evenimentelor specifice locului (serbari, targuri, festivaluri, etc), chiar si terapia muncii fizicesunt in egala masura puncte <strong>de</strong> atractie.Prin valorile sale culturale, istorice, etnografice, naturale si socio-economice, satul moldovenescpoate <strong>de</strong>veni un produs turistic <strong>de</strong> mare originalitate si <strong>de</strong> marca <strong>pentru</strong> turismul din Regiunea<strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong>.Un factor favorizant in <strong>de</strong>zvoltarea acestei forme <strong>de</strong> turism il constituie frumusetea zonelor<strong>de</strong>luroase si montane, calitatea aerului <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> curat, existenta unei faunei si flore bogate, cumulte specii pe cale <strong>de</strong> disparitie, a parcurilor naturale si a ariilor protejate.De asemenea, consumul <strong>de</strong> alimente proaspete (inclusiv cura <strong>de</strong> fructe si legume), <strong>de</strong>gustareavinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomia taraneasca sunt argumente serioase <strong>pentru</strong>practicarea turismului rural. Se remarca astfel calitatea <strong>de</strong>osebita a produselor ecologice obtinutein aceste zone.Problema majora cu care se confrunta Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> in <strong>de</strong>zvoltarea acestei forme <strong>de</strong> turism oconstituie stadiul precar al infrastructurii fizice, fara <strong>de</strong> care potentialul acestor zone nu poate fivalorificat. Astfel, multe localitati din zonele <strong>de</strong>luroase si montane nu se confrunta doar cuprobleme <strong>de</strong> infrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cuprobleme ale infrastructurii <strong>de</strong> utilitati, cum ar fi: lipsa gazului, curentului electric, lipsa apeicurente, canalizarii etc.Avantajele acestei forme <strong>de</strong> turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme <strong>de</strong> vacanta,originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, intimitatea, stimularea economiei zonelor rurale,crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> munca, mai ales <strong>pentru</strong> femei, obtinerea <strong>de</strong> venituri din valorificareaexce<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> produse agricole, gastronomia traditionala, protejarea mediului si conservareatraditiilor.Un numar in crestere <strong>de</strong> turisti straini, din Franta, Belgia, Olanda, Elvetia, Germania, Spania,Israel, Italia, Luxemburg, SUA vin sa se cazeze in casele oamenilor, atrasi <strong>de</strong> posibilitatea trairiiunei experiente cu totul noua <strong>pentru</strong> cei mai multi dintre ei, viata la tara intr-o ferma a<strong>de</strong>varata.La nivel regional, in anul 2005 exista 134 <strong>de</strong> pensiuni agroturistice, ocupand locul trei pe tara,dupa regiunile Centru si <strong>Nord</strong>-Vest.Oferta <strong>de</strong> agrement in turismul rural este reprezentata <strong>de</strong> echitatie, drumetii pe<strong>de</strong>stre,cicloturism, pescuit si vanatoare, vizite la stane, <strong>de</strong>gustarea unor produse specifice bucatarieitaranesti, organizarea <strong>de</strong> festivaluri tematice, specifice zonelor geografice: al pastravului, alsarmalelor, al branzeturilor, al vinului, etc.Un exemplu <strong>de</strong> succes il constituie "Festivalul National al Pastravului" care are loc in comunaCiocanesti, ju<strong>de</strong>tul Suceava, in cadrul caruia sunt organizate activitati precum: coborarea cupluta, ocupatie traditionala in zona, dar si <strong>de</strong>monstratii <strong>de</strong> sport extrem, river rafting, tras cuarcul, concursuri <strong>de</strong> pescuit, gastronomie, dar si para<strong>de</strong> ale portului popular, a calaretilor, acarutei gospodarului.Un alt exemplu este Festivalul placintelor, organizat <strong>de</strong> ANTREC filiala Bacau în diferite zonerurale ale ju<strong>de</strong>tului, punand in valoare patrimoniul imaterial prin promovare expoziţională,competiţională şi scenică. Evenimentul imbina prezentarea gastronomica traditionalamoldoveneasca, a produselor ecologice si a artei mestesugaresti traditionale, cu spectacolefolclorice si para<strong>de</strong> ale portului popular.44
Exista asociatii (ANTREC-Asociatia Nationala a <strong>Turism</strong>ului Rural Ecologic si Cultural), caremiliteaza <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului rural romanesc, incurajarea conservarii ecologice sipastrarea culturii traditionale romanesti.ANTREC este membra din anul 1995 a Fe<strong>de</strong>ratiei Europene <strong>de</strong> <strong>Turism</strong> Rural, Eurogites. ObiectiveleANTREC sunt: acordarea <strong>de</strong> asistenta tehnica si consultanta in ve<strong>de</strong>rea omologarii si clasificariipensiunilor; constientizarea importantei marketingului in conceperea si valorificarea produselorturistice rurale; <strong>de</strong>sfasurarea <strong>de</strong> actiuni <strong>de</strong> formare si perfectionare <strong>pentru</strong> cei interesati <strong>de</strong> turismulrural (proprietari si lucratori in pensiuni);realizarea <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> promovare si organizarea <strong>de</strong> evenimente promotionale, prinintermediul carora sa se prezinte valoarea produselor turistice romanesti, atat pe piatainterna, cat si pe cea externa.Spre exemplificare, ANTREC filiala Neamt are 25 <strong>de</strong> membri asociati, cu un numar <strong>de</strong> aprox 400locuri <strong>de</strong> cazare in pensiuni clasificate la nivel <strong>de</strong> 2,3,4 margarete sau stele.Din informatiile furnizate <strong>de</strong> catre ANTREC filiala Neamt, se constata o crestere a turistilor cazatiin pensiunile membre ANTREC, <strong>de</strong> la 949 in anul 2004 la 1506 in anul 2006, cu mentiunea ca inanul 2005, inundatiile care au afectat regiunea au condus si la o sca<strong>de</strong>re a numarului <strong>de</strong> turisti.<strong>Turism</strong> <strong>de</strong> afaceri si evenimente<strong>Turism</strong>ul <strong>de</strong> afaceri este un domeniu prin excelenta dinamic la nivelul intregii lumi. In ultimii 15 -20 <strong>de</strong> ani, circulatia turistica mondiala are din ce in ce mai <strong>de</strong>s drept motivatie participarea lacongrese internationale, expozitii si targuri specializate, forumuri <strong>de</strong> afaceri, sesiuni <strong>de</strong> training siprograme <strong>de</strong> team building.<strong>Turism</strong>ul <strong>de</strong> afaceri este consi<strong>de</strong>rat principala sursa <strong>de</strong> venituri <strong>pentru</strong> industria hotelieraautohtona. In ultimii ani, o data cu intrarea pe piata romaneasca a marilor companii straine,numarul celor care vin in Romania in interes <strong>de</strong> afaceri a crescut consi<strong>de</strong>rabil.Se remarca faptul ca turismul <strong>de</strong> afaceri ramane cea mai solida ramura a industriei turismului dinRomania, semn ca, <strong>de</strong>ocamdata, cei mai multi dintre straini nu vin atrasi <strong>de</strong> frumusetile patriei, ci<strong>de</strong> profiturile pe care le-ar putea obtine din afacerile <strong>de</strong>rulate aici. Hotelurile, cursele aeriene <strong>de</strong>linie, agentiile <strong>de</strong> turism, toti pionii implicati in acest sector al economiei au simtit o crestere aacestui sector in ultima perioada.Pe termen lung, calitatea locatiilor, a serviciilor si a resurselor umane ce concura la reusitaoricarui eveniment vor putea genera revenirea participantilor in <strong>de</strong>stinatia respectiva, atat caturisti, cat si ca oameni <strong>de</strong> afaceri si poate chiar ca investitori pe piata locala.Din consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong>opotriva <strong>de</strong> natura pecuniara si promotionala, atragerea <strong>de</strong> evenimenteinternationale spre a fi gazduite si organizate in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> este o directie care ar finecesar a fi urmarita in preocuparile privind promovarea turismului si <strong>de</strong>zvoltarea parteneriatuluipublic-privat. Organizarea profesionista <strong>de</strong> reuniuni produce efecte reale si benefice atat <strong>pentru</strong>imaginea publica a regiunii, cat si <strong>pentru</strong> agentii economici locali implicati in procesul <strong>de</strong>organizare a evenimentelor. Rezultatele inseamna venituri, profit, grad sporit <strong>de</strong> ocupare siutilizare a infrastructurii <strong>de</strong> reuniuni si cazare, taxe si impozite incasate la bugetul <strong>de</strong> stat, locuri<strong>de</strong> munca, dar si un excelent capital <strong>de</strong> imagine.Impactul locatiei si al <strong>de</strong>stinatiei in genere, atat asupra beneficiarului cat si asupra participantilorare un rol <strong>de</strong>terminant atat imediat, cat si pe termen lung. Totodata, organizarea unui evenimentreprezinta o ocazie oportuna <strong>de</strong> a promova Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> ca <strong>de</strong>stinatie turistica. Participantii45
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180