Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

More documents

Recommendations

Info

prilej de intalnire a ansamblurilor folclorice şi grupurilor vocal - instrumentale; formaţiilorcoreografice şi de obiceiuri tradiţionale, soliştii vocali, instrumentiştii şi rapsozii.In judetul Botosani, localitatea Vorona constituie un centru cu vechi traditii etno-folclorice.Turistii straini si romani pot colectiona produse turistice de arta populara care reflecta traditiilemostenite din batrani. Este locul in care se poate admira portul popular local, pictura religioasa,sculptura in lemn, tesaturi traditionale, goblenuri, masti populare, impletituri de nuiele.Bogata viata etno-folclorica a localitatii se reflecta in numeroase manifestari de acest genorganizate pe plan local, national si international la care participa ansamblul artistic “Codruletul”al Grupului Scolar Vorona. Aici se organizeaza Festivalul cantecului si portului popular “Mostenitedin batrani”, Festivalul folcloric “Serbarile padurii”, Tabara interjudeteana de creatie plastica“Un penel pentru credinta”.Localitatea Tudora este un centru etnografic cu elemente de arta populara, traditii si obiceiuribine pastrate, are o renumita echipa de dansuri populare. Manifestarile cultural artisticeorganizate in aceasta localitate sunt: Festivalul de folclor “Holda de aur” (luna iunie) si Festivaluldatinilor si obiceiurilor de iarna.Comuna Stefanesti in judetul Botosani este centru de ceramica neagra pastratoare a traditiilormestesugaresti populare.In judetul Neamt este situat muzeul „Neculai Popa”, dinsatul Tirpesti, care adaposteste colectiile: etnografica,arheologica, numismatica, arta religioasa, arta naiva,precum si curtea bogata in sculpturi in piatra si lemn,galeria de arta, etc.Casa muzeu Vasile Gaman din satul Lunca, comunaVanatori, judetul Neamt, cuprinde exponate numeroase sidiverse: picturi in lemn, manuscrise vechi, unelte pentruagricultura, pentru ocupatii casnice, costume populare,exponate din ceramica. Arta prelucrarii lemnului este complet reprezentata prin atelierul,uneltele de prelucrare a lemnului, daltile pentru sculptat lemnul, obiectele de uz casnicconfectionate din lemn.Zona etnografica Neamt, remarcabila prin frumusete, valoare si autenticitatea produselor de artapopulara mestesugareasca este reprezentata prin Asociatia de arta populara mestesugareascaNemteanca din Tg Neamt. La Asociatia Nemteanca pot fi admirate produse ca: port popular pentrubarbati, port popular pentru femei, stergare si fete de masa, obiecte casnice din lemn, obiectedecorative din lemn sculptat, goblenuri, masti, broderii, cusaturi, scoarte, carpete si laicere.In judetul Suceava se remarca traditia in olarit, stravechi mestesug, practicat pe acestemeleaguri din cele mai vechi timpuri, a carui vechime este argumentata de descoperirilearheologice din zona, acum este continuat de renumitii mesteri olari de la Radauti (Florin siMarcel Colibaba) si de mesterii olari de la Marginea, care sunt renumiti prin ceramica neagra sicea rosie utilitara (familiile Magopat si Pascaniuc). Vasele de Radauti se disting prin fondul alb cudesene cu maro, verde, galben sau fondul rosu sau verde cu desene geometrice sau floralestilizate, cu alb, verde, maro, caramiziu.26
Centrul de ceramica neagra de la Marginea este renumit in intreaga tara; din mainile olarilor, lutulprinde viata in forme stravechi cu denumiri specifice: ulcioare, strachini, oale de sarmale, oale cumanusa, cani de mosi, dar si forme mai noi: vaze de diferite marimi, platouri, aplice etc. Decorulacestora este realizat prin impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe vasul uscat,decorul fiind subordonat formei vasului.Fondul etnografic si folcloric al judetului Suceava pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentrufrumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta in Tara Dornelorunde se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic,lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea modelelor si imbinareaculorilor. Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10km de Radauti) renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de lageto-daci si care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune, Dorna, cu arhitecturaspecific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice,Ciocanesti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, unimportant centru ceramic, Vama (confectionarea cojoacelor, pieptarelor), Fundu Moldovei (centrude constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului), Carlibaba (portpopular si tesaturi de interior), Arbore (scoarte si stergare).Potential pentru dezvoltarea turismului de agrementInfrastructura de agrement este vitala in contextul dezvoltarii turismului in Regiunea Nord-Est,calitatea acesteia influentand, in buna masura, durata de sedere a turistilor. In acest context seremarca eforturile autoritatilor locale din Regiunea Nord Est de a initia si dezvolta proiectededicate acestui scop: Dezvoltarea si modernizarea bazei de agrement din Piatra Neamt Partia de schi si telegondola din Piatra-Neamt Dezvoltarea si modernizarea zonei de agrement Parc Magura – Tg. Ocna Partia de schi Gura Humorului Refacerea si dezvoltarea infrastructurii pentru turism in parcul balnear Vatra DorneiIn judetul Bacau se remarca Lacurile Bacau I si II, Garleni, Racova, care sunt amenajate pentrupescuit si agrement, constituind un important punct de interes turistic.Lacul Bălătău (altitudinea 530 m) este lac de baraj natural, monument al naturii, apărut în anul1883 datorită alunecărilor de teren de pe versantul drept al pîrîului Izvorul Negru, în punctul“Rupturile de la Focul lui Ivan". S-a produs o alunecare bruscă, precedată de o îndelungatăcirculaţie subterană, o masă de roci de 30—40 m grosime alunecînd pe un strat argilos foarteînclinat (30°) şi provocînd bararea văi şi a pîrîului. Cauza finală au constituit-o puternicele şiprelungitele ploi din timpul verii. Astfel s-a format un lac de baraj natural, în ţară existand doar12 asemenea lacuri, lung de 1 km, o suprafaţă de aproximativ 12 ha şi un volum de apă deaproape 500.000 m 3 . Lacul Bălătău este mai tanăr decît cunoscutul lac de acelaşi tip, Lacul Roşu,format în anul 1837. Cu timpul, ca urmare a unui accentuat proces de colmatare, suprafaţa şiadîncimea lacului s-au redus; în prezent are 4,5 ha (370 m lungime şi 120 m lăţime maximă) şipuţin peste 3 m adîncime maximă. Timp de peste trei decenii, lacul a fost păstrăvărie naturală,dar cleanul, introdus după anul 1921, s-a dezvoltat foarte mult şi a eliminat păstrăvul. În prezenteste foarte frecventat de pescari, în special la sfîrşit de săptămînă,In municipiul Bacau, Insula de Agrement de pe raul Bistrita, ofera nu numai bacauanilor ci sioricarui turist, posibilitatea de a face plaja, un gratar, plimbari cu barca, jocuri pentru copii,27
Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
Page 22 and 23: principale - agricultura, viticultu
Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
Page 76 and 77:
Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
Page 180:
180
show all

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?