Statiunea Oglinzi este situata la o distanta <strong>de</strong> 3 km nord <strong>de</strong> orasul Targu-Neamt, la o altitudine <strong>de</strong>480 m si apartine administrativ <strong>de</strong> orasul Targu Neamt inca din anul 1888. Statiunea se afla intr-omicro<strong>de</strong>presiune din sud-estul Culmii Plesului cunoscuta sub numele <strong>de</strong> Poiana Dascalitei.Analizele chimice efectuate in 1856 au aratat ca apele <strong>de</strong> aici sunt clorosodice <strong>de</strong> mareconcentratie.In statiunea Oglinzi se trateaza afectiuni reumatismale, <strong>de</strong>rmatologice, afectiuni ale aparatuluirespirator, sechele post-traumatice, nevroze astenice si se folosesc tratamente cumagnetodiaflux, ultrasunete, curenti diadinamici, bai cal<strong>de</strong> la cada, bai galvanice, impachetari cuparafina, masaj, gimnastica medicala.Statiunea Negulesti este situata in comuna Piatra Soimului, la o distanta <strong>de</strong> 10 km <strong>de</strong> orasulRoznov si 25 <strong>de</strong> km <strong>de</strong> municipiul Piatra Neamt. Asezata la o altitudine <strong>de</strong> circa 400 <strong>de</strong> m intr-ozona <strong>de</strong> un pitoresc si farmec aparte, cu <strong>de</strong>aluri si coline impadurite, la poalele CarpatilorOrientali, la contactul muntilor Gosmanului cu <strong>de</strong>presiunea Cracau-Bistrita, a atras inca <strong>de</strong> lasfarsitul secolului al XIX - lea iubitorii <strong>de</strong> natura. La 2 km in aval, in 1940 fortele <strong>de</strong>zlantuite alenaturii au binecuvantat zona cu un nou dar - un lac <strong>de</strong> baraj natural cu o suprafata <strong>de</strong> 3500 mp,Lacul Veselaru.In amonte, la 2 km se afla un izvor, insuficient cercetat, pe care localnicii il folosesc in vin<strong>de</strong>careabolilor <strong>de</strong> ochi. Proprietatile acestuia au fost apreciate <strong>de</strong> germanii si polonezii care au lucrat lafosta fabrica <strong>de</strong> sticla din Negulesti.Indicatii terapeutice ale apelor minerale din zona sunt <strong>pentru</strong> afectiuni reumatice cronice(spondilita cervico-dorso-lombara, coxartroze, gonartroze, artroze tibiotarsiene), neurologice aleaparatului locomotor (stari dupa acci<strong>de</strong>nte vasculare cerebrale, pareze spastice si flasce),reumatice cu mecanism autoimun (spondilita anchilopoetica) .Compozitia chimica a apelor minerale <strong>de</strong> Negulesti are un efect antiinflamator si antispastic inafectiunile pulmonare cronice - administrate sub forma <strong>de</strong> aerosoli.Multe din structurile <strong>de</strong> cazare ale acestor statiuni necesita reparatii majore sau chiar capitale,iar intre acestea se afla si statiuni balneare cu un mare potential turistic, in cazul ca ar functionala standar<strong>de</strong>le cerute <strong>de</strong> un turism mo<strong>de</strong>rn. Ele au suferit <strong>de</strong> pe urma lipsei <strong>de</strong> investitii din ultimii15 ani, fapt evi<strong>de</strong>ntiat si in evolutia circulatiei turistice. Astfel, daca circulatia turistica instatiunile balneare a cunoscut o evolutie ascen<strong>de</strong>nta, in<strong>de</strong>osebi in perioada anilor ’80, ea ainregistrat o sca<strong>de</strong>re substantiala in perioada anilor 1990 - 1995, continuand apoi cu o usoararedresare.Statiunile necesita mo<strong>de</strong>rnizarea si <strong>de</strong>zvoltarea retelei <strong>de</strong> scurgere a apei, a sistemului <strong>de</strong> livrare,imbunatatirea retelei <strong>de</strong> drumuri, drumurile <strong>de</strong> acces etc.O componenta <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importanta a structurilor <strong>de</strong> tratament constituie aparatura medicala,care, dupa cum se cunoaste, influenteaza in buna masura aprecierea turistilor asupra serviciilormedicale prestate in statiunile balneoclimaterice. Nefunctionarea multor aparate din cauzapieselor <strong>de</strong>fecte, a lipsei personalului calificat <strong>pentru</strong> repararea si intretinerea aparaturii conducepe <strong>de</strong> o parte la aglomerarea si <strong>de</strong>gradarea calitativa a tratamentelor, ca si la uzura permanenta aaparatelor in functiune, suprasolicitate <strong>de</strong> nevoia <strong>de</strong> a face fata cerintelor <strong>de</strong> moment.<strong>Turism</strong>ul balnear din Romania este si o forma <strong>de</strong> turism social. Tot sistemul balnear se bazeazainca pe ajutorul social. Societatile sunt preocupate <strong>de</strong> gasirea <strong>de</strong> alternative in cazul disparitieiacestei forme <strong>de</strong> turism. Aceasta forma <strong>de</strong> turism aduce o categorie specifica <strong>de</strong> turisti, care dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic nu sunt foarte profitabili.38
<strong>Turism</strong>ul balnear ca si alte forme <strong>de</strong> turism din Romania este marcat <strong>de</strong> sezonalitate, care arputea fi suplinita si prin <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> activitati turistice alternative – organizarea <strong>de</strong>evenimente, congrese sau sesiuni <strong>de</strong> instruire.O alta alternativa o constituie <strong>de</strong>zvoltarea agrementului balnear care trebuie <strong>de</strong>zvoltat in functie<strong>de</strong> cadrul geografic, profilul statiunii si grupele <strong>de</strong> varsta care frecventeaza statiunea.In statiunile <strong>de</strong>stinate turismului international, agrementul cuprin<strong>de</strong> urmatoarele: piscineacoperite, saune, terenuri <strong>de</strong> sport, spatii amenajate <strong>pentru</strong> picnic, bowling, carusele, partii <strong>de</strong>schi, partii <strong>pentru</strong> saniute, telescaun, jocuri mecanice, cinematografe, biblioteci, muzee,discoteci, sali <strong>de</strong> spectacole, parcuri, piste <strong>pentru</strong> atletism, teren cros, cazinouri.<strong>Turism</strong>ul culturalRegiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> beneficiaza <strong>de</strong> un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prinnumeroase monumente istorice, <strong>de</strong> arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si casememoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie,importante institutii culturale si <strong>de</strong> stiinta, personalitati locale.Printre avantajele <strong>de</strong>zvoltarii turismului cultural se numara in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> un anumit sezon si<strong>de</strong> calitatea infrastructurii (intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului).Dezavantajele sunt legate <strong>de</strong> faptul ca se adreseaza unui public avizat, cu inalt nivel <strong>de</strong> instructiesi cultura si este mai scump <strong>de</strong>cat turismul <strong>de</strong> agrement. <strong>Turism</strong>ul cultural reprezinta o formamo<strong>de</strong>rna <strong>de</strong> a petrece vacanta, o forma in plina expansiune. Astfel <strong>de</strong> vacante, cunoscute sub<strong>de</strong>numirea generica <strong>de</strong> “circuite, orase si cultura” <strong>de</strong>tin in tarile occi<strong>de</strong>ntale pon<strong>de</strong>ri importantein structura <strong>de</strong>stinatiilor <strong>de</strong> vacanta.Prin natura sa, turismul cultural interfereaza cu alte forme <strong>de</strong> turism, se intersecteaza cu cel <strong>de</strong>agrement si <strong>de</strong> afaceri.Evenimentele culturale reprezinta o forma mo<strong>de</strong>rna <strong>de</strong> turism, concretizandu-se in festivaluri,stagiuni, turnee, vernisaje, insuficient valorificata in prezent, dar cu un <strong>de</strong>osebit potential <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare. Pentru promovarea acesteia este necesara crearea unui baze <strong>de</strong> date cu informatii<strong>de</strong>spre toate evenimentele si perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare.Evenimente culturale importante se <strong>de</strong>sfasoara in localitatile natale ale marilor compozitori,scriitori sau <strong>de</strong> care se leaga cariera artistica a acestora.In acest context, poate fi mentionat Tescani, ju<strong>de</strong>tul Bacau, dat fiind faptul ca opera Oedip a fostcompusa la conacul Marucai Cantacuzino Rosetti din Tescani. Conacul <strong>de</strong> la Tescani a fost donat<strong>de</strong> Enescu statului roman cu conditia ca acesta sa construiasca aici un centru <strong>de</strong> cultura <strong>pentru</strong>artisti. In conacul din Tescani, statul roman a <strong>de</strong>schis in anii 80 un centru <strong>de</strong> creatie, aici au fostcompuse opere literare (Jurnalul <strong>de</strong> la Tescani <strong>de</strong> Andrei Plesu), are loc in fiecare an o tabara <strong>de</strong>pictura si una <strong>de</strong> filosofie. Centrul Cultural "Rosetti Tescanu - George Enescu”din Tescaniorganizeaza anual cateva evenimente culturale: Festivalul internaţional <strong>de</strong> muzică în aer liber„Enescu -Orfeul Moldav”, Festivalul şi Simpozionul Internaţional „George Enescu”, tabarainternationala <strong>de</strong> pictura infiintata acum 30 <strong>de</strong> ani. Centrul <strong>de</strong> Cultura Rosetti Tescanu „GeorgeEnescu” face parte din Asociatia Europeana „Les Rencontres” cu sediul la Paris, din AsociatiaInternationala RES ARTIS cu sediul la Amsterdam, din Reteaua Europeana <strong>de</strong> Resedinte <strong>pentru</strong>scriitori si traducatori cu sediul la Montpellier, sub egida Aca<strong>de</strong>miei Franceze.39
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180