Din situatia prezentata mai sus se remarca faptul ca in Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> functioneza un numar<strong>de</strong> 88 <strong>de</strong> agentii <strong>de</strong> turism, ocupand locul 5 dupa regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru, <strong>Nord</strong>-Vest siSud-Muntenia.I.4 ANALIZA SITUATIEI RESURSELOR UMANE SI FORMARIIPROFESIONALE IN SECTORUL TURISTIC<strong>Turism</strong>ul este o industrie cu o piata a muncii intensiva, ce se bazeaza pe oameni. Cand turistiiviziteaza o <strong>de</strong>stinatie atractie, ei “cumpara” nu doar farmecul si atractiile, dar si in<strong>de</strong>manarea siserviciile angajatilor din turism. Din aceasta cauza, <strong>de</strong>zvoltarea resurselor umane ar trebui sa fie opreocupare principala a profesionistilor din turism.Din total populatie ocupata 48.64% activeaza in agricultura, 34.96% in servicii, iar 16.21% inindustrie (14.03% in industria prelucratoare). In zona hotelurilor si restaurantelor activeaza numai0.94% din populatia ocupata. Predominanta este populatia cu varste cuprinse in grupele 25-34 si35-44 ani.Structura populatiei ocupate din regiune, pe grupe <strong>de</strong> varsta si activitati 2007Totaldin care, pe grupe <strong>de</strong> varsta (ani), in %:TotalpopulatiepopulatieActivitateaocupataOcupata 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64(mii(%)persoane)65 sipesteTotal 1696 100,00 9,2 25,4 24,0 20,5 12,0 8,9Agricultura, vanatoare sisilvicultura825 48,64 10,7 20,4 17,3 16,2 17,4 18,0Industrie 275 16,21 6,8 24,5 33,2 29,6 5,7 0,2Constructii 96 5,66 10,7 28,1 32,4 22,4 6,3 0,1Comert 153 9,02 11,7 37,2 28,5 17,9 4,2 0,5Hoteluri si restaurante 16 0,94 19,7 32,4 22,2 20,7 4,3 0,7Transport, <strong>de</strong>pozitare sicomunicatii46 2,71 4,1 33,1 32,0 26,3 4,3 0,2Intermedieri financiare 13 0,77 1,3 41,2 27,2 27,8 2,5 -Tranzactii imobiliare sialte servicii29 1,71 6,9 37,3 28,3 21,5 5,8 0,2Administratie publica siaparare68 4,01 4,9 34,1 32,8 22,2 5,9 0,1Invatamant 71 4,19 3,2 28,6 21,3 29,1 17,3 0,5Sanatate si asistentasociala59 3,48 1,8 30,6 33,9 23,4 10,2 0,1Celelalte activitati aleeconomiei nationale42 2,48 16,4 29,7 23,3 19,6 10,5 0,5Sursa: Anuar Statistic al Romaniei –<strong>2008</strong>Tabelul <strong>de</strong> mai jos ilustreaza tendinta <strong>de</strong> crestere a populatiei ocupate in sectorul Hoteluri sirestaurante raportat la totalul populatiei ocupate in sectorul servicii, <strong>de</strong> la 2.60% in anul 2001 la3.46% in anul 2007, valori apropiate <strong>de</strong> media nationala.50
Evolutia structurii populatiei ocupata raportata la sectorul servicii in perioada 2001 – 2007Totalservicii(miipersoane)2001 2007Hoteluri sirestaurante(mii persoane)% Totalservicii(miipersoane)Hoteluri sirestaurante(mii persoane)<strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> 414.7 10.8 2.60 534.9 18.5 3.46Sud <strong>Est</strong> 381.9 10.9 2.85 501.0 19.8 3.95Sud Muntenia 362.5 8.2 2.26 494.3 18.2 3.68Sud Vest Oltenia 279.9 7.5 2.68 358.4 11.8 3.29Vest 299.7 8.2 2.74 412.5 14.7 3.56<strong>Nord</strong> Vest 379 10.6 2.80 532.2 18.5 3.48Centru 365.8 11.2 3.06 507.5 25.0 4.93Bucuresti Ilfov 564.5 11.2 1.98 961.2 29.0 3.02Total 3048 78.6 2.58 4302.0 155.5 3.61Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al Romaniei – 2002 si <strong>2008</strong>Calitatea fortei <strong>de</strong> munca utilizata reprezinta un factor cheie, <strong>de</strong>terminant al calitatii produsuluituristic in ansamblu. Problematica resurselor umane in turism este complexa si cuprin<strong>de</strong> aspecteca: recrutarea personalului, formarea si perfectionarea lui, repartizarea lucratorilor pe diferitesectoare si perfectionarea lui, implicatiile sezonalitatii asupra activitatii turistice.Deosebit <strong>de</strong> importanta se remarca insa formarea si perfectionarea personalului, nivelul <strong>de</strong>pregatire si specializare al fiecarui lucrator din turism. Acest fapt comporta doua directii mari <strong>de</strong>actiune: ridicarea gradului <strong>de</strong> pregatire profesionala si schimbarea mentalitatii lucratorului dinturism, proces <strong>de</strong> durata si nu lipsit <strong>de</strong> complexitate.Desi ansamblul unitatilor si institutiilor <strong>de</strong> invatamant <strong>de</strong> stat si particulare acopera intreaga gamaa formelor <strong>de</strong> pregatire profesionala: scoli profesionale, licee <strong>de</strong> specialitate, scoli postliceale siuniversitare si asigura la absolvire certificate/diplome care atesta pregatirea intr-oocupatie/profesie a posesorilor acestora, <strong>de</strong> cele mai multe ori ele nu reprezinta o garantie acalitatii pregatirii. Efectele se regasesc in primul rand in numarul mare <strong>de</strong> absolventi neabsorbiti<strong>de</strong> piata muncii, dar si in slaba calitate a serviciilor oferite.Formarea si perfectionarea profesionala in cadrul educatiei permanente este in sarcinaMinisterului <strong>Turism</strong>ului prin Centrul National <strong>de</strong> Invatamant Turistic (CNIT), precum si a agentiloreconomici din turism, cu respectarea reglementarilor legale.Ghizii <strong>de</strong> turism sunt extrem <strong>de</strong> importanti in promovarea eficienta a patrimoniului natural siantropic. Conform legislatiei in vigoare, agentii economici cu activitate <strong>de</strong> turism au obligatia sautilizeze ghizi calificati, corespunzator specificului activitatilor <strong>de</strong>sfasurate <strong>pentru</strong> toate actiunileturistice organizate. Ghidul <strong>de</strong> turism este persoana care conduce si indruma un grup <strong>de</strong> turisti sauvizitatori, oferind explicatiile necesare referitoare la locurile vizitate, si care asigura <strong>de</strong>sfasurareain cele mai bune conditii a programului turistic contractat.%51
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180