profita <strong>de</strong> prilejul <strong>de</strong>plasarii in scop profesional <strong>pentru</strong> a cunoaste zona si petrece eventual unsejur pre- sau post- eveniment. Depin<strong>de</strong> <strong>de</strong> abilitatea si creativitatea organizatorului profesionist,cat <strong>de</strong> reprezentative <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>stinatie si cat <strong>de</strong> atractive <strong>pentru</strong> participanti sunt programeleturistice adiacente.Daca in anii trecuti turismul <strong>de</strong> afaceri se baza exclusiv pe industria hoteliera, in ultima vreme siturismul rural a inceput sa ofere solutii <strong>pentru</strong> turismul <strong>de</strong> afaceri. Specialistii care se ocupa <strong>de</strong>turismul rural au constatat ca daca pana nu <strong>de</strong>mult se mergea numai pe hoteluri, acum din ce ince mai multe evenimente se <strong>de</strong>sfasoara in turismul rural.In acceptiunea celor implicati, turismul rural este o alternativa mai interesanta, in special <strong>pentru</strong>programele <strong>de</strong> teambuilding, <strong>pentru</strong> grupuri ce nu <strong>de</strong>pasesc 30 <strong>de</strong> persoane, <strong>de</strong>oarece ofera oplaja mult mai larga <strong>de</strong> distractii, cum ar fi focul <strong>de</strong> tabara, gratarul in aer liber, aromamancarurilor "ca la mama acasa", practicarea diverselor sporturi, excursii si drumetii. <strong>Est</strong>econsi<strong>de</strong>rata benefica implicarea in turismul <strong>de</strong> evenimente, <strong>de</strong>oarece este un segment care aduceturisti nu numai in weekend sau in concediu si care ofera astfel o continuitate turismului rural.Totodata, este i<strong>de</strong>al <strong>pentru</strong> seminarii sau teambuilding, <strong>pentru</strong> ca ofera grupului acea atmosferape care un hotel nu o poate oferi.EcoturismulEcoturismul este consi<strong>de</strong>rat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice mondiale, insa intr-ocrestere sustinuta. Ecoturismul trebuie sa includa urmatoarele elemente: produsul are la bazanatura si elementele sale, managementul ecologic in ve<strong>de</strong>rea unui impact minim, contribuind laconservarea biodiversitatii, la bunastarea locala a comunitatilor din zonele turistice si educatieecologica, atat in randul turistilor cat si in randul populatiei locale. Acestea au stat la bazamodului <strong>de</strong> <strong>de</strong>finire a ecoturismului unanim acceptat, in anul 2002, la Quebec.Cele mai importante tari furnizoare <strong>de</strong> ecoturisti sunt: Statele Unite, UK, Germania, Canada,Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca (Eagles si Higgins, 1998).Ingredientele unui program turistic <strong>de</strong> succes sunt autenticitate (locuri si oameni unici),diversitate (un amestec <strong>de</strong> patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism siatitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapi<strong>de</strong>, posibilitatea oferita clientilor sa isicombine experientele turistice <strong>pentru</strong> a le raspun<strong>de</strong> nevoilor specifice).Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2 zile si nu vin prin intermediul unuiprogram organizat <strong>de</strong> catre o agentie sau un touroperator. In acest moment zona nu este“vanduta” in mod organizat in nici un program turistic coerent si pe nici o piata tinta. Turistii carevin in zona practica activitati <strong>de</strong> drumetie (mai ales in zona parcurilor naturale), vizite culturale<strong>de</strong> scurta durata (manastiri etc).Ariile protejate prezinta o diversitate a florei si faunei, multe din care sunt unice si sunt pe cale<strong>de</strong> disparitie. Desi protejarea si conservarea acestor arii reprezinta un obiectiv principal aladministratorilor, ariile protejate reprezinta o resursa majora <strong>pentru</strong> turism. Activitatilepracticate in zonele protejate pot varia <strong>de</strong> la vanatoare si drumetii montane pana la plimbari <strong>de</strong>agrement si sporturi <strong>de</strong> iarna. Exista un potential consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> crestere a numarului <strong>de</strong>vizitatori in anumite parti ale ariilor protejate.In Romania, Parcul Vanatori Neamt a implementat unul dintre primele programe <strong>de</strong> ecoturism injurul anului 2000, beneficiare a unui grant GEF (Global Environment Facility).46
Majoritatea ofertantilor <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> ecoturism se regasesc in Asociatia <strong>de</strong> Ecoturism dinRomania (AER). AER este un parteneriat <strong>pentru</strong> conservarea naturii si turism in Romania intreasociatii <strong>de</strong> turism, organizatii neguvernamentale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locala si conservarea naturii,proiecte <strong>de</strong> conservarea naturii si agentii <strong>de</strong> turism.<strong>Turism</strong>ul uvalForma <strong>de</strong> turism care poate fi practicata in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> datorita existentei unei traditiiviticole recunoscute, centre <strong>de</strong> <strong>de</strong>gustare, vinoteci in renumite podgorii Cotnari, Bucium - Iasi,Husi.Cotnari dispune <strong>de</strong> o impresionanta si valoroasa vinoteca, cu o vechime a vinurilor cuprinsa intreanii 1956 si 2000. Din productia 1956, vinoteca Cotnari SA se afla 1.793 sticle, din soiul Grasa <strong>de</strong>Cotnari, iar 343 sticle vor fi pastrate, in premiera nationala, ca si valori in Tezaurul BNR.In competitia mondiala a vinurilor „Concurs Mondial <strong>de</strong> Bruxelles 2007”, cel mai mare concurs <strong>de</strong>vinuri din lume, vinurile produse <strong>de</strong> COTNARI SAau facut inca o data dovada calitatii lorexceptionale, obtinand aur <strong>pentru</strong> TamaioasaRomaneasca 2005. A fost singura medalie <strong>de</strong> aurobtinuta <strong>de</strong> un vin romanesc. La concurs auparticipat 5735 <strong>de</strong> vinuri din 47 <strong>de</strong> tari.Aceasta medalie confirma inca o data pozitiaCotnari <strong>de</strong> portdrapel al vinurilor romanesti,reprezinta o confirmare a locului fruntas alvinurilor <strong>de</strong> Cotnari pe piata mondiala. In pluseste o confirmare a calitatii vinurilor autohtone -la care Cotnari exceleaza, fiind singurulproducator <strong>de</strong> vinuri din soiuri romanesti dinRomania.Cu un istoric atestat documentar inca din 1469, cand Stefan cel Mare dona Mitropoliei din Suceavao suprafata <strong>de</strong> vie din <strong>de</strong>alul Socola, Podgoria Bucium este una dintre cele mai importante dinzona Moldovei. Oficial, bazele podgoriei s-au pus in anul 1949, societatea are in exploatare 1050ha <strong>de</strong> vita <strong>de</strong> vie si 400 ha <strong>de</strong> pomi fructiferi, fiind una dintre cele mai mari din Moldova.Vinuri alese specifice podgoriei Husi (Busuioaca <strong>de</strong> Bohotin - Husi, Zghihara, Feteasca Alba,Feteasca Regala, Aligote, Muscat otonel, Feteasca neagra, etc) pot fi <strong>de</strong>gustate intr-un cadru<strong>de</strong>osebit inconjurat <strong>de</strong> vii, la vinoteca Grupului Scolar Agricol "Dimitrie Cantemir". Foarte aproape<strong>de</strong> Husi, in satul Averesti poata fi vizitata vechea crama boiereasca, un<strong>de</strong> pot fi <strong>de</strong>gustate vinurispecifice zonei.Muzeul Vini-viticol din Husi cuprin<strong>de</strong> peste 500 <strong>de</strong> obiecte pretioase prin valoarea lor <strong>de</strong>reprezentare, remarcandu-se colectia <strong>de</strong> instrumente si unelte vitivinicole cu o sala cu 150 <strong>de</strong>figuri zoomorfe si antropomorfe din butuci naturali <strong>de</strong> vita <strong>de</strong> vie. Oenologul Avram Tudosie aamenajat si mo<strong>de</strong>rnizat vechea crama-pivnita, adaugand o sala-laborator <strong>de</strong> prezentare si<strong>de</strong>gustare a vinurilor. De asemenea, a infiintat o vinoteca unica in tara, colectionand vinuri dinpodgoria Husi si din alte podgorii din tara.<strong>Turism</strong>ul uval fructifica oportunitatea <strong>de</strong> a petrece un sejur <strong>de</strong> vis in gospodaria unor podgoreni.Acest sejur ofera posibilitatea <strong>de</strong> participare activa la intregul "ritual" (pregatirea butoaielor,cules, zdrobit, tras manual la teasc, etc.) <strong>de</strong> obtinere a vinurilor in conditii naturale, <strong>de</strong> <strong>de</strong>gustarea unor vinuri <strong>de</strong> casa si a mancarurilor traditionale moldovenesti.47
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180