Întruparea lui Isus ca dovadă a umilinţei în imnul hristologic din ...

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 51O parere asemanatoare este cea a lui F.W. Beare, care considers cain imnul hristologic din Filipeni 2:6-11, verbul Kevow are acelasj sens ca in2Cor. 8:9, astfel tncat, expresia se va traduce prin ,,S-a facut sarac(asemenea unui cersetor)". Beare spune ca acest lucru s-a Tntamplat atuncicand Hristos a renuntat la emblcma gloriei §i a marefiei Sale (,,insignia ofmajesty and glory").22La aceasta parere subscrie §i Lightfoot care foloseste aceea§iexpresie atunci cand spune ca Isus ,,S-a despuiat" pe Sine Insusi deemblema mare£iei.23W.E. Vine susjine acelasi punct de vedere, argumentand caexpresia to elvai taa 0ew (,,a fi egal cu Dumnezeu") nu este acelasilucru cu kv |JLop4>fi ®zov (,,a fi in forma lui Dumnezeu"), deoarece numaiaceasta din urma se refera la dumnezeirea lui Hristos, lucru la care El nu arenun{at. Egalitatea cu Dumnezeu consta in gloria §i maretia Sa, atributedivine care nu apar{in de esenja divina si la care a renunjat prin kenosis.24La aceeasj concluzie ajunge si James Mongomery Boice, care ll considerape LCTa 06(3 mai important decat kv |xopc(>fj 0eoO, deoarece doar primulse refera la egalitatea cu Dumnezeu. Pentru o vreme, Hristos §i-a lasatslava §i S-a Tntrupat pentru a face posibila mantuirea noastra.25Analizand diferitele traduceri propuse pentru verbul K6VO0) (,,Hemade Himself of no reputation" - KJV; ,,emptied Himself - RSV;,,stripped Himself of all privilege" - Phillips; ,,made Himself nothing" -NEB), Hendriksen ajunge la concluzia ca cea mai potrivita varianta este ceacare spune ca El ,,S-a golit" (,,emptied Himself) pe Sine fnsu§i, tnsa verbul(„... S-a dat pe Sine fnsu§i la moarte..."), declarand c3 ea se refera la faptul caHristos Si-a dat viata de buna voie, §i nu la o ,,golirc" de Sine.22 F.W. Beare, op. cit., p. 81.23 Lightfoot, op. cit., p. 112.24 F.W. Beare, The Epistle to the Philippians, London, Adam & Charles Black,1969, p. 58.25 James Montgomery Boice, Fundamente ale credinfei cre$tine, Oradea, EdituraInstitutului Biblic ..Emanuel", 2000, p. 255-256.

52 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11are aici un sens metaforic.26 Acesta este §i sensul mai apropiat detraducerea Vulgatei: sed seme ipsum exinanivit.Surprinzator este faptul ca, desi se declara de acord cu exege^ii careexclud complementul indirect care s-ar subinfelege pe langa verbulKevod) (S-a golit de_ceva), Hendriksen spune, totu§i, ca Hristos a renuntatla privilegiul de a-§i exercita autoritatea in mod independent. Pentru anu se contrazice, el precizeaza apoi ca renuntarea a avut loc la nivelulnaturii Sale umane, §i nu la nivelul naturii Sale divine.28 Aceasta referire ladoua naturi care lucreaza separat pare sa contravina ideii de unitateneconfundata a ipostasurilor lui Hristos.Teologul catolic Eduard FerenJ considera ca Hristos s-a despuiat, arenunfat la conditia Sa gloriasa, dumnezeiasca si la privilegiile divinecarora li se datorau onorurile egale cu cele ale lui Dumnezeu §i astfel, Fiul,,S-a nimicit pe Sine" (este traducerea propusa in general de teologiacatolica pentru eauTOV eKevwaev).29 Desi S-a despuiat de gloria §i deprivilegiile divine, Hristos n-a parasit dumnezeirea, ci §i-a insu§it o altaforma, aceea de sclav.304) A patra direcjie de interpretare care intra in analiza lucrarii defa^a este cea potrivit careia verbul Kevoo) nu exprima altceva decatsacrificiul suprem de care Hristos a fost capabil pe cruce.Lohmeyer afirma ca versetul 7 vorbe§te despre faptul ca Hristos afost capabil de sacrificiul suprem si nu se poate vorbi de nici o substanta decare El sa se fi golit, fiindca ,,ceea ce este in interior este §i in exterior, §iceea ce este in exterior este §i in interior". Cele doua naturi sunt, intradevar,diferite ca substanta sj nu poate exista nici o punte de legatura intre26 William Hendriksen, Philippians, Collosians and Philemon, Edinburgh, TheBanner of Truth Trust, 1988, p. 106.27 Biblia Sacra Vulgata, Sttutgart, Deutsche Bibelgesellschaft, 1994, p. 1817.28 W. Hendriksen, op. cit., p. 108.29 Vezi de asemenea Isidor Martinca, Isus din Nazaret Fiul lui Dumnezeu,Bucure§ti, Gramar, 200, p. 171.30 Eduard Ferenj, Cristologia, Iasj, Presa Buna, 1998, p. 370.

54 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11atribute. Astfel, esenja ramane aceea§i, se schimba doar modul deexisten^a.34De aceeasj parere este si Miiller, care considera ca explica^iaconceptului de kenozd se gaseste in faptul ca ,,a luat un chip de rob". Defapt, spune el, cele doua evenimente coincid: luand un chip dc rob, El S-a,,golit". Miiller reliefeaza in mod deosebit paradoxul in care consta acjiuneaacestui verset: ,,E1 S-a golit pe Sine Insusj luand ceva pentru Sine, si anume,,un chip de rob".35Frank Stagg respinge si el kenotismul In forma sa extrapolata,spunand ca Dumnezeu nu poate inceta la un moment dat sa mai fieDumnezeu. El citeaza concluzia lui Barth ca ,,in mod sigur, Fiul luiDumnezeu nu a renunjat la divinitate, dar nu a manifestat-o in moddeplin".36 A renun^at, asadar, la privilegii, dar nu la esenja. Cel care aveadreptul sa acjioneze ca Dumnezeu a luat ,,un chip de rob". Cel care aveadreptul sa fie slujit a venit sa slujeasca. Barth mai spune ca El a ales ,,sapiarda", pentru ca noi ,,sa castigam".37Acesta era modelul pe care filipenii egoi§ti, condusi de un ,,duh decearta", trebuiau sa-1 urmeze ca unii care erau ,,in Hristos Isus". A§adar,scopul pasajului este unul etic si isi gase§te modelul in Hristos, dar nu arenimic de a face cu o umilinfa simulata."Hawthorne apeleaza la un alt Tnteles al lui K6vow, pe care el flconsidera cel mai adecvat in acest context, acela de ,,a turna" sau ,,arevarsa", iar eaUTOV este complementul direct. In aceste condifii, el spuneca ,,Hristos, care avea natura lui Dumnezeu, o natura lipsita total de34 Oepke, KCVOG), in Gerhard Kittel (ed.), Theological Dictionary of the NewTestament, vol. Ill, Grand Rapids, Eerdmans, 1967, p. 661.35 J. Muller, op. d/.,p. 81-82.36 Barth, The Epistle to the Philippians, p. 60, citat de Frank Stagg, ,,The Mind inJesus Christ. Philippians 1:27-2:18", Review an Expositor, vol. LXXVII, no. 3(Summer, 1980), p. 344.37 David V. Ford (ed.), The Modern Theologians, Oxford, Blackwell, 2000, p. 30.38 Frank Stagg, op. ciu, p. 344.

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 55lacomie, a evitat orice gand egoist, revarsandu-si plinatatea pentru a-ifmboga^i pe al|ii".39Nu este absolut necesar ca verbul sa impuna subinjelegerea unuicomplement indirect (lucrul de care S-a golit Hristos), dar nici nu se deduceca Isus a revarsat substanfe sau esenfe divine catre omenire. Putem vorbi,mai degraba de un mod poetic de a spune ca Hristos S-a daruit in intregimeoamenilor (cf. lloan 3:16), S-a facut sarac pentru a-i Tmbogaji pe cei mul|i.Hawthorne observa, de asemenea, opozi|ia ce se stabileste intreK€vo8o£ict (,,slava desarta" - v. 3) celor care |ineau cu obstinate ladrepturile lor si verbul Kevoo), car descrie atitudinea si acjiunile luiHristos in termenii renuntarii la dreptuiile si ,,foloasele" Lui.40Acelasi injeles al lui Kevofo este sustinut si de Arrington, carespune ca acest verb trebuie injeles prin acjiunea de golire a continutuluiunui vas in alt vas si astfel se varsa acelasi continut Tntr-o alta forma.Hristos S-a golit pe Sine intr-o ,,forma de rob". In aceasta situatie, accentulcade pe o schimbare a formei si nu a conjinutului. Hristos nu S-a golit dedivinitate, ci a asumat natura umana. Hristos a abandonat forma luiDumnezeu, §i nu eseta care se manifesta prin forma. Rezulta, deci, caHristos ,,S-a dezbracat" de modul de existenfa divin cu prerogativeleaferente §i a luat ,,un chip de rob" in locul nostru.41Autorul acestei lucrari subscrie la acest punct de vedere:considerand ca argumentele care-1 sprijina sunt cele mai corecte, deoareceele nu contravin nici unei doctrine din hristologia biblica, dar si cele maiputernice atat din punct de vedere gramatical, cat §i stilistic.In condi|iile in care obiectul analizei noastre ll constituie un textpoetic, este cat se poate de normal sa avem de a face cu un sens metaforical lui Kevoo), §i nu cu un sens literal al verbului, care l-ar ,,dezbraca" pe39Gerald Hawthorne, Philippians, p. 85.40 Ibid., p. 86.41 French Arrington, New Testament Exegesis, Washinton, University Press ofAmerica, 1977, p. 98.

56 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11Hristos de anumite atribute, fie ele ,,relative" sau ,,esentiale". Pentru a-$iimplini misiunea (etica sau soteriologica) incredinjata de Tatal, Hristostrebuia sa-§i asume ceva in plus, si nu sa renunfe la anumite atribute.Chiar in condijiile in care nu promoveaza ideea ,,golirii" propriuzise,acest punct de vedere se dovedeste a fi argumentul eel mai puternic infavoarea scopului pe care lucrarea de fafa il urmareste, acela de ademonstra ca imnul din Filipeni 2:6-11 II prezinta pe Hristos ca exemplu deumilinja pentru destinatarii epistolei din care face parte. Faptul caMantuitorul, care era ,,in forma lui Dumnezeu" si-a asumat si naturanoastra umana ne duce cu gandul la principiul pe care Pavel il enunjainainte de a-1 ilustra prin imn: ,,Fiecare din voi sa se uite nu la foloasele lui,ci §i la foloasele altora" (v. 4).II. Umanitatea lui HristosILL Slujirea - modul de existenta al umanitatii lui HristosDupa ce vorbes.te despre natura dumnezeiasca a lui Hristos §iegalitatea Lui cu Tatal, adica modul de existenfa la care a renunfat, imnulhristologic din Fil. 2:6-11 descrie noul mod de existenta adoptat de Hristosin urma smeririi Sale: umanitatea. In acest scop, gasim in text o serie determeni, care, desi se refera la acela§i lucru prin injelesul lor de baza,descriu foarte variat si explicit natura umana a lui Isus, prin conota^iile pecare le capata in funcfie de contextul in care se gasesc sau de semnificajiileparticulare cu care sunt folosite in scrierile biblice.42In v. 7 ni se spune ca Hristos a luat ,,un chip de rob"(|iop({)fiv 8oi>Xou XaPwv). Termenul tradus prin ,,chip" este acelasijiop

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 57(esenta) interior pe care ll reprezinta cu fidelitate in exterior. Rezulta, deci,ca Hristos nu a avut doar o infatisare exterioara de rob, ci el a adoptat,,natura" unui rob, cu toate ,,atributele" ei. Asadar, El S-a facut rob(SouXos) in adevaratul sens al cuvantului.44In linii mari, cercetatorii moderni sunt de comun acord pana inacest punct. Cand se trece, insa, la interpetarea termenului 8ouXos,perspectivele din care este privit cuvantul sunt diferite, iar intrebarile carese pun pe marginea lui, de asemenea, se deosebesc (Robul cui a devenitHristos? De unde este preluat motivul robului ? Ce evenimente din viaja luiIsus au inspirat prezentarea Lui ca rob?). In aceste condijii, concluziile lacare ajung cercetatorii sunt imparjite.Reintra in discutie pasajul din Isaia 53, in lumina caruia Martinvede prezentarea lui Hristos ca rob. El spune ca propozifia ,,a luat un chipde rob" inseamna ,,a jucat rolul Robului Domnului", iar expresiakavrbv EKevwaev este echivalenta propozitiei ,,S-a dat pe Sine Insusi lamoarte" din Is. 53:12. Martin mai observa ca atat finalul imnului, cat sifinalul textului din Isaia descriu glorificarea Robului.45In cazul in care se discuta in termenii unei paralele intre cele douapasaje, atunci motivul Robului Domnului trebuie cautat in Septuaginta,traducere in care gasim termenul 6 iratg pentru ,,rob", si nu 6 8oii\os.46Hawthorne comenteaza acest punct de vedere, spunand ca titlul deRob din Isaia este, totusi, unul inal^ator, ceea ce nu se potriveste contextuluidin Filipeni, unde 8ou\os exprima coborarea umila a lui Hristos, termenopus lui Kupios (,X>omn"), titlu cu care El va fi prezentat in verseteleurmatoare.47Morgan combate interpretarea prin perspectiva Robului din Isaia,spunand ca sintagma se refera pur si simplu la o existenta umana ce44 G. Hawthorne, Philippians, p. 86.45 R. P. Martin, Philippians, p. 100.-4* Septuaginta, Stuttgart, Deutsche Bibelgesellschaft, 1979, p. 638.. G. Hawthorne, Philippians, p. 87.

58 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11reflects, insa, concep|ia elenistica despre o viafa de serv, cum se intampla,de altfel, s.i in cosmologia, antropologia §i demonologia lui Pavel. El preiaideea lui Kasemann48, ca avem de a face aici cu o schimbare a esenjei, §i nu49a caracterului, a formei exterioare sau a atitudinii lui Hnstos.De§i controversele pomesc in general de la semnificatia lui80UX09, W. Pohlmann50 considera ca sintagma |iopc()Ti 8oi>Xou nu poatefi analizata decat prin comparable cu |iop(J>ri Qeov. El se opune categoricopiniilor potrivit carora trecerea de la [Lop$T\ Geoi) la p.op(j>Ti 8ouXou ardesemna doar o simpla schimbare a infatisarilor, natura ramanandneafectata51, dar si celor care sugereaza o schimbare in natura Fiului luiDumnezeu (contra lui Kasemann).52Tema centrala a imnului nu este nici doctrina despre cele douanaturi ale lui Hristos, nici contrastul esenja-aparenta §i nici schimbareamodurilor de existenta. Autorul amintit crede ca \iopT\ se refera la oforma schimbatoare, dar o forma care sa redea perfect identitatea saustarutul entitatii careia ii apartine. Astfel, pop(j)il 8ouXou este forma careexprima perfect statutul de rob al lui Isus, dupa cum \LOp$T\ GeoO esteexpresia statutului Sau divin.Desj este remarcabil efortul lui Pohlmann de a crea o cale de mijlocintre cei care susjin modificarea substanfei (kenoti§tii) §i cei care propundoar modificarea formei exterioare, teza sa prezinta unele ambiguitati. in ceanume consta statutul (divin sau uman) al lui Hristos? Natura, formaexterioara, modul de existenta sunt explicajii respinse de Pohlmann. Insasino^iunea de statut este una superficial^ in cazul analizei de fata, deoarece48Vezinotal54.49 Robert Morgan, op. cit., p. 61.50 Pohlmann, ,,u.op^", EDNT, vol. 2, p. 443.51 Contra lui Schneider, TDNT, V, p. 197.52 Pohlmann considera ca ideca lui Kasemann este una gnostic a, deoarece ilidentifica pe liopcj)!! cu e'lKWV. Gnosticismul, Insa a avut o prea mica influcntaasupra contextului in care imnul a fost scris.

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 59intrebarea care se naste imediat este: Ce anume ii confera lui Isus statutulde care depinde |xopc(>i^ daca toate raman neschimbate?53F. W. Beare arata ca expresia |iop(|>f|v 8ouXou Xafiuv detaliazamodul in care s-a petrecut acjiunea lui kcvog), dar noul mod de existenfa allui Hristos este descris ca o sclavie fafa de ,,puterile spirituale universale"(aTOLxeia) care subjugau lumea intreaga, aceasta fiind singura modalitateprin care El le putea birui §i realiza misiunea rascumparatoare.54Aceasta explicate este una mai mult mitologica decat exegetica,deoarece nu are nici o tangenfa cu subiectul primelor 11 versete alecapitolului 2. Hendriksen subliniaza faptui ca Hristos a luat un chip de rob,adica de slujitor, §i nu de sclav.55Hawthorne i§i reia presupunerea enuntata in discujia despreoriginea imnului, ca ideea textului a fost inspirata de un anume evenimentdin viafa lui Isus, cum ar fi eel in care El spala picioarele ucenicilor (loan13). El spune ca insusi contextul imnului cheama destinatarii la slujirereciproca, iar 8ouXos arata faptui ca Hristos a intrat in lume prin faga§ulunei vieji de slujitor, o persoana ce renunfa la avantaje, la drepturi §i laprivilegii, pentru a se pune intrutotul la dispozifia omenirii.56Miiller accentueaza si el faptui ca avem de a face cu explicajia luiK6VO0), deoarece participiul aorist \a$6v exprima o acfiune simultana:Hristos S-a ,,golit" prin (o data cu) faptui ca ,,a luat un chip de rob".Umanitatea pe care Hristos si-a asumat-o nu este una ,,obisnuita", ci unalipsita de drepturi, supusa, in care nu este nimic atragator, adica aceea aunui serv.5753 Pohlmann i§i concluzioneaza articolul chiar cu aceasta idee, ca, in concep^ia sa,u.opc|)fj 8ovXou §i u,op

60 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11In condifiile in care nu avem de a face cu un tratat despre cele douanaturi ale lui Hristos, este greu de crezut ca autorul imnului a inten^ionat sasugereze ceva anume despre esenja persoanei lui Hristos. Contextul sigenul literar al pasajului ne sugereaza ca nu se vorbeste atat despre ceea ceeste Hristos, cat despre ceea ce a facut Hristos. Astfel, accentul cade pefaptul ca El a luat ,,un chip de rob", si nu pe ceea ce forma ,,chipul de rob".H.2. Lipsa de pacat - caracteristica distinctive a umanitatii luiHristosA doua propozifie care explica expresia eautov eK6VG)O€V este evOflOLC^xatl dv9pcSiTa)V yev6\ieV0Q (,,facandu-se asemenea oamenilor").Participiul aorist yev6\i.evos arata ca avem de a face cu o actiunesimultana cu cele anterioare. El face parte din paradigma verbuluiytvecrGTai, care inseamna ,,a deveni", §i sta in contrast cu participiulprezent imdpxtov din v. 6. Daca acesta din urma tl proclama pe Hristoskv |iop

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 61Parerile cu privire la ev 6\ioi6\ian prezentate pana acum suntdestul de imprecise, intrucat evita elementul care-1 identifies pe Isus cuoamenii, dar si pe eel care Ti confera statutul de om perfect. Este un enun{incomplet acela ca Hristos a fost identic cu oamenii in toate privinfele,deoarece este bine stiut faptul ca ,,Tn toate lucrurile a fost ispitit ca §i noi'darjarapacat" (sublinierea imi aparfine).62Hendriksen, de asemenea, este de parere ca expresia ni-L prezintape Hristos care a asumat natura umana, dar este mai explicit, afirmand caumanitatea lui Hristos nu a fost aceea a lui Adam dinainte de cadere, niciaceea pe care o are acum la dreapta Tatalui §i nici aceea cu care va veni laaratarea Sa glorioasa. El §i-a asumat condifia umana decazuta §i slabita deconsecinfele pacatului, dar fara a fi pacatoasa.63Referindu-se in primul rand la textul din Rom. 8:3 (,,Dumnezeu aosandit pacatul in firea pamanteasca, trimijand din pricina pacatului peInsusj Fiul Sau intr-o fire asemanatoare cu a pacatului" - ev 6|iOLc5|iaTiaapKog qiap-cLac;), Schneider spune ca kv ojioiUM-aTL indica doualucruri: asemanare exterioara, dar si diferenta de substanfa.64Prin aceasta sintagma trebuie sa mfelegem o deductie pe care Pavelnu a exprimat-o direct, ci doar a sugerat-o: asemanarea dintre corpul luiHristos §i eel al omului este formala, dar nu §i substan^iala. Chiar §i intimpul viefii Sale pamantes. ti, Isus a ramas Fiul lui Dumnezeu. El nu a fostsupus pacatului care domina rasa umana prin natura ei fireasca. De ce atrimis Dumnezeu pe Fiul Sau Tntr-o fire asemanatoare cu a pacatului? Pavelraspunde: Hristos a asumat 6jiOL0)|ia aapKog djiapTtas pentru ca prinEl, Dumnezeu sa poata elibera omenirea de sub pacat.6562 Ev. 4:1563 W. Hendriksen, op. cit., p. 110.64 J. Schneider, ,,6[ioicoiJLa'\ TDNT, vol. V, p. 19665 Ibid.

62 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11In imnul hristologic din Filipeni, spune Schneider, 6p.oi(0^a aresensul de ,,forma exterioara", dar pe fondul lui e'lKtoV.66 Aceasta ,,forma"nu este identica cu cea originala, ci asemanatoare, deoarece, din punctul devedere al umanitatii, Hristos a fost diferit de ceilalji oameni prin ascultareaSa desavarsita. Asadar, Isus a schimbat forma si a asumat infa^isarea careL-a facut ,,asemenea oamenilor".67Autorul acestei lucrari considera ca, in aceste condijii, concluzia lacare ajunge T. Holtz este cea mai potrivita. El spune caev 6pLOL(i)p.aTL dv0p(6iro>v II identifies pe Cel intrupat cu infafisarea siconditia umana. dar lasa loc liber pentru o diferenja de statut, Folosireaaceleiasj expresii in Rom. 8:3 (ev oiiOitoiiaTiaapKds d^apTtag) esteelocventa in acest sens. 'AjiapTLds este mai degraba un genitiv posesivdecat unul calitativ. Astfel, in cazul textului nostru putem spune ca expresiacomunica indirect ideea naturii lipsite de pacat a Mantuitorului, care esteFiul lui Dumnezeu in ciuda identificarii Sale cu o omenire cazuta in pacat.H.3. Infafeareafizica -forma exterioara a umanitafii lui HristosO alta propozi|ie care confine un participiu §i care il explica peeauTOV 6K€V(oaev este Kal axT1M-aTl eiJoeQetg &s dv8p())Tros (,tlainfafi§are a fost gasit ca un om").La inceputul analizei acestei propozitii trebuie spus ca cercetatoriiau intampinat anumite dificultafi gramaticale in structura ei, dificultafi careau dat nastere unor variante de interpretare inedite. Astfel, avand in vederesintagmele analizate pana acum, ar fi fost de a§teptat ca dupa axwaTL saurmeze un genitiv la fel ca dupa |iopfi (GeoO) si dupa6|iOLa)iia (dv0p(6iTO)v). Mai mult decat atat, construc^iaWS dv0p(i)TTO9 este una imposibila in limba greaca.69 Lohmeyer incearca66 Vezi de asemenea Thayer, op. cit., p. 445.67 J. Schneider, ,,6|iOLa)U.a", TDNT, vol. V, p. 197.68 T. Holtz, ,,6u.o£g)U.cT, EDNT, vol. 2, p. 513.69 Colin Brown, op. cit., p. 13.

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 63sa rezolve aceasta dificultate sugerand ca &s este traducerea aramaicului p,iar cos dvGpWTTOS este echivalentul expresiei EbX "QD - ,,ca un Fiu alomului" care se gase§te in cartea Daniel pentru a vorbi despre o persoanatranscendents.70Hawthorne considera ca crxfjlia (,,forma", Jnfajisare") are exactacelasi in|eles ca si (J.opc)>ti si 6|iOLO)|Jia, chiar daca mtelesul lui de bazaeste de ,,forma exterioara sau structura perceptibila cu ajutorul sim^urilor".El spune ca cele trei cuvinte nu fac altceva decat sa repete ideea ca Hristosa asumat omenirea integral, ca s-a identificat cu omenirea §i a dus o via^a caoricare alt ora.71S-ar parea ca in concepjia lui Hawthorne, cei trei termeni suntsinonime totale. Este adevarat ca toate trei cuvintele susfin aceeasi idee,intrebarea care se pune este daca nu cumva s-au folosit cuvinte diferitetocmai pentru a surprinde aspecte diferite ale aceleiasi idei, pentru a oexprima cat mai detaliat §i mai explicit.Astfel, e posibil caautorul imnului sa fi intentionat argumentareadeplinei umanitafi a lui Hristos din mai multe puncte de vedere: al naturii §imodului Sau de existenta (|xopc()fi 8ouXou), al condi^iei Sale umane(ev 6|ioic!)|iaTL avSpwircov) si al lnfajisarii exterioare(axiiM-cxTL evpeGels ws avrparrros).Asemenea lui Hawthorne, s-ar parea ca nici Schneider nu face odiferentiere neta intre liop"n §i axflM-Ot, deoarece el considera ca acestadin urma nu exprima doar realitatea umanitafii lui Hristos sau constructiaSa fizica, ci si modul de manifestare al umanitatii. In acest sens,eiJpeGeis arata ca aceasta manifestare a putut fi vazuta de toti.Zxfj|iOi sugereaza ca ceea ce este in interior este si in exterior.7270 Lohmeyer, Kudos Jesus, p. 51, citat de Colin Brown, op. cit., p. 13.71 G. Hawthorne, Philippians, p. 87-88.72J. Schneider, ,,orxf]U.a", TDNT, vol. VII, p. 956.

fntruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11De aceeasi parere este si Thayer, care injelege prin oxnM-a ceea ceeste accesibil simfurilor: forma exterioara, acjiuni sau chiar mod de viaja.73El face, fnsa, diferenta intre |xop4>-q si axfj|ia, spunand ca primul se referala ceea ce este intrinsec entitajii care o poseda, pe cand eel de-al doileatermen se refera la ceea ce este ea in exterior.74Pohlmann contrazice acest din punct de vedere dandu-i luiaxfjliot doar sensul de ,,!nfatisarea exterioara". El exclude orice referire lasubstan^a, traducand astfel v. 8: ,,In privinja Tniafisarii exterioare, El a fostgasit ca fiind om".75Lightfoot76 argumenteaza foarte detaliat diferenja dintre liopT] siaxflJia pornind chiar de la sensurile lor filosofice. La Platon,jiOpc|)ll exprima imprimarea unei idei asupra individului sau, cu altecuvinte, un caracter specific. La Aristotel, termenul insemna mai mult decatsimpla aparenfa, deoarece el spune ca pielea, venele si membrana apar^inlui \Lop$T\77, dar si curajul, dreptatea si prudenja sunt cuprinse in acelasi|lop(|)T] al individului. Mopc^fj este ceea ce determina materia facand dinea cutare sau cutare esenfa dotata cu caractere proprii.78 Diferenja dintrejxopc(>-q si axfl|ia o face atunci cand spune ca un corp neinsuflejit areforma sau caracterul (|iop(j>i]) doar a unei mfafisari (axfj|ia) umane. darnu are forma sau caracterul (|iop(j>Tl) unui om.7973 Joseph Thayer, Thayer's Greek-English Lexicon of the New Testament, GrandRapids, Baker Book House, 1979, p. 610.74 Ibid., p. 418.75 Pohlmann , ,,axf|u.a", EDNT, vol. 3, p. 318.76 Lightfoot, op. cit., p. 128.77 Aristotel se refera si la aspectul exterior al lui u.opc{>^ in condijiile in care el faceo stransa legatura cu eI8os (esenja) si c()tJ

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 65Lightfoot continua cu folosirea celor doi termeni in NoulTestament. El aminteste cateva pasaje in care axilla are injelesul de,,forma ^exterioara schimbatoare". in ICor. 7:31 ni se spune ca ,,chipul(to (JX%a) lumii acesteia trece". Conformarea cu ,,chipul veaculuiacestuia" (Rom. 12:2) este redata prin cuvinteleCJlK7X€|iaTLCTlCjeai T(j) dlCOVl TOUTO).Pe de alta parte, in toate pasajele care vorbesc despre schimbareainterioara sau nastere din nou este folosit \iop$f\, si niciodata axflfia.Schimbarea dupa chipul lui Hristos este redata prin aup.|i6pc|)ous (Rom.8:29). Pentru asemanarea cu moartea Lui (Fil 3:10) este folositov\L\Lopi(6\ievos. Faptul ca Hristos ia chip in noi (Gal. 4:19) estedescris prin forma verbala jiopcjxoefj. Lightfoot conchide spunand caJiop

66 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11L pe Hristos ca pe Unul care in viata Sa pamanteasca ,,S-a smerit"Verbul TaTreivoo) este folosit In Noul Testament §i cu sensul de ,,ase umili in timp ce aljii sunt inal|ati §i recompensa{i (cf. Mat. 23:12; Lc.18:14).81 Asta inseamna ca Hristos, ca om, nu a tins catre ceea ce oameniiconsiders de obicei ca fiind implinire sau realizare, ci intreaga Sa via|a afost una de renuntare si sacrificiu.82Unii cercetatori considers ca expresia eTaiTeivtocrev eavrov serefera si la decizia lui Isus de a deveni om, nu doar la ,,drumul" catrecruce.83 Totu§i, e usor de observat ca actiunea ei se petrece in timpul vietiipamante§ti a lui Isus. Daca expresia ecnrrov eKevcoaev se refera lasmerirea Fiului pretemporal, prin €TaiT€LVO)CT€V eauTOV, acest actconsumat inainte de viata Sa pamanteasca devine o realitate istoricaconcreta.84Se poate observa din nou continuarea unei propozitii principale( eauTOv) cu o propozitie al carei verb este la participiu,ceea ce inseamna ca avem de a face cu o explicate:yev6[i€vos imfiKOOS (,,devenind ascultator").85 Ttttikoos este unadjectiv format din prepozijia imo (,,sub" sau ,,sub autoritatea") §i verbuldKOiiO) (,,a asculta") s.i se refera la ascultarea venita dintr-o supunereumila.81 Thayer, op. cit.y p. 614.82 G. Hawthorne, Philippians, p. 89.83 H. Giesen, ,,TaiT€iv6a)", EDNT, vol. 3, p. 335.84 Grundmann, ,,TaTT€Lv6fa)",rDNr, vol. VIII, p. 18.85Cornilescu traduce si cea de-a doua propozitie (yev6[i€voc, utttikooi;Gavaxou Gavaiou 5e oraupou) tot printr-o propozijie principal^ in raport decoordonare cu prima (legata de aceasta prin conjunct coordonatoare ,,si")^Aceasta traducere nu reda in mod corect raportul care se stabileste intre celc douapropozi^ii. Participiul prezent (y€vo\ievos) exprima o ac^iune simultana sau modulin care se desfa§oara actiunea propozi^ici precedcnte, motiv pentru care ccl maicorect este sa fie tradus prin gerunziu.86 French Arrington, op. cit., p. 100.

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 67Numai o persoana divina putea alege moartea ca dovada aascultarii faja de Dumnezeu, deoarece pentru oricare alta fiinfa moartea esteun dat.87 Martin, Tnsa, vede in moartea lui Hristos mai mult decat ultimafaza a umilinjei Sale. El crede ca avem de a face cu aluzie la faptul caHristos S-a coborat, lasandu-Se robit de puterile demonice ale morjii.88Brown, de asemenea, spune ca a§a cum ecuiTOV eKeviaaev serefera la patrunderea lui Hristos pe taramul uman,6TaTT6LV(t)aey eavrov se refera la patrunderea Sa pe taramul morfii. Elspune ca pana in acest punct al imnului, Isus a fost prezentat pe treitaramuri: eel ceresc, eel pamantesc, iar acum eel subpamantesc. Aceasta,,calatorie" a lui Isus anticipeaza inchinarea universala de la finalul imnului:,,a celor din ceruri, de pe pamant §i de sub pamant.89Aceasta idee este, totusi, discutabila din moment ce fnvafaturabiblica insista asupra victoriei totale a lui Hristos asupra morjii §i aputerilor demonice, fara a sugera ca robia ar fi fost modul prin care El aobtinut aceasta victorie (cf. ICor. 15:55-57; Col. 2:15; Ev. 2:14-15).Dimpotriva, dativul 06w se subintelege dupa advectivul umiKoos. Hristosa fost supus lui Dumnezeu pentru a putea fi considerat ascultator (cf. Mt.4:10; Lc. 4:8). Scriptura nu furnizeaza indicii nici in favoarea continuariiacestei lupte dupa sfar§itul existenfei terestre a lui Hristos.O parere asemanatoare este cea a lui Kasemann care spune ca€TaTT€LV(oa€V eavTOV se refera la evenimentul Tntruparii descris in modmitic si nu la viata terestra a lui Isus, combatand astfel interpretarea etica.El spune ca aici nu este vorba de smerenia lui Hristos ca atitudine sau efortmoral. Daca imnul nu-§i propune sa discute despre esen^a lui Hristos, de cesi-ar propune sa discute despre caracterul Lui moral?Kittel vede in Y€v6|i€i/o

68 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11Atat eairrov eKevwaev cat §i eraTrelvuxjev eavrov au invedere doar faptul ca El S-a coborat prin Tntrupare (in cadrul unei drame asalvarii). Kasemann observa apoi ca textul nu precizeaza cui a devenitHristos ascultator. Se subinjelege, intr-adevar, ca Tatalui, dar, spune el,avem de a face aici nu cu o supunere in cadrul unei relajii, ci cu un ,,act alsupunerii".90,,Pana la moarte" (jiexpL Qavarov) indica, totusj, faptul caascultarea lui Hristos a fost una desavarsita, atat din punct de vederetemporal (pe tot parcursul vie^ii) cat §i din din punct de vedere moral (fiinddispusa sa accepte orice porunca a lui Dumnezeu §i orice sacrificiu pe careEl L-a pretins). Arrington considera ca tocmai acest |16XPL arata ,,gradul"smereniei lui Hristos si ar putea fi tradus prin ,,pana in punctul (mortii)".Astfel, moartea substitutiva91 a Fiului lui Dumnezeu devine unexemplu de umilinta si renuntare pentru destinatarii epistolei care trebuiausa se uite nu la.foloasele lor, ,,ci §i la foloasele altora" (2:4), dupa cum Elnu a cedat nici chiar in fafa morfii cand a trebuit sa rascumpere intreagalume.9290 Kasemann, ,,Kritische Analyse von Phil. 2:5-11", ZThK 47, 1950, citat de RobertMorgan, op. cit., p.61-62.91 Textul imnului nu precizeaza concret caracterul substitutiv al morjii lui Hristos.Hawthorne (Philippians, p. 89) considera, insa, ca acest lucru reiese din context. Inprimul rand, Pavel le recomanda cititorilor sa fie capabili sa renunje la propriile lordrepturi in favoarea celorlalfi. !n al doilea rand, spune el, faptul ca Dumnezeu nu I-a cerut lui Hristos doar sa experimenteze moartea, ci sa fie omorat duce laconcluzia ca Dumnezeu inten^iona ca aceasta sa fie o moarte substitutiva. In altreilea rand, nu era ceva neobi§nuit ca Pavel s5 nu argumenteze explicit anumiteadevaruri, ci doar sa le sugereze, presupunand ca cititorii sunt avizafi in privinjasubiectului respectiv (ex. Rom. 5:15-17).92Thayer, op. cit., p. 282.

Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11 69CONCLUZnA§a cum am vazut mai sus, moartea lui Hristos nu a fost unanaturala, ci o ,,moarte de cruce" (Qavarov 8e oravpov). Conjunc{iaexplicativa 8e (,,§i inca") are un rol important in reliefarea elementuluireprezentativ pentru sacrificiul lui Hristos.Bazat pe convingerea ca sintagma Qav&rov 8e oravpov a fostintrodusa ulterior in imn de catre Pavel, Lohmeyer face aici o diferenjaintre teologia imnului si teologia paulina. El spune ca pentru autorulimnului, ca sj pentru loan §i scriitorul Epistolei catre evrei, moartea este,,perdeaua neagra care, odata depasita, deschide intrarea la DumnezeuTatal". Ceasul morjii este unul al tnal^arii. Pentru Pavel, in schimb, felul incare Hristos a experimentat moartea este expresia celei mai profundesmerenii. Abia dupa inviere, moartea lui Hristos pe cruce devine ,,puterea siintelepciunea lui Dumnezeu" (ICor 1:24). Lohmeyer aduce ca argumentmodul in care vede el metrica imnului §i spune ca, prin introducerea acesteisintagme, Pavel modifica ritmul §i masura strofei. In acelasj timp, Pavelpune in acord conceptul de moarte din imn cu modul in care acest conceptapare Tn kerigma paulina.93Intr-un alt articol al acestei analize a imnului am vazut ca ointerpretare corecta nu depinde de elementele de prozodie pe care i leconfera genul poetic. A§adar, este pu{in probabil ca sintagma in discufie safi fost intercalata de Pavel, dupa cum este pujin probabil ca Pavel sa fiintrodus in epistola un text al carui subiect era diferit de conceptiile salehristologice. In afara de aceasta, modificarea textului unui imnbinecunoscut, care era folosit in liturghie (originea propusa de Lohmeyer),ar fi diminuat autoritatea epistolei, lasand impresia unui caracter eclectic sispeculativ.Metoda execu^iei prin crucificare a fost practicata pentru primadata de persani, dar a fost apoi preluata §i modificata de romani, devenind93Lohmeyer, Kudos Jesus, citat de Colin Brown, op. cit., p. 14.

70 Intruparea lui Isus in Filipeni 2:6-11modul eel mai umilitor §i crud de administrate a pedeapsei capitale. Eraaplicata de obicei doar sclavilor, talharilor, criminalilor si rascula^ilor dinprovincii. Crucificarea era detestata de evrei nu numai din cauza durerii §i arus.inii pe care o aducea, ci §i din cauza faptului ca eel atarnat pe lemn eraconsiderat blestemat (Deut. 12:22, 23; ICor. 1:23; Gal. 3:13). La fel demult, insa, o detestau si romanii. Cicero scria: ,,Cuvantul sa sedeparteze nu doar de trupul, ci §i de mintea, ochii §i urechile oricaruicetacean roman .De aceea, moartea lui Hristos prin crucificare a fost ultima (cea maide jos) treapta de umilinta la care a fost supus Cel care ,,avea chipul luiDumnezeu", ,,era deopotriva cu Dumnezeu", ,,S-a dezbracat pe Sine Insu§i"§i ,,S-a smerit" pana la capat. Ceea ce se spune despre contele de Cawdor inMacbeth este adevarat §i in cazul lui Isus: ,,Nimic in viata nu i-a stat maibine / Ca felul cum s-a lepadat de ea". Moartea Lui nu a fost aceea a unuierou, ci una disprejuita, ca a celor blestemati. Jertfa propriu-zisa nu devineun exemplu pe care cre§tinii sa-1 imite in detaliu, ci este baza smerenieicre§tine.94 Cicero, Pro Rabiro 5:10-16 apudG. Hawthorne, Philippians, p. 90.