura ordinelor apropiate de cele mai bunepreturi (adica de best bid – cel mai bun pret de cumparare si best ask – cel mai bun pretde vanzare); exista ordine lansate in sistem la preturi exagerat de mari sau de mici, caresunt mai putin relevante. La modul simplificat, ne putem uita macar pe best bid si bestask pentru a evalua tendinta pe termen foarte scurt (intra-day). Atentie, totusi: urmarireacontinua a tranzactiilor din piata poate da indicatii inselatoare: uneori devine greu sasepari “zgomotul” tranzactiilor (cresterile si scaderile de pret de la o tranzactie la alta) deeventuale tendinte in curs de formare.O alta idee interesanta este faptul ca graficele nu sunt chestii abstracte, mecanice, cielemente cat se poate de palpabile si dinamice. Tendintele si modelele de evolutierezulta de multe ori din psihologia investitorilor, din asteptarile acestora, din teamaexagerata a acestora de scadere sau din lacomia exagerata pentru crestere (conformteoriei care spune ca evolutiile din piata sunt determinate exclusiv de lacomia pentruobtinerea de profituri cat mai mari si de teama de pierdere a acestora). Incearca sa vezice se afla in spatele graficelor: de ce a evoluat pretul asa cum a evoluat? Oare la ce s-au gandit investitorii? In orice moment cineva cumpara si cineva vinde: la ce s-au ganditcumparatorii, la ce s-au gandit vanzatorii si, pana la urma, oare cine are dreptate? Dacaraspunzi la aceasta (aparent simpla) intrebare atunci ai rezolvat problema.Mai departe, incearca sa legi evolutia graficelor atat de rezultatele financiare si analizafundamentala, cat si de noutatile legate de emitent si activitatea proprie de cercetare,pentru a intelege diversele tendinte si a le estima pentru viitor. Foloseste diferitelemetode de analiza ca elemente componente ale unui sistem, si nu ca repere mecanice.

Am vazut ca in orice moment pretul se pozitioneaza pe un trend general pe termen lung,dar in subsidiar si pe un trend pe termen mai scurt – care poate fi similar sau contrartrendului general. Pentru investitorul pe termen lung (si nu numai), intrebarea este: candun trend pe termen scurt, contrar celui pe termen lung, se transforma de fapt intr-oschimbare a trendului pe termen lung?O idee este sa ne uitam in trecut: care a fost modul in care s-a schimbat tendintagenerala a graficului pana acum? Daca in primii trei ani graficul a crescut continuu (cumici intreruperi), iar in urmatorii doi acesta a scazut, cum s-a realizat trecerea? Ceputem invata de pe urma ei?Daca identificam tendinte noi si neasteptate in piata, atunci e bine sa fim atenti la unelelucruri : mai intai, orice tendinta noua, chiar si pe termen scurt, trebuie confirmata inpiata. Nu este suficient ca un pret sa creasca o singura zi, si noi sa ne si vedem ca marianalisti descoperitori de mari oportunitati. Trebuie sa lasam pretul sa confirme aceastatendinta. Mai departe, e bine sa fim atenti si la cat de abrupt creste pretul ; o crestereabrupta care se continua, poate insemna o schimbare de atitudine sau asteptari dinpartea unor investitori – e bine sa investigam si, daca lucrurile arata bine, sa participamla aceasta crestere.Mai departe, ne uitam si pe nivele. Ce sunt nivelele? Nivelele sunt de fapt valori minimesi maxime ale preturilor atinse in mod repetat in decursul unei perioade. Sa luam unexemplu: fie un pret care creste de la 2 lei la 3,5 lei pe un interval de timp (3 saptamani,2 luni, etc); la acest nivel cresterea se opreste, pretul scade pe la 3,0 lei, apoi creste iar,din nou atinge 3,5 (sau 3,45, sau 3,55 – nu aplica analiza in mod mecanic), dar nureuseste sa isi continue cresterea si intra din nou pe scadere. Iata, s-a format un nivelde rezistenta la 3,5 lei/actiune, nivel de care pretul se tot loveste, dar nu reuseste sa ildepaseasca. Acesta este un nivel important: cand pretul il va atinge din nou, il va depasisi va ramane peste el, atunci exista toate sansele ca odata ce acest nivel a fost strapunscresterea sa continue in forta. Daca pretul se intoarce din nou dupa ce a atins nivelul derezistenta, atunci ne pregatim iar pentru o scadere mai mica sau mai mare.Invers, daca pretul scade pana atinge 2,1, sa zicem, apoi creste un timp, dar scade iarpana pe la 2,1, si iar creste si asa mai departe – s-a format un nivel de suport (sau de

suport) la 2,1. Daca acesta este strapuns in jos, atunci nu prea e bine; daca insa pretulisi revine din nou dupa o vizita la 2,1, atunci ne putem astepta la o crestere. Cu cat unnivel este atins de mai multe ori fara a fi strapuns (in mod semnificativ), cu atat acestnivel devine mai puternic si va fi mai greu de depasit (iar atunci cand va fi intr-adevardepasit, tendinta se va continua in forta).Desigur, pe un grafic se stabilesc diverse nivele de suport si de rezistenta, la mai multepreturi diferite. Pot exista nivele succesive: un nivel de rezistenta la 3,5 care estestrapuns ne confirma o tendinta de crestere; un alt nivel, mai vechi la 3,8 care, odatastrapuns si el intareste cresterea, si asa mai departe. Aceste nivele nu se formeazanumai de la o saptamana la alta: poate exista un maxim la 3,5 format in urma cu saseluni, un an sau chiar mai mult. Cu cat nivelul este mai vechi si acesta este strapuns, cuatat tendinta este mai clara.Exista si nivele de pret (sau praguri) psihologice, stabilite in jurul unor valori rotunde alepretului in lei (2,00 lei, 5,00 lei sau 10,00 lei, de exemplu) care pot sau nu sa aiba olegatura cu nivelele de pe grafic. In jurul acestor preturi se pot hotari tendinte viitoare.Am vazut ca exista multa psihologie in tranzactionare. Investitorii sunt oameni, nuprograme automate, iar oamenii folosesc uneori repere simple. Unii investitori pot stabilio serie de preturi rotunde la care sa puna, din timp, ordine de vanzare sau decumparare, astfel ca la atingerea unui asemenea pret rotund pot exista foarte multeordine de vanzare, de exemplu. Acestea ar putea fi absorbite de cumparatori intr-untermen mai lung, pretul ar putea oscila mai mult timp in jurul acelor valori, insa acesteaodata depasite, adica pragul psihologic odata lasat in urma, poate ramane o cale liberaspre o crestere mai serioasa pana la un alt eventual prag; discutia este valabila, desigur,si pentru scadere.Cum se leaga trendurile de nivele? Sigur, pretul are o anumita tendinta generala petermen mai lung, dupa cum am vazut, dar aceasta nu este aproape niciodata foarteordonata. Exista periode in care pretul cam sta pe loc, sau oscileaza aiurea, sau isiformeaza o tendinta secundara de sens contrar (ce inseamna aceasta? Ca, de exemplu,daca pretul tot creste de vreo trei ani, pot exista si perioade de saptamani sau luni dezile in care pretul intra pe scadere, dar apoi isi revine si continua cresterea). Nivelele nepot ajuta sa intelegem mai bine aceste fenomene si sa facem estimari cu privire la

evolutia viitoare a pretului. Tendintele pot fi confirmate sau infirmate cand pretulstrapunge, sau nu reuseste sa strapunga, un anumit nivel.Apoi, exista si modele. Modelele ne plac foarte mult si ne pot aduce mari bucurii.Un model este o succesiune de tendinte diferite, sau o combinatie de tendinte si praguri.Revenim la psihologie si la reperele simple: abordarile si strategiile investitorilor in piatase pot repeta si astfel genereaza modele repetabile. Investitorul foloseste strategii care iisunt familiare. Astfel, spre exemplu, daca pretul unei anumite actiuni ne-a “obisnuit” cuscaderi lente pe perioade mai lungi, urmate la un moment de cresteri accelerate peperioade mai scurte (am ales un exemplu la intamplare), atunci acest model are sansesa se repete in timp.Un alt set de grafice care mi se par utile sunt graficele comparative intre doua sau maimulte actiuni. Exista grafice cu evolutii foarte similare, ca de exemplu graficele actiunilordin acelasi sector de activitate – cel bancar sau cel petrolier de exemplu; uneori, peperioade mai lungi sau mai scurte, grafice care anterior evoluasera similar se pot“desparti”, evoluand in continuare in directii contrare; daca similitudinea se pastreaza petermen lung si nu intervin factori perturbatori majori in evolutia uneia dintre actiuni, atunciputem anticipa ca evolutia diferita se va termina la un moment dat, graficele se vorapropia si isi vor relua evolutia similara, iar noi putem descoperi o oportunitate decumparare.Analiza tehnica, la fel ca si cea fundamentala, ofera un numar impresionant de modele,indicatori si metode. Pornind cu media mobila, probabil cel mai cunoscut indicator deanaliza tehnica si ajungand la indicatori complecsi ce iau in calcul preturi minime, mediisi maxime, volume, structura cererii si ofertei, si tot felul de alte lucruri.Nu este scopul meu sa prezint toate aceste metode aici, pentru ca nici eu nu le folosesc.De altfel, dupa cum se vede mai sus, nu folosesc decat elemente de baza si pentru mineacestea functioneaza foarte bine. Analiza tehnica bazata pe tendinte, nivele si modelepoate fi suficient de utila si detaliata pentru cei care o stapanesc. Din nou, este vorba deexperienta: la inceput un grafic poate parea o chestiune foarte ciudata, care nu iti spunenimic. Cu timpul, vei invata sa il citesti si sa recunosti tendinte dintr-o privire.

Am vorbit mai devreme de volume, dar merita continuata discutia. De cele mai multe orivolumele determina tendinta de pret: pe o piata unde exista un dezechilibru in favoareacererii, volume in crestere semnalizeaza si o crestere de pret: presiunea la cumparareeste mai mare. Problema cu graficele volumelor este ca acestea sunt destul de agitate:pe graficul preturilor mai vezi cate o tendinta, doua, dar pe graficul zilnic al volumelor demulte ori vezi numai oscilatii bruste de la o zi la alta. Pentru a face putina ordine eufolosesc grafice comparate ale pretului si ale mediei mobile a volumelor (pe 21 de zilede exemplu); de asemenea, reduc (micsorez) volumele aberante din punct de vederestatistic (adica volume foarte mari inregistrate in mod izolat – tranzactii speciale, etc)pentru a nu distorsiona media si graficul sau. Astfel, pot identifica o tendinta de evolutiea volumului – acesta este un instrument foarte puternic.O crestere sustinuta de volum poate indica o crestere a interesului pentru actiunearespectiva, deci o crestere de pret (totul se leaga si de tendinta: o crestere de volum pescadere accelerata inseamna vanzari masive din diverse motive, dar acestea de regulanu dureaza mult).Pe langa graficele pret+volum pentru actiuni individuale ma intereseaza foarte mult sigraficele extinse pe toata bursa, adica graficul unui indice pentru preturi (de regula BET)si media mobila a graficului valorii tranzactiilor pe intreaga bursa (cu ajustarile de rigoarepentru valori “aberante”). De ce ma intereseaza acest lucru? Pentru ca multe dinactiunile romanesti sunt corelate, adica scad si cresc impreuna. Daca reusesc saidentific si sa prevad o tendinta generala de crestere la nivelul bursei, atunci alegactiunile care imi plac si care consider ca vor participa cu bucurie la aceasta crestere.Daca identific o crestere generala de volume la nivelul bursei, atunci pot considera caintra bani noi in piata, iar acestia se orienteaza spre actiunile bune si subevaluate – dinnou cresteri.Inca o observatie legata de indici: indicii BVB (inclusiv BET) sunt indici de variatie apretului; acestia nu iau in calcul si eventualele castiguri din dividende sau majorari decapital (indicii care iau in calcul toate castigurile ce pot fi generate de actiuni se numescindici de tip total return).

Putem rafina putin analiza: am ajuns la concluzia ca bursa, in ansamblul sau, creste. Imidoresc o actiune care va creste odata cu bursa cu o rata de crestere mai mare decatmedia? (dar care, desigur, cand bursa scade va scadea mai mult decat media). Atuncialeg o actiune cu un indice beta peste 1 (indicele beta exprima riscul de piata sausistematic al unei actiuni, si se calculeaza pe baza preturilor actiunii si a unui indicebursier). Imi doresc o actiune care sa urmeze, in linii mari, evolutia bursei? Aleg oactiune cu beta apropiat de 1. Imi doresc riscuri mai mici, ma sperie oscilatiile, vreau sacresc cu bursa dar sa nu scad prea mult daca lucrurile o iau pe o panta neasteptata?Aleg o actiune cu beta mai mic ca 1. In fine, daca bursa scade dar eu vreau o actiunecare creste, atunci cel putin la modul teoretic identific o actiune cu beta negativ (nu suntprea multe la BVB; dupa cum am vazut exista corelatii puternice intre actiuni).Pentru ca tot am vorbit de volume, sa ne referim la lichiditate, adica freceventa sidimensiunea tranzactiilor cu o actiune. Aceasta se poate evalua in multe moduri – cavolum mediu pe zi, ca numar de tranzactii pe zi, ca volum mediu pe tranzactie, cavaloare medie pe zi, sau pe luna, sau pe an. Orice indicator ai folosi, ai mare grija laactiunile cu lichiditate mica. Sigur, poti acumula, incet, incet, pachetele de actiuni maiputin lichide si, dupa ce strangi mai multe, poti face ceva interesant cu ele (sa asteptivremuri mai bune si o crestere a lichiditatii, sa le vinzi intr-o oferta publica, sa le vinziunui actionar interesat, etc); insa, mai ales daca investesti pe termen scurt, ai grija sa aio strategie de exit pregatita: e neplacut sa vrei sa vinzi si sa nu ai cui, sau sa nu ai cuidecat dupa cei ai “daramat” pretul in piata. Nu te lasa cuprins de euforie fara sa tebazezi pe o scurta analiza de lichiditate: uneori apar valuri de interes pe o anumitaactiune, se fac tranzactii mai mari din diverse motive, iar apoi lichiditatea dispare; te-aitrezit cu actiuni pe care nu ai cui sa le vinzi.Mai departe – volatilitatea, adica amplitudinea variatiilor de pret. Eu o calculez caabatere medie patratica a rentabilitatilor zilnice sau, mai rar, lunare sau anuale(volatilitatea se calculeaza folosind functia STDEV din Excel aplicata seriilor de date alerentabilitatilor zilnice, lunare sau anuale). Sigur, volatilitatea se vede usor si pe grafic,dar uneori merita si comparatii ale cifrelor calculate pe mai multi emitenti. Volatilitatea neda o masura a riscului specific al unei actiuni – cat de agitata este evolutia pretului?Cata agitatie iti permiti fara sa te cuprinda stresul? Vrei actiuni solide, stabile, careurmeaza un trend (de scadere sau de crestere, nu conteaza) destul de lin, si la care poti

sa identifici mai usor acest trend pe grafic? Sau actiuni care sar brusc de la o zi la alta,sau pe termene mai mult sau mai putin aleatoare, si tocmai cand crezi ca ai identificatun nou trend, de fapt ai identificat doar zgomot de fond, zgomot care poate fi foarte tarepentru unele actiuni?Ne tot uitam pe grafice pentru ca graficul sintetizeaza foarte bine evolutia pretului. Insane poate ajuta si o analiza a pretului in cifre. Cum se pozitioneaza pretul curent fata deminimul si maximul unei perioade alese de noi? (un an de exemplu). Cum sepozitioneaza pretul mediu al periodei fata de minim si de maxim? Daca pretul mediueste mai apropiat de maxim, inseamna ca pretul este in crestere, de exemplu. Maideparte, care a fost rentabilitatea investitiei pe ultima luna, pe ultima saptamana, pe unan sau pe o zi? Rentabilitatea se calculeaza, desigur, ca (pretul perioadei curente –pretul perioadei precedente)/pretul perioadei precedente. Este aceasta satisfacatoare?Ca idee, care este rentabilitatea medie zilnica, sau lunara, sau anuala a actiuniianalizate? Ne place sau nu? Este pozitiva sau negativa? Care a fost rentabilitatea lainceputul anului pana in prezent? Care a fost rentabilitatea pe ultimele 12 luni si cum secompara aceasta cu rentabilitatea anuala a altor actiuni, cu dobanzile bancare sau laobligatiuni, sau cu rata inflatiei?Cand calculezi rentabilitatea ai grija si la un alt aspect: unele preturi pot fi influentate deoperatiuni legate de capitalul emitentului: splitarile si consolidarile de actiuni, distributiade dividende sau de actiuni gratuite, etc. O actiune poate avea o rentabilitate de -20%,dar, daca ajustam pretul pentru o splitare de 1:2 (adica inmultim preturile de dupasplitare cu 2), atunci rentabilitatea poate deveni pozitiva. Ideea este valabila si pentrugrafice, acestea trebuind ajustate pentru orice operatiuni de splitare sau consolidare aactiunilor (dar nu si pentru distributia de actiuni gratuite sau dividende), rezultand asanumitelegrafice split-adjusted.Un indicator care imi place este indicele Sharpe, calculat ca raport intre rentabilitate sivolatilitate (formula simplificata), adica intre castig si risc. La fel ca P/E, indicele Sharpeaduce mai multe actiuni la acelasi numitor comun, permitandu-ne sa le alegem pe celecare asigura cel mai mare castig pe unitatea de risc (adica pe cele cu valorile cele maimari ale indicelui Sharpe).

Cam atat despre analiza tehnica. Mai departe? Studiaza, cerceteaza, experimenteaza.Numai din practica si din studiu continuu vei gasi metode din ce in ce mai utile si maiinteresante de analiza a actiunilor. Alege-le pe cele care ti se par cele mai interesante.Desigur exista modele mult mai sofisticate precum modelul CAPM – Capital AssetPricing Model ce estimeaza rentabilitatea asteptata a unei actiuni pe baza ratei dedobanda fara risc de pe piata, a rentabilitatii medii istorice a bursei si a indicelui beta alunei actiuni. Astfel, rentabilitatea estimata a unei actiuni = Rf + [beta x (Rm – Rf)], undeRf este rata dobanzii fara risc (randamentul titlurilor de stat pe un termen cat mai lung),iar Rm este randamentul mediu anual inregistrat la bursa de valori. Din nou, asemeneamodele sunt mai putin aplicabile in Romania (iar aplicabilitatea lor incepe sa fie pusa laindoiala si pe alte piete).Exista apoi, in cadrul analizei tehnice, zeci sau sute de grafice diferite si de indicatorigrafici, si tot atatea metode de interpretare a acestora. Apoi, exista tot felul de metodecare presupun o strategie de investitii “automata”: urmaresti istoricul pretului, calculezianumiti indicatori dupa formule, iar cand acestia ating anumite valori cumperi sau vinzi,fara a iti mai pune intrebari. Am studiat si eu tot felul de asemena metode, formulatedupa metodologii proprii, insa nu pot spune ca sunt incantat de rezultat. Poate maiincerc. Pana la urma exista tot felul de metode si abordari – descopera-le singur (dinnou, internetul poate fi o resursa foarte utila in acest scop. O alta ar putea fi seminarii peteme de analiza tehnica organizate de diferite case de brokeraj, asociatii sau de catrebursele de valori).Unde am ajuns cu analiza? Sa recapitulam: stim principiile de baza ale investitiei; ne-amales un set de actiuni pe care sa le analizam; am luat-o pe una din ele si am trecut laanaliza detaliata a acesteia pentru a vedea daca si cand o cumparam. Am aplicatanaliza fundamentala pentru a determina eficienta afacerii si a ne face o idee cu privirela subevaluarea sau supraevaluarea actiunii, din care decurge o tendinta viitoare depret, si am confirmat (sau nu) aceasta tendinta prin analiza tehnica.Trebuie sa ajungem la un caz in care, pentru una din actiunile din setul nostru, amconstatat ca afacerea merge bine, rezultatele financiare sunt bune, actiunea esubevaluata, graficul e pe crestere si a depasit cateva nivele interesante, iar indicatorii

legati de rentabilitate, lichiditate si risc ne plac – deci toate elementele (sau cat maimulte din ele) indica o oportunitate de cumparare. Suntem aproape gata sa investim, darinainte de aceasta sa mai cercetam putin si sa mai aruncam un ochi pe alte catevainformatii utile.VI. Activitatea proprie de cercetare.De regula in domeniul analizei actiunilor se vorbeste numai de analiza fundamentala side cea tehnica. Insa un investitor bun este un investitor informat. Faptul ca citesti unraport de analiza publicat de o casa de brokeraj, de exemplu, sau participi la o adunaregenerala a investitorilor, sau schimbi o parere cu un amic investitor, nu se incadreaza innici una din cele doua metode de analiza. Asa ca, in lipsa unui nume mai bun, am numitacest tip de operatiuni “activitatea proprie de cercetare”. Ce inseamna aceasta?Dupa cum am vazut, nici un analist sau investitor nu poate stapani, cunoaste si folosi totiindicatorii folositi pe piata; nimeni nu poate face in mod consistent cele mai bunecorelatii si lua, fara greseala, cele mai bune decizii; nimeni un poate afla imedia sicunoaste toate informatiile posibile si stirile despre un emitent. Fiecaruia dintre noi iiscapa cate ceva la un moment dat, si atunci e bine sa ne completam informatiile, opiniilesi ideile.Inca de la inceput, un avertisment: activitatea de informare si cercetare se refera lainformatii, analize si estimari publice, nu la zvonuri sau la asa-numitele “ponturi” –elemente care in viziunea investitorilor mai putin informati sunt informatii legendare cecircula pe undeva prin piata si au capacitatea de a ne imbogati peste noapte fara samiscam un deget. Utilizarea ponturilor nu da rezultate constante in timp: daca sapteponturi din zece sunt gresite, incorecte, manipulatoare sau nu vin la timp, atunci maimult pierzi decat castigi. Nu te baza pe acestea pentru ca vei pierde bani; in plus,tranzactionarea pe informatii confidentiale (denumirea juridica pentru ponturi) esteilegala; in fine, parca atunci cand obtii bani in urma efortului propriu de analiza satisfactiaeste mult mai mare.

Practic o persoana care vaneaza informatii confidentiale “fura” de la alti investitoriposibilitatea de castig prin utilizarea acestor informatii inainte ca ele sa devina publice.Nu sunt de acord cu o asemenea varianta, si nu investesc niciodata pe baza de ponturisau zvonuri.Informatia publica are o caracteristica importanta: chiar daca aceasta informatie a fostfacuta publica, nu vine nimeni sa se asigure ca tu ai si citit-o – trebuie sa o descoperisiongur; in concluzie, trebuie sa te informezi permanent, sa cercetezi. Degeaba ai aplicatcu succes analiza tehnica si pe cea fundamentala, daca ai ratat un articol in ziarul dedimineata care spunea ca firma minune aleasa de tine pentru o investitie tocmai aanuntat in mod neasteptat ca intra in faliment din cauza exploziei sediului central.Informatiile care te intereseaza se publica prin comunicate oficiale, in raportarifinanciare, in presa sau pe site-uri web; informatia publica poate fi transmisa si prinintermediul conferintelor de presa sau la adunarile generale ale actionarilor; daca nu aiprins-o la timp, informatia publica poate fi aflata (sau confirmata) si direct de la emitent ;informatii sau opinii interesante pot fi obtinute si de la brokeri, analisti sau alti investitori.Iata, sunt multe moduri prin care informatiile circula in randul investitorilor – asigura-te caesti pe faza.Desigur, evenimente majore precum majorari de capital social sau publicarea unorrapoarte financiare noi duc la suspendarea actiunilor de la tranzactionare la bursa panace toti investitorii afla noile informatii (chiar si in acest caz exista foarte multi carorainformatiile le scapa). Insa, exista suficiente informatii care apar in presa, pe site-uri websau prin alte surse publice si care, depistate inaintea altora si corelate cu alte metode deanaliza, pot aduce rezultate in piata.Ce fel de informatii si elemente ar trebui urmarite? Cam tot ce poate influenta in bine sauin rau activitatea societatii, vanzarile si profiturile sale, si pana la urma pretul actiunii inpiata si tendinta viitoare a acestuia. Astfel, dintr-o lunga lista posibila, mentionez catevaasemenea evenimente si elemente importante, intr-o ordine aleatoare: contracte siparteneriate noi, intrarea pe noi piete, schimbari de management, schimbari in consiliulde administratie, rezultate financiare estimate, detalii despre politicile de management,planuri si proiecte de viitor, diversificarea sau restrangerea directiilor de business,

educerea sau cresterea personalului, modificari in politica de personal, modificari instructura de capital, emisiuni noi de actiuni sau obligatiuni, contractarea unor credite noi,privatizari, promovarea sau retrogradarea actiunilor de la o categorie la alta a pietei detranzactionare, transferul actiunilor pe o alta piata de tranzactionare, politici noi demarketing, tintirea unor segmente noi de clienti, campanii de rebranding, introducereaunor produse noi, proiecte de cercetare, exinderea, schimbarea sau restrangerea reteleide sucursale si agentii sau de distributie, fuziuni, achizitii, divizari sau preluari, intrareaunor fonduri de investitii in actionariat, iesirea unor fonduri de investitii din actionariat,intrarea unui investitor strategic in actionariat, desfiintarea asociatiei salariatilor, altemodificari in structura actionariatului, anuntarea unor proiecte noi de investitii, vanzarisau cumparari semnificative de active, schimbarea politicilor contabile, schimbari alepoliticilor de dividende, litigii, amenzi, anchete si cereri de faliment, operatiuni derestructurare operationala sau financiara, lichidari, majorari sau reduceri de capitalsocial, splitari sau consolidari ale actiunilor, oferte publice de cumparare, preluare saudelistare. Si acesta poate fi doar inceputul.De ce sunt importante aceste informatii? Contractele si parteneriatele noi pot aduce ocrestere a vanzarilor si a profitabilitatii, intrarea pe noi piete poate creste vanzarile dar sinecesarul de investitii, schimbarile de management pot semnala probleme interne si/saudirectii noi de dezvoltare si asa mai departe; explicatiile sunt usor de gasit pentru toateelementele de mai sus. Gandeste in perspectiva si analizeaza implicatiile asuprasocietatii. De asemenea, nu neglija termenul in care se vor simti aceste implicatii: uncontract nou dureaza pana se transforma in venituri noi: oare in ce trimestru se vorreflecta acestea in contul de profit si pierdere? Uneori trebuie sa actionezi rapid – aiidentificat o informatie, ai facut o corelatie interesanta: cumpara pana nu o fac si ceilaltiinvestitori; alteori, trebuie sa fii prudent: implicatiile unor evenimente pot fi sub asteptari,sau se pot resimti in timp, sau nu merita efortul.Desigur, nu toate aceste elemente influenteaza in mod direct pretul actiunii. Multe dinele pot fi folosite doar pentru a confirma rezultatele obtinute din metodele traditionale deanaliza – daca analiza tehnica si fundamentala iti recomanda o actiune, atunci nu stricasa confirmi aceasta investitie prin faptul ca emitentul dispune de o echipa demanagement de exceptie, tocmai a anuntat dublarea exporturilor, iar un investitorstrategic din Germania si-a manifestat interesul pentru firma. Unele elemente pur si

simplu nu au nici o relevanta – faptul ca o banca isi deschide o sucursala noua pe langazecile care mai exista deja poate sa aiba o influenta minimala asupra analizei. Uneleelemente te pot pune pe ganduri: scumpirea materiilor prime poate pune problemeoperationale si de profitabilitate pentru firma.Toate elementele de mai sus (si multe altele de care nu mi-am adus aminte acum) potinfluenta mai mult sau mai putin activitatea societatii. Cum le afli? Urmareste in primulrand comunicatele oficiale ale emitentilor publicate pe site-urile pietelor detranzactionare – evenimente precum majorarile de capital social, ofertele publice sauorice alte operatiuni considerate suficient de importante pentru a necesita un comunicatoficial trebuie sa iti atraga imediat atentia, intrucat pot influenta evolutia preturilor;urmareste rapoartele financiare si orice alte comunicari oficiale ale emitentilor – dupacum am vazut, cifrele si rezultatele financiare sunt elemente esentiale in determinareaevolutiilor de pret; urmareste cu regularitate presa financiara, emisiunile radio si TV sisite-urile financiare: orice interviuri cu persoane implicate cu un emitent sau analize aleunui emitent pot contine informatii, tendinte sau corelatii noi, care sa prezinte strategii,evolutii si tendinte viitoare; urmareste si presa de interes general: uneori apar informatiinoi (de regula negative) intr-un ziar de larga circulatie datorita vreunui jurnalist zelos;urmareste site-urile web ale emitentilor: nu multi emitenti se gandesc la comuncarea cuinvestitorii, clientii sau mediul de afaceri prin internet, dar numarul acestora este totusi increstere; citeste rapoartele anuale ale emitentilor – nu ma refer neparat la cele cerute deCNVM, ci la cele mai detaliate publicate pe site-urile proprii – in ele poti gasi informatiiutile despre tendinte viitoare.Participa la adunari generale ale actionarilor pentru prezentari ale activitatii si proiectelorviitoare; in adunari poti chiar pune intrebari daca ai anumite nelamuriri; apoi, ia legaturacu departamentul actionariat al emitentilor si intreaba despre detalii ale operatiunilor dinpiata precum oferte publice, majorari de capital sau distributia de dividende. In fine, nustrica sa arunci un ochi si pe oferta comerciala a emitentului: ce produse sau serviciiofera? Cat de competitive, interesante si atragatoare sunt? Tu, in calitate de client, le-aifolosi ? Daca nu, atunci oare firma are un viitor stralucit ? Mai departe, cum aratasediile? Cum se poarta angajatii? Pana la urma o actiune nu este o notiune abstracta, ciun element legat in mod direct de o afacere, impreuna cu angajatii, managerii,procedurile, produsele, sediile si principiile ei.

Exista si elemente care te pot ajuta in mod concret in analiza. Un exemplu ar fi cota depiata. Sa presupunem ca stii cota de piata a doua firme listate din acelasi domeniu.Informatia in sine e utila, dar ne poate spune aceasta mai multe decat pozitia relativa pepiata? Da. Pornim cu una din firme pe care o folosim ca reper, considerand ca esterelativ corect evaluata de piata; impartind capitalizarea la cota de piata obtinemevaluarea bursei pentru un punct procentual de cota de piata in domeniul respectiv.Inmultind valoarea rezultata cu cota de piata a celei de-a doua firme, obtinem ocapitalizare estimata pentru aceasta (si de aici un pret pe actiune estimat).Si alte informatii pot fi folosite in acest mod: daca pachetul majoritar de actiuni al uneifirme este transferat catre un investitor strategic sau financiar, atunci putem consideraca acesta a facut in prealabil un audit, si a evaluat in mod corect achizitia sa. Pretul peactiune al unei asemenea tranzactii (si de aici indicii P/E si P/B calculati cu acest pret)se poate constitui ca un reper puternic pentru evaluarea pretului altor firme listate dinacelasi sector sau cu profil similar (inmultind indicii P/E si P/B calculati pentru firma repercu profitul pe actiune, respectiv capitalurile proprii ale firmei pe care dorim sa oevaluam).Am vorbit despre informatii legate de sau primite de la emitent, insa exista si alte idei, pelanga acestea: te poti consulta cu brokerul tau sau cu alti investitori; poti citi rapoarte deanaliza elaborate de societati de brokeraj sau de consultanta de investitii; poti citi opiniisi recomandari ale analistilor sau jurnalistilor. Un raport de analiza bine facut poatefurniza multe directii de analiza, multe corelatii interesante, multe informatii utile si chiaro recomandare de cumparare sau vanzare; in plus, un raport de analiza bine facut esteutil si pentru ca structureaza mai bine informatiile despre si indicatorii despre un anumitemitent, prezentand numai ceea ce este relevant.Mai departe, un broker bine informat poate face ordine in haos si iti poate prezentanumai acele informatii, analize sau indicatori care chiar pot influenta pretul. In fine,indiferent ca urmaresti sau te consulti cu un broker, un analist sau un alt investitor, retineca oricare din acestia iti poate da idei si metode noi de analiza a actiunilor.

Nu mai trebuie sa repet, pentru ca am facut-o deja de multe ori, dar vreau sa fiu sigur caurmatorul aspect a fost retinut : nu te lua dupa o singura opinie, dupa o singura sursa deinformare, sau dupa o singura metoda de analiza – orice metoda si orice persoanapoate gresi; si eu gresesc uneori – nu am descoperit metoda infailibila de analiza siprognoza pentru actiuni pentru ca, asa cum am vazut in alt capitol, aceata metoda nuexista. Exista numai metode care te pot ajuta in analiza si prognoza, cu rezultate maibune sau mai putin bune. Foloseste cat mai multe opinii, metode si informatii, darhotaraste singur.Inca o precizare: nu toate informatiile sunt clare si concrete. Sigur, profitul pe anul trecutal unei firme, de exemplu, este o informatie foarte concreta. Insa un analist lucreaza sicu estimari si date mai putin certe: estimari ale veniturilor si profiturilor viitoare, ale coteide piata, ale pretului in piata, ale tendintei pretului, ale tendintei veniturilor si profiturilor,etc. Estimarile sunt foarte importante, intrucat se estimeaza date care nu sunt cunoscutecu precizie, dar care sunt foarte utile. Asa ca nu fugi de date estimate, dar incearca saintelegi pe ce se bazeaza si cat de realiste sunt – orice estimare este supusa greselii.De asemenea, se lucreaza foarte mult cu corelatii: anumite elemente diferite puse cap lacap pot indica concluzii pentru viitor: din nou, aceste corelatii sunt foarte importante, dartesteaza singur cat de realiste sunt; nu ii lasa pe altii sa ia decizii in locul tau cand evorba de investitiile tale.Mai departe, exista multe alte tipuri de informatii care, desi nu sunt legate in mod directde un anumit emitent, pot influenta activitatea acestuia: informatii referitoare la sectorulsau industria emitentului si la tendinte sau prognoze legate de acestea; informatii legatede segmentul de clienti, materiile prime, concurenta, politica de preturi, pietele dedesfacere sau miscarile de personal in sectorul sau industria din care face parteemitentul. In fine, exista si informatii macroeconomice, sociale sau politice care potafecta activitatea economica in ansamblul sau si care pot avea influente mai puternicesau mai slabe asupra tuturor emitentilor: evolutia dobanzilor, a cursurilor valutare, aratelor inflatiei, a cotelor de impozit, a cresterii economice, a deficitului de cont curent, aratei somajului si a multor altor indicatori; schimbari in sistemul legislativ, fiscal saufinanciar; agitatie si schimbari pe scena politica, impreuna cu consecintele de rigoareasupra mediului de afaceri; tulburari sociale.

Piata de capital de la noi nu este inca foarte puternic corelata cu toate aceste schimbarisau evenimente macroeconomice, sociale si politice, asa cum se intampla prin alte parti.Insa incet, incet, bursa reactioneaza si la noi. Este vorba in primul rand de investitoriistraini: agitatia, schimbarile politice, economice si sociale, modificari in cadrul legislativ sicel fiscal, tendinte noi in ceea ce priveste pietele valutare, cresterea economica redusa,inflatia sau multe alte domenii pot face ca investitorii straini sa fie mai reticenti in a intrape piata, antrenand si o reticenta a investitorilor locali si a brokerilor, si asa mai departe.Invers, perspective favorabile pentru economie, evenimente importante precumaderarea la UE, imbunatatirea mediului de afaceri, a sistemului legislativ sau a celuifiscal pot da semnale pozitive pentru investitorii straini si locali.Sunt multe informatii. Oare chiar trebuie sa le afli pe toate? Probabil ca nu. La fel ca si incazul analizei fundamentale si a analizei tehnice, fiecare caracterizata prin sute deindicatori si metode diferite de analiza, si activitatea de cercetare se bazeaza pe sute detipuri de informatie, insa dintre acestea nu toate sunt utile sau relevante pentru tine.Gaseste-le pe cele care iti folosesc cel mai mult.Cu acestea am incheiat prezentarea metodelor de analiza. Pe baza cercetarii, ainformarii si a rezultatelor analizei tehnice si fundamentale putem hotari daca actiuneaaleasa merita cumparata sau nu, sau daca o cumparam acum sau mai asteptam. Insa,asa cum am vazut intr-un capitol precedent, la acest moment ai probabil o lista intreagade actiuni spre care iti indrepti atentia, nu doar o singura actiune. Asa ca procesul serepeta pentru toate actiunile din lista, pentru ca in final sa vezi care merita cumparate sicare nu. Ce facem mai departe? Alcatuim un portofoliu.VII. Alcatuirea unui portofoliuAcum avem o noua problema: sa presupunem ca raspunzand la intrebarea "Cecumparam?" am pornit cu o lista initiala de noua actiuni, iar raspunzand la intrebarea"Cand cumparam?" am ales cinci dintre acestea pentru o cumparare imediata si patrupentru mai tarziu. Le cumparam pe toate cele cinci in mod egal? Sau mai bine alocammai multi bani pentru cele in care avem mai multa incredere, si mai putini pentru restul?Daca da, cat de multi si cat de putini? Sau poate mai multi bani pentru actiunile mai

solide, sau pentru cele mai putin riscante? Sau mai bine cumparam numai doua-treiactiuni in care avem cea mai mare incredere? Sau poate numai una? Dar oare e bine sapastram si niste numerar in portofoliu pentru eventuale alte oportunitati? Sau sa investimo parte din bani in obligatiuni sau intr-un fond pentru reducerea riscului?Din nou, apar multe intrebari. Managementul portofoliului este o tema foarte generoasa,care probabil ar necesita un material dedicat. Exista multe teorii in acest domeniu, teoriibazate pe sisteme complexe de alocare in cadrul portofoliului folosind indicatori derentabilitate si risc, si tot felul de alte elemente relativ complexe.Eu nu folosesc sisteme foarte complicate de management al portofoliului. La fel ca incazul sistemelor mai avansate de analiza tehnica si fundamentala, acestea nu dauneaparat cele mai bune rezultate pentru strategia de investitii pe care eu o vizez si/saupentru piata de capital din tara noastra.De ce avem totusi nevoie sa cumparam mai multe actiuni diferite? De ce nu doar una,adica cea in care avem cea mai mare incredere? Daca acea actiune va creste, atuncipare rezonabil sa investim toti banii in ea, in loc sa alocam o parte din bani pentru alteactiuni, care poate nu cresc la fel de mult, si astfel sa ne reducem singuri castigurile.Ce se intampla, insa, daca actiunea noastra favorita scade in loc sa creasca? Orice esteposibil pe piata de capital, si actiunea vedeta in care avem cea mai mare increderepoate sa scada incepand de maine. Cumpararea mai multor actiuni si alcatuirea unuiportofoliu reprezinta diversificarea investitiilor, iar aceasta este necesara pentrureducerea riscului. Dupa cum ai realizat pana acum, nu am prezentat in acest materialnici o metoda care sa garanteze castiguri pe piata de capital, fara nici un fel de pierderi;acest lucru s-a intamplat nu din cauza ca am pastrat asemenea metode numai pentrumine, ci pentru ca acestea nu exista. Orice metoda, strategie sau abordare genereazaerori, si va da gres mai rar sau mai des.Astfel, daca actiunea stralucita pe care am ales-o si analizat-o cu multa grija si atentiese dovedeste o dezamagire in piata si scade, din motive pe care nu le-am luat in calculin analiza noastra, atunci pierdem bani; uneori actiunile scad din motive care pur si

simplu nu pot fi prevazute: daca pica o bomba pe fabrica la care noi avem actiuni (cazipotetic, desigur), atunci s-au dus investitiile noastre.Daca avem doua actiuni in portofoliu, atunci riscurile se reduc: poate una scade si altacreste. Sigur, poate scad amandoua, si atunci ar fi bine sa avem trei: in acest caz, dacascad doua, macar una tot creste si mai compenseaza din pierderi, sau chiar ofera unprofit pe tot portofoliul. Pana unde mergem totusi?Raspunsul meu este urmatorul : investim in numarul cel mai mic de actiuni diferite carenu ne plaseaza portofoliul in afara tolerantei proprii la risc. Stiu, suna cam criptic. Desprece este vorba ? Va dau un exemplu : am identificat la un moment dat o actiuneinteresanta dar mai putin vizibila (cel putin pentru mine) pentru o investitie ; la acelmoment aveam toti banii in numerar (deci nu mai aveam alte actiuni in portofoliu), asaca am inceput sa cumpar, in transe, in zile diferite, actiunea respectiva. Actiunea aleasaarata minunat din toate punctele de vedere (fundamental, tehnic, etc) si ulterior chiar s-adovedit castigatoare. Ei bine, la un moment dat, dupa ce cumparasem cam de jumatatedin bani (iar restul erau in numerar) pur si simplu nu am mai putut sa cumpar desiactiunea crestea – mi s-a parut prea riscant sa am mai mult de 40-50% din actiunearespectiva in portofoliu, chiar daca aveam incredere in ea.La ce m-am gandit ? La o combinatie de factori : lichiditate – nu vroiam sa acumulez unpachet foarte mare pe care sa nu il pot vinde in conditii rezonabile intr-o singura zi, dacasituatia se schimba ; volatilitate – actiunea avea o volatilitate mai ridicata, deci riscurimai mari ; incertitudine – desi actiunea era foarte buna iar pretul crestea, aceastacrestere era cam brusca si neasteptata, si se putea opri sau intoarce la fel de repedecum se declansase. Pana la urma, tinand cont de aceste elemente, mi-am facut repedeun calcul simplu si am evaluat care este pierderea maxima (in lei) pe care o pot acceptapentru portofoliul meu (si cum actiunea respectiva era singura din portofoliu, practic amestimat pierderea maxima pe care eram dispus sa o accept de pe urma ei) ; candaceasta pierdere a depasit suma pe care eram dispus sa o accept, m-am oprit cucumpararea.Daca la capitolele de analiza am intrat in metode si sisteme destul de concrete siaplicabile in practica, la managementul de portofoliu nu o voi face, intrucat am promis ca

voi povesti numai metodele pe care eu le folosesc in mod curent. Astfel, eu cel maiconfortabil ma simt cu 2-3 actiuni in portofoliu. Este un numar destul de mic pe care ilrecomand numai investitorilor mai avansati; pentru un investitor cu experienta mediecare actioneaza pe termene scurte probabil un numar de 4-5 este mai rezonabil(desigur, iarasi revin la ideea legata de strategia proprie de investitii – depinde si devaloarea portofoliului, durata investitiei, experienta investitorului, etc; in cele ce urmeaza,ca de altfel in tot acest material, ma refer la strategia folosita de mine, pentru investitiirelativ speculative pe termene mai scurte).O diversificare excesiva dauneaza. Daca ai un portofoliu in care incepi sa investesti inprea multe "oportunitati", alocand cateva procente din portofoliu pentru fiecare, atunci itipierzi vremea: chiar daca o actiune minune se dubleaza in piata, daca aceasta arenumai 1% pondere in portofoliul tau, atunci cresterea portofoliului in urma acestei dublaride pret va fi de exact 1% - cam putin. Concentreaza-te pe 4-5 actiuni solide cuperspective bune de crestere, schimba-le din cand in cand, dar nu te imprastia in preamulte directii – va creste si efortul de analiza si urmarire a investitiei, iar performantelese pot aplatiza.Invers, o diversificare insuficienta dauneaza si ea. Am mers pe ideea unui portofoliu de4-5 actiuni, dar e vorba de actiuni solide, stabile, puternice. Daca intri pe actiuni riscante,atunci 1 sau 2 vor fi insuficiente. S-ar putea sa intre amandoua rapid pe scadere, si sainregistrezi pierderi mari. Un alt element la care e bine sa fii atent atunci cand iticonstruiesti portofoliul este nivelul de corelatie dintre actiuni. Acesta poate fi calculat casi coeficient de corelatie prin metode statistice, sau poate fi evaluat in mod empiric pegraficul evolutiei comparate al actiunilor selectate (actiunile sunt corelate dacaevolueaza similar pe grafic, adica in aceeasi directie si cam in aceiasi parametri). Dacaincluzi numai actiuni puternic corelate in portofoliu, atunci s-ar putea sa nu obtii preamulte in directia diversificarii – daca scade una, scad toate.O diversificare redusa inseamna si o atentie mai mare pentru a fi pregatit pentruvanzare. Daca ai o singura actiune in portofoliu (caz extrem), atunci trebuie sa fii foarteatent, pentru a putea vinde la timp. Daca ai trei actiuni, si la una ai ratat momentul devanzare, atunci pierderea poate fi compensata de castigul celorlalte doua.

Se desprind cateva concluzii: managementul de portofoliu este foarte strans legat destrategia pe care o urmezi. Investesti pe termen mai lung, nu ai timp sa urmarestiactiunile, vrei un nivel de risc mai redus si poate ai mai multi bani – pune accent maimare pe diversificare. Investesti pe termen mai scurt, te dedici analizei si urmaririiinvestitiilor, iti asumi riscuri mai mari – atunci poti diversifica mai putin, dar cu atentie.Pana la urma, si in acest domeniu, vei invata din practica. In urma mai multor tranzactiisi mai multor structuri diferite de portofoliu, vei gasi una care ti se potriveste cel maibine.Mai departe, care sa fie alocarea? Te-ai hotarat sa cumperi trei actiuni, cum aloci baniipentru ele? Exista mai multe metode. Poti face o alocare egala, daca te simti confortabilcu toate trei; daca din cele trei una pare mai nesigura, dar nu ai vrea o ratezi, atunci iipoti aloca mai putini bani in comparatie cu celelalte. Pana la urma, poti face o alocare infunctie de riscuri si randament estimat – actiunile care promit cel mai mult vor avea opondere mai mare in portofoliu.Cam atat despre portofolii. Pana la urma, am ales actiunile cele mai bune, le-am sicumparat, ne-am format un portofoliu de care suntem mandri. Acum dormim linistitiasteptand marile castiguri ? Nu chiar : cumparand actiuni ai parcurs numai jumatate dindrum.VIII. Cand vindem ?Nu te lasa amagit: Orice profituri pe care ti le aduc actiunile din portofoliu sunt doarprofituri potentiale, "pe hartie". Acestea nu se transforma in profituri reale, in cont, decatin momentul in care ai vandut actiunile. Daca ai ratat momentul de vanzare si vinzi preatarziu, atunci poti vedea cum profiturile se reduc, dispar cu totul sau se transforma inpierderi; invers, daca ai vandut prea devreme, atunci va trebui sa te multumesti cuprofituri mai mici, in timp ce actiunile isi continua cresterea.

Dupa cum spuneam, in analiza actiunilor cumpararea inspirata (prin "inspiratie" ma referla analiza, desigur) reprezinta doar jumatate din drum; cealalata jumatate este vanzareala fel de inspirata. Deci, cand vindem?Teoretic vindem cand conditiile care ne-au determinat sa cumparam sa inverseaza,adica toti acei indicatori de analiza tehnica si analiza financiara, impreuna cu informatiilecele mai proaspete despre emitent, incep sa transmita semnale de vanzare: indicii P/E siP/B incep sa atinga valori mari in comparatie cu emitentii similari din piata sau cudiverse valori medii ; ratele de crestere ale veniturilor si profiturilor se reduc; ratele deprofitabilitate se reduc sau firma intra pe pierdere; lichiditatea in piata scade; graficulintra pe trend descendent, iar minimele si maximele succesive de pe grafic sunt din ce ince mai jos; apar stiri, comentarii si recomandari negative despre emitentul respectiv;perspectivele operationale, financiare sau in piata ale emitentului se inrautatesc dindiverse motive si asa mai departe.Nu voi intra in detalii cu privire la semnalele de mai sus: este suficient sa revezi ideileprezentate in capitolele precedente legate de analiza si sa identifici opusul concluziiloracestora pentru a hotari cand o actiune nu merita sa mai ramana in portofoliu.Practic activitatea de analiza este continua si nu ia vacanta niciodata: studiezi, cercetezi,evaluezi si calculezi continuu pana cumperi o actiune, iar apoi nu te opresti, ci studiezi,cercetezi, evaluezi si calculezi in continuare pana vinzi actiunea respectiva. Din nou, nute opresti aici, ci analizezi in continuare pentru a identifica momentul optim pentru a recumparaactiunea respectiva, iar apoi ciclul se reia. Bineinteles, este bine ca aceastaactivitate de analiza si investitie sa nu devina un automatism. Bucura-te de baniicastigati! Retrage din cand in cand o parte din ei si foloseste-i la ceva care iti faceplacere sau de care ai nevoie – vei aprecia mai mult investitiile financiare, iar acesteavor deveni elemente concrete, palpabile.Procedura de analiza pentru vanzare seamana cu cea pentru cumparare – se folosescin mare masura aceleasi metode si aceiasi indicatori. Totusi, efortul la vanzare poate fimicsorat, intrucat decizia de a renunta la o actiune din portofoliu se poate lua si pe altecriterii pentru un investitor disciplinat: este voba de atingerea pierderii maximeacceptate. Despre ce este vorba ?

Avem un portofoliu format din trei actiuni. Doua din ele cresc linistite, dar una incepe sascada, cate putin azi, cate putin maine. Mai sta putin pe loc, mai si creste intr-o zi, darapoi scade din nou cate putin in fiecare zi. Mie nu imi plac actiunile care scad; cu atatmai mult nu imi plac actiunile care scad atunci cand eu le am in portofoliu. Daca amcumparat o actiune si aceasta incepe si scade mai serios, atunci inseamna ca estimarilemele nu s-au adeverit, cel putin pe termen scurt. Daca sunt investitor pe termen lung,atunci imi pot permite sa astept mai mult, in ideea ca am prins doar o corectie de pret,iar trendul ascendent general va fi reluat la un moment dat. Daca sunt investitor petermen scurt, atunci ma ingrijorez mult mai rapid.Ce inseamna o scadere "serioasa" ? Fiecare investitor isi poate stabili un prag maxim descadere. Eu, spre exemplu, nu astept niciodata ca o actiune sa imi scada cu mai mult de15% dupa ce am cumparat-o. De fapt, deja de pe la 10% scadere o vand destul derepede fara nici un fel de regrete. Acest prag poate diferi in functie de profilulinvestitorului. Un investitor cu o toleranta mai mare la risc sau care investeste pe termenmai lung isi va stabili un prag mai mare, de 25% sau 30%, de exemplu. Un investitor petermen foarte scurt nu va astepta ca o actiune sa scada cu mai mult de 5% - altexemplu. Nu astepta la nesfarsit ca o actiune in scadere sa isi revina. Uneori seintampla, alteori nu. Vinde-o cand ai pierdut numai 15%, in loc sa o vinzi, cuprins dedisperare, cand ai pierdut 40, sau 50 sau 70%. Nu te amagi cu ideea ca "o pierderenemarcata este doar potentiala"; este adevarat, dar, daca actiunea nu isi revine, vatrebui sa marchezi la un moment dat acea piedere. In plus, pentru actiunile pe scadereapare un cost ascuns – costul de oportunitate. In perioada in care tu astepti ca actiuneata favorita sa isi revina din scadere dupa ce ai cumparat-o, alte actiuni mai bune cresc siaduc castiguri investitorilor, iar tu nu poti beneficia de ele pentru ca ai banii blocati.Costul de oportunitate ar trebui sa te puna pe ganduri si in cazul in care o actiune sta peloc sau creste sub asteptari. Fii intotdeauna pe faza pentru a identifica oportunitati maibune si nu te sfii sa vinzi o actiune care sta pe loc sau chiar creste pentru a o inlocui cualta mai buna, care creste mai mult.Nu spun ca aceata metoda cu limitarea pierderilor este ideala si ca inlocuieste analiza,insa ea poate oferi un mecanism de protectie daca este aplicata in mod disciplinat.

Metoda poate da rezultate si pentru conservarea profiturilor, atunci cand scaderea depret nu se raporteaza la pretul la care ai cumparat o actiune, ci la pretul maxim atins deaceasta dupa ce ai cumparat-o. Cu alte cuvinte, daca o actiune creste dupa ce aicumparat-o, nu astepta ca pretul sa tot scada, sa ajunga inapoi la pretul de cumparare,si apoi sa mai scada cu 10% fata de acesta inainte sa o vinzi. Daca actiunea a pierdut10%-15% (sau pierderea stabilita de tine) fata de pretul maxim atins dupa cumparare,atunci vinde-o si conserva-ti profitul. Aici poate functiona si o anumita flexibilitate –rigoarea e buna, dar exceptiile de la regula sunt uneori indicate atunci cand stii ce faci.O mentiune daca tot am ajuns aici : nu folosesc ca metoda de conservare a profiturilor ovanzare automata si daca pretul a crescut cu un anumit procent prestabilit (10-15%, deexemplu). Ma sperie pierderile mari, dar nu ma sperie castigurile mari. Atata timp cat oactiune creste, o pastrez fara rezerve. Poate pretul a crescut cu 25% si as putea sa fiumultumit si sa marchez profitul, insa atata timp cat indicatorii (in special cei tehnici) nuarata o inversare de trend, merg in continuare cu actiunea respectiva si poateinregistrez, in final, o crestere de 40% sau 50%. Nu imi pun limite pe crestere.De fapt conceptul poate fi extins putin : daca o actiune intra pe trend crescator siaceasta tot creste de la o zi la alta, nu vand doar pentru ca anumiti indicatori(fundamentali) incep sa imi arate o supraevaluare la un moment dat. Desigur, valori preamari ale acestora ma fac sa fiu mai atent, si sa fiu foarte pregatit pentru vanzare. Dar nuvand pana cand trendul in piata nu pare a se inversa. La fel cum analiza tehnica estefoarte utila pentru a stabili momentul exact de cumparare, tot aceasta ne ajuta pentru aidentifica momentul optim de vanzare. La ce ma uit in principal? O inversare de trendcare coboara pretul cu 10-15% fata de maximul anterior, o inversare a situatiei ordinelorin piata ce arata o presiune pe vanzare (ordine de vanzare mai multe decat cele decumparare), o reducere a lichiditatii si volumelor zilnice, maxime si minime din ce in cemai scazute pe grafic, si asa mai departe.Am vorbit foarte mult despre rentabilitate, dar mai putin despre risc. Rentabilitatea esteun concept concret, tangibil : daca am vandut o actiune cu un castig de 50%, atunciacest nivel de rentabilitate se masoara intr-o crestere a valorii banilor din cont cu 50%.Simplu. Riscul, insa, este un concept mai abstract. Desigur, exista tot felul de indicatoride masurare a acestuia : volatilitate, beta, etc. Insa acestia nu mai sunt la fel de tangibili.

Este usor sa cazi in capcana in care devii constient de riscuri doar la un nivel superficialsi pierzi din vedere esentialul.Riscul este probabilitatea ca o actiune sa nu inregistreze rentabilitatea asteptata. Cu altecuvinte, riscul este posibilitatea ca o actiune sa creasca mai putin decat te-ai asteptatsau chiar sa scada (desigur, la modul teoretic riscul reprezinta si posibilitatea ca oactiune sa creasca mai mult decat te asteptai, dar aceasta este o situatie mai mult decatbinevenita).Atunci cand treaba merge bine e usor sa pierzi din vedere riscul, insa acesta setransforma intr-un element foarte concret atunci cand iti "mananca" din valoareaportofoliului. Riscul nu este doar un element informativ precum adresa sediuluiemitentului sau culoarea siglei acestuia, ci un parametru pe care trebuie sa incerci sa ilevaluezi cat mai bine, si care trebuie sa iti ramana permanent in atentie ca o amenintarepotentiala ce poate deveni oricand foarte reala.Asa cum am amintit mai sus, riscurile au si o componenta masurabila prin anumitiindicatori. O actiune prezinta doua tipuri de riscuri: riscul specific actiunii respective, careface ca actiunile sa creasca sau scada in mod individual, dupa un model propriu, siriscul sistematic, de piata, care face ca actiunile sa fie influentate mai mult sau mai putinde piata, si atunci cand piata scade aceasta sa determine si o scadere a actiunilornoastre, si invers. Riscul specific se masoara prin indicatori precum volatilitatea(abaterea medie patratica a rentabilitatilor), iar riscul sistematic prin beta (care leaga inmod statistic performantele actiunii de performantele pietei, printr-un indice bursier).Riscul specific poate fi redus si chiar eliminat prin diversificare. Daca ai o actiune siaceasta scade, atunci mai adauga portofoliului inca 2, sau 3, sau 5 actiuni si atunciprobabilitatatile spun ca aceasta scadere va fi compensata de crestrea unora dincelelate actiuni. Riscul de piata nu poate fi eliminat: atunci cand piata pe ansambluscade, iar aceasta scadere influenteaza si actiunea noastra, nu mai ai ce sa diversifici(in actiuni).Desigur, exista tot felul de alte riscuri : risc de lichiditate, atunci cand nu mai gasestisuficienti cumparatori pentru a iti vinde actiunile; risc de sector, atunci cand un intregdomeniu de activitate merge prost in economie, iar aceasta influenteaza si rezultatele (si

implicit actiunile) emitentului ales de tine; risc macroeconomic, atunci cand o inflatie increstere galopanta iti diminueaza randamentele reale, de exemplu ; risc legislativ, atuncicand o modificare de impozit iti poate da peste cap strategiile de castig – alt exemplu; siasa mai departe.Daca tot am vorbit de ecuatia rentabilitate/risc, atunci sa vorbim putin si de ecuatiacastig/pierdere. De castiguri am tot vorbit, dar de pierdere mai putin. Pierderea esteinevitabila. Daca reusesti sa gasesti o strategie de investitii in actiuni care sa nugenereze niciodata pierderi, atunci te rog sa mi-o povestesti si mie ; eu inca nu amdescoperit-o. Scopul strategiei tale de tranzactionare nu este sa elimini pierderile, ci saobtii un rezultat net (castiguri minus pierderi) care sa iti asigure rata de rentabilitate(multiplicare a capitalurilor investite) dorita. Nu alerga dupa cai verzi pe pereti, pentru canu are nici un rost – iti vei stabili asteptari prea inalte pe care nu le vei atinge niciodata.Desigur pierderile pot fi descurajante. Invata sa le accepti si sa te obisnuiesti cu ele.Daca nu reusesti acest lucru si cazi prada disperarii, atunci vei fi din ce in ce mai presatdin punct de vedere psihologic sa compensezi pierderile cu castiguri, vei fi din ce in cemai putin prudent si atent la analiza, vei face greseli din ce in ce mai mari, iar pierderilese vor multiplica. Ia-o incet. Trateaza fiecare pierdere marcata ca pe un sunk cost alinvestitiei in actiuni, adica un cost ce nu mai poate fi recuperat (un caz de "forta majora",daca vrei) si nu te mai gandi la pierdere, ci gandeste-te la ce poti invata din ea si cumpoti sa obtii castiguri viitoare.Inca un element legat de vanzare, dar care se poate aplica foarte bine si la cumparare.Te-ai hotarat din diverse motive sa vinzi o actiune. Ti-ai facut temele, ai analizat, sidecizia este clara: vanzare. Nu introduce in piata un ordin la un pret prea optimist – s-arputea ca un profit iluzoriu mai mare cu 1-2% sa se transforme intr-o mare pierdereatunci cand pretul dorit de tine nu este atins iar actiunea incepe sa scada accelerat. Eu,atunci cand m-am hotarat sa cumpar sau sa vand o actiune, nu introduc un ordin in piataasteptand la nesfarsit "cel mai bun pret". Niciodata nu voi prinde cel mai bun pret, si nicinu ma intereseaza un asemenea pret doar pentru un profit cu cateva procente maimare, in conditiile in care eu ma astept sa castig cu mult mai mult de pe urma uneiinvestitii. Asa ca de cele mai multe ori cumpar actiuni direct din ask si le vand direct inbid fara asteptari si stres inutil.

IX. IncheiereCu aceasta, am cam incheiat povestea. De fapt, doar un capitol al ei: am studiat, amales, am cumparat, am castigat (speram) si am vandut. Povestea nu se incheie aici, cise reia: studiem din nou, cumparam, castigam (sau nu) si vindem. Si, cum de regulaavem mai multe actiuni in portofoliu, fiecare din acestea are povestea ei, iar momentelein timp pentru operatiunile de mai sus nu coincid pentru fiecare actiune – doar nu levindem si le cumparam pe toate in acelasi timp.Totusi, sa urmam povestea unei actiuni individuale pana la capat. Reiau : am studiat, amales, am identificat momentul optim de cumparare, am cumparat, am asteptat (sau nu),am identificat momentul de vanzare si am vandut. Mai intai o avertizare: nu te grabi sacumperi imediat ceva in loc – daca nu ai motive serioase si cumperi ceva doar ca sa aiactiuni in portofoliu faci o greseala de incepator. Daca ai avut o tranzactie reusita care tiaadus +25%, atunci iti poti permite sa stai un timp "pe cash" pana cand identificiurmatoarea oportunitate, decat sa cumperi aiurea si sa incepi sa pierzi bani. Retine, emai bine sa nu castigi nimic decat sa pierzi.Cu aceata am parcurs tot drumul, dar mai urmeaza o etapa importanta: analizainvestitiei finalizate: am vandut o actiune, dar oare cat am castigat de pe urma aceleiactiuni ? care a fost randamentul procentual? cat din cresterea efectiva a actiunii amreusit sa obtin si eu (tinand cont de faptul ca niciodata nu pot cumpara pe minim si vindepe maxim pentru a ma bucura de cresterea integrala a actiunii)? cum se comparacastigul actiunii alese de mine cu castigul adus de alte actiuni (tinand cont si de profilulmeu de investitor – nu compara mere cu pere)? cum se compara castigul obtinut demine cu dobanzile bancare, cu rata inflatiei, cu randamentele altor instrumente de pepiata (fonduri, obligatiuni, etc)? In fine, este acest castig pe masura asteptarilor? Dacanu, atunci ce am gresit ? Cum pot evita aceste greseli pe viitor? Daca da, atunci cum sepoate imbunatati si mai mult acest castig? Care este tendinta castigurilor tale? Seimbunatatesc? Se reduc \? Cand tragi linia si calculezi castigurile tine cont si decomisioane si impozite. Acestea nu reprezinta chiar o povara in tara noastra (sau nu opovara atat de mare pe cat ar putea parea). Nu da vina pe comisioanele mari pentrueventualele nereusite pe piata (un comision de 1% nu afecteaza prea mult nici o

tranzactie reusita care iti aduce un castig de 30%, nici o tranzactie nereusita care itiaduce o pierdere de 15%), dar nu le scapa din vedere.Sunt multe intrebari si multe lucruri care se pot invata raspunzand la ele. Ideea este saiti perfectionezi permanent strategia de investitii. Nu lasa investitiile lichidate sa disparain uitare, ci studiaza-le. Eu pastrez un asa-numit "jurnal de trazactionare", adica un tabelin Excel cu toate investitiile anterioare impreuna cu castigurile aduse de ele (preturi sivolume, dar jurnalul poate fi completat si cu detalii despre contextul fiecarei tranzactii –de ce am cumparat si de ce am vandut?). Studierea regulata a acestui jurnal esteimportanta pentru a identifica daca strategia da rezultate in timp si unde trebuieimbunatatita. Investitiile nu trebuie privite izolat ca evenimente punctuale, ci ca elementeale unei strategii. Degeaba faci o tranzactie buna care iti aduce +35%, daca de regulafaci numai tranzactii pe pierdere care iti tot erodeaza valoarea portofoliului si nu invetinimic din ele.Am vorbit in acest material numai despre actiuni. Exista insa si alte instrumente pe piatade capital : fonduri de investitii, obligatiuni, derivate. Nu strica sa le ai in vedere sau sa teinformezi putin despre ele. Deocamdata o investitie bazata exclusiv pe actiuni estesuficienta ca structura de randament si risc pentru mine (din nou, depinde de profilul deinvestitor al fiecaruia). Dar pe viitor lucrurile s-ar putea schimba in piata, si e bine sa fiiinformat. Eu sunt pregatit oricand sa investesc si in fonduri, obligatiuni sau derivate dacavoi considera necesar sau interesant acest lucru din diverse motive.Cu aceasta am finalizat materialul de analiza a actiunilor. Sper ca acest mic manual deanaliza sa iti fi oferit cel putin cateva idei noi, care in timp sa contribuie la crestereaperformantelor investitiilor tale. Eu iti urez succes.

Anexa – analiza altor instrumente financiareAm vorbit pana acum despre actiuni, dar sa trecem putin in revista si cateva idei deanaliza legate de alte instrumente financiare. Nu voi intra in foarte multe detalii, ci voiprezenta doar o serie de puncte de plecare.Sa incepem cu obligatiunile. Nu intru in detalii despre ce sunt obligatiunile, cumfunctioneaza si ce tipuri de venituri aduc (dobanzi, venituri din vanzarea la bursa,venituri din cumpararea cu discount) sau ce tipuri de riscuri le caracterizeaza (riscul defaliment al emitentului, riscul de rata a dobanzii, etc).Problema principala care se pune la obligatiuni (ma refer la cele tranzactionate) esteestimarea unui randament al investitiei in cazul in care acestea se cumpara la un pretdiferit de valoarea nominala. Sigur, daca obligatiunea are un cupon anual de 10% si secumpara la valoarea nominala, atunci randamentul va fi 10% pana la scadenta. Dardaca obligatiunea se cumpara la 102,5, de exemplu, care va fi randamentul ?Aici folosim doi indicatori: adjusted current yield, pentru a estima randamentul investitieiin cazul in care cupoanele de dobanda incasate in mod regulat nu sunt reinvestite, siyield to maturity (YTM), in cazul in care cupoanele sunt investite cu aceeasi rata derandament.Primul indicator se calculeaza astfel: 100 x (cupon dobanda / pret in piata al obligatiunii)+ ((100 – pretul in piata al obligatiunii)/numar de ani pana la maturitate)Cateva mici explicatii: pentru primul termen al sumei se utilizeaza valori in lei – cuponulde dobanda curent si pretul in lei la bursa (atentie, se foloseste dirty price, adica pretulplatit efectiv in tranzactia cu obligatiuni ]: pretul din piata + dobanda acumulata); pentrual doilea termen se foloseste pretul exprimat procentual ca la bursa (deci 102 sau 95,3),iar numarul de ani pana la maturitate se inlocuieste cu numarul de scadente pana lamaturitate, daca e cazul (de exemplu numarul de semestre, daca dobanda se platestesemestrial) si se exprima cu zecimale.

Pentru YTM procedura este putin mai complicata. YTM este rata de discount careegalizeaza fluxurile viitoare incasate de pe urma obligatiunii (dobanzi si principal) cuvaloarea curenta a obligatiunii in piata.Astfel, se calculeaza fluxurile viitoare de primit cu o rata de discount estimata sau aleasacumva. Spre exemplu: Cupon1 / (1+discount) + Cupon2 / ((1+discount)*(1+discount)) +((Cupon3+Principal) / ((1+discount)*(1+disocunt)*(1+discount), pentru o obligatiune cutrei cupoane anuale ramase de plata pana la scadenta. Valoarea astfel calculata trebuiesa se apropie cat mai mult de valoarea curenta in piata a obligatiunii, exprimata in lei(din nou, este vorba de dirty price, adica de pretul in lei + dobanda acumulata pana laacel moment). Calculul se reface apoi pentru o rata de discount noua, care apropie simai mult cele doua valori (cea a fluxurilor si pretul obligatiunii), iar apoi se incearca orata si mai buna si tot asa, pana se ajunge la o rata de discount care egalizeaza sauapropie suficient de mult cele doua valori. Aceasta este YTM. Desigur, exista si metodemai moderne de calcul, de exemplu in Excel.Ce ar mai fi de spus la obligatiuni ? atentie la riscul de faliment. Pentru aceasta se aplicadestul de bine unele din elementele de analiza fundamentala prezentate la actiuni. Careeste structura pasivelor firmei ? Cat din activitate se bazeaza pe fonduri proprii si cat pefonduri imprumutate (credite) ? Care este solvabilitatea firmei ? Mai este loc pentru noiimprumuturi ? (si obligatiunile reprezinta un imprumut). Care este rata de profitabilitate afirmei si pot profiturile anuale acoperi dobanzile de platit investitorilor in viitor? In fine,care sunt perspectivele emitentului, natura activitatii sale, etc – toate acele intrebaridespre care am mai vorbit la actiuni.In fine, gandeste-te putin si la riscurile si evolutiile ratelor de dobanda. Multe dinemisiunile de obligatiuni de la noi sunt emisiuni cu rata variabila. Incearca sa studiezievolutia ratelor BUBID si BUBOR, de care sunt legate multe din dobanzile obligatiunilor.Evalueaza daca rata dobanzii oferita de obligatiuni acopera riscurile asumate. Nu judecarata dobanzii in mod absolut, ci legata de riscurile si specificatiile fiecarui emitent in parte– e vorba de obligatiuni corporative sau municipale? La obligatiuni corporative – cineeste emitentul ? o banca de renume, o firma cu un istoric ca emitent de obligatiuni, sau oafacere noua care cauta finantare ? Rata de dobanda oferita este cu atat mai mare cu

cat riscurile asumate de investitor sunt mai mari. Compara dobanzile obligatiunilor siraportul dobanda/risc al acestora cu alte dobanzi din piata – depozite bancare, etc.In fine, nu uita de prospectul de emisiune. Studiaza-l putin, sa nu iti scape ceva major :poate obligatiunile sunt convertibile la scadenta, sau poate principalul se rambrseazaesalonat, sau poate exista o clauza de rascumparare anticipata. Sunt multi parametri, iarobligatiunile sunt instrumente "generoase" din acest punct de vedere.Mai departe, sa ne uitam putin la fondurile de investitii. In primul rand cunoaste profilulfondului: un fond monetar nu are nici aceiasi parametri si nici aceleasi performante ca unfond de actiuni. Din nou, vesnica poveste – nu compara mere cu pere. Nu cauta cel maiperformant fond din piata (aproape sigur va fi un fond de actiuni) decat daca esti sigur castii ce urmaresti si iti asumi riscuri putin mai mari; de asemenea, nu considera un fondcu randament scazut in mod neaparat « neperformant » : poate este vorba de un fondcu profil monetar sau de obligatiunil - un asemenea fond are randamente mai mici decatun fond de actiuni, dar si riscuri mai mici.Profilul fondului il afli studiind structura activelor acestuia. Pana la urma, in ce investestefondul banii investitorilor ? actiuni, obligatiuni, depozite, titluri de stat ? Probabil ocombinatie a acestora, dar aceasta combinatie este importanta, pentru ca de ea depindperformantele si riscurile fondului : mai mult actiuni, sau mai mult instrumente cu venit fix? Incearca sa afli, daca poti, si detinerile individuale : ce fel de actiuni are fondul ? maimult actiuni solide, lichide si cu o evolutie mai previzibila, sau mai mult actiuni riscante,mai micute si mai agitate ? ce fel de obligaituni ? obligatiuni in lei, sau obligatiuni invaluta ? Corporative sau municipale ?Pana la urma, un fond iti ofera ocazia sa iti folosesti toate cunostintele si resursele deanaliza, pentru o evaluare completa : analiza tehnica si fundamentala a actiunilor,analiza obligatiunilor si a celorlalte instrumente cu venit fix, analiza macroeconomica – aratelor de dobanda, inflatiei, cresterii economice, etc. Desigur, nu uita de informare.Informeaza-te despre administrator in primul rand – care sunt performantele acestuia ?de cat timp este pe piata? carui grup ii apartine? cine sunt persoanele care il conduc saucare se ocupa de administrarea fondului, si cat de pricepute sunt acestea? Care au fostrandamentele fondurilor administrate?

Mai departe, informeaza-te despre depozitar. Este acesta unul de renume, pe care tepoti baza ? Sunt importante si comisioanele fondului, in special cele de retragere.Acestea pot afecta in mod semnificativ performantele investitiei, in special daca retragibanii prea devreme. Fa-ti toate temele si investeste in cunostinta de cauza.Nu face greseli de incepator: fondurile, in special cele de actiuni, pot sa si scada, la felca actiunile pe care se bazeaza investitia lor – nu te astepta ca valoarea sa creasca inmod continuu. Deci, nu te mira cand valoarea unitatii o ia la vale, dar nici nu te panica:analizeaza, studiaza. Foloseste analiza tehnica, dar apoi intra si in detalii, si studiazaemitentii pe care fondul ii are in portofoliu – de ce scad acestia, ce perspective decrestere au, care este politica fondului, etc. In fine, nu uita o regula de aur:performantele anterioare nu reprezinta garantii pentru rezultatele viitoare. Desigur,trecutul ne poate arata cat de priceput este un administrator de fond si cum foloseste inavantajul fondului contextul de piata, dar performantele viitoare pot fi la fel de greu deanticipat ca si cele pentru actiuni. Din acest motiv este nevoie de analiza si la fonduri.Nu neglija nici celelalte surse de informare: documentele oficiale ale fondului (prospectulde emisiune), site-ul web al amdministratorului, articolele din presa, parerile altorinvestitori si ale brokerului (daca acesta este priceput, atunci ar trebui sa stie sa itipovesteasca si despre fonduri sau obligatiuni, nu numai despre actiuni). Nu te sfii sa puimana pe telefon si sa suni administratorul daca ai intrebari sau neclaritati. In fine, lasume mari te poti gand si la diversificare: este vorba atat de diversificare pe tipuri defonduri (poti combina un fond de actiuni cu unul diversificat sau unul de obligatiuni), peadministratori (poti combina doua fonduri de actiuni administrate de firme diferite), saucombinatii ale acestora.Un instrument mai putin prezent pe piata sunt drepturile de preferinta. Sa prezentam ometoda de evaluare a pretului acestora. Pana la urma cat valoreaza un drept? Pretulacestuia este dat de valoarea la care un detinator renunta prin vanzarea sa.Cat ar castiga un posesor de drept prin pastrarea acestuia si subscrierea in cadrulmajorarii de capital? Simplu: (pretul de vanzare al unei actiuni – pretul de subscriere alunei actiuni) x procentul de subscriere. Acesta este pretul estimat al unui drept de

preferinta, adica pretul la care se va tranzactiona la bursa (atentie, nu toate drepturile setranzactioneaza la bursa). Pretul de vanzare este chiar pretul din piata la momentulprezent (sau, si mai bine, pretul estimat la momentul subscrierii, desi nimeni nu preamerge pana acolo); pretul de subscriere este cel la care se ofera actiunile in cadrulmajorarii de capital social; procentul de subscriere este numarul de actiuni pe care uninvestitor il poate subscrie in cadrul majorarii (spre exemplu 0,15 pentru 15 actiuni la 100detinute).Din nou, nu face o greseala de incepator – nu pierde din vedere si pretul platit lasubscrierea actiunilor. Drepturile de preferinta doar iti dau dreptul sa subscrii si atat.Daca nu iti exerciti acest drept, ai pierdut banii platiti pe drepturi. Daca subscrii, atunci vatrebui sa scoti bani in plus din buzunar in cadrul subscrierii ; practic, de cele mai multeori pretul platit pe drepturi + pretul platit la subscriere este cam egal cu pretul actiunii inpiata la momentul prezent.Pentru derivate nu voi intra foarte mult in detalii. Pentru contractele futures (pe actiuni)foloseste o parte din metodele utilizate pentru analiza actiunilor. Analiza tehnica poate fifoarte utila in acest context. De asemenea, studiaza corelatia dintre evolutia actiunilorsuport si evolutia contractelor futures pe ele. Pana la urma, cele doua evolutii sunt destulde similare – daca o poti prevede pe una, atunci ai prevazut-o si pe cealalta. Desigur, nuuita faptul ca pe futures tranzactionezi in marja, deci riscurile sunt si mai mari. In fine,despre analiza optiunilor chiar nu voi povesti nimic: sunt metode foarte interesanteaplicabile optiunilor, insa lichiditatea acestora este atat de redusa deocamdata la noi,incat din pacate orice analiza este cam irelevanta.Cu aceasta chiar am incheiat manualul de analiza. Sper ca acesta v-a fost de folos si vadoresc succes in tranzactiile derulate!Razvan Pasol, www.kmarket.ro