II.1. <strong>Turism</strong>ul international in cifreSosiri internationale <strong>de</strong> turistiDupa trei ani <strong>de</strong> relativa stagnare, turismul international a cunoscut o revenire spectaculoasa inanul 2004. Insanatosirea economiei mondiale si in particular a economiilor principalelor tariemitente din America si Europa alaturi <strong>de</strong> intarirea economiei din tarile asiatice au contribuit dinplin la rezultatele bune obtinute <strong>de</strong> turism in 2004.Sosirile internationale <strong>de</strong> turisti au inregistrat un numar record <strong>de</strong> 763 <strong>de</strong> milioane in 2004, ceeace corespun<strong>de</strong> unei cresteri cu aproape 11% fata <strong>de</strong> anul 2003, cea mai mare rata <strong>de</strong> crestere sisingura <strong>de</strong> doua cifre inregistrata din anul 1980 cand s-a inceput procesul <strong>de</strong> culegere al datelor.Rate <strong>de</strong> crestere s-au inregistrat in toate regiunile, dar in particular au fost mai mari <strong>pentru</strong> Asiasi Pacific (+28%) si Orientul Mijlociu (+18%). Americile au avut si ele o rata <strong>de</strong> crestere <strong>de</strong> douacifre <strong>de</strong> 11%. Africa (cu 8%) si Europa (5%) au avut rate <strong>de</strong> crestere sub media mondiala (10,7%),dar totusi <strong>de</strong> remarcat rezultatele pozitive inregistrate.In 2004 majoritatea sosirilor internationale <strong>de</strong> turisti au corespuns calatoriilor avand ca motivodihna, recreerea si vacanta (52%) ajungand la 395 <strong>de</strong> milioane. Calatoriile <strong>de</strong> afaceri aureprezentat 16% (120 <strong>de</strong> milioane), iar calatoriile <strong>pentru</strong> alte motive cum ar fi vizite la prieteni siru<strong>de</strong>, pelerinaje si tratament au reprezentat 24% (185 <strong>de</strong> milioane). 8% au revenit <strong>pentru</strong> altemotive nespecificate.Aproape jumatate din sosirile internationale <strong>de</strong> turisti in 2004 au avut ca mijloc <strong>de</strong> transport –transportul rutier (45%). Transportul aerian a reprezentat 43%, iar transportul <strong>de</strong> apa 7% si celferoviar doar 4%.Destinatii <strong>de</strong> top in turismIn 2004 primele 10 <strong>de</strong>stinatii turistice in termeni <strong>de</strong> sosiri au contabilizat impreuna 363 <strong>de</strong>milioane <strong>de</strong> sosiri internationale <strong>de</strong> turisti sau aproape jumatate din sosirile <strong>de</strong> turisti la nivelmondial. In ceea ce priveste incasarile, situatia este similara cu o valoare a incasarilor celor 10<strong>de</strong>stinatii turistice <strong>de</strong> 321 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> dolari.In topul primelor 10 tari in materie <strong>de</strong> sosiri internationale <strong>de</strong> turisti principala schimbare serefera la revitalizarea <strong>de</strong>stinatiilor din Asia ca rezultat al unei puternice reveniri economiceexperimentate anul trecut. Franta isi mentine pozitia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r ca tara cu cele mai multe sosiri <strong>de</strong>turisti – 75 <strong>de</strong> milioane in 2004, cifra aproape neschimbata fata <strong>de</strong> anul prece<strong>de</strong>nt. Spania un<strong>de</strong>sosirile au crescut cu 3% ocupa locul doi cu 54 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri, urmata <strong>de</strong> SUA cu 46 <strong>de</strong>milioane <strong>de</strong> sosiri care a avut o revenire semnificativa (+12%) dupa ce a inregistrat evolutiimo<strong>de</strong>ste in ultimii ani.Cea mai importanta schimbare in acest top a inregistrat-o China care <strong>de</strong> la pozitia 5 a trecut pepozitia 4 avand un ritm spectaculos <strong>de</strong> crestere (+27%) fata <strong>de</strong> anul prece<strong>de</strong>nt. Aceasta a fost in<strong>de</strong>trimentul Italiei care a inregistrat o sca<strong>de</strong>re cu mai mult <strong>de</strong> 6%. Marea Britanie si-a mentinutpozitia a sasea cu aproape 28 <strong>de</strong> milioane sosiri. Hong Kong (China), Mexic si Germania si Austriaurmeaza in top cu aproape 20 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri fiecare.In contextul unei cresteri <strong>de</strong> doua procente la nivel mondial, Europa a raportat cele mai micirezultate dintre toate regiunile, <strong>de</strong>si trebuie luat in consi<strong>de</strong>rare ca Europa spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong>America si Asia si Pacific a inregistrat rezultate pozitive in 2002 si 2003.60
Sosirile internationale <strong>de</strong> turisti au crescut per total cu 5% comparativ cu cresterea consi<strong>de</strong>rabiladin Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong> (+15%) si Europa <strong>de</strong> <strong>Nord</strong> (+9%).<strong>Turism</strong>ul emitatorDe <strong>de</strong>parte calatoriile internationale au avut loc in interiorul aceleiasi regiuni (80%) – fluxuriintraregionale. Dupa ce timp <strong>de</strong> trei ani au inregistrat sca<strong>de</strong>ri, fluxurile intraregionale auinregistrat in 2004 o crestere <strong>de</strong> 13% si au <strong>de</strong>pasit cresterea fluxurilor interregionale (+10%).In ceea ce priveste pietele emitente, turismul international este inca concentrat in tarileindustrializate din Europa, America, Asia si Pacific. Totusi cu un nivel in crestere al veniturilor,multe economii emergente au inregistrat o crestere rapida in ultimele <strong>de</strong>cenii, fiind cazul inparticular al tarilor din nord-estul si sud-estul Asiei, Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong>, Orientul Mijlociu siAfrica <strong>de</strong> Sud.In 2004 multe piete au avut cresteri semnificative fata <strong>de</strong> anul 2003, cele mai mari fiind in Asia siPacific (+25%) si Orientul Mijlociu (+23%). Americile (+11%) au inregistrat cresteri mari dupa treiani <strong>de</strong> sca<strong>de</strong>re, iar Europa a avut o crestere <strong>de</strong> 6%, fiind singura regiune care a avut o crestereconsecutiva timp <strong>de</strong> doi.In 2004 Germania si-a mentinut prima pozitie ca topul tarilor care cheltuiesc cel mai mult inturism, pozitie pe care a castigat-o in 2003 in <strong>de</strong>trimentul SUA. In consecinta, in ciuda cresteriicheltuielilor turistice ale SUA cu 14% dupa trei ani <strong>de</strong> rezultate negative, SUA si-a mentinut locul2, urmata <strong>de</strong> Marea Britanie, Japonia, Franta, Italia, Olanda, Canada, Fe<strong>de</strong>ratia Rusa, China.Germania este prima tara emitenta <strong>de</strong> turisti si <strong>pentru</strong> Romania <strong>de</strong>tinand 18,3% din piata, o cotarelativ mica si putin dominanta. O particularitate este data <strong>de</strong> prezenta Italiei pe locul al doilea –singurul loc doi ocupat <strong>de</strong> Italia. De remarcat <strong>pentru</strong> Romania a patra tara emitenta este Israelul,tara care nu e prezenta in primele pozitii din nici o tara europeana. A treia piata emitenta <strong>pentru</strong>Romania este Franta.<strong>Turism</strong>ul receptorIn 2004 s-au inregistrat 416,4 milioane sosiri turisti in Europa, iar in 2020 se estimeaza ca numarullor va ajunge la 717 milioane. Cota <strong>de</strong> piata a Europei se asteapta sa scada <strong>de</strong> la 54,5%, cat era in2004 la 46% in 2020, iar aceasta se va face pe seama cresterii cotei <strong>de</strong> piata a regiunilor Asia <strong>de</strong><strong>Est</strong> si Pacific, Orientul Mijlociu, Africa si Asia <strong>de</strong> Sud.Subregiunea Europa <strong>de</strong> Vest se prezinta ca cea mai vizitata regiune din Europa, atragand 117milioane <strong>de</strong> vizitatori in 1995 si 139 milioane in 2004. Totusi rata <strong>de</strong> crestere <strong>pentru</strong> subregiuneaEuropa <strong>de</strong> Vest va fi cea mai mica in aceasta perioada <strong>de</strong> numai 1,9% pe an. Ca rezultat, aceastasubregiune isi va pier<strong>de</strong> cota <strong>de</strong> piata fata <strong>de</strong> celelalte subregiuni din Europa.Sosirile din subregiunea Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong> se asteapta sa creasca cel mai rapid, pana lasfarsitul anului 2020 aceasta regiune atragand cu 40 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> vizitatori mai mult <strong>de</strong>catEuropa <strong>de</strong> Vest.In plus fata <strong>de</strong> subregiunea Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong>, sosirile din Mediterana <strong>de</strong> <strong>Est</strong> si Europa <strong>de</strong><strong>Nord</strong> vor creste mai rapid <strong>de</strong>cat media europeana. Sosirile din subregiunile Europa <strong>de</strong> Vest siEuropa <strong>de</strong> Sud vor fi mai mici cu rate <strong>de</strong> crestere inferioare mediei europene.In anul 2020 Franta va ramane prima <strong>de</strong>stinatie a Europei cu peste 100 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri <strong>de</strong>turisti. Urmatoarele 5 <strong>de</strong>stinatii europene in anul 2020 vor fi Spania, Marea Britanie, Italia,61
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103: 1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105: parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107: cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109: • un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180