sculptura si pictura <strong>de</strong> mare valoare artistica. In biserica se afla mormantul lui Costache Negri(1812-1876), mare carturar si revolutionar. Biserica Raducanu poseda si un bogat fond <strong>de</strong> carteveche. O parte din acest fond a fost preluat inca <strong>de</strong> pe la sfarsitul veacului al XIX-lea <strong>de</strong> BibliotecaAca<strong>de</strong>miei. Astazi, Biserica Raducanu mai pastreaza din impresionantul fond <strong>de</strong> carte veche <strong>de</strong>odinioar un numar <strong>de</strong> 53 carti vechi, din care 38 carti romanesti si 15 grecesti.Mănăstirea Bogdana sălăsluieşte Ansamblul Bisercii "Pogorârea Sf. Duh" şi "Sfânta Treime".Biserica mănăstirii a fost ctitorită <strong>de</strong> boierul Solomon Bârla<strong>de</strong>anu şi soţia sa, Ana, în 1670 şirefăcută în 1755. În 1959 a fost <strong>de</strong>sfiinţată, având pe rând urmatoarele <strong>de</strong>stinaţii: azil <strong>pentru</strong>bolnavi neuropsihic, tabăra <strong>pentru</strong> copii, <strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> cărţi vechi, complex muzeistic cu obiecte <strong>de</strong>artă veche bisericească. În 1990 lăcaşul îşi recapată statutul <strong>de</strong> mănăstire, fiind re<strong>de</strong>schisă la 6<strong>de</strong>cembrie 1992. Mănăstirea găzduieşte un <strong>de</strong>pozit-muzeu care cuprin<strong>de</strong> un patrimoniu <strong>de</strong> carteveche si arta medievala românească, iar icoanele pastrate aici datează din sec. XVIII – XIXIn ju<strong>de</strong>tul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita <strong>de</strong> Stefan Cel Mare in 1497 (cu imbinari <strong>de</strong>elemente gotice cu bizantine), Complexul manastiresc <strong>de</strong> calugarite Vorona, datand conformtraditiei din jurul anului 1600, cand, cativa calugari veniti din Rusia, construiesc aici o micabiserica din lemn, manastirea Cosula renumita <strong>pentru</strong> picturile in ulei din interior si cele dinexterior, Manastirea <strong>de</strong> calugari Gorovei cu biserica <strong>de</strong> lemn cu hramul „Sfantul Nicolae”construita intre 1740 si 1742 <strong>de</strong> 2 calugari <strong>de</strong> la manastirea Moldovita (jud. Suceava), schitul <strong>de</strong>calugari Sihastria Voronei, bisericile Sfantul Gheorghe si Uspenia dn Botosani dateaza din secolulal XVI-lea, fiind doua ctitorii domnesti datorateDoamnei Elena, sotia voevodului Petru Rares.In ju<strong>de</strong>tul Iasi: Manastirea Galata, ManastireaCetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia,Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana,Biserica Barnovschi, Manastirea Barnova, ManastireaPiatra Sfanta, Manastirea Hlincea, ManastireaDobrovat, Manastirea Hadambu.In ju<strong>de</strong>tul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscutasub numele „Inaltarea Domnului” ridicata in timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestitlacas <strong>de</strong> cultura, Manastirea Agapia a fost pictata in 1858 <strong>de</strong> Nicolae Grigorescu si cuprin<strong>de</strong> unmuzeu cu piese <strong>de</strong> arta religioasa din sec. XVI-XIX. Manastirea Varatec, construita in 1785 <strong>de</strong>maica Olimpiada, are traditia ca multe fete din familii boieresti s-au calugarit in acest lacas.Manastirea Secu adaposteste mormantul lui Nestor Ureche, iar manastirea Sihastria este o vechevatra <strong>de</strong> calugari isihasti. De asemenea, sunt cunoscute Schitul Sihla, biserica manastirii Horaita,cu o forma mai putin obisnuita, avand un acoperis ce contine opt turle si manastirea Bistrita, un<strong>de</strong>se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun. Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a ManastiriiTazlau se numara printre cele mai importante monumente ale ju<strong>de</strong>tului Neamt. Primul documentcare mentioneaza <strong>de</strong>spre aceasta manastire este datat din 30 oct. 1458. Biserica "Nasterea MaiciiDomnului" <strong>de</strong> la Tazlau este una dintre cele mai monumentale ctitorii ale lui Stefan cel Mare.In ju<strong>de</strong>tul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este unedificiu cu plan triconc, cu fata<strong>de</strong>le din piatra aparenta. Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavelcontine picturi interioare realizate <strong>de</strong> Gheorghe Tatarescu, iar Manastirea Moreni, la 10 kilometri<strong>de</strong> Vaslui, adaposteste moastele sfintilor Tarahie, Prov si Andronic, aduse <strong>de</strong> la Ierusalim in 1996;Manastirea Floresti, ctitorita in anul 1590, este unul dintre cele mai importante asezamintemonahale din ju<strong>de</strong>t si are hramul Sf. Ilie; Biserica <strong>de</strong> lemn <strong>de</strong> la Parvesti, comuna Costesti –ridicata in sec. al XVII-lea cu catapeteasma pictata in stil bizantin; Biserica Sf. Nicolae – Golgofta42
din Ivanesti – construita din stejar, pe temelie <strong>de</strong> piatra; Schitul <strong>de</strong> lemn Sf. Voievozi, dinMalinesti-Garceni, cu o turla zvelta si eleganta si aflandu-se intr-o zona care a cunoscut, dupa1999, un reviriment al vietii monahale, aici fiind ridicate multe lacasuri noi <strong>de</strong> cult.<strong>Turism</strong>ul ecumenic consta in pelerinajele credinciosilor la lacasurile <strong>de</strong> cult, consi<strong>de</strong>rate sfinte <strong>de</strong>diferite religii. In aceeasi masura, marile sarbatori <strong>de</strong> cult, hramurile manastirilor si bisericiloratrag, in perioada sarbatorilor religioase traditionale, un numar consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> pelerini.Potentialul turistic <strong>pentru</strong> aceasta forma <strong>de</strong> turism in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> este reprezentat <strong>de</strong>:• monumentele <strong>de</strong> cult care adapostesc ramasite pamantesti ale unor sfinti (mormantulSfintei Paraschiva la Iasi);• bunuri cultural – religioase, cum ar fi manastirile din <strong>Nord</strong>ul Moldovei si Bucovina;• <strong>de</strong>stinatiile religioase un<strong>de</strong> au loc manifestari religioase, cum ar fi: sarbatorile legate <strong>de</strong>Craciun, Paste in <strong>Nord</strong>ul Moldovei si Bucovina, etc.Cel mai important centru <strong>de</strong> pelerinaj din tara este Centrul <strong>de</strong> Pelerinaj Sf.Paraschiva din Iasi,care a organizat peste 354 <strong>de</strong> pelerinaje dintre care:• 31 <strong>de</strong> pelerinaje in strainatate;• 323 <strong>de</strong> pelerinaje in Romania, in special in regiunea Moldovei.<strong>Turism</strong>ul rural si agroturismul<strong>Turism</strong>ul rural este turismul practicat in mediul rural, ca factor economic <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locala,rezultand din serviciile prestate clientilor in ve<strong>de</strong>rea satisfacerii nevoilor acestora. Aceasta forma<strong>de</strong> turism este motivata <strong>de</strong> dorinta <strong>de</strong> intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale sipresupune se<strong>de</strong>rea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han,pensiune. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale alerespectivei zone sau gospodarii.<strong>Turism</strong>ul rural a capatat o <strong>de</strong>osebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Romania intrunesteconditii <strong>de</strong>osebite <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>sfasurarea acestei forme<strong>de</strong> turism. In general, asezarile rurale inca maipastreaza in buna masura datinile si obiceiurilestravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale<strong>de</strong> etnografie si artizanat. Zonele rurale ale regiuniidispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat sicu multiple variante <strong>de</strong> recreere si <strong>de</strong> un valorospotential cultural si istoric.In zona rurala a Regiunii <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> exista numeroasebiserici, manastiri (Varatec, Putna, Voronet, Agapia,Moldovita, Sucevita, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri si curti domnesti. Multe dintreaceste asezaminte <strong>de</strong> cult sunt unice in lume prin frumusetea lor.Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi,un<strong>de</strong> talentul si atractia catre frumos se materializeaza in a<strong>de</strong>varate opere <strong>de</strong> arta - ceramica,covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti.Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentiapublicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece sidansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri <strong>de</strong> arta plastica, <strong>de</strong> folclor, <strong>de</strong> datini si obiceiuri. Artapopulara, religia si obiceiurile crestine nealterate, posibilitatea <strong>de</strong> a se afla in mijlocul43
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180