Legea parului la drumul mare, mai presus de justiļie - Viata in Gorj

4 • Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009ACTUALITATESpitalele dinGorj, la un pasde colapsfinanciar…Sindicaliştii susţin că nu mai suntbani nici de salarii şi se pregătesc deproteste. Valentin Popa, liderul SanitasGorj, spune că acele contractele sem-nate cu Casa Judeţeană de Asigurăride Sănătate Gorj, sunt sub orice criti-că, iar luna iunie este un dezastru dinpunct de vedere finaciar. „Serviciilecontractate cu Casa de Sănătate se ridicăla 4 miliarde de lei vechi, iar numaisalariile celor peste 1200 de anga-jaţii sunt aproape de 39 de miliarde delei vechi. În sănătate este nevoie ur-gentă de o rectificare de buget, pentrucă altfel sănătatea va intra în coplas“.Constantin Pălivan, purtatorulde cuvânt al Spitalului JudeţeanGorj, spune că până acum s-a reu-şit plata furnizorilor şi a salariilor,dar de luna viitoare s-ar putea săexiste probleme din cauza lipseibanilor: “noi avem plata la zi a fur-nizorilor şi salariilor. Până acumam reuşit să plătim oamenii cu sa-larii întregi, sper ca şi în luna iuliesă putem asigura salariile. La noiîn contract e specificat că salariilepot fi de la minim atât, până la ma-xim atât“, a precizat Palivan.Ema IordacheNereguli în secţiade oftalmologie aSpitaluluijudeţean Gorj!Reprezentanţii Casei Judeţenede Asigurări de Sănătate Gorj auanunţat că au sancţionat secţia deoftalmologie cu 54 de milioane delei vechi! Daniel Bondoc, preşe-dintele Casei Judeţene de Asigurăride Sănătate Gorj, a declarat că: „Însecţia de oftalmologie a Spitaluluijudeţean Gorj au fost depistate ne-reguli”. Reprezentanţii CJAS Gorjau hotărât să sancţioneze secţia deoftalmologie cu 54 de milioane delei vechi plus 5 % din fondul alocatsecţiei pe o lună de zile“.Conducerea Spitalului JudeţeanGorj a anunţat că nu va contestasancţiunea aplicată de CJAS pentrucă aceasta se adresează şefei de sec-ţie, iar banii vor fi recuperaţi de lamedicul Vodislav. „Au fost găsite câtevanereguli pentru care a fost sanc-ţionată şefa secţiei oftalmologie. Vormai exista astfel de probleme şi înalte secţii pentru că medicii vor acordadoar 25% bolnavilor, restul ar tre-bui alocat pentru hârţogărie“, susţineConstantin Pălivan, purtătorul de cu-vânt al Spitalului Judeţean Gorj.Ema IordacheVASILE POPEANG, DEPUTAT PSD GORJ:„Sunt absolut convins că entităţiledin Gorj nu vor fi o atenţie principalăa ministrului Videanu”În legătură cu iniţiativa ministruluiAdriean Videanu, vizavi de cele două com-panii energetice pe care acesta doreşte să lefacă, punctul de vedere al deputatuluiVasile Popeangă este tranşant: „Sunt deacord cu înfiinţarea acestor companii.Sigur că prezintă nişte avantaje. Importanteste cum vor fi dirijate resursele financiareSalariile acordate prin contractul demandat directorului general/directorului re-giilor autonome, societăţilor şi companiilornaţionale şi societăţilor comerciale nu poatedepăşi nivelul indemnizaţiei lunare acordateprin lege pentru funcţia de secretar de stat;Până la sfârşitul acestui an, unica formăde remunerare a conducătorilor şi adjuncţilorconducătorilor autorităţilor şi instituţiilor pu-blice, indiferent de forma de finanţare, aflateîn subordinea, sub autoritatea sau în coordo-narea Guvernului, ministerelor şi a celorlalteorgane de specialitate ale administraţiei pu-blice centrale şi locale, precum şi ai celoraflate în coordonarea primului-ministru o reprezintăo sumă egală cu indemnizaţia prevă-zută de lege pentru funcţia de secretar de statdin ministere, respectiv de subsecretar de statdin ministere, după caz.Ministerul ne informează prin biroul săude presă că: „nici unui conducător al vreuneicompanii aflate în portofoliul MinisteruluiEconomiei nu i s-a majorat salariul”.În ceea ce priveşte salariile directorilordin eşalonul doi sau ale celorlalţi angajaţi aicompaniilor, în cazul acestora, salariile sestabilesc în conformitate cu prevederileContractului Colectiv de Muncă negociat cuConfederaţiile Sindicale şi cu încadrarea înBugetul de Venituri şi Cheltuieli.M.D.ale acestei companii. Şi, important pentruGorj – şi o declar foarte ferm -, este dacăsediul uneia dintre companii, şi anume ace-ea în care sunt cuprinse cele trei entităţi, vafi la Târgu-Jiu. Dacă nu va fi la Târgu-Jiu,atunci toată dirijarea resurselor financiarese va face de la nivel de centru şi, evident,că se vor dirija resursele aşa cum doreştedomnul ministru Videanu. Şi dacă vreţi săvă spun o părere personală, sunt absolutconvins că entităţile din Gorj nu vor fi ca oatenţie principală a domnului ministruVideanu. Sunt, dacă vreţi, interese de altănatură, şi să dea Dumnezeu să nu se confir-me ceea ce ştiu eu că se doreşte cu acestetrei entităţi. Eu pot să spun următorul lucruşi chiar nu mă feresc. Chiar din declaraţiadomnului Videanu s-a spus că aceste gru-puri energetice de la cele două complexuris-ar putea să nu mai fie viabile în 2013-2014. Şi ideea este de a se realiza noi grupurienergetice. Dacă nu se vor aloca resur-se, ori pentru crearea unor noi grupurienergetice, ori pentru retehnologizarea ce-lor existente, care să corespundă cerinţelorde mediu, nu prevăd un viitor celor douăcomplexuri energetice. În plus, dacă nu seva clarifica strategia energetică pentru pe-rioada următoare, şi anume pe ce vrem săproducem energia electrică, de asemeneasunt puse în pericol aceste entităţi econo-mice în perioada viitoare.De aceea cred că, pentru siguranţa gorje-nilor, este nevoie să se stabilească sediulacestei companii la Târgu-Jiu. Dacă nu, dupăpărerea mea, acum alternative judeţul Gorjnu are. Tare mă tem că se va confirma ve-chiul proverb: „Dacă vrei să moară un câine,îl aduci în judeţul Gorj!”T. DIŢESCUŞi salariile directorilorrămân pe loc

Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 5ADMINISTRAIE„PROTECŢIA MEDIULUI – un obiectivaflat în permanenţă în atenţia noastră”Aşa cum bine se ştie, Direcţia Cooperareşi Dezvoltare Regională, de pe lângă ConsiliulJudeţean Gorj, are ca scop eficientizarea şicorelarea politicilor publice cu iniţiativele locale,având ca drept obiectiv dezvoltarea du-rabilă a judeţului Gorj. Ponderea cea maimare a activităţii o deţine Serviciul Cooperare,Dezvoltare Regională şi Relaţii Externe, careare în atenţie, în permanenţă, întocmirea documentaţiilorşi cererilor de finanţare.În rândurile de faţă ne vom referi numai laactivitatea desfăşurată pe linie de ProtecţiaMediului, adică despre Gestionarea deşeurilor,Calitatea apei, Calitatea aerului şi schimbărileclimaterice, cât şi la proiectele cu parteneriiexterni.Deşeurile – planul de managementîn GorjLa acest obiectiv atât de important, gestionareadeşeurilor, şi în acest an s-au avut învedere următoarele priorităţi: Actualizarea şicompletarea Planului judeţean de gestionarea deşeurilor pentru judeţul Gorj, în colabora-re cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj;Coordonarea Evaluării Strategice de Mediu(procedura SEA), pentru Planul judeţean degestiune a deşeurilor pentru judeţul Gorj, înconformitate cu prevederile HG nr.1076/2004; Participarea la elaborareaPlanului regional de gestionare a deşeurilor,care este coordonată de către AgenţiaRegională de Protecţie a Mediului, în colabo-rare cu reprezentanţii consiliilor judeţene şilocale din Regiunea Sud-Vest Oltenia;Coordonarea activităţii Asociaţiei deDezvoltare Intercomunitară în DomeniulServiciilor Publice de Salubrizare „ADIS”Gorj şi elaborarea documentelor necesareserviciului public de salubrizare.„Şi actualizarea Studiului de oportunitatea fost realizată prin intermediul proiectului„Planul de management al deşeurilor în jude-ţul Gorj, România”, finanţat în cadrulProgramului de cooperare între GuvernulRomâniei şi Guvernul Flamand, iar bugetultotal al proiectului este de 82.288,85 Euro şieste asigurat de către finanţator (54,69%) şiparteneri: Ecorem nv Belgia (19,15%) şi CJGorj (26,16%)”, ne-a informat d.ra AlinaPătraşcu, consilier în cadrul DirecţieiCooperare, Dezvoltare Regională şi RelaţiiExterne.APAREGIO – unicul operator,o soluţie viabilăÎn ceea ce priveşte calitatea apei, CJ Gorjeste partener în asociaţia ADIA Gorj, cu scopulde a pregăti şi promova proiecte de reabilitare,modernizare şi extindere a infrastruc-turii publice locale la toate nivelurile, de asprijini dezvoltarea continuă a activităţii operaţionaleşi financiare a operatorilor desem-naţi de către autorităţile locale pentru a prestaservicii publice sau de a exploata utilităţi pu-blice de interes local în aglomerările urbanePlăţi pentru sectorul zootehnicsau la nivel regional.„În conformitate cu Ordonanţa 72/2002, afost înfiinţat un operator unic – SCAPAREGIO Gorj SA, care va asigura serviciilede alimentare cu apă şi canalizare, sub ju-risdicţia autorităţilor locale asociate. Aceastaeste o soluţie viabilă, acceptată atât de finan-ţator, cât şi de Ministerul Mediului. JudeţulGorj a beneficiat de asistenţă tehnică sub formăde grant, prin Programul ISPA, iar valoareaproiectului „Reabilitare şi extindere sis-tem de alimentare cu apă şi apă uzată înjudeţul Gorj – Târgu-Jiu, Motru, Târgu-Cărbuneşti, Bumbeşti-Jiu şi Ţicleni este de390.741.000 lei”, ne-a spus Alina Pătraşcu.Dezvoltarea capacităţii deutilizare a tehnicilor durabilede mediu„De asemenea, şi la obiectivul pe care îlavem în atenţie: referitor la calitatea aeruluişi schimbările climaterice, pot să vă informezcă a fost semnat un protocol de colaborareîntre CJ Gorj şi APM Gorj, pentru ela-borarea, aplicarea şi monitorizarea Planuluiintegrat de gestionare a calităţii aerului.” – aspus Alina Pătraşcu. „Alte proiecte cu parte-nerii externi, aş reaminti pe cel încheiat deCJ Gorj, împreună cu Ambasada Românieiîn Belgia, Uniunea Naţională a ConsiliilorJudeţene din România şiOrganizaţiaParteneriat Villages Roumains, proiectulTineri în România. Tot CJ Gorj a iniţiat onouă colaborare externă, în cadrulProgramului de cooperare bilaterală Flandra– Europa Centrală şi de Est, ca partener înproiectul „Dezvoltarea capacităţii de utili-zare a tehnicilor durabile de mediu –Aplicarea Fitoremedierii în România”, pro-iect finanţat de Guvernul Flamand, rolul CJGorj fiind să asigure suport logistic în ca-drul proiectului şi să încurajeze utilizareasoluţiilor promovate de proiect la remedie-rea solurilor contaminate şi de a participa cuexperţii săi la sesiunile de instruire ş.a.”, amai spus Alina Pătraşcu.T. DIŢESCUPeste 8.000 de cereri pentru plăţilenaţionale directe complementa-re (CNDP) în sectorul zootehnie aufost depuse la Agenţiei de Plăţi şiIntervenţie pentru Agricultură Gorj.Constantin Negrea, director coor-donator al APIA Gorj ne-a declaratcă: „ La nivelul judeţului Gorj aufost depuse un număr de 8.205 cereripentru un efectiv de 41.357 bo-vine, 415 cereri pentru un efectiv de76.306 ovine şi 190 cereri pentruun efectiv de 11.154 caprine“.Conducerea Agenţiei de Plălţi şiIntervenţie pentru Agricultură Gorjreaminteşte fermierilor care au de-pus cereri pentru acordarea acestorforme de sprijin că, în perioada următoare,vor fi demarate procedu-rile privind controlul administrativpentru toate cererile depuse şi con-trolul la faţa locului, care este obligatoriupentru specia ovine/capri-ne. Fermierii au obligaţia sămenţină efectivul de ovine/caprine,în locaţia menţionată în cerere, petoată perioada verificărilor la faţalocului, respectiv 16 iunie – 15 sep-tembrie 2009, pentru a nu riscapierderea sprijinului financiar.„Valoarea sprijinului financiar, atâtpentru specia bovină, cât şi pentruspecia ovine/caprine, va fi stabilităprin Hotărâre de Guvern, în funcţiede numărul animalelor eligibile rezultatîn urma controalelor“, a de-clarat Constantin Negrea. PlăţileNaţionale Directe Complementarese acordă sub forma primei pe exploataţie,pentru specia bovină, re-spectiv primei pe cap de animal,pentru specia ovine/caprine.Potrivit regulamentelor europene,Cabinet MedicalIndividualDr. Marian Olaru- afecţiuni pulmonare;- explorări funcţionale pulmonare;- ecografie de înaltă performanţă efectu-ată de personal cu înaltă calificare, doctorîn ştiinţe medicale.Str.Ecaterina Teodoroiu, nr.43(peste drum de AGIP).Planificări la telefon: 0744/704.177 sau0767/414.177.trebuie efectuat un control adminis-trativ în Registrul Naţional alExploataţiei (RNE) pentru toate ex-ploataţiile şi efectivele de animalepentru care s-a solicitat sprijin, atâtpentru specia bovine, cât şi pentruspecia ovine/caprine. În plus, pen-tru ovine/caprine este obligatoriuun control şi un supracontrol la faţalocului.În anul 2009, prima pe exploataţiade bovine se acordă şi produ-AGENIA DOMENIILOR STATULUINU SE MAI DESFIINEAZReorganizareaAgriculturii esteamânată pentru 2010Oficiali ai MinisteruluiAgriculturii au decis săptămânatrecută, în cadrul unei şedinţe cuoficiali ai Agenţiei DomeniilorStatului (ADS) şi ai sindicatuluiacestei instituţii, să se renunţe lamăsura de desfiinţare a agenţiei, ainformat Stelian Naciadi, liderulsindicatului ADS: „Astăzi (n.r.,miercuri, 17 iunie a.c.), a avut loc oîntâlnire la sediul ADS, cu oficialiiMinisterului Agriculturii, Pădurilorşi Dezvoltării Rurale (MAPDR),oficiali ai ADS şi reprezentanţiicătorilor agricoli pentru exploataţi-ile nou înfiinţate în perioada 1februarie 2008 - 31 ianuarie 2009.În ceea ce priveşte prima pe cap deanimal pentru specia ovine/caprine,sprijinul financiar se acordă produ-cătorilor agricoli care deţin, la datade 31 martie 2009, un efectiv de celpuţin 50 de capete ovine femele, respectiv25 de capete caprine femele,cu vârsta minimă de un an.Ema Iordachesindicatului salariaţilor. MinisterulAgriculturii, prin reprezentanţii săi,a comunicat oficial că s-a renunţatla desfiinţarea ADS”.Potrivit declaraţiei lui StelianNaciadi, greva spontană organiza-tă marţi de salariaţii instituţiei i-audeterminat pe reprezentanţiiMAPDR să ia această decizie.În acelaşi timp, surse guverna-mentale au declarat că întreagaproblematică a descentralizăriiministerului a fost amânată pânăla sfârşitul acestui an. (T. Diţescu)

Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 7COMUNITATE„O scrisoare pierdută”...intenţionatPrima dată, anul trecut, când am gă-sit-o în cabina telefonică de lângă sediulRomtelecom, cea dinspre Primăria muni-cipiului Târgu-Jiu, am crezut că cine ştiecine a uitat-o acolo, pe etajera cabinei.Apoi, citind-o, am realizat că era vorbade o strategie adoptată de un dascăl gor-jean, Ghiţu Amuliu, pe care, din păcate,îl cunoşteam destul de bine, care încercasă defăimeze un coleg de breaslă de laacelaşi liceu unde preda şi el, dar să şijustifice nişte bani din salariu pe care nui-a mai dus acasă.Recent, am găsit încă un exemplar încabina de telefon de lângă farmaciaSecofarm din B.dul Ecaterina Teodoroiu,semn că actul era multiplicat în mai multeexemplare şi „uitate” prin cabinele te-lefonice din oraş. Textul actului în cauzăare adăugate câteva rânduri, scrise demână şi subliniate cu roşu, cu următoareleprecizări: trimite-o la adresa (...); a furatbanii!Despre ce este vorba? Conducerea liceului„adevereşte prin prezenta că dom-nului Ghiţu Amuliu, profesor titular (bla,bla, bla), i s-au oprit lunar, conform adre-Ministerul Muncii a continuat lansa-rea de noi proiecte finanţate prin FondulSocial European, proiecte care să vină însprijinul persoanelor din mediul rural,dar şi al şomerilor cărora le vor oferipersonal mult mai calificat care să-i în-drume pe piaţa muncii, iar pe de altăparte- condiţii mai bune de a-şi selectasinguri ofertele de pe piaţa naţională şieuropeană a forţei de muncă.Proiectul S.C.O.R. “Şanse pentru comunitatearurală” are ca obiectiv susţi-nerea persoanelor din mediul rural, carevor să demareze mici afaceri independenteşi au nevoie, pentru asta, să-şi dezvoltecompetenţele şi abilităţile antreprenoriale.Proiectul este menit să revitalizezemeseriile tradiţionale care încă se maipractică prin anumite zone ale ţării, darau nevoie de o atenţie sporită din parteanoastră pentru a nu dispărea. Şi avemaici în vedere micii meşteşugari - ceicare mai sunt interesaţi de artizanat, deolărit, de prelucrarea lemnului, realizareade ţesături, articole de fierărie, împletituridin pănuşe sau nuiele.Prima etapă a acestui proiect constătocmai în identificarea acelor persoanedin mediul rural care cunosc o meserietradiţională şi vor să se specializeze şisă facă bani din practicarea ei.Operatorii ANOFM, împreună cu parteneriidin BNS, vor face studii de terenpentru identificarea acestor gru-puri-ţintă, care practică o meserietradiţională şi sunt dispuse să intre înacest program. În acest sens, vor fi în-fiinţate 15 centre judeţene (unul laselor de înfiinţare poprire creanţă nr. (...)şi nr. (...), din data de 05.07.2005, dispusede executorul judecătoresc Enea Marin,sume din salariu, după cum urmează (şisunt dispuse pe opt luni de zile, ele totali-zând suma de 11.077.000 lei ROL - n.n.).Menţionăm că sumele mai sus menţi-onate au fost primite de d.na prof. (...)din cadrul liceului.Se eliberează prezenta, fiindu-i necesarăpentru informarea familiei”.Nu ştim dacă această cale este cea maibună, când „cel bun de plată” avea alte căide atac a acestei hotărâri judecătoreşti. Şidacă domnul Ghiţu Amuliu îşi acuză cole-ga de furt, considerăm că ar fi fost bine cape aceeaşi adeverinţă să fi povestit, pescurt, în ce a constat conflictul între ei. Cea făcut unul şi ce a făcut celălalt. Sau, încel mai rău caz, să-şi fi dat adresa şi telefonullui, pentru a fi contactat de eventua-lii cititori. Sau de ce nu este bărbat şi nu-şisună direct colega, întrebând-o de ce i-aluat banii? Că doar noi nu suntem secreta-rii lui particulari. Credem că de asemeneaboroboaţă ar fi râs şi nenea Iancu... Parol!K. IANNISŞanse pentru comunitatea ruralădouă judeţe pe regiune de dezvoltare,cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov),care să acorde sprijin şi consultanţămicilor meşteşugari.Odată înscrişi în program, ANOFMle asigură cursuri pentru dezvoltareaunor competenţe suplimentare - de-prinderea unor cunoştinţe minime deoperare pe calculator, care le va permite,ulterior, să-şi selecteze - de pe in-ternet - potenţialii cumpărători pentruprodusele lor.Următoarea etapă a proiectului im-plică organizarea unor cursuri pentrudezvoltarea competenţelor specificepe partea de antreprenoriat. Aici vorcolabora cu Şcoala Română de Afacerişi Camera de Comerţ şi Industrie, pen-tru a-i ajuta pe micii meşteşugari cunoţiuni de contabilitate primară, cumsă-şi dezvolte o mică afacere, cum săşipromoveze propriile produse pe piaţăşi, în cele din urmă, să-şi poată în-tocmi singuri un plan de afaceri şisă-şi deschidă un business pe cont propriu.După terminarea cursului de antre-prenoriat, cele mai bune idei de afacerivor fi premiate, iar meşteşugarii-câştigătorivor fi sprijiniţi financiar ca să-şi deschidăpropria afacere.Maria DanPăunul cunorocUn bătrân din Stoina îşi notează nu-merele maşinilor care nu sunt din zonă.Acesta a fost şi norocul unei bătrâne dinlocalitate care a rămas fără banii strânşide înmormântare. Cu ajutorul vecinului,care nota numerele de îmatriculare alemaşinilor, poliţiştii au reuşit să recupere-ze banii femeii după aproximativ douăore. „Eu îmi notez numerele maşinilorcare nu sunt din zonă. Am un păun şi îmie frică să nu vină cineva să mi-l fure“,spune bătrânul.Femeia păgubită povesteşte că au ve-nit nişte tineri să îi vîndă haine la mâna adoua şi că după ce a plătit marfa, ‘’co-mercianţii’’ s-au oferit chiar să o ajute lamunca câmpului: „ îmi dădură o pătură, oluai, mă dusăi să iau banii, le plătii, dupăce le dădui banii mearsără cu mine la vie,după care zisără că e copilul bolnav.După ce plecară mă dusăi la portofel, aşaîmi veni mie, dar nu mai găsii nici unban“, a declarat femeia.După aproximativ o oră şi jumătate,autovehiculul cu care se deplasau suspec-ţii a fost oprit de poliţiştii din cadrulPoliţiei Comunale Stoina în filtrul instituitpe D.N. 6B. Autovehiculul era con-dus de către Viorel B.F., de 22 ani, dincomuna Mihăieşti, judeţul Argeş, careera însoţit de către soţie, identificată înpersoana numitei Ionela B., în vârstă de23 ani.De asemenea, pe parcursul verifi-cărilor, poliţiştii au găsit în autovehicululcu care se deplasau suspecţii, suma de4.900 lei. Cei doi au fost conduşi la se-diul poliţiei, iar ulterior au fost preluaţide către poliţiştii din cadrul I.P.J. Vâlcea,pentru continuarea cercetărilor.Ema Iordache

8 • Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009DEZVLUIRILegea parului la drumul mare, mai presus de justiţieUn bărbat în vârstă de 38 de ani, din satulDumbrăveni, comuna Crasna, nu-şi aminteş-te să fi visat urât în noaptea de 7/8 mai a.c. şinici nu i-a dat prin gând să-şi arunce ochiipeste horoscopul zilei, fiindcă dacă vedea ceurma să i se întâmple şi-ar fi văzut de treburiprin bătătură şi n-ar mai fi plecat la câmp.Dar dacă aşa i-a fost scris... A plecat cu vitelela păscut pe tăpşan, cu alţi consăteni, undedoi ciobani, zmeii-zmeilor, i-au dat o bătaiesoră cu moartea, încât bietul om nu mai ştiecum a ajuns la spital.Constantin CiorteaPoliţiştii din Bengeşti-Ciocadia au dema-rat o anchetă, în urma plângerii depuse defratele victimei (victima zăcând încă în spitalîntre viaţă şi moarte – n.n.). Faţă de loviturileprimite, care puteau să-i cauzeze moartea, şimai ales de zilele prea puţine acordate pentruîngrijirile medicale, la care se mai adaugă şiîncetineala cercetărilor, ca după mort, victi-ma este convinsă că cei doi agresori au toateşansele să scape basma curată, nedând soco-teală pentru faptele lor huliganice. Cum la felde bine, încurajaţi de acest paravan al legiloratât de blânde, el se teme că bătăuşii îl vorsnopi din nou în bătaie, fără a-şi face problemecă vor fi traşi la răspundere, atâta timp câtvor obţine şi ei certificate medicale de la acelaşimedic legist...„Am fost la un pasde moarte!”Aşa cum mărturiseşte Constantin Ciortea,între el şi cei doi agresori există de mai multtimp unele conflicte din cauza terenului în-chiriat pentru păşunat. În dimineaţa zilei de 8mai a.c., în jurul orelor 11,00, ConstantinCiortea se afla cu vitele la păscut pe margineadrumului, în punctul numit Câmpu Mare, îm-preună cu Irina Temereangă şi Florin Szabo.La un moment dat, în dreptul lor a oprit o maşinăde culoare verzuie, cu numărul de înma-triculare GJ-99-TAB, din care au coborât treipersoane, Dan Taban şi fratele lui cu soţia.„M-au întrebat dacă am luat terenul pe careeram şi i-am spus că da. Atunci au început sămă lovească cu bâtele şi cu picioarele în zonacapului şi pe unde nimereau. În acest timp,spre norocul meu, pe şosea a apărut o maşinădinspre Novaci, care a oprit şi din ea au cobo-rât doi bărbaţi – mai târziu am aflat că erauFlorin Roibu şi şoferul său din Târgu-Jiu -,aceştia au intervenit la timp, îndepărtându-ipe agresori de pe mine, altfel nu mai scăpamcu zile”, povesteşte Constantin Ciortea (ebine să amintim şi faptul că acesta nu prea areo construcţie atletică, fiind mai firav, iar chi-pul blând nu prea îl arată să fie scandalagiu– n.n.). Unul dintre cei doi salvatori a sunatimediat la 112, anunţând cele întâmplate,apoi a chemat o ambulanţă, întrucât victimase simţea foarte rău, plin de sânge, cu faţa tumefiatăde lovituri şi ochii aproape ieşiţi dinorbite...La Bengeşti, interogatoriile sefac în cârciumăFratele victimei, Cristian Ciortea, a depusîntre timp plângere la IPJ Gorj, fiind totodatăşi în audienţă la comandant, denunţându-i peagresori. În cauză, s-a demarat o anchetă, fi-ind audiaţi cei doi martori care erau de faţăatunci, dar şi cei doi inşi care l-au scăpat de lamoarte. În prezent, dosarul se află la Postulde Poliţie Bengeşti-Ciocadia, urmând cadupă finalizare să fie înaintat Parchetului depe lângă Judecătoria Novaci. Dacă agresiu-nea va fi dovedită, agresorii riscă să ajungădupă gratii, la mititica, iar dacă vor beneficiade indulgenţa instanţei, se vor alege doar cu oamendă administrativă. Aşa cum mărturiseşteConstantin Ciortea, unul dintre agresori maiare la activ astfel de antecedente. „Am urmă-rit derularea evenimentelor, fiind de două oriîn audienţă la IPJ Gorj. Şi într-o seară ne sunăprietena fratelui meu, Irina Temereangă, şi nespune că la ora nouă şi jumătate seara vinepoliţistul să o audieze. Înainte de a veni la ea,acesta fusese văzut plimbându-se prin sat cuTaban. Fata nu prea a vrut să vorbească cu elşi nici să-l poftească în casă, fiindcă ai ei seculcaseră. A ieşit mama ei şi poliţistul a spus:„Domne, trebuie neapărat să-i iau declara-ţie!” Şi s-au dus la cârciuma din apropiere,unde i-a luat declaraţie în văzul lumii careconsuma alcool, ca să vedeţi şi dvs. în ce con-diţii se ia o declaraţie, în prezenţa mamei ei şia patroanei”, povesteşte Cristian Ciortea.Poliţişti buni şi...poliţişti mincinoşiConflictul dintre fraţii Ciortea şi fraţiiTaban este mai vechi. „Cu un an în urmă, noiam închiriat în Albeni circa 70 ha teren şidumnealor au închiriat de la noi 20 ha pe carenu ştiam că le vor închiria la rândul lor altora,lucru pe care ni l-au pus în vedere şi poliţiştiide la Bengeşti-Ciocadia. Şi atunci noi ne-amdelimitat hotarul şi am zis: măi, nu mai calcnici eu aici şi nici tu dincolo! La care ei auînceput să înjure, să ameninţe că ne dau încap şi nu mai ştiu ce. Conflicte am avut mereula Bengeşti, iar poliţistul Malea ne-a asi-gurat mereu că merge la post unde va încheiaproces-verbal şi-i va sancţiona. Nu s-a făcutnimic, vorbele au rămas. În schimb, la Albeni,existând conflicte numai între noi şi proprie-tar, că noi am plătit la proprietar, acesta veneaşi găsindu-i oile acolo anunţa poliţia. Iar poliţia,de câte ori ne duceam acolo, cei doi bătă-uşi erau recalcitranţi şi se poate verifica acestlucru, fiind destule amenzi şi procese-verbaleprin care au fost sancţionaţi”, ne relateazăConstantin Ciortea.„Am să cer o nouă expertizămedico-legală!”Constantin Ciortea este nemulţumit de in-vestigaţia făcută de medicul legist, care aconsiderat că erau necesare doar 16-18 zilepentru îngrijiri medicale, ba chiar concluzionândpe certificatul medical-legal că lovituri-le primite nu au pus în primejdie viaţa victi-mei. În schimb, biletul de ieşire din spital estefoarte încărcat de constatări: fracturi oaserupte, fracturi arcadă şi coaste, echimoze periorbitare,fracturi coronare şi multe altele.Medicul legist i-a arătat victimei baremul,explicându-i că nu poate să-i dea mai mult,deoarece actele pot fi cerute la Craiova, în cazcă victima este nemulţumită. Însă i-a spus şivarianta că el poate cere o nouă expertiză me-dico-legală.Constantin Ciortea este hotărât să cearăaceastă expertiză, aşteptând şi rezultatul an-chetei de la poliţie, deoarece are unele dubiiîn privinţa redactării raportului de expertiză,cu atât mai mult cu cât el bănuieşte că medi-cul legist e prieten cu agresorii, eliberându-lecertificate şi în alte scandaluri. Ciortea maieste nemulţumit şi de faptul că agresorul aobţinut şi el certificat medico-legal de la ace-laşi medic legist, chiar înaintea victimei, şi nuînţelege pe ce motiv l-a obţinut, atâta timp câtnu l-a atins nimeni...Medicul legist motivează şi acest fapt, totprin dreptul conferit de lege, că are obligaţiasă elibereze certificat medical oricărei per-soane care solicită acest act şi are pe corpsemnele unor acte de violenţă. Corect! „Dinspusele ciobanilor, cu ani în urmă, ei au maiavut nişte conflicte, tot pentru terenuri, cu alţiciobani, la care unul din ei a dat cu cuţitul şii-a vărsat maţele unui cioban. Şi ăla, vă daţiseama, a primit 30 de zile, tot de la acelaşimedic legist, iar făptuitorul a primit 50. S-aujudecat şi, normal, marele l-a bătut pe celmic, care a rămas şi cu trauma şi să dea şibanii. Mă gândesc să nu fie acelaşi lucru şi lanoi”, mai spune Cristian Ciortea.Când „Garcea” îşi depăşeşteatribuţiunile...Cristian Ciortea şi-a luat inima în dinţi,hotărât să nu se lase până nu li se va facedreptate: „Între Taban şi şeful de post Maleaexistă o relaţie mai veche de prietenie. AcestMalea şi-a cam depăşit atribuţiunile, cerân-du-i Irinei Temereangă să nu mai vorbeascăcu fratele meu. Mai mult, eu sunt nemulţu-mit de această audiere luată mai mult prinintimidare, şi nici faptul că nu au vrut să nearate declaraţia dată de ea ne-a deranjat, însăfata a depus o plângere la domnul coman-dant al Inspectoratului, în care a arătat că auvrut să o influenţeze şi chiar s-o facă să re-cunoască faptul că la locul conflictului ar fifost şi nevasta poliţistului, ca să o foloseascăde martor...După ce fratele meu a fost dus la spital,nu s-a mai interesat nimeni de soarta lui,nici poliţiştii, nici agresorii care au dat bircu fugiţii. Ei s-au interesat doar din momen-tul când am fost în audienţă la comandant.Domnul comisar l-a sunat pe Malea, iarMalea i-a zis lui Taban: „Du-te bă şi i-aţimedical, că ăsta-i internat!...”În loc de încheiereReporterul de investigaţie din cadrulDepartamentului de Investigaţii al publicaţieinoastre a reuşit, în cele din urmă, să dea şi deurma agresorului, temutul Dan Taban. Acestanu zice că nu l-a căpăcit pe ConstantinCiortea: „E treaba lui (a lui Ciortea – n.n.).Mă supără cu terenul ăla. Am luat un terenacolo, era toată ziua grămadă pe noi, cu vitele.L-am tot atenţionat să nu se mai bage aco-lo şi nu înţelege de vorbă bună. Cât desprebătaie nu l-am bătut numai eu, că el a dat pri-ma dată în mine, domne. Şi mi-a vorbit foarteurât. Cum poate să spună că nici nu m-a atins,când eu am şi certificat medico-legal...”Mai mult, pe plan local am cules câtevacântece din folclorul zonal de la un bătrânCristian Ciorteabaci rapsod, care ne-a confirmat multe din în-tâmplările petrecute prin partea locului, înschimb nu ne-a dat voie să-l fotografiem, în-gânând în urma noastră ...La Poliţia din Bengeşti legea o face banul,Iar dreptatea o face Taban cu parul...Lt. T. ROSETA

Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 9SPECIALÎN EXCLUSIVITATE PENTRU „VIAA ÎN GORJ”Erwin Rommel – „Vulpea Deşertului” în România,în a doua bătălie de la Jiu – noiembrie 1916!Cpt. Erwin Rommel (25 ani)Cdt. Cp. 2/Batalionul Alpin Wurttemberg.Iată că „noile mărturii despreluptele de la Jiu” din nr.1 (11-17 iu-nie 2009) al publicaţiei noastre„Viaţa în Gorj” nu numai că austârnit interesul cititorilor, al istori-cilor şi neobosiţilor cercetători înaceastă lume a amintirilor de necontestatdar şi tulburătoare.Aşa sunt noile mărturii tulburătoarepuse la dispoziţie de cei doi ofi-ţeri superiori, neobosiţi „arheologi”în arhivele acestor tărâmuri care mus-tesc de atâtea mărturii despre fapteleînaintaşilor noştri; este vorba despreGeneralul (r.) Constantin Ispas şiColonelul (r.) Dumitru Dănău, carene-au oferit aceste informaţii atât depreţioase pentru Istoria neamuluinostru... (Ion Şoldea)Punerea în temăÎn urma victoriei de prestigiu ob-ţinută de trupele române în bătăliade la Jiu (14-16.X.1916), trupeleaustro-maghiaro-germane au fostînfrânte şi obligate să se retragă îndezordine către nord, reuşind, în fi-nal, să-şi consolideze dispozitivul deapărare pe aliniamentul general: cuDivizia 6 pe pantele de sud ale mun-telui Arcanu, cu Divizia 7 cavaleriegermană în zona Buliga, cu Brigada41 infanterie pe Dealul Stersura şiPoiana lui Mihai Viteazul.Până la sfârşitul lunii octom-brie, ambii adversari s-au ocupat derefacerea capacităţii de luptă a uni-tăţilor; acţiunile de luptă s-au redusdoar la schimburi de focuri.În această perioadă – generalul(viitorul mareşal) Erich vonFalkenhayn, comandantul Armateia 9-a Germană, a făcut o importantămanevră de forţe din Zona Sibiu,concentrând o impresionantă gru-pare de trupe la graniţa de nord ajudeţului Gorj – realizând un raportde forţe zdrobitor.La începutul lunii noiembrie1916, s-a declanşat în forţă a douabătălie de pe Jiu, pe mai multe di-recţii. În faţa valurilor copleşitoareale trupelor germano-austro-ungare,cu toată dârzenia opusă, defensi-va trupelor române a cedat terenulşi întregul front s-a prăbuşit.Inamicul a pus stăpânire pe guradefileului la Bumbeşti şi printr-omanevră dublu-învăluitoare a pătrunsîn depresiunea Târgu-Jiului,continuând ofensiva spre Filiaşi.Un eveniment ineditÎn cadrul acţiunilor de luptă dusecu înverşunare pe plaiurile gorjene,un rol hotărâtor l-au avut trupeleCorpului Alpin – din care făcea parteşi Batalionul Alpin Wurttemberg.La comanda Companiei a doua alpi-nă s-a aflat în toată această perioadăcăpitanul (de 25 de ani) ErwinRommel, despre care în cele ce urmeazăvă prezentăm un mic fragmentsemnificativ pentru cei carestudiază Bătălia de la Jiu.Sursa: Cartea „Infanterie greftan” (Infanteria atacă), scrisă deErwin Rommel şi publicată în anul1937, lucrare care a stârnit atenţiaFuhrelui Germaniei naziste,Cancelarul Adolf Hitler.Către sfârşitul lunii octombrie,Batalionul Alpin Wurttemberg a fostadus în Transilvania, după încheierealuptelor în zonele Dobrogea şiBraşov, şi pus la dispoziţia comanda-mentului german, care acţiona înzona Lupeni, Petroşani, Vulcan.Marşul forţatBatalionul alpin, după aproxi-mativ 36 de ore de mers, a reuşit sădebarce din tren în localitatea Pui,pe linia ferată deja avariată, careducea la Petroşani.Cu puţin înaintea miezului nopţii– mărturiseşte tânărul Rommel -,Compania a 2-a a ajuns în oraşulPetroşani şi s-a odihnit în localulunei şcoli părăsite. La apariţia zorilor,compania era deja urcată în ca-mioane şi se îndrepta în grabă prinLupeni către frontul montan, unde segăseau, în apărare, trupele germane.După ce a urcat pe Muncel, cota1800, a continuat înaintarea spreStersura, o colină din Munţii Vulcan,care se înalţă perpendicular sprenord-est şi nord, unde trupele dincontact cu inamicul executau un ob-stacol (baraj) cu sârmă ghimpată.O privelişte absolut minunată!În stâga noastră se aflau şi altecompanii din batalionul alpin. Dereţinut că, pe plan strategic, româ-nii erau pregătiţi pentru un atacgerman în forţă dinspre Braşov(Konstadt – în textul original), îndirecţia Bucureşti, concentrându-şigrosul forţelor la nord de Ploieşti.Ei nu ştiau că generalul Kuhneformase un nou grup de atac în zonaVulcan-Surduc, tocmai în scopulforţării pătrunderii în Valahia şiavansării spre Bucureşti prin est.În primele zile ale lui noiembrie,unităţile Batalionului Alpin aucucerit înălţimea Copiletul cu cota1384. Compania a 2-a, comandatăde mine, a intrat în compunereagrupului Kuhne. După respingereasubunităţilor române de pe vârfulGruia Mare, misiunea principală abatalionului nostru consta în a ocu-pa prin luptă Dealul Leşului, cu unvârf strategic de comandă cu oînălţime de 1.000 m, situat la nordde comuna Stăneşti.Am fost obligaţi să purtăm luptedeosebit de grele şi să ne străduimsă păstrăm poziţiile ocupate.Românul, mărturiseşte ErwinRommel, a dovedit că este un foartebun luptător, însă toate contraatacurileexecutate au fost respinse,fiind obligaţi să se retragă numaiprin luptă. Am luat puţini prizoni-eri, deoarece românii au dovedit oabilitate remarcabilă în a se strecu-ra din ascunzişurile lor. Companiaa 2-a a suferit pierderi mari în per-sonal, dar era mulţumită de felulcum şi-a îndeplinit misiunea.După câteva ore de acalmie (pauză),subunităţile române se aştep-tau la un nou atac din partea noastră,dar modul nostru de acţiune a con-stituit pentru ele o surpriză totală.Important de reţinutÎn campania din anul 1916,dusă de trupele austro-germanetimp de aproape 3 luni, pe teritoriuljudeţului Gorj au căzut eroic: 331soldaţi germani şi 55 militari austri-eci. Toţi au fost înhumaţi în zonelelocalităţilor unde au murit.În perioada anilor 1924-1934,au fost deshumaţi şi reînhumaţi înCimitirul de onoare din Târgu-Jiu.După terminarea războiului, însatul Rasoviţa – comuna Arcani, afost ridicată o cruce masivă din lemn,care are o inscripţie în limba germa-nă, săpată cu dalta în lemnul crucii:Gestriete gelliten fur deutsche ehr.Est kennt die nammen nur gott derherr! ( Au suferit, au pătimit pen-tru onoarea Germaniei. Numelelor îl ştie numai Bunul Dumnezeu!).Cinstim în aceeaşi măsură şimemoria ostaşilor din alte armate,care îşi dorm somnul de veci pe pământulRomâniei.Cărările unui destinErwin Rommel(n. 15.XI.1891– d. 14 oct. 1944)Rommel a fost comandantul ge-neral al trupelor germane din Africa.Mai târziu, a fost numit în comandaforţelor germane menite să se opunăinvaziei aliaţilor din Normandia.Este cunoscut ca unul din mem-brii marcanţi ai Wermacht-ului,care s-a opus ordinelor directe,atunci când ele încălcau codulonoarei militare şi al onoarei uma-ne. Rommel a fost considerat cafăcând parte din grupul de conspiratoricare a intenţionat să-l asasinezepe Hitler în încercarea de in-surecţie antinazistă, sub numele decod „Operaţiunea Valkiria”.Moartea lui RommelÎn urma eşuării atentatului din20 iulie 1944, Hitler şi-a dat seamacă s-ar fi iscat scandal fără precedentdacă feldmareşalul Rommel, consi-derat a fi participat la complot, ar fifost judecat şi condamnat de faimo-sul „Tribunal al Poporului”.Hitler a dispus ca lui Rommelsă i se permită să-şi ia singur viaţaşi să nu fie acuzat de înaltă trădare.Generalii Burgdorf şi Maisel aufost trimişi de la Berlin să-i prezin-te ultimatul din 14 octombrie.Rommel a cerut câteva minutede gândire. „Pot să iau maşina voas-tră şi să mă duc în linişte undeva?”– l-a întrebat pe Burgdorf. „Nu suntsigur că pot să mânuiesc pistolulcum trebuie”. Generalul Burgdorfadusese otravă: „Acţionează în treisecunde”, i-a spus el.Fără să-şi trădeze emoţia, feld-mareşalul şi-a luat apoi adio de lasoţie şi fiu.După ce Rommel a murit, şoferuli-a aranjat, plin de respect, tru-pul într-o poziţie decentă, şi i-a puspe cap cascheta.(Historia, anul VII, nr. 67, iulie, 2008).General (r.) Constantin ISPASColonel (r.) Dumitru DĂNĂUFeldmareşalul Erwin Rommel în anul 1942

10 • Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009EXCLUSIVDEI LA 300 KILOMETRII DISTAN„Mă interesează judeţul în care m-am născut”Plecat din mirifica zonă de nord, a Gorjului, mai exact din comunaMuşeteşti, Ion Cochină a absolvit Academia de Studii Economicedin Bucureşti (Facultatea Economia Industriei) în anul 1976, unde -după un stagiu de 3 ani la Intreprinderea PRODUSE LEMN MOBILĂBucuresti - revine şi ocupă diverse funcţii (economist şi cadru didacticasociat, economist principal, director economic, secretar şefinstitut, lector universitar şi conferenţiar universitar) în cadrul prestigioaseiinstituţii de învăţământ superior. Autor a 16 carţi şi peste90 articole, comunicări ştiinţifice şi contracte de cercetare ştiinţifică,urcă pas cu pas pe treptele afirmării şi din anul 2005 este profesoruniversitar în cadrul catedrei Management din ASE Bucureşti.R.-Aşadar, sunteţi în Bucureştide 37 de ani. Vorbiţi-mi despre ho-tărârea de a alege Bucureştiul laterminarea facultăţii, dacă a fostgrea sau uşoară această alegere.- Dacă luăm în calcul admite-rea la facultate, din anul 1972,peste numai câteva luni (mai pu-ţin de 100 de zile- nu mai suntchiar o sută, acum o facem!) seadună – într-adevăr – 37 de ani.Mai mult decât 2/3 din vârstamea. Dar înainte de 1972, mai fu-sesem (cred că este o exprimare„şcolărească” nu „oltenească”) dedouă ori în Capitală (prima dată lavârsta de 2-3 ani şi – apoi – în clasaa XI-a, la „faza pe ţară” aOlimpiadei de Fizică). Sigur, niciuna dintre cele două „călătorii”anterioare, nu m-au determinat săîncerc studiile superioare laBucureşti. Cu atât mai puţin să rămânîn Bucureşti cu repartiţie gu-vernamentală în 1976. Ar fi multede povestit pe această temă.La finalizarea studiilor măplasam în grupul de absolvenţicare aveau acces la locurile dinmarile oraşe, ca urmare a medieide absolvire. Nu am văzut nici unmotiv pentru care să renunţ laaceastă oportunitate. Eram înBucureşti de 4 ani. Am locuit nu-mai la cămin (n-am „beneficiat”de aglomeraţia marelui oraş) şi numi-am făcut eventuale problemede acomodare. Preacomodarea serealizase în cei patru ani de facultate.Am solicitat repartiţie în ca-drul Grupului Întreprinderilor deIndustrie Locală Bucureşti –G.I.I.L., gândind că, eventual deaici, aş putea avea vre-o şansă săobţin casă. Grupul aparţinea deConsiliul Popular al MunicipiuluiBucureşti. De aici raţionamentulmeu că ar fi şanse de casă. Pânăla urmă, previziunea n-a fost greşită.Numai că, aşa cum se întâmplăuneori în viaţă, „s-a întâm-plat” când – teoretic - nu maiaveam nici o speranţă. Dar şi astaeste o altă poveste.Sediul grupului era în zonacentrală, aproape de Patriarhie.Dar nu acolo am fost angajaţi noicei care am optat pentru G.I.I.L.,ci la unele întreprinderi tutelatede grup. Deşi am fost printre pri-mii (dacă nu chiar primul) cares-au prezentat cu repartiţia lagrup, opţiunea mea a fost I.P.L.M.Bucureşti (deoarece ... avea că-min pentru salariaţi).Întreprinderea situată în nord-ves-tul oraşului (pe Calea Giuleşti,„în piaţa cu aceeaşi denumire”),avea un cămin practic în incintă,ceea ce nu mă obliga la deplasărifrecvente prin aglomeraţia oraşu-lui. Cu toate aceste, de câteva oripe săptămână traversam oraşul,până în zona Titan-Şulea, zonăunde locuiesc – după schimburilede locuinţă de la garsonieră, ladouă şi, mai târziu, la trei camere- şi acum. Dar ... nu era „aglomeraţia”de azi. În primul an de stagiaturăam reuşit să ies dintr-uncerc vicios imposibil (dacă nu aicasă nu poţi primi domiciliul înBucureşti, dar nu poţi primi casădacă nu ai domiciliul înBucureşti). Am primit în anul1978 o garsonieră (într-un bloc,,în construcţie” – se turna funda-ţia când l-am „vizualizat” primadată), în septembrie 1979 m-amcăsătorit şi în ianuarie 1980 eramla catedra (pe atunci) COPUE(Conducerea, organizarea şi pla-nificarea unităţilor economice)din A.S.E. Bucureşti. Mai aveammotive să plec din Bucureşti?R.-Văd că şi atunci, ca şi acum,problemele erau aceleaşi: un serviciu,o casă... Deşi a trecut ceva vreme,toate par la fel...Din nefericire, acum rezolvărisunt mult mai puţine !R.-Aţi ocupat diverse posturicheie în cadrul ASE Bucureşti, ceamai mare instituţie de învăţământeconomic din România. În toţiaceşti ani, cum a funcţionat legăturadintre dumneavoastră şi studenţiidin Gorj?Se poate vorbi despre o legătu-ră, mai mult spirituală, aş puteaspune, între mine şi tinerii (nu pu-ţini) din Gorj, care – asemănătormie acum 37 de ani – au hotărât(în ultimi 30 de ani) să facă studiileuniversitare (nu numai econo-mice) în Bucureşti. N-am primitmulte semnale de la ei. Cu uniiam vorbit numai după absolvire.Eu am construit deschiderea ne-cesară unei relaţii bune, cred. Pepagina personală din site-ul ASE(www.ase.ro – secţiunea Cadredidactice) şi la avizierul catedrei(sala 1304A) sunt ,,la vedere” va-riantele şi „datele” de contact. Ceiinteresaţi pot avea acces şi lawww.ligagorjenilor.ro.Sunteminteresaţi de tineri gorjeni cu iniţiativă.Pe de altă parte, am derulat activităţididactice ca profesor asociatatât la Universitatea ConstantinBrâncuşi în anii 1994-1995 la solicitareafostului coleg de liceu (de-functul preşedinte al Camerei deComerţ Gorj prof.univ. Gheorghe(„Gilică”) Vîlceanu, cât şi prinAcademia Română de Management(până în anul 2000-2001), unde amavut plăcerea să întâlnesc studenţigorjeni.R.-Cât de des reveniţi în Gorjulnatal şi cu ce sentimente?„Filozofic”, aş răspunde: cusentimentele umane pozitive,precum dreptatea, caritatea, iubirea,înţelegerea şi ataşamentul,care se sprijină pe mecanis-me psihologice... Revin în Gorjde cel puţin 10-12 ori pe an.Obligatoriu de trei ori pe an,adică de Paşte, de Crăciun şi lasfârşitul primăverii sau începutulverii cu membrii Ligii cultu-rale „Fiii Gorjului”. Şi ori decâte ori am – sau îmi fac – oocazie. La Muşeteşti mă aşteap-tă: părinţii, unul dintre fraţi cusoţia şi cei trei copii, celelalterude, colegi de şcoală generală...În judeţ (nu numai la Tg-Jiu)am două surori, verişori şi veri-şoare, colegii de liceu, alte rudeşi cunoştinţe.R.-Din poziţia în care vă aflaţiastăzi, mai aveţi timp şi interespentru viaţa din Gorj?Deşi de la circa 300 km distanţă,mă interesează - din multe punc-te de vedere - judeţul în care m-amnăscut. Nu reuşesc tot ce-mi propunlegat de acest subiect. Ca un micamănunt, facem tot ce este posibilca pe site-ul ligii (www.ligagorjeni-lor.ro), să apară toate rezultatelefavorabile echipei de fotbalPandurii.R.-Sunteti secretar general alLigii Culturale “Fiii Gorjului”.Cum merg lucrurile la Ligă?Ca organizaţie non-profit,continuatoare a Ligii culturale„Gorjul” - înfiinţată în anul 1924,pentru a stimula creaţia cultural-artistică gorjeană – Liga Culturală„Fiii Gorjului” uneşte un grup deaproape o sută de asociaţi entuzi-aşti (îndeosebi din Bucureşti, darcu rădăcini în judeţul Gorj) care-iajută şi pe alţi gorjeni sau simpatizanţiai acestora să nu uite tradi-ţiile culturale şi aşezările de basmale Olteniei de nord ! Sufletulacestei organizaţii este constituitdin doi oameni remarcabili: ziaristulAlexandru Păsărin – preşe-dintele Ligii şi inginerul SabinStamatescu – vicepreşedinte cuprobleme economice.R.- - Vă muţumesc că aţi avutamabilitatea să-mi răspundeţi laîntrebări şi vă rog să transmiteţi ungând pentru toţi gorjenii!Pentru cei ce vieţuiesc în acestelocuri şi pentru toţi cei născuţi înaceastă zonă - oriunde s-ar aflaacum- cele mai frumoase gânduri.A consemnat, Maria Băcescu

LA CONGRESUL INTERNAIONAL DE DACOLOGIE, EDIIA A X-A,Trofeul „MIHAI EMINESCU – 2009” afost decernat prof. dr. Zenovie Cârlugea!Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 11CULTURIată că de mai mulţi ani, munca neobosi-tului scriitor şi cercetător prof. dr. ZenovieCârlugea este încununată de noi şi noi succe-se. Luna aceasta, mai exact în ziua de marţi,16 iunie, la Bucureşti, când şi-a încheiat lu-crările cea de-a X-a ediţie a CongresuluiInternaţional de Dacologie, comunicarea susţinutăde târgujianul nostru, în sala de mar-mură a Centrului Cultural Naţional – CasaArmatei, s-a bucurat de îndelungi aprecieri şiaplauze. Tema comunicării a fost „Daciaeminesciană între marile civilizaţii ale omenirii”,stârnind un viu interes în rândul daco-logilor şi nu numai. În cadru festiv, dr.Napoleon Săvescu, preşedintele-fondator alSocietăţii „Dacia Revival International” dinNew York, i-a decernat colegului nostruTrofeul „Mihai Eminescu” al celui de-alX-lea Congres Internaţional de Dacologie,constând într-o frumoasă statuetă, executatăde renumitul artist new-yorkez Ovidiu Colea,Diploma de Onoare şi insigna jubiliară, reprezentândsteagul de luptă dacic.Actuala ediţie jubiliară „a fost dedicatăîmplinirii a 120 de ani de la înveşnicireaPoetului nostru naţional”, aşa cum subliniazăşi prof. Ştefan Stăiculescu, impresionat departiciparea celor peste 500 de cercetători îndomeniu, dar şi de comunicările susţinute încele două zile, Gorjul mai fiind reprezentat şide prof. dr. Ion Mocioi şi Sorana Georgescu-Gorjan. În cadrul lucrărilor au mai fost lansaterevista Dacia Magazin, anul X, nr.59, mai-iunie 2009 (care cuprinde rezumatelecomunicărilor prezentate la actualulCongres), cărţi, albume, CD-uri pe teme deistorie, cultură şi spiritualitate românească şiuniversală.„Trebuie rescrisă o nouă şiobiectivă Istorie a României”Căci, aşa cum a mărturisit şi domnia-sa, dr.Napoleon Săvescu, preşedintele şi fondatorulSocietăţii „Dacia Revival International, Inc.”– New York: „Lupta pentru adevărul LumiiDaco-Getice nu a început doar acum zece ani!Au început-o Zamolxe, Orfeu, Burebista,Deceneu, Cotisso, Diurpaneu, Decebal,Regalian şi toţi ceilalţi eroi ai noştri, ştiuţi şiîncă neştiuţi, împământeniţi de-o parte şi cea-laltă a hotarului de acum două mii de ani; aucontinuat-o sfinţii părinţi din Dacia începutu-lui de Creştinătate; au purtat-o de-a lungulMediteranei Goţii arieni porniţi din lumeaDaco-Getică a Danubiului; au recunoscut-o şiau etalat-o chiar remarcabilii învăţaţi ai EvuluiMediu European... Din mrejele cercetării lorse vor contura tot mai mult direcţiile de explo-rare ale noii Mişcări Dacologice: afirmareaesenţială – şi fără exagerări exclusiviste – a te-meiniciei ORIGINII GETO-DACICE AROMÂNILOR din întreg Estul şi CentrulEuropei, popor care continuă etnicitatea traco-geto-dacică; originea geto-dacică (respectiv:danubiană) a străvechii Limbi Române, probabilelement de referinţă pentru evoluţia limbilorIndo-Europene; continuitatea etnică pre-medievală (prin „Goţi”) şi medievală (prin„Vlahii de pe ambele maluri ale Dunării”); ne-cesitatea rescrierii unei noi şi obiective Istoriia României; demontarea structurilor pseudo-istorice de sorginte geopolitică, a acelor ipote-ze aparent sterile dar care vizează, în fapt,ocultarea lumii daco-getice pentru a servi in-terese străine Românilor... Vom demonstra, odată în plus, că anii nu au trecut (doar) ca...nori lungi pe şesuri”; ci, brazdă rodnică însă-mânţată de înaintaşi, ea dă astăzi rod bogatîntru beneficiul Prezentului şi ViitoruluiPoporului Român!...”Ionel MOŞUPrimarii Târgu-JiuluiCu lucrarea de faţă, Primarii Târgu-Jiului, domnul Titu Pânişoară (n. 2 septembrie1932) completează şi aprofundează untablou documentar mai larg dedicatGorjului şi gorjenilor. Lucrările editate înultimii ani – apărute cu sprijinul Consiliuluilocal şi al Primăriei Municipiului Târgu-Jiuprecum şi al unor sponsori susţinători ai ac-tului cultural – readuc în atenţie atât file deistorie şi de viaţă economico-socială cât şi obogată paletă de aspecte cultural-artistice şiştiinţifice, la care se adaugă o impresionantăgalerie a unor figuri de seamă (sub gene-ricul serial „Oameni care nu se uită” dinpanorama trilogială Oameni şi întâmplăridin Gorj, I-III, 2005-2007).Devotat fiu al Gorjului şi distins cetă-ţean al Târgu-Jiului (de ale cărui destine arăspuns ani de-a rândul ca primvicepreşedinteşi preşedinte al Consiliului popularmunicipal), autorul îşi mărturiseşte, astfel,dragostea şi ataşamentul, preţuirea şi recu-noştinţa atât faţă de trecutul locurilor cât şifaţă de contemporanii ce au marcat, în maimare sau mai mică măsură, istoria acestuioraş (devenit încă din 1936 „de interes turistic”,iar în anii din urmă de largă deschidereeuropeană).Cercetător asiduu al fondurilor arhi-vistice dar şi martor mai bine de jumătatede secol a tot ceea ce s-a petrecut pe acestemeleaguri, domnul Titu Pânişoară a iniţiatşi materializat în calitate de autor, autor-co-ordonator sau colaborator un corp de lucrăridocumentare a căror cotă de bibliotecă va ficăutată cu siguranţă de viitorii cercetători,de toţi cei ce doresc să cunoască tradiţiileistorice, social-economice, cultural-ştiinţi-fice şi artistice ale Gorjului: MunicipiulTârgu-Jiu – monografie (2003), Curtişoara– monografie (2003), Gorjul administrativteritorial(2004), Şcoala târgujiană – bio-grafie şi destin (2005), Amintirile oraşului(2006), Târgu-Jiu – 600, Repere de ieri şide azi (2006), Târgu-Jiu,case, oameni, des-tine, I-III (2oo6-2009), SimpozionulNaţional „Prof. Univ. dr. Muzicolog PetreBrâncuşi” (vol. I-VI), 2003-2009).Totul devine istorie şi toate devin, maidevreme sau mai târziu, amintire. În faţatimpului implacabil, însă, forţa şi slovaCărţii dăinuie. Acesta este mesajul ferventşi pariul generos cu timpul al lucrării de faţă– efigie a celui mai vestit oraş de pe Jiulcoborâtor din Mica Valahie, spre Dunăreaalbastră şi Marea cea Mare...Prof. dr. Zenovie CÂRLUGEAOra de... hohotitLa Gorj se râde bine şi sănătos, cugura până la urechi. Că de aia a ajunsmunicipiul Târgu-Jiu capitala râsului.Chiar şi îndemnul de pe frontispiciulrevistei HOHOTE este destul de su-gestiv: „Hohotitori din toată ţara...tule, slavă Domnului! Din toate do-meniile. S-a dovedit că umorul estemai tare decât justiţia. Te arde de teustură. Şi se mai răcoreşte şi bietulom, convins că trăieşte în ţara luiPapură-Vodă, iar la noi e ca la nime-uniţi-vă!”. Publicaţia a ajuns de rangnea. Trăim doar în România.naţional, aplicând politica paşilor înceţi,molipsind întâi oraşul, apoi jude-ţul, ca o molimă binefăcătoare pentruclasa muncitoare, radiind de atâta voiebună, molipsind şi judeţele învecinate,până a cuprins toată ţara. Este o revistăde divertisment, satiră şi umor, edi-tată de Societatea Umoriştilor Gorjeni„Adrian Becherete”, care are deja 14ani. Are un colectiv de largă inspiraţieStrângem cureaua şi îi mai dăm o ga-ură de rezervă. O porţie de râs înplus nu îngraşă, dar nici nu ţine defoame.Că pe bună dreptate ne îndemna, cuceva vreme în urmă, revista Urzica:râdeţi, râdeţi, că tot nu mai aveţi cepierde! Dar nici aşa, ţara arde şi hoho-titorii mor de râs...Rose TALL(de hohotire naţională),constituit din cei mai re-numiţi umorişti din ţară,coordonat cu măiestrie deinimosul şi neobositulscriitor Alexandru DoruŞerban. Conţine 20 de pagini,cu epigrame condensatepe fiecare centi-metru pătrat, de nu aiunde să mai arunci un ac,informaţii,medalioane,rebus,corespondenţă,aniversări etc. Premiileobţinute pe la diferiteconcursuri sunt peste aş-teptări. Chiar premiaţiine asigură că „Suntem oţară plină de umor. Pestetot ne-am făcut de râs!”Te dor fălcile de atâtarâs.O altă publicaţie estePANN DURU, o foaie detot râsul, aşa cum se auto-intitulează, îngrijită de unalt veteran al râsului –Grig. Marian Dobreanu,şi ajunsă la onorabila vâr-stă de IX ani.Că subiecte sunt des-

12 • Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009TINERETAdio maluri, ne-aşteaptă valuri!Luni, absolvenţii claselor a doi-sprezecea au susţinut prima probădin cadrul sesiunii de desfăşurare abacalaureatului pentru promoţia2008-2009. Viitorii studenţi au susţinutîn primele zile ale acestei săptămâniprobele orale la limba şi literaturaromână şi modernă.Pentru elevii din ColegiulNaţional “Ecaterina Teodoroiu”emoţiile au fost mari, doar cei obiş-nuiţi deja cu atmosfera de test de laolimpiade şi concursuri au simţitprimele probe mai mult ca o încălzirepentru ceea ce urmează.Bacalaureatul se află abia lamijlocul desfăşurării, până acumţinându-se doar cele 2 probeorale, în zilele de luni şi mier-curi. Absolvenţii din acest an nuse pot plânge de căldura sau ar-şiţa covârşitoare de anul trecut,când s-a ţinut piept unor tempe-raturi ce atingeau în sălile declasă chiar 38 o C.Bacalaureatul de anul acesta s-asimţit ameninţat de profesorii caresunt nemulţumiţi de plata pentruservicile prestate la examen şi auameninţat cu neprezentarea.Chiar dacă sindicaliştii din învă-ţământ au ameninţat cu boicotareaexamenului de bacalaureat încă desăptămâna trecută, în Gorj nu s-aînregistrat niciun astfel de caz.Anul acesta, pentru fiecarePentru tinerii absolvenţiAbsolvenţii de licee şi studii superioare trebuie săse înregistreze în termen de 60 de zile de la data absol-virii la AJOFM Gorj ca persoane în cautarea unui locde muncă. În dosarul pe care trebuie să-l întocmeascătrebuie să existe: adeverinţa de absolvire, certificatul denaştere, buletinul şi o adeverinţă de la medicul de fami-lie, precum că este clinic sănătos pentru muncă.După expirarea celor 60 de zile, cei care sunt încăutarea unui loc de muncă şi încă nu au fost înca-draţi, pot să-şi întocmească un alt dosar, de şomer in-demnizat, care va fi compus din aceleaşi acte, plus oadeverinţă de la Fisc precum că nu realizează venituridin alte activităţi. În urma depunerii acestui dosar, tineriiabsolvenţi vor putea să intre în plata indemniza-ţiei de şomaj. Perioada de şomaj este de 6 luni, iarindemnizaţia este 50% din salariul minim pe economie,în vigoare la data acordării.Maria Danelev evaluat la probele orale unprofesor primeşte 4 lei, adică deprofesor primeşte 2 lei, iar pen-4 ori mai puţin decât anul trecut.tru fiecare lucrare corectată unÎn liceul Ecaterina Teodoroiuelevii evaluaţi până în prezentau obţinut în general note denouă şi zece, fapt ce ne arată căbac-ul nu le-a dat mari emoţiiviitorilor studenţi. Elevii dinCNET s-au prezentat încă de laprimele ore ale dimineţii, creândforfotă în curtea liceului, îmbră-caţi adecvat pentru un asemeneaeveniment, dar respectând custricteţe regulile modei.Viitori studenţi şi foştii elevi ailiceului Ecaterina Teodoroiu au fostîncurajaţi de prietenii care au venitsă-i susţină, familie şi bineînţelesde profesori, diriginţi şi domnii di-rectori care au aşteptat să afle cums-au descurcat la examene.Prima săptămână de foc s-a în-cheiat, dar nu şi emoţiile. Ştim căurmează alte examene (cele scrise)şi mai grele în săptămânile ur-mătoare, aşa că nu ne mai rămânedecât să le urăm elevilor gorjenicare susţin bacalaureatul …baftaîn continuare!Nadina CîrţînăConflictul între generaţiiStart... la BAC!Peste 5.200 de absolvenţi deliceu din judeţul Gorj au intratde astăzi în febra examenelor deBacalaureat. Pe tineri îi aşteaptăşase examene importante, iar denotele pe care le primesc depin-de, în mare măsură, admiterea lafacultate. Examinarea la probeleorale se realizează de către doiprofesori de specialitate, membriai comisiei, în prezenţa a cel puţintrei candidaţi. Fiecare profe-sor evaluează răspunsul elevuluicu note de la 1 la 10. Un candidatse consideră "promovat" la probaorală dacă a obţinut minimumnota 5. La probele orale şi practi-ce nu se admit contestaţii.Patru elevi susţin în aceastăsesiune examenul de bacalaureatîn condiţii speciale. Unul dintreelevi dă bacul la domiciliul săudin Novaci, ceilalţi trei, unu laNovaci şi doi la Motru, vor sus-ţine bacalaureatul în condiţiispeciale. Vasile Antonie, inspec-tor şcolar general adjunct spunecă elevul care susţine examenulacasă are documente medicalecare să ateste că nu se poate deplasa,iar ceilaţi trei vor da exa-menul în alte săli decât cele deexamen cu o comisie specialădin cauza problemelor medicalepe care le au.Elevii care susţin examenulde bacalaureat au la dispoziţie olinie verde destinată sesizărilor şiproblemelor legate de desfăşura-rea acestui examen.Numărul detelefon la care toţi cei interesaţipot apela este 0800.80.11.00.Apelurile sunt gratuite în reţeauade telefonie fixă. Linia verde estedisponibilă zilnic, între orele9.00 - 20.00, pe toată durata exa-menului naţional de bacalaureatcare se desfăşoară în perioada 22iunie - 9 iulie.Ema IordacheConflictul între generaţii este otemă din ce în ce mai vehiculată şipe bună dreptate. Eu, ca majoritateaadolescenţilor, trecem prin asta zide zi. În opinia mea, explicaţia edestul de simplă: nouă ne e greu săînţelegem că avem o anumită vârstăşi nu putem face chiar tot ce vrem,iar părinţilor noştri le e greu să ac-cepte că lucrurile nu mai sunt ca petimpul lor şi că noi ne maturizămmult mai repede. Voi încerca să fiuimparţială, pentru că nu sunt deacord cu niciuna dintre extreme.Mereu există o cale de mijloc. Tu,ca părinte, cum ar trebui să reacţio-nezi când fiica ta, de 14 ani, vinemachiată, aranjată, îmbrăcată cunişte haine care îi depăşesc cu multvârsta şi îţi spune “Mamă, tată, eumerg în club, nu mă aşteptaţi, nuştiu la ce oră ajung?” Evident că ră-mâi perplex câteva clipe şi faci ocriză de nervi, care se sfârşeşte cufiica ta trântind uşa camerei sale(dacă eşti destul de norocos), sauuşa de la intrare, în cel mai rău caz.Acum, haideţi să punem problemaşi altfel. Ai 14 ani, te duci la mamaşi la tatăl tău şi le spui că vrei sămergi la un grătar cu prietenii. Tuce ar trebui să faci atunci când nu îţidau voie, pe motiv că eşti prea mic?Desigur, poţi să le explici şi să leaduci argumente şi s-ar putea să reuşeşti.Asta se întâmplă în cazul pă-rinţilor dispuşi să facă anumitecompromisuri, părinţi care poate îşiamintesc ce păţeau ei înşişi laaceastă vârstă. Dacă am sta să negândim, fără anturaj lucrurile ar fimai simple şi pentru părinţi şi pentrucopii, dar nu poţi sta fără prie-teni. Orice fel de prieteni. Nu arerost să fim ipocriţi. Prietenii adevă-raţi nu se găsesc atât de uşor, daramicii, cu care te poţi distra, da.Ideea este că trebuie să ajungem laun compromis între părinţi şi copii,pentru că toţi am trecut, poate încătrecem, prin criza adolescentină.Depinde de noi şi de sprijinul pecare îl primim, pentru a o depăşi.Maria-Alexandra Chiţu

MIC PUBLICITATECASE - ÎN ORAŞ- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp- Str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apa, teren600 mp.- str. Capitan Buzatu, 3 cam,baie, CT, p.f.g.,t:450 mp.- C. Severinului, casa caramida, 2 cam., utilitati,iesire la 2 strazi, t:470 mp- str. Barajelor, P+2, 120 mp *3 nivele,t:450mp- B-dul ec. Teodoroiu, P+1, 124 mp pe nivel- Al. Bucegi, Str. Panduri, 3 cam., locuibila,t:100mp- Str. C. Severinului, 3 cam., living, baie, buc.,CT, T, anexa, t:503 mp, d:13m- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, d:25m- Str. 11 Iunie, casa caramida, Sc:40 mp, parter,t>118 mp, beci, vie- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Tg. Carbunesti, str. Castanilor, casa +sp.comercial+terasa 100 mp, teren 450 mp, mobilatat,utilata- Str. 9 Mai, P+1+M, 6 dormitoare, T, CT, p.f.g.,teren 212mp- Str. T.Vladimirescu, casa 4 cam., teren 860mp, deschidere 18m- Str. Meteor, 4 cam., baie, buc., t:500 mp,d:11,5m, cu utilitati, fosa septica, sobe pe lemn- Romanesti, 5 cam., baie, buc., utilitati, teren1600 mp- Str. Macesului, P+3- Str. Ana Ipatescu, 3 cam, teren 1000 mp, d:24m- Preajba, P+1, 4 cam, CT, anexa (2 cam, baie,CT), teren de sport, livada, t:4247 mp- Str. 9 Mai, 3 cam., living, 2 bai, CT, T, t:293mp- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. C. Severinului, 4 cam., Sc:130 mp, t:1500 mp- Str. Ghiocelului, P+1, living, 3 dormitoare, CTcupru, t:1000 mp, d:18m- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp- Str. Zorilor, P+1, 4 cam, t:143 mp- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarielemn- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baie, buc., beci,t:400 mp- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Bld.Ecat.Teooroiu, 4 cam., casa noua, teren470 mp., utilitati.- Str. 1 Dec. 1918 P+1, 280 mp. constructie,teren 600 mp.- Str. C. Bucuresti, 4 cam., teren 2500 mp., deschidere16 m.- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Amaradia, 5 cam., baie, buc., anexe, bucda vara.- C. Bucuresti, constructie noua, teren, 4000mp.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- Str. Victoria, casa 950 mp., teren 1500 mp.- Motru, str. Poarta Sarutului, 4 cam., teren2000 mp., apa, gaze, canal.- Bumbesti- Jiu, Visina, 5 cam., teren, 1000 mp.- Str. Lainici, 2 cam., baie, buc., toate utilitatile,teren 405 mp.- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Carbunesti, P+1+M, discoteca, terasa, 2 baruri,piscina, utilitati.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- Str. Barajelor, D+P+1+M, constr. pe rosu,teren 550 mp.- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Petresti, 3 cam., anexe, baie, debara, teren600 mp.- Str. Paltinului, P+1, 5cam., living, buc., baie,teren 600 mp, apa, gaze- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. Magura, 6 cam., buc., baie.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., teren 660 mp.- Str. Luncilor, 2 cam., buc, baie, mansarda,teren 400 mp.- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Str. Traian, 5 cam., buc., baie, izolatie termica,g+f+p, termopan.- Cartier Polata, 3 cam., apa, gaze, curent, teren3000 mp.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Ana Ipatescu, 4 cam., constructie nouaperosu,teren 1000mp.- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Geneva, 10 cam., teren 560 mp., toateutilitatile.- Str. Ale. Mesteacanului, 4 cam., baie, buc.,utilitati, teren 240 mp.- Str. Ale. Prelungirea Panduri II, 6 cam., 2buc., baie, teren 1000 mp.- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baei, buc., beci,teren 430 mp.- Str. Maria Tanase, D+P+E, 6 cam., baie, buc.,teren 1000 mp.- Str. Dobrogeanu Gherea, 3 cam., baie, buc., sisp. com. 30 mp.- Str. Tudor Arghezi, P+1, si 2 cam in constructie,teren 1800 mp.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com.,toate utilitatile.- Str. Calea Severinului, 4 cam., parter sp.com., teren 400 mp.- Str. 14 Octombrie, 2 case, 1 casa 3 cam., 1casa 2 cam., tere 700 mp.- Str. Dumbrava, 3 cam., baie, buc., teren 300mp., 7 m deschidere.- Str. B-dul.Ecat. Teodoroiu, 3 cam., P+1, teren350 mp., sp. com 70 mp.- Str. Calea Bucuresti, 4 cam., baie, buc., teren400 mp., sp.com. 30 mp.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., baie, buc.,beci, teren 400 mp.CASE - LA ŢARĂ- Bumbeşti-Jiu, 2 cam, constr. 2004, baie, buc.,p.f.g, t:1800 mp d:25m- Com. Peştişani, sat Frânceşti, 3 cam, baie,buc,t:2000 mp, d:12,5m- Budieni, P+1, 104 mp, P- living, baie, buc, E– 4 cam, util-Bumbesti-Jiu, P+M, 100 mp /nivel, CT, T, teren10000 mp, SP. COMERCIAL (80 mp, completmobilat, utilat)- Godinesti, 9 cm, P+E, partial finisata, t:1,33ha, livada, vie, apa curenta.- Barsesti, 3 cam., baie, camara, hol, t:760 mp,apa, gaze, curent- Com. Turcinesti, sat Cartiu, 2 cam., hol, bucde vare, teren 2500 mp, utilitati.- Iezureni, casa +teren 950 mp, Sc:125 mp,mansarda- Scoarta, 3cam., t:3000 mp, d:20,25m- Godinesti, 4 cam, buc., 2 beciuri, util., t:1300 mp- Ticleni, str. Trandafirlor, 3 cam., baie, buc.,Sc:100 mp, t:350mp- sat Parvulesti, 2 cam., apa, curent, t:9450mp, d:31,5m- Com.Tismana, sat Pocruia- Com. Pestisani, sat Francesti, casa batraneasca,t:3000 mp, d:15m- Com. Lelesti, sat Rasovita, 3 dorm., living,baie, t:2500 mp, d:25m- Com. Runcu, sat Rachiti, temelie, autorizatieconstructie, proiect- Com. Runcu, sat Rachiti, 3 cam., 2 bai, living,t:500mp- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mp- Glodeni, casa din 2002- Bucureasa, 4 cam., baie, hol, bucatarie, CT,teren 1250 mp, deschidere 18 m- Budieni, 5 cam., caramida, t:26.000 mp- Balesti. sat Ceauru, 3 cam.,t:1020 mp, pomi,vie, toate utilitatile- Telesti, 2 case,- Balesti, sat Ceauru, 3 cam., teren 800 mp,toate utilitatile- Com Runcu,sat Rachiti, 6 cam., 2 bai, teren4400 mp- Com. Stejari, 3 cam., t:2621 mp, curte 600mp, d:40 m, uitilitati- Lelesti, casa noua, 3 cam., t>1757 mp,d:18,5m- Com. Pestisani, sat Gureni, pensiune, 6 cam,t:500 mp- Com. Pades, sat Motru Sec, conac, t:3470mp- Sat Runcu, Valea Shohodolului, pensiune, 12dorm., t:6000 mp- Visina, 3 cam, t:1034 mp, d:23,5m, cadastru,apa, curent- Com. Balesti, sat Ceauru, casa batraneasca,teren 900 mp, d:16m- Com. Balesti, sat Ceauru, 2 cam., gaze, apa,teren 800 mp- Com. Balesti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze,curent- Com. Balesti, sat Ceauru, anexe, teren 800mp, d:16m, gaze, curent- Com. Bolbosi, sat Ohaba, 4 cam., buc., teren2600 mp., 20 deschidere.- Com. Musetesti, sat Curtisoara, 2 cam., baie,buc., teren 1300 mp.- Iezureni, P+1, 300 mp., utilitati.TERENURI - ÎN ORAŞ- Al. Mehedinti, t:1060 mp, d:15m, util- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300 mp,d:16m- str. intre str. Lotrului si Barajelor, t:12900 mp(3800 mp lacul)- str. Prelungirea Panduri, t:550 mp d:25 m- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturi a 500 mpd:23m, DS de 6m- str. Ana Ipătescu, t:1660 mp, d:16,34m, curent,apă- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- str. Măgura, t:474 mp, d:18m- str. Bicaz, t:484 mp d:20- str. Bicaz, t:400 mp d:16m , 658 mp d:24,71m- str. Ana Ipătescu, parcele de 500 mp,d:25m*20 mL, util.- str. Bucureasa, t:4000 mp- str. Ana Ipatescu, t:2000 mp, d:17mViaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 13- str. Narciselor, t:2800 mp, d:20m, gaze, curent,apa- str. Ana Ipatescu, parcele de 500 mp, d:25m,apa, gaze, curent- str. Prelungirea Panduri, intre ”Jiete”, t:600mp, d:15m, apa, gaze, curent, PUZ, cadastru- str. Frasinetului, t:750 mp, d:15m- peste Amaradia, 3000 mp, d:10m- str, Petresti, linia 2, 4000 mp, d:16m- Bucureasa, teren 4750 mp, d:15m- Str. Mărăgăritarului, t:9500 mp - 2 parcele de2000 d:25m fiecare, parcelă de 5500 mp d:25m,utilitati.- Al. Mehedinti, Poloaga, t:900 mp, parcelabil(400-500 mp), cadastru- Str. Narciselor, t:2300mp., d:20m- Str. Narciselor, t:9080 mp, d:20m- Str. Narciselor, 5500 mp, d:22m- str. Calarasi, 1000 mp, d:14m- str. Prelungirea Panduri, 5000 mp, d:13m- str. Margaritarului, 2750 mp, d:10, toate utilitatile- str. Jiului, 2497 mp, deschidere 11,3m- str, Jiete, teren 1950 mp deschidere 18m- Poloaga, 600 mp, deschidere 34m, parcelabil- str. Preajba, teren 400 mp- str. Vaduri, 1700 mp, d>17m, parcelabil- str. T.Vladimirescu, t:450mp- str. Narciselor, t:6400 mp, d:40m *160 mL- str. Tismana, t:1027 mp, d:50 m, cadastru,intabulat, apă, curent- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp, d:21m, toate util- Prelungirea Panduri, t:2700 mp, d:7,59m- Str. Ana Ipatescu, 442 mp, d:25m- Str. Prelungirea Panduri, t:500 mp, d:25m- Str. Prelungirea Panduri, t:400 mp, d:40m- Str. Tismana, t:825 mp, d:16,5m- str. Preajba, t:600 mp, deschidere la 2 strazi24*25m, curent, gaze- Str. Primaverii, parcele 500-600 mp- Dealul Targului, t:2500 mp+2500 mp, d:25m- Str. Prelungirea Panduri, t:500 mp, d:20,5m- Str. Narciselor, t:2320 mp, d:12, 54m- Str. 1 Decembrie 300 mp, deschidere 20m- Str. Victoria, teren 500 mp- Al. Digului, teren min.250 mp si max. 500 mp- Str. Vaduri, t:1700 mp, d:17m, parcelabil- Str. T.Vladimirescu, teren 450 mp- intre Jiete, t:20000 mp, 3 parcele- Petresti, t:2000 mp, d:17m, parcelabil- Str. Jiului, depozit 500 mp cu teren aferent1500 mp, d:50-Str. Jiului, t:700 mp, d:40 m- Str. Polata, t:7500 mp, d:16m+conac- Str. Petresti, t:2000 mp, d:17 m, parcelabil- str. Jiului, t:700 mp, d:40m, t:1500+500 mpdepozit, d:50m- Str. Ana Ipatescu, parcele 800-900 mp- Polata, t:6325 mp, d:72,5m- Str. Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Str. Ciocarlau, t:5000 mp, d:50 m, parcelabil,utilitati- Str. Preajba, t:2,2710 ha si t:4989 mp- Str. Petresti, t:29.000 mp, d:15m, toate utilitatile- Str. Primaverii, t:3434 mp, d:25m- Preajba, t:3700 mp, d:22m- Preajba, t:10.000 mp, d:10m- Preajba, t:4045 mp, d:26 m, parcelabil- Str. Paltinului, t:1500 mp, d:11m- Str. Ana Ipatescu, 10 parcele de 400 mp,d:16,65m, drum lateral 6m- Str. Merilor, t:1200 mp, d:20m, drum lateralde 4m, parcelabil- Str. Ciocarlau, t:5000 mp, d:50 m, posibilitateracordare utilitati- Platou Preajba, t:2,5 ha, d:52,7m- Str. Crangului, t:9000 mp, d:9 m- Str. Narciselor, t:4800 mp, d:13,5m- Amaradia (peste), t:3237 mp, d:10m, farautilitati- Str. Al. Mehedinti, t:607 mp, d: 32,54 m- Str. T. Vladimirescu, t:260 mp- Str. T. Vladimirescu, t:860 mp, d:18,5m +constructieTERENURI - LA ŢARĂ- Fantana lui Cosbuc, t:1800 mp d:18m- Com Padeş, sat Cerna Sat, parcele între 600-2000 mp- Bârseşti, t:1000 mp d:14- Ursati, t:3250 mp, d:12, parcelabil 1500-2000 mp.- Ursati, t:4400 mp, d:13m, parcela de 2200mp, curent, gaze, apa.- Campu Mare, t:14.000 mp, d:180 m, extravilan- Iezureni, teren 2200 mp, d:20m+casa batraneasca- Curtisoara, 5000 mp, d:19m- Curtisoara, 7600 mp, d:19m- sat Nou Iasi, 250 mp, d:15m- Novaci, str. Valea Gilortului, teren 2800 mpcu d:14m, teren 4500 mp cu d:15m- Dragoieni, 45000 mp, d:50m- Com Scoarta, sat Budieni, 3070 mp, d:14m,padure 6600 mp- Com. Runcu, sat Suseni, t:4500 mp, d:12m,livadă, vie, utilitati- Iezureni, t:1050 mp, d:15m*70mL, 2 parcele- Iezureni, cartier de vile, t:2160 mp, d:32m,parcelabil - 2 parcele- Copăcioasa, la 10 km de Tg-Jiu, t:2800 mpd:39m+casa de lemn 3 cam- Com. Runcu, t:5000 mp, intrav.- Com. Arcani, t: 1500 mp, d:13m, traversatăde 2 pâraie- Bucureasa, t:1400 mp, d:17,5m- Drăgoieni, str Sf. Dumitru, t1:732 mpd:16,20m, asfalt, util.- Cârbeşti, 10 km de Tg-Jiu, t:5200 mp d:20m,gaze, curent- Drăgoieni, t:1750 mp d:14m intrav.- Com. Arcani, sat Sănăteşti, între Jaleşuri,t:846 mp, d:11m, apă- Urecheşti, t:13.000 mp cu 48 m- Urecheşti, t:1800 mp cu d:60-70m- Urecheşti, t:10.000 mp+11.000 mp cu d:50 m- Fâtâna lui Coşbuc, peste podul Jiului,t:10.600 mp, d:61m- Rânca, spre Păpuşa, t:540 mp, d:20- Turcineşti, t:4 parcele*1000 mp, d:25m- Polata, t:7500 mp, d:16 m+conac (3 camlemn , 1 cam caramida)- Bolbosi, t:100 ha, teren agricol, parcelabil- Com. Ciuperceni, , t:21.900 mp, d:73m la DN 67- Ursati, teren 3300 mp, d:15m, toate utilitatile- Com. Arcani, Sat Sanatesti, t:846 mp, d:11m- Ranca, temelie 6*12+constructie mobila 6*6- Urechesti, t:10000mp+11000mp d:50,t:1800 mp cu d:60m, t:13000 mp cu d:48- Fantana lui Cosbuc, t:10.600 mp, d:61m- Ranca, teren 180 mp, concesiune- Com Ciuperceni, t:16.000 mp, d:20- Botorogi, t:10.000 mp, parcelabil- Dragoieni, t:500 mp, d:16,5m- Dragutesti, teren 3000 mp, d:15m, Toate utilitatile- Ursati, t:1800 cu d:15m, t:500 mp cu d:9m,toate utilitatile- Urati, t:500 mp, d:9m- Com Borascu, padure 5 ha (stejar, gorun)- Com. Balesti, t:32.000 mp, d:50 m, utilitati- Dobrita, t:1370 mp, d:20,5 m, utilitati- Crasna-Novaci, t:4500 mp, t:5500 mp- Balcesti, Talpasesti, t:7132 mp, d:13m- Tamasesti, Fantana lui Cosbuc, t:4853,d:21,10 m (1688 mp)- Com. Pojogeni, sat Comanesti, teren 4077 mp- Com. Pades, sat Motru Sec, teren 3470 mp,d:8m, conac- Rovinari, teren 1500 mp, d:16 m- Runcu, teren 2500 mp, d:40 m- Răchiţi, înainte de Runcu, teren 9000 mp,d:23m cu 18m, intravilan- Stăneşti, teren 2700 mp, d:13m- Roşia de Amaradia, pădure, 3 ha- Ursaţi, str. Pajiştei, t:650 mp, intrav., d:12m,apă, gaze, toate util.TALON DE MIC PUBLICITATE3Nume .......................................Prenume ..................................Seria C.I. ..................................Telefon ................................................25 iunie - 1 iulie2009 Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009ZIG ZAGPsiholog versus PsihiatruPentru mulţi dintre noi noţiunea de psiholog acoperă şiatribuţiile psihiatrice şi invers.În primul rând, ce este foarte vizibil, ce poate fi cu uşurin-ţă spus, este faptul că există o importantă diferenţă de formareprofesională între psiholog şi psihiatru. Psihologul urmeazăFacultatea de Psihologie, pe când psihiatrul urmeazăFacultatea de Medicină, după care urmează specializarea înPsihiatrie. Practic, putem spune că specializarea în psihiatrieeste o a doua facultate, având în vedere faptul că rezidenţiatul(pregătirea în orice specialitate a medicinei se numeşte rezidenţiat)durează 5 ani.Diferenţa constă în faptul că psihologia se ocupă cu stu-diul omului în toate ipostazele sale (individ, grup, masă), atâtomul "normal" cât şi cel "bolnav". Pe când psihiatria se ocupădoar de omul cu probleme (emoţionale, comportamentaleetc). Altfel spus, psihiatria se ocupă doar de omul bolnav.În fata persoanei care vine la consiliere, psihologul are unsingur mijloc de intervenţie şi anume psihoterapia. Psihologultratează prin cuvânt. În timp ce psihiatrul dispune de douăinstrumente: psihoterapia şi psihofarmacologia. Psihiatrulpoate să fie şi psihoterapeut, dar este şi medic, tratând medicalpacientul, cu medicamente.Confidenţialitatea este obligaţia psihologului, ca şi a pre-otului la spovedanie. Nu are voie să divulge nimic din celediscutate/constatate, la nici un pacient. Nici măcar în faţa au-torităţilor, doar în cazuri foarte grave, să dea eventuale indicijudecătorului. Acesta ajută pacientul să-şi înţeleagă şi să con-Limonada de grapefruitSe amestecă mierea cu apă călduţă până se dizolvă. Seadaugă zeama de la grapefruit şi se completează cu apărece. Se serveşte cu gheaţă şi se ornează cu mentă.1. Un preot tânăr era laprima lui slujbă. Emoţii mari,frisoane, etc. Mai marele lui,care trebuia să-l observe, îizice să ia o gura de votcă.Acesta bea sănătos un paharşi pleacă la slujbă. Slujba areun succes nebun în rândulenoriaşilor, numai mai mare-le lui notează ceva în carneţel,nemulţumit. Îl cheamă cândtermină şi îi zice:- Să ţi minte: sunt cele10 porunci, nu “top 10” şieste vorba despre Tatăl, Fiulşi Sfântul Duh, nu “Moşu',fi-su şi fantoma”…2. Poliţistul către fiu-su:-Mă, nu mai fuma! Eprea devreme la vârsta astasă te apuci de fumat!BANCURI-Da tati, da' şi tu fumaicând erai în clasa a 5-a!-Da, dar eu aveam 17 ani!3. Asemănarea dintre ofustă mini şi un discurs.Amândouă trebuie să fiesuficient de lungi ca să acopereproblema şi destul de scur-te ca să capteze interesul.4. O broscuţă testoasă seurcă în vârful unui copac şicând ajunge în vârf se aruncăîn gol.Se repetă faza de vreodouă ori... între timp, pe ocreangă alăturată, 2 păsărivorbesc:- Iubito, nu crezi că etimpul să-i spunem că e înfiată?ştientizeze problemele, acesta singur hotărând cum şi le vasoluţiona. Răspunsul şi soluţiile la problemele pacientului leare el însuşi, psihologul îl ajută să ia decizia corectă.Oamenii care apelează la psiholog sau la psihiatru nu suntneapărat „nebuni”, nu sunt bolnavi; ei au o problemă maimică ori mai mare, o apăsare, o frământare. Psihiatrul, fiindde formaţie medicală, are tendinţa să dea o soluţie care poatefi bună sau rea. Psihologul încearcă să-l asculte, să-l înţeleagăşi să împărtăşească problema cu el, fiind mai puţin orientatspre rezolvare, conform construcţiei sale profesionale.Majoritatea - psihologi sau psihiatrii - sunt de părere căpoziţia cea mai corectă este cea care le îmbină pe amândouă.Întotdeauna colaborarea dintre psiholog şi psihiatru este înbeneficiul pacientului. Altfel spus, cele două categorii de profesioniştiar trebui să coopereze, nu să rivalizeze.În mod normal, patologia uşoară - tulburări de dispo-ziţie, tulburări de somn, depresii uşoare, tulburări destres, fobii etc. - Poate fi rezolvată prin psihoterapie.Dar sunt situaţii în care doar statul de vorbă cu un om cutulburări grave nu este suficient. Patologia majoră - depresiisevere, tulburări psihotice etc. - Are nevoie de intervenţiepsihiatrică. Acolo trebuie intervenit cu medi-camentul, eventual cu izolarea omului prin internare sauprin concediu medical. Ceea ce este cu adevărat impor-tant, este compatibilitatea terapeutului cu pacientul şialegerea metodei potrivite fiecărui caz.Ana Irina PopTerapii complementare –Efectele benefice ale mieriiMierea este cel mai cunos-cut ingredient de bază atât încrearea măştilor de faţă cât şipentru păstrarea sănătaţii între-gului organism. Este singurulprodus care nu se alterează şieste bogat în vitamine, minera-le şi aminoacizi. Mierea esteun bun cicatrizant, un excelentremediu în caz de infecţii alecăilor respitatorii, dar şi pentrucatifelarea şi tonifierea pielii.Ca remediu natural este recomandatşi în cazul răcelilor, a du-rerilor în gât sau a tusei. Pentrurăguşeală (laringită) puteţi adăugaîntr-un pahar cu apă 2-3 linguriţecu miere, sau pentru ameliorareadurerilor de gât puteţi înghiţi o lin-guriţă de miere sau puteţi facegargară cu o combinaţie de douălinguriţe de miere, patru linguriţede suc de lămâie şi un pic de sare.Ajută şi la combaterea constipaţi-ei pasagere, împotriva infecţiilorstomacului şi ale intestinelor cât şia sistemului nervos.Mierea de albine, în com-binaţie cu untul, este beneficăorganismului pentru că ajută lafixarea calciului, se poate con-suma şi pe feliile de pîine cuunt servite pe parcursul uneizile. O linguriţă de miereamestecată în iaurt cu o orăînainte de consumarea acestuiavă asigura un efect benefic asu-pra florii intestinale.Este interzis ca, copii sub 1an să consume miere, iar persoanelorcu diabet, doar sub îndrumaremedicului. Mierea se păs-trează în borcane sau vaseînchise şi ferite de lumina soarelui.Mierea poate elimina insom-niile atunci când se amestecă olinguriţă de miere cu un pahar culapte. În acest fel, obţineţi o starede calm şi puteţi adormi cu uşurinţă.Insomniile mai pot fi înde-părtate şi cu un amestec de 1-2linguriţe de miere într-o ceaşcăde ceai de muşeţel.Tratamentulîmpotrivamahmurelii constă în formareaPagină realizată de Ana Popunui amestec de 15ml de mie-re, 80ml de suc de portocale şi70ml de iaurt. Mierea acţio-nează blând asupra stomaculuişi conţine un amestec de zaharurinaturale care grăbesc pro-cesul de oxidare a alcooluluide către ficat.Nu orice miere de albinefuncţionează, trebuie să fie100% naturală fără alte adaosurisau tratamente. Numai aceastapoate să împiedice uscarea pieliişi să menţină sănătatea părului.Tot cu ajutorul ei ne putem trataatunci când ne zgâriem sau avemo rană deschisă, deoarece miereaare un efect calmant, îndepărtea-ză microbii şi impurităţile ce nufac decât să încetinească vinde-carea. Lasă mierea de albine celpuţin 2 ore pe rană după care în-depărteaz-o cu ajutorul unuipansament îmbibat cu ceai de teişi muşeţel.Arsurile pot fi suportatemult mai uşor dacă apelăm lamiere, fie că te arzi din cauzacafelei prea fierbinte sau ai pusmâna pe tigaie din greşeală, durereaprovocată de arsură per-sistă cu aceeaşi intensitate.Putem scăpa de ea aplicândmiere de albine, acţionează princalmarea pielii, ajută la regenerareaţesuturilor şi reface elasti-citatea fibrelor.Este un ingredient princi-pal în întărirea firului de păr şiîi oferă strălucire, mierea dealbine poate acţiona ca un balsam,3 linguri de miere ameste-cat cu zeamă de lămâie în apăcălduţă face minuni. Fiind maibogată în fructoză decât zahă-rul, mierea de albine îndulceştemai bine şi de aceea nu adău-gaţi aceeaşi cantitate ca atuncicând foloseaţi zahăr, ci folosiţimai puţină miere de albine.Dacă vreţi să evitaţi ca miereade albine să se lipească de pe-reţii cănii de măsurat, atunciungeţi-l uşor cu ulei vegetal şitotul va decurge mult mai uşor.HOROSCOPSaptămâna 25 iunie - 1 iulieBERBEC:O săptămână excelentă, graţieinfluxurilor afective şi ale posibilităţilorde materializare a şanselorbenefice, a forţei şi a rigurozităţiiîn acţiunile întreprinse. Miercuri aduce în planultrăirii momente de fastitate şi chiar de fericire.TAUR:Debutul acestei săptămâni,starea de discomfort pe care oaveţi, este accentuată atât de oacută lipsă de afectivitate cât şide o „secătuire” a şanselor, pe fondul unuiblocaj al intuiţiei.GEMENI:Configuraţiile astrale sunt fastepentru gemeni mai ales în primaparte a săptămânii, chiar dacă înultima parte mai apar şi ceva perturbaţiisentimentale.RAC:În primele patru zile se poatevorbi de o stare relativ bună careconferă trăirilor dv. o aură străluci-toare. Prestanţa dv. va fi dublată depredispoziţia pentru comunicare, chiar dacă apar şistări conflictuale, dar care sunt ameliorate rapid.LEU:În această săptămână aveţi nevoie de odihnă şila fel de multă nevoie de luciditateîn dozarea eforturilor.Luaţi câtevazile de binemeritată vacanţă.FECIOARĂ:Miercuri, joi şi vineri dimineaţă veţi avea ostare de tensiune – posibilă con-fruntare cu persoane de sex opus– dar aduce şi multe oportunităţipe care puteţi să le materializaţi înacest interval.BALANŢĂ:În general, se poate vorbi despreo săptămână benefică, mai pu-ţin zilele de vineri după-amiază şiduminică. Poate apărea o relaţiedisonantă ( cu soţul, copiii) care poate să aducă înplanul trăirii elemente de neşansă sau să vă exacerbezepornirile afective.SCORPION:Pentru nativii acestei zodii, înaceastă săptămână, trăirile sunt contradictorii:predispoziţie pentru co-municare, pe fondul unei energiicerebrale bună, dar şi o acută lipsă de afectivitate şide înţelegere a celorlalţi.SĂGETĂTOR: Veţi traversacu bine această săptămână. În plus,astrele fac din ziua de miercuri unapropice demarării acţiunilor carenecesită efort prelungit.CAPRICORN:Starea de tensiune prin care trec -temporar - semnele de Pământ în ulti-ma perioadă este „fracturată” benefic!Sfârşitul intervalului poate să „întune-ce” trăirea datorită influxurilor dure primate de la astre.VĂRSĂTOR:O săptămână benefică, nativiiacestei zodii vor avea forţă şi vitalitate,inspiraţie şi fler în demarareaacţiunilor.PEŞTI:În a doua parte a săptămânii veţi avea unelestări de confuzie şi de erori logice. Dacă nativiiprimilor doi decani beneficiază deo oarecare ameliorare a stării de„beţie cerebrală”, nativii ultimuluidecan pot comite erori de judecată.

Viaa în Gorj, • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 15SPORTHANDBAL/ENERGIA PANDURII A „PUNCTAT” DEJA AL IV-LEA TRANSFER:Dinamovistul Dragomir asemnat cu echipa lui StângăOficialii grupăriide handbal EnergiaPandurii Tg-Jiu îşicontinuă campaniade transferuri dinaceastă vară.Echipa gorjeanăşi-a asigurat acumşi postul de portar,după ce, zilele trecute,dinamovistulDragomir s-a înţelespentru cel puţin unsezon cu Energia.Energia Pandurii a ajuns la cel deal IV –lea transfer operat în aceastăvară. De această dată este vorba des-pre un portar, dinamovistul Dragomirsemnând vineri, un contract pe un ande zile, cu drept de prelungire, cugruparea de handbal gorjeană.Anunţul ultimul transfer reuşit a fostfăcut public chiar de către preşedin-tele de la Energia, Grigore Popescu.Responsabilul gorjean a dorit să pre-cizeze că singurele necunoscute dinviitorul lot al Energiei au mai rămasacum doar postul de pivot şi cel deextremă dreaptă: „Am mai rezolvatproblema încă unui post din echipă.Vineri, Dragomir de la Dinamo s-aînţeles cu noi şi a semnat un angaja-ment scris, urmând să se prezinte laTg-Jiu odată cu reunirea lotului de laînceputul lunii iulie. Pot să spun căeste o reuşită transferul lui Dragomirpentru că este un portar de valoare şiastfel, cam 80 % din problemeleechipei legate de transferuri s-au re-zolvat. Mai rămâne să mai rezolvămacum şi problema pivotului, dar nune grăbim pentru că dorim un jucătortânăr şi de perspectivă. Din ţară opţi-unile nu sunt prea multe, aşa că o săîncercăm să găsim soluţii de pe piaţaexternă. În ceea ce priveşte postul deextremă dreaptă am putea adopta va-rianta Crisciotoiu, dar să sperăm căputem să-l şi aducem la echipă.Obiectiv: CupeEuropeneDacă în ceea ce priveşte campa-nia de transferări, cei de la Energiastau până acum destul de bine, sin-gura necunoscută pentru grupareade handbal olteană în perspectiva se-zonului viitor(cel puţin din parteaconducerii) mai rămâne obiectivul.Însă, acelaşi oficial al Energiei,Grigore Popescu, pare să fie deacord cu intenţiile tehnicianuluiVasile Stângă, care îşi doreşte caobiectiv în sezonul 2009-2010,Cupele Europene. „Obiectivul încănu l-am stabilit pentru că nu am purtato discuţie serioasă cu domnul an-trenor Stângă. Dar, dacă dânsul aspus că are în vedere CupeleEuropene şi după ce a părut să fiemulţumit de transferurile operate înaceastă vară, atunci va trebui să ac-ceptăm respectivul obiectiv. Oricum,obiectivul este responsabilitatea an-trenorului şi noi, la fel ca şi domnulStângă dorim performanţa la Tg-Jiu.Sperăm ca domnul Stângă să depăşeascăşi acea problemă a omogeni-tăţii în echipă după aceste ultimemutări, mai ales că în mare măsurăva depinde şi de valoarea jucătorilortransferaţi”, mărturiseşte preşedinte-le secţiei de handbal de la Energia.A mai rămas...omogenizareaChiar dacă se declară mulţumitde transferurile operate în aceastăvară, preşedintele secţiei de handbalde la Energia recunoaşte că nu totulva decurge aşa de simplu pe cât pareîn perspectiva viitorului sezon alLigii Naţionale. Grigore Popescu sesizeazăîncă de pe acum că tehnicia-nul Vasile Stângă se va confrunta cu oproblemă destul de grea, aceea a inte-grării în echipă a celor nou sosiţi laEnergia Pandurii. „Până la sfârşitullunii iunie vrem să avem în proporţiede 90% stabilit lotul pentru sezonulviitor. Cred că cea mai dificilă problemăcu care se va confrunta antre-norul Vasile Stângă este aceea aomogenităţii din echipă. Toată lumeaştie că atunci când faci multe transferuriapare această problemă. Sper to-tuşi, ca cei care au venit şi vor maiveni la Energia să se integreze câtmai repede, iar asta ar fi treaba antre-norului. Evident că va depinde şi devaloarea jucătorilor modul în care sevor integra, dar după câte am înţeles,domnul Stângă a ales jucători buni.Toate transferurile au fost făcute lacererea expresă a dânsului şi noi amfost obligaţi să ne conformăm dacădorim performanţă la Tg-Jiu”, maispune oficialul Energiei.Daniel GârduS-a pus la punctprogramul de pregătireCu puţin timp înainte de reunirealotului, principalii respon-sabili de la Energia Pandurii austabilit programul exact de pre-gătire al elevilor lui VasileStângă. După două stagii de„relaxare” pe litoral şi la muntepentru revenirea la efort, Stângăand Co îşi vor începe serios şedinţelede antrenament la Tg-Jiu, urmate, la sfârşitul lunii au-gust, de participarea la câtevaturnee amicale. „Programul depregătire este deja stabilit îm-preună cu domnul Stângă.Odată cu reunirea lotului se vapleca la mare pe data de 4 iuliepână pe 11 iulie, apoi vom sta3-4 zile la Tg-Jiu şi vom plecala munte pentru o săptămână.După aceea vor urma antrena-mente de sală şi stadion, pentruca totul să culmineze cu jocurilede pregătire. În acest sens vomorganiza la Tg-Jiu un turneuspre finalul lunii august, turneula care vor participa 6 echipe.Tot în acea perioadă vom parti-cipa la un alt turneu de pregătirela Buzău, unde am fost invitaţide Steaua, în zilele de 15-16 august.După aceea sper să abor-dăm cum se cuvine noul sezon”,a dorit să precizeze preşedintelegrupării de handbal gorjene,Grigore Popescu.

SPORTViaa în Gorj, • joi, 25 iunie - 1 iulie 2009 • 16FOTBAL/ PERFORMAN GREU DE EGALAT PENTRU UN FOTBALIST GORJEAN:„De 12 ani joc la Pandurii!”Unul dintre cei mai vechi jucători de laPandurii şi singurul gorjean rămas în lot dupăistorica promovare în Liga I de acum câţiva anieste fundaşul Florin Popete. După ce a trecut„prin mâna” tuturor antrenorilor de la Pandurii,Popete păstrează în memorie fiecare momentplăcut, dar şi mai „delicat” din vestiarul grupăriide fotbal gorjene. Aflat acum în vacanţădupă un sezon „fierbinte” din toate punctelede vedere cu Pandurii, „ultimul mohican” gorjeanpare să regrete că vacanţa de vară a fostuna extrem de scurtă. După ce au trecut dejacâteva luni bune de la „răzmeriţa” de primăvarădin vestiarul Pandurilor, Popete nu se fereştesă vorbească nici despre acest caz.Reporter: Florine, cum este învacanţă?Florin Popete: Păi nu se preasimte vacanţa pentru că este foartescurtă. Am avut vacanţă adevăratădoar vreo 4 zile. De fapt cred căeste cea mai mică vacanţă a mea decând joc fotbal... Aşa că acum numimai rămâne decât să mă pregătescpentru reunirea lotului şi începereapregătirii.Rep.: S-a tot vorbit în aceastăperioadă despre „ceva” oferte detransfer pentru tine. Ce ne poţi spune?F.P.: Păi eu nu ştiu prea multe,nu m-a informat nimeni. Tot ce amauzit, am auzit prin intermediulpresei cum că aş avea o ofertă de laAlba Iulia... Iar de altceva nu ştiunimic.Rep.: Eşti practic cel mai vechijucător de la Pandurii şi singurulgorjean rămas în echipă. Cum tesimţi?F.P.: Păi deocamdată mă simtbine, atâta timp cât şi joc, bineînţeles.Este o onoare pentru mine săjoc acasă şi s-o fac de atâţia ani dezile. Cred că am vreo 12 ani decând joc la Pandurii! Nu ştiu dacă osă mă şi „pensionez” la Tg-Jiu, darsufletul meu va rămâne mereu aici.Ce să vă spun... a fost greu, au fostatâţia antrenori, atâţia colegi, darmă bucur că am rezistat şi „am ţinutsteagul sus”, cum se spune.Rep.: Dacă ai avea vreo ofertătentantă ai pleca de la Pandurii?F.P.: Aşa cum am mai spus cevamai devreme, eu nu am discutatîncă cu nimeni din conducere des-pre aşa ceva. Aş prefera să rămândacă pot la Pandurii, dar dacă arapărea ceva în străinătate, vă daţiseama că aş accepta în condiţiile încare ar fi şi ceva avantajos pentrumine. Am ajuns şi eu la o vârstă şicred că aş fi sufiecient de matur săfac pasul ăsta.Rep.: Cum ai caracteriza acestultim sezon al Pandurilor?F.P.: Destul de bun. Se putea şimai mult dacă nu pierdeam acelepuncte acasă, dar e bine că s-a terminatşi aşa. Avem totuşi un off,acela că nu ne-am luat încă baniipentru primele de joc, chiar dacăam terminat pe locul 11.Rep.: A fost însă şi un sezon al„extremelor”, cu două perioadedistincte: una cu Neagoe şi alta cuSorin Cârţu...F.P.: Aşa este, am început sezo-nul mai greu cu Eugen Neagoe pebancă, iar după aceea ne-am revenitodată cu preluarea echipei de cătreSorin Cârţu. Am mai avut o „cădere”în iarnă, dar pe final ne-am revenitdin nou.Rep.: Acea „cădere” din iarnăs-a datorat şi cazului „răzmeri-ţa”? Ce s-a întâmplat atunci, poţisă ne spui?F.P.: Păi nu a prea fost vorba,practic, de o răzmeriţă, de schim-barea antrenorului, cum s-a vorbitatunci. A fost vorba mai mult des-pre o nemulţumire pe fondul uneipresiuni cauzate de neprimirea banilor.Ştiţi foarte bine că mulţi dintrejucătorii de la Pandurii au şi fa-milie şi noi pentru asta muncim,asta este meseria noastră. Ori,atunci s-a creat un fel de presiunepe umerii noştri şi a apărut acea lis-tă, listă pe care de fapt, domnulCondescu a făcut-o, iar eu am fostpus pe „poziţia” a treia. FlorinStângă s-a dus să vorbească în nu-mele nostru, să ne apere interesele,nu a ieşit aşa cum a vrut şi se hotă-râse să plece de la echipă. De fapt,el a primit toate bobârnacele în lo-cul nostru. După aceea, văzând căeste decis să plece de la echipă ne-am dat seama că e nedrept să-lpierdem şi ne-am unit toţi. În finall-am convins să rămână. De fapt eltrebuia să plece, dar nu l-am lăsatnoi! Partea asta a poveştii nu o ştienimeni, doar noi, cei din vestiar.După aceea, atmosfera s-a detensi-onat, Florin a fost recunoscut detoată lumea ca fiind căpitanul dedrept şi ne bucurăm că aşa s-a în-tâmplat. Florin Stângă este un omdeosebit şi regretăm sincer ce s-aintâmplat atunci. Nici nu ştiţi câtde corect este omul ăsta... Este poa-te, cel mai familist dintre noi toţi,este un tip credincios, serios, carenu a jignit până acum pe nimeni dela echipă. Avem toţi încredere în el.Sper că ce s-a întâmplat atunci, sănu se mai repete niciodată!Daniel Gârduc m y k