Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

I.1 Patrimoniul turistic al Regiunii Nord - EstRegiunea acopera partea de Nord-Est al tarii si, conformtraditiei, este o parte din vechea regiune istorica aMoldovei. Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si opopulatie de 3.726.642 locuitori, Regiunea Nord-Est estecea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare aleRomaniei.Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, laSud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea Sud-Est), laEst cu Republica Moldova, iar la Vest cu judeteleMaramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea Nord-Vest) sijudetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala sispirituala, regiunea imbina in mod armonios traditionalulcu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteiaputand fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, azonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.Potentialul turistic naturalReliefRegiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa a tuturor formelor de relief, 30%reprezentand-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma derelief ocupa peste 70% din suprafata judetelor Botosani, Vaslui si Iasi.La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000 m in Nord (Vf. Pietrosu, Vf.Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime spre Sud(Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei).Subcarpatii au inaltimi cuprinse intre 700-800 m si inconjoara muntii ca un brau strans. Incontinuare, jumatatea estica este impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, inpartea nordica si Podisul Barladului, in partea de Sud.Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltimemedie de 500 metri si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca unlant de unde pietrificate).Reteaua hidrograficaRegiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pedirectia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului(10.990 kmp). Prutul constituie granita naturala a Romaniei cu Republica Moldova, pe o distantade cca. 680 km.Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare.Pe raul Bistrita s-a amenajat inca din anii '70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si, deasemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvorul Muntelui”), cu un volum la nivelnormal de retentie de 1.130 mil.mc.6