plimbari in aer liber, jocuri sportive. Insula cuprin<strong>de</strong> un bazin <strong>de</strong> inot <strong>pentru</strong> copii, terase,restaurante, o discoteca, spatiu <strong>de</strong> joaca <strong>pentru</strong> copii, teren <strong>de</strong> tenis si volei, spatiu <strong>de</strong>stinat<strong>pentru</strong> organizare <strong>de</strong> spectacole si diverse evenimente culturale.In ju<strong>de</strong>tul Neamt se remarca Lacul <strong>de</strong> acumulare"Izvorul Muntelui", cunoscut si sub numele <strong>de</strong>"lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial(antropic) amenajat pe raurile interioare dinRomania. Situat pe cursul superior al rauluiBistrita, lacul s-a format ca urmare a construiriibarajului hidroenergetic cu acelasi nume.In anul 1993 celebrul J.Y. Cousteau, insotit <strong>de</strong> oparte din echipa sa, s-a aflat <strong>pentru</strong> cateva zile laStatiunea <strong>de</strong> Cercetari Biologice Potoci - Bicaz aUniversitatii "Al.I.Cuza", un<strong>de</strong> a efectuat cateva scufundari in lacul Bicaz (singurul loc din Moldovaun<strong>de</strong> se efectuau scufundari, promotorii fiind Ionel Miron si Constantin Mihai).Din portul amenajat in vecinatatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se potinchiria barci, hidro-biciclete. Pentru turisti exista <strong>de</strong> asemenea posibilitatea cazarii fie la motel,fie la casute.Potential <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului <strong>de</strong> afaceriRomania se gaseste in fata unei cresteri evi<strong>de</strong>nte a interesului oamenilor <strong>de</strong> afaceri straini sauromani privind investitiile in structurile hoteliere si centre <strong>de</strong> conferinte. Costurile sunt mai mici<strong>de</strong>cat in alte tari europene. Acest fapt se datoreaza mai ales nivelului <strong>de</strong> pret scazut al taxei <strong>de</strong>management, al serviciilor <strong>de</strong> traducere, al serviciilor tehnice si, uneori, al chiriei salilor. Pe <strong>de</strong>alta parte, exista diferente importante intre locatiile din Bucuresti si cele din tara, in ceea cepriveste costurile.La conditii <strong>de</strong> organizare similare, un eveniment poate fi planificat in unele locatii din provincie latrei sferturi sau chiar jumatate din costurile pe care le presupune organizarea sa in capitala.Specialistii consi<strong>de</strong>ra ca in prezent nu exista spatii <strong>de</strong> cazare suficiente <strong>pentru</strong> a face fataorganizarii tuturor evenimentelor <strong>de</strong> amploare <strong>pentru</strong> care exista solicitari. Pentru urmatorii anise asteapta construirea unui numar mare <strong>de</strong> hoteluri <strong>de</strong> trei, patru si cinci stele.Locatiile <strong>pentru</strong> aceasta forma <strong>de</strong> turism in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> sunt orasele resedinta <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>t, inspecial municipiul Iasi, dar si in statiuni, cum ar fi Vatra-Dornei si Slanic-Moldova.De asemenea, se remarca eforturile administratiei publice locale <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta infrastructura <strong>de</strong>afaceri:In cadrul Centrul expozitional Moldova Iasi sunt proiectate cinci sali <strong>de</strong> conferinta. Firmele avandca domenii <strong>de</strong> activitate organizarea <strong>de</strong> targuri si expozitii, servicii <strong>de</strong> marketing si servicii <strong>de</strong>relatii publice vor avea posibilitatea <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>zvolta in cadrul incubatorului <strong>de</strong> afaceri.Centrul <strong>de</strong> Afaceri si Expozitii Bacau va avea amenajate birouri <strong>pentru</strong> activitatile angajatilorpermanenti, birourile <strong>de</strong> consultanta <strong>pentru</strong> IMM-uri, dar si o sala <strong>de</strong> conferinte si seminarii28
tematice (<strong>de</strong> maxim 700 locuri) cu aranjamente multiple: tip amfiteatru (sala si prezidiu); tipmese rotun<strong>de</strong>; sala <strong>de</strong> sedinte. Suprafata <strong>de</strong> expozitie va fi organizata in doua module (care vorputea functiona in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt sau impreuna, in functie <strong>de</strong> solicitari). Primul pavilion se va intin<strong>de</strong>pe o suprafata <strong>de</strong> 4.264 mp, iar al doilea pe 6.076 mp.Centrul <strong>de</strong> afaceri Bucovina-Suceava este o cladire centralacare inclu<strong>de</strong> sala <strong>de</strong> expozitie, magazin, restaurant, sala <strong>de</strong>conferinte, birouri, 8 pavilioane <strong>pentru</strong> birouri, un centru <strong>de</strong>afaceri <strong>pentru</strong> centru <strong>de</strong> informare, birouri, sali <strong>de</strong>conferinte, o platforma <strong>pentru</strong> expozitii si alte evenimente,retea <strong>de</strong> canalizare, retea <strong>de</strong> apa potabila, precum sifacilitati privind accesul la acestea.Centrul <strong>de</strong> Afaceri Tutova Barlad ofera sase hale a cate doua module si trei nivele <strong>de</strong>stinatespatiilor expozitionale, birourilor sau altor activitati.INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTInfrastructura feroviaraReteaua <strong>de</strong> cai ferate se prezinta la un nivel comparabil cu media pe tara in ceea ce privestedotarea tehnica si lungimea tronsoanelor, dar conditiile geografice si <strong>de</strong> amplasament impununele restrictii <strong>de</strong> circulatie. Astfel, pon<strong>de</strong>rea retelei regionale <strong>de</strong> cai ferate in total retea caleferata la nivel national este <strong>de</strong> 15.02 % la sfarsitul anului 2007.Regiunea este traversata <strong>de</strong> doua din cele opt magistrale feroviare, care faciliteaza un accesdirect si relativ rapid catre 2 zone <strong>de</strong> potential turistic Iasi si Suceava, dar un acces indirect catrezona turistica a ju<strong>de</strong>tului Neamt.• Bucuresti – Bacau – Suceava – Siret spre Ucraina- magistrala 500;• Bucuresti - Iasi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600.Infrastructura rutieraRegiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> este strabatuta <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza:• Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct <strong>de</strong> control si trecere a frontierei) –drumul european E85;• Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 ClujNapoca-Ora<strong>de</strong>a;• Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574, care face legatura cu drumul internationalE70 Craiova – Vidin - Scopje;• Bucuresti - Barlad – Albita - Chisinau - drumul european E581, care strabate ju<strong>de</strong>tul Vaslui;• Roman -Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583).Un aspect important il constituie pon<strong>de</strong>rea drumurilor mo<strong>de</strong>rnizate in totalul drumurilorpublice din regiune, care la 31 <strong>de</strong>cembrie 2007 este <strong>de</strong> numai 26.1%. Daca la acest procent seadauga inca 21.0%, reprezentand pon<strong>de</strong>rea drumurilor cu imbracaminti usoare asfaltice la 31<strong>de</strong>cembrie 2007, rezulta ca aproximativ 47% din infrastructura rutiera a Regiunii <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> este substandardul minim acceptabil.Daca mai tinem cont ca, din totalul drumurilor mo<strong>de</strong>rnizate sau cu imbracaminti usoare,aproximativ jumatate sunt cu un pronuntat grad <strong>de</strong> uzura, cauzata <strong>de</strong> exploatarea intensiva a29
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87:
Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180