prilej <strong>de</strong> intalnire a ansamblurilor folclorice şi grupurilor vocal - instrumentale; formaţiilorcoreografice şi <strong>de</strong> obiceiuri tradiţionale, soliştii vocali, instrumentiştii şi rapsozii.In ju<strong>de</strong>tul Botosani, localitatea Vorona constituie un centru cu vechi traditii etno-folclorice.Turistii straini si romani pot colectiona produse turistice <strong>de</strong> arta populara care reflecta traditiilemostenite din batrani. <strong>Est</strong>e locul in care se poate admira portul popular local, pictura religioasa,sculptura in lemn, tesaturi traditionale, goblenuri, masti populare, impletituri <strong>de</strong> nuiele.Bogata viata etno-folclorica a localitatii se reflecta in numeroase manifestari <strong>de</strong> acest genorganizate pe plan local, national si international la care participa ansamblul artistic “Codruletul”al Grupului Scolar Vorona. Aici se organizeaza Festivalul cantecului si portului popular “Mostenitedin batrani”, Festivalul folcloric “Serbarile padurii”, Tabara interju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> creatie plastica“Un penel <strong>pentru</strong> credinta”.Localitatea Tudora este un centru etnografic cu elemente <strong>de</strong> arta populara, traditii si obiceiuribine pastrate, are o renumita echipa <strong>de</strong> dansuri populare. Manifestarile cultural artisticeorganizate in aceasta localitate sunt: Festivalul <strong>de</strong> folclor “Holda <strong>de</strong> aur” (luna iunie) si Festivaluldatinilor si obiceiurilor <strong>de</strong> iarna.Comuna Stefanesti in ju<strong>de</strong>tul Botosani este centru <strong>de</strong> ceramica neagra pastratoare a traditiilormestesugaresti populare.In ju<strong>de</strong>tul Neamt este situat muzeul „Neculai Popa”, dinsatul Tirpesti, care adaposteste colectiile: etnografica,arheologica, numismatica, arta religioasa, arta naiva,precum si curtea bogata in sculpturi in piatra si lemn,galeria <strong>de</strong> arta, etc.Casa muzeu Vasile Gaman din satul Lunca, comunaVanatori, ju<strong>de</strong>tul Neamt, cuprin<strong>de</strong> exponate numeroase sidiverse: picturi in lemn, manuscrise vechi, unelte <strong>pentru</strong>agricultura, <strong>pentru</strong> ocupatii casnice, costume populare,exponate din ceramica. Arta prelucrarii lemnului este complet reprezentata prin atelierul,uneltele <strong>de</strong> prelucrare a lemnului, daltile <strong>pentru</strong> sculptat lemnul, obiectele <strong>de</strong> uz casnicconfectionate din lemn.Zona etnografica Neamt, remarcabila prin frumusete, valoare si autenticitatea produselor <strong>de</strong> artapopulara mestesugareasca este reprezentata prin Asociatia <strong>de</strong> arta populara mestesugareascaNemteanca din Tg Neamt. La Asociatia Nemteanca pot fi admirate produse ca: port popular <strong>pentru</strong>barbati, port popular <strong>pentru</strong> femei, stergare si fete <strong>de</strong> masa, obiecte casnice din lemn, obiecte<strong>de</strong>corative din lemn sculptat, goblenuri, masti, bro<strong>de</strong>rii, cusaturi, scoarte, carpete si laicere.In ju<strong>de</strong>tul Suceava se remarca traditia in olarit, stravechi mestesug, practicat pe acestemeleaguri din cele mai vechi timpuri, a carui vechime este argumentata <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperirilearheologice din zona, acum este continuat <strong>de</strong> renumitii mesteri olari <strong>de</strong> la Radauti (Florin siMarcel Colibaba) si <strong>de</strong> mesterii olari <strong>de</strong> la Marginea, care sunt renumiti prin ceramica neagra sicea rosie utilitara (familiile Magopat si Pascaniuc). Vasele <strong>de</strong> Radauti se disting prin fondul alb cu<strong>de</strong>sene cu maro, ver<strong>de</strong>, galben sau fondul rosu sau ver<strong>de</strong> cu <strong>de</strong>sene geometrice sau floralestilizate, cu alb, ver<strong>de</strong>, maro, caramiziu.26
Centrul <strong>de</strong> ceramica neagra <strong>de</strong> la Marginea este renumit in intreaga tara; din mainile olarilor, lutulprin<strong>de</strong> viata in forme stravechi cu <strong>de</strong>numiri specifice: ulcioare, strachini, oale <strong>de</strong> sarmale, oale cumanusa, cani <strong>de</strong> mosi, dar si forme mai noi: vaze <strong>de</strong> diferite marimi, platouri, aplice etc. Decorulacestora este realizat prin impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe vasul uscat,<strong>de</strong>corul fiind subordonat formei vasului.Fondul etnografic si folcloric al ju<strong>de</strong>tului Suceava pune in evi<strong>de</strong>nta talentul si sensibilitatea <strong>pentru</strong>frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evi<strong>de</strong>nta in Tara Dornelorun<strong>de</strong> se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic,lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea mo<strong>de</strong>lelor si imbinareaculorilor. Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sunt: Marginea (la 10km <strong>de</strong> Radauti) renumit centru <strong>de</strong> ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata <strong>de</strong> lageto-daci si care dove<strong>de</strong>ste continuitatea populatiei autohtone in regiune, Dorna, cu arhitecturaspecific bucovineana cu frumoase <strong>de</strong>coratii exterioare, avand motive florale sau geometrice,Ciocanesti (la 22 km <strong>de</strong> la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, unimportant centru ceramic, Vama (confectionarea cojoacelor, pieptarelor), Fundu Moldovei (centru<strong>de</strong> constructie a instrumentelor populare si <strong>de</strong> prelucrare artistica a lemnului), Carlibaba (portpopular si tesaturi <strong>de</strong> interior), Arbore (scoarte si stergare).Potential <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului <strong>de</strong> agrementInfrastructura <strong>de</strong> agrement este vitala in contextul <strong>de</strong>zvoltarii turismului in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong>,calitatea acesteia influentand, in buna masura, durata <strong>de</strong> se<strong>de</strong>re a turistilor. In acest context seremarca eforturile autoritatilor locale din Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> <strong>de</strong> a initia si <strong>de</strong>zvolta proiecte<strong>de</strong>dicate acestui scop: Dezvoltarea si mo<strong>de</strong>rnizarea bazei <strong>de</strong> agrement din Piatra Neamt Partia <strong>de</strong> schi si telegondola din Piatra-Neamt Dezvoltarea si mo<strong>de</strong>rnizarea zonei <strong>de</strong> agrement Parc Magura – Tg. Ocna Partia <strong>de</strong> schi Gura Humorului Refacerea si <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>pentru</strong> turism in parcul balnear Vatra DorneiIn ju<strong>de</strong>tul Bacau se remarca Lacurile Bacau I si II, Garleni, Racova, care sunt amenajate <strong>pentru</strong>pescuit si agrement, constituind un important punct <strong>de</strong> interes turistic.Lacul Bălătău (altitudinea 530 m) este lac <strong>de</strong> baraj natural, monument al naturii, apărut în anul1883 datorită alunecărilor <strong>de</strong> teren <strong>de</strong> pe versantul drept al pîrîului Izvorul Negru, în punctul“Rupturile <strong>de</strong> la Focul lui Ivan". S-a produs o alunecare bruscă, precedată <strong>de</strong> o în<strong>de</strong>lungatăcirculaţie subterană, o masă <strong>de</strong> roci <strong>de</strong> 30—40 m grosime alunecînd pe un strat argilos foarteînclinat (30°) şi provocînd bararea văi şi a pîrîului. Cauza finală au constituit-o puternicele şiprelungitele ploi din timpul verii. Astfel s-a format un lac <strong>de</strong> baraj natural, în ţară existand doar12 asemenea lacuri, lung <strong>de</strong> 1 km, o suprafaţă <strong>de</strong> aproximativ 12 ha şi un volum <strong>de</strong> apă <strong>de</strong>aproape 500.000 m 3 . Lacul Bălătău este mai tanăr <strong>de</strong>cît cunoscutul lac <strong>de</strong> acelaşi tip, Lacul Roşu,format în anul 1837. Cu timpul, ca urmare a unui accentuat proces <strong>de</strong> colmatare, suprafaţa şiadîncimea lacului s-au redus; în prezent are 4,5 ha (370 m lungime şi 120 m lăţime maximă) şipuţin peste 3 m adîncime maximă. Timp <strong>de</strong> peste trei <strong>de</strong>cenii, lacul a fost păstrăvărie naturală,dar cleanul, introdus după anul 1921, s-a <strong>de</strong>zvoltat foarte mult şi a eliminat păstrăvul. În prezenteste foarte frecventat <strong>de</strong> pescari, în special la sfîrşit <strong>de</strong> săptămînă,In municipiul Bacau, Insula <strong>de</strong> Agrement <strong>de</strong> pe raul Bistrita, ofera nu numai bacauanilor ci sioricarui turist, posibilitatea <strong>de</strong> a face plaja, un gratar, plimbari cu barca, jocuri <strong>pentru</strong> copii,27
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77:
Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87:
Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180