Fe<strong>de</strong>ratia Rusa si Republica Ceha, fiecare inregistrand intre 40 si 75 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri <strong>de</strong>turisti.Ratele cele mai mari <strong>de</strong> crestere <strong>pentru</strong> perioada 1995-2020 sunt prognozate <strong>pentru</strong> Croatia(+8,4% pe an in medie), Fe<strong>de</strong>ratia Rusa (+6,8% pe an), Slovenia (+6,0% pe an), Turcia (+5,5% pean), Bulgaria si Romania (amandoua cu 4,6% pe an).Revigorarea pietei emitente a Rusiei si cresterea prosperitatii in statele CSI, va <strong>de</strong>termina unimpuls in cresterea turismului in <strong>de</strong>stinatiile din Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong> in general. In ceea cepriveste tarile europene din Mediterana, cresterea va continua sa se concentreze in tarile din estin particular Turcia, Croatia si Slovenia care vor inregistra rate <strong>de</strong> crestere peste mediaeuropeana.Multe din <strong>de</strong>stinatiile mediteranene care au ajuns <strong>de</strong>ja la maturitate isi vor pier<strong>de</strong> cota <strong>de</strong> piata<strong>de</strong>oarece se asteapta ca ele sa aiba rate <strong>de</strong> cresterii inferioare mediei europene.Previziuni <strong>pentru</strong> turismul receptor la nivel mondialSosirile din turismul international sunt prevazute sa ajunga la un miliard in 2010 si la peste 1,6miliar<strong>de</strong> in 2020. Pe regiuni aceasta situatie se prezinta astfel:• Europa va continua sa ramana cea mai vizitata <strong>de</strong>stinatie turistica din lume cu un total <strong>de</strong>717 milioane turisti in 2020. Rata prevazuta <strong>de</strong> crestere <strong>de</strong> 3,1% pe an, este totusi cu unpunct procentual sub media mondiala, ceea ce va duce la o pier<strong>de</strong>re a cotei <strong>de</strong> piata <strong>de</strong> laaproape 60% in 1995 la 46% in 2020;• Asia <strong>de</strong> <strong>Est</strong> si Pacific cu o crestere medie <strong>de</strong> 6,5% pe an va <strong>de</strong>vansa America (care avea3,9% pe an) si va <strong>de</strong>veni a doua regiune receptoare <strong>de</strong> turisti, <strong>de</strong>tinand 25% din cota <strong>de</strong>piata din 2020, fata <strong>de</strong> 18% cat vor avea Americile;• Previziunile <strong>de</strong> crestere <strong>pentru</strong> Americi sunt mai lente in particular <strong>pentru</strong> America <strong>de</strong><strong>Nord</strong> in timp ce previziunile <strong>pentru</strong> America Latina si Caraibe sunt mai mari ;• Africa si Orientul Mijlociu au rate <strong>de</strong> crestere <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> bune peste media mondiala. Coteleacestora in 2020 vor fi <strong>de</strong> 5% <strong>pentru</strong> Africa si 4,4% <strong>pentru</strong> Orientul Mijlociu. Cu o rata <strong>de</strong>crestere <strong>de</strong> peste 7,1% pe an cu 3 puncte procentuale peste medie, Orientul Mijlociu va firegiunea cu cresterea cea mai mare. De fapt, in cazul Orientului Mijlociu previziunile aufost <strong>de</strong>pasite, in 2004 cota fiind <strong>de</strong> 4,6%, fata <strong>de</strong> 4,4% preconizata in 2020.Una dintre principalele caracteristici ale expansiunii turismului international in aceasta perioadaeste cresterea calatoriilor la mare distanta (intre diferite continente), cu toate ca fluxurileturistice intracontinentale vor ramaneDereglementarea in transportul aerian a <strong>de</strong>terminat un aflux <strong>de</strong> noi linii aeriene si care au costurireduse, iar aceasta a dus la sca<strong>de</strong>rea tarifelor pe cursele pan-europene si la cresterea numarului<strong>de</strong> calatorii <strong>pentru</strong> odihna, in special <strong>pentru</strong> asa numitele „scurte iesiri”.II.2 TENDINTE IN TURISM LA NIVEL MONDIALConform Organizatiei Mondiale a <strong>Turism</strong>ului (OMT), principalele tendinte care vor juca un rolimportant in politicile si stategiile urmatoarelor <strong>de</strong>cenii sunt: Globalizarea, facilitata <strong>de</strong> patrun<strong>de</strong>rea continua a tehnologiei informationale, toate tarilesunt conectate integral in economia globala; si nici un li<strong>de</strong>r <strong>de</strong> piata cu ambitie nu poatereusi fara sa opereze (sau sa isi realizeze retele) pe toate pietele puternic industrializate sipe cele noi care apar.62
Tehnologia electronica va <strong>de</strong>veni atotputernica in influentarea distributiei si in alegerea<strong>de</strong>stinatiei. Asimilarea utilizarii tehnologiei electronice <strong>pentru</strong> rezervari sau achizitii aleproduselor turistice poate ca nu va fi asa <strong>de</strong> rapida pe cat cred cei care propun si sustinaceasta tehnologie. Totusi, in mod cert, aceasta va aduce schimbari in modul in carepublicul procura, examineaza si se comporta pe baza informatiilor privitoare la produseleturistice. In plus, este mai mult ca sigur ca distribuitorii acestor produse turistice vorutiliza aceasta tehnologie <strong>pentru</strong> propriile scopuri. Polarizarea gusturilor turistilor se refera pe <strong>de</strong> o parte la <strong>de</strong>ja mentionata cerere bazatape confort, iar pe <strong>de</strong> alta parte la cererea orientata spre aventura si educatie. Destinatiile se vor concentra mai mult asupra imaginii lor, asupra modului cum sunt elepercepute pe piata. Daca imaginea nu este corespunzatoare, nu va fi posibil <strong>pentru</strong> o<strong>de</strong>stinatie sa isi <strong>de</strong>zvolte, sa-si diversifice si sa-si extinda puterea <strong>de</strong> atractie asa cum si-ardori. Dezvoltarea produselor si marketingul sunt legate reciproc. Fiecare element trebuie sa sepotriveasca cu celalalt. In primul sfert al acestui secol, <strong>de</strong>zvoltarea marketingului si aproduselor vor fi tot mai mult directionate si bazate pe o tema. Vor fi orientate in liniimari dupa una sau dupa mai multe din cele trei componente: Agrement, Emotie, Educatie. Va exista un impact crescut al campaniilor conduse <strong>de</strong> consumatori <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltareadurabila a turismului si <strong>pentru</strong> ca afacerile din turism sa fie „corecte” in distribuirearecompenselor acestora catre <strong>de</strong>stinatiile turistice, mai ales in tarile in curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarecare ofera servicii <strong>pentru</strong> turism. <strong>Est</strong>e important ca <strong>de</strong>stinatiile sa accepte si sa-siorienteze <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> politici si procesul si strategiile <strong>de</strong> marketing catre principiile<strong>de</strong>zvoltarii turistice durabile. Va exista in mintea turistilor un conflict tot mai mare intre constiinta <strong>pentru</strong> mediulsocial si natural (manifestata prin cercetarea atenta a <strong>de</strong>stinatiilor care trebuie sa imbinedurabilitatea cu <strong>de</strong>zvoltarea turistica) si impulsul <strong>pentru</strong> consumul turistic.II. 3 TENDINTELE TURISMULUI IN EUROPADocumentul revizuit al Comisiei Europene <strong>pentru</strong> <strong>Turism</strong> (engl. European Travel Commision - ETC)intitulat „Megatendinte ale turismului in Europa <strong>pentru</strong> anul 2005 si dupa” subliniaza faptul casocietatea se schimba in mod continuu, iar tendintele – fie ele economice, sociale sau legate <strong>de</strong>stilul <strong>de</strong> viata –au in consecinta un impact major asupra turismului, acesta din urma fiind parteintegranta a societatii noastre.European Travel Commission a in<strong>de</strong>ntificat urmatorii factorii <strong>de</strong> impact major asupra turismuluieuropean: Evolutie <strong>de</strong>mograficaNumarul persoanelor in varsta va creste foarte rapid. Persoanele in varsta vor fi mai sanatoase sivor avea venituri disponibile mai mari <strong>de</strong>cat in trecut. In consecinta, numarul turistilor in varsta,mai experimentati va creste mai repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>cat <strong>de</strong>zvoltarea cererii turistice in general.Consecinte <strong>pentru</strong> sectorul turismului:• Cresterea cererii <strong>pentru</strong> calitate, comoditati si securitate;• Cresterea cererii <strong>pentru</strong> transportul facil;• Cresterea cererii <strong>pentru</strong> dotari <strong>de</strong> agrement mai relaxante;• Cresterea cererii <strong>pentru</strong> produsele individuale;• O mai mare cerere in lunile <strong>de</strong> extrasezon.63
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10:
izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103: 1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105: parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107: cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109: • un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111: AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180