principale - agricultura, viticultura si cresterea animalelor, si secundare - pescuitul, vanatoarea,albinaritul, precum si instalatii taranesti, interioare traditionale, olaritul, prelucrarea lemnului,colectii <strong>de</strong> masti, scoarte si costume populare.Casa "V.Pogor" este sediul muzeului ce are ca obiect literatura romana mo<strong>de</strong>rna si contemporanadar cu preca<strong>de</strong>re perioada marilor clasici, a societatii literare "Junimea". Cladirea a fostconstruita in 1850 <strong>de</strong> catre vornicul Vasile Pogor, impreuna cu sotia sa Zoe. Aceasta data esteatestata printr-o piatra hexagonala gasita, dupa sapaturile efectuate in ve<strong>de</strong>rea restaurarii, pecare se afla inscriptia, cu caractere chirilice: "V.Pogor 1850 si sotia sa Zoe". Imobilul are un bogatsi lung istoric legat <strong>de</strong> viata culturala a Iasului fiind loc <strong>de</strong> intalnire <strong>pentru</strong> intelectualitateaorasului, sediul Societatii Literare Junimea (1863) si al Revistei "Convorbiri literare" (1867).Dintre numele <strong>de</strong> rasunet care au frecventat cercul junimist amintim mai intai pe cei cinciintemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi MihaiEminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N.Gane s.a.Muzeul Mihai Eminescu este compus din trei sali: doua la parter, Sala <strong>de</strong>stinului si Sala <strong>de</strong> arta, siuna la etaj, Sala prieteniei. Colectia <strong>de</strong> carte cuprin<strong>de</strong> editii ale creatiei eminesciene <strong>de</strong> la primaeditie (1884) pana la editiile recente, studii monografice privind viata poetului, exegeze critice sitraduceri ale poeziei lui Eminescu in limbii straine. Piesele importante din aceasta colectie sunt:Mihai Eminescu - Poesii, Ed. Socec, Bucuresti, 1884; Mihai Eminescu - Poems (poezii in limbaengleza), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu - Augsewahlte Gedichte (poezii in limba germana),Timisoara, 1932; Mihai Eminescu - Poesies (in limba franceza), Bucuresti, 1931.Colectia <strong>de</strong> fotografii Eminescu, cuprin<strong>de</strong> originale si fotocopii ale tuturor fotografiilor legate <strong>de</strong>viata si activitatea lui Eminescu. Piesele importante sunt: Foto M. Eminescu, 1884, Iasi, Foto -Nestor Heck. Colectia <strong>de</strong> arta cuprin<strong>de</strong> pictura, grafica si sculptura cu referire la Eminescu sicreatia sa. Piesele importante sunt: colectia <strong>de</strong> grafica inspirata <strong>de</strong> creatia eminesciana, 25bucati, autori: Ligia Macovei, Done Stan, C. Baciu si altii; M. Eminescu, bust (bronz), R.P. Hette,1935 si un pian, marca Fr. Ehrbar, Viena 1873, care a apartinut Aglaei - Drogli Eminovici, sorapoetului.Alaturi <strong>de</strong> alte prioritati culturale emanate din vechea capitala a Moldovei un loc <strong>de</strong>osebit il ocupasi infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei Gradini Botanice din Romania, <strong>de</strong> catre medicul sinaturalistul Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop si om <strong>de</strong> cultura. Amplasata pe un terencumparat din fonduri proprii in apropiere <strong>de</strong> Rapa Galbena, avea sa fie <strong>pentru</strong> multi ani unimportant centru cultural <strong>pentru</strong> tineretul studios din Iasi care avea posibilitatea <strong>de</strong> a studiabotanica pe material viu, dar si un mijloc <strong>de</strong> instructie si educatie <strong>pentru</strong> toti iubitorii naturii.In 1873, Societatea <strong>de</strong> Medici si Naturalisti din Iasi infiinteaza o a doua gradina botanica, inapropiere <strong>de</strong> cea veche. Sarcina <strong>de</strong> organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brandza, iarmajoritatea plantelor au fost donate <strong>de</strong> catre Anastasie Fatu. Unele dintre plantele cultivateatunci mai exista si astazi, in curtea Muzeului <strong>de</strong> Istorie Naturala.In 1870, Universitatea "Al.I. Cuza" hotaraste sa construiasca ea insasi o gradina botanica, in spatiulactual al Institutului <strong>de</strong> Medicina si Farmacie, care este extinsa in 1876. Dar, <strong>pentru</strong> ca nici acumaceasta nu corespun<strong>de</strong>a standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> invatamant, se planifica crearea uneia in spatelePalatului Culturii, care insa nu este finalizata din lipsa <strong>de</strong> fonduri, iar ulterior din pricina PrimuluiRazboi Mondial.Astfel, in 1921, profesorul Al. Popovici infiinteaza o gradina botanica noua in spatele cladiriiUniversitatii noi, un<strong>de</strong> construieste si mici sere, folosite <strong>pentru</strong> cresterea plantelor tropicale.Aceasta locatie se pastreaza <strong>pentru</strong> mai bine <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong> ani, pana in 1963. In acest an se hotarastemutarea gradinii in spatiul actual, pe Dealul Copoului, <strong>pentru</strong> ca aceasta sa satisfaca cerintele <strong>de</strong>invatamant. Astazi, Gradina Botanica din Iasi acopera o suprafata <strong>de</strong> aproximativ 100 <strong>de</strong> hectare.22
Sectorul Sere cuprin<strong>de</strong> 12 compartimente fiecare avand specificul ei: plante mediteraneene,tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice, etc.), numeroase flori ornamentale(azalee, camelii, crizanteme, orhi<strong>de</strong>e, etc.) si o colectie <strong>de</strong> cicadaceae (fosile vii).Sectorul Ornamental are o suprafata <strong>de</strong> 4,5 hectare si contine 2200 <strong>de</strong> taxoni in exemplare unicesau grupati in colectii, in numar <strong>de</strong> 25. Acesta dispune <strong>de</strong> o gama variata <strong>de</strong> plante <strong>de</strong>corative,ierboase si lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent.Sectorul Rozariu insumeaza 800 <strong>de</strong> soiuri <strong>de</strong> trandafiri nobili.Ju<strong>de</strong>tul NeamtMuzeul <strong>de</strong> Istorie - infiintat in 1934 <strong>de</strong> preotul Constantin Matasa . Detine importante colectiiarheologice neolitice (Cultura Cucuteni), din epoca bronzului si geto-dacice.Muzeul <strong>de</strong> arta eneolitica Cucuteni - Cladirea a fost ridicata <strong>de</strong> constructorul Carol Zane siornamentata <strong>de</strong> sculptorul Vincenzo Puschiasis. Cultura Cucuteni a aparut la cumpana dintremileniile V si IV i.e.n., a evoluat timp <strong>de</strong> o mie <strong>de</strong> ani si s-a extins treptat din sud estulTransilvaniei si vestul Moldovei pana la Nistru, ocupand cea mai mare parte a Moldovei centrale.Cercetatorii sunt <strong>de</strong> acord ca ea reprezinta cea mai stralucita manifestare preistorica a Europei.Muzeul <strong>de</strong> Arta - organizat in 1980. Detine colectii <strong>de</strong> pictura, grafica, sculptura si tapiseriesemnate <strong>de</strong> artisti plastici locali sau <strong>de</strong> renume national: Ion Tuculescu, Nicolae Tonitza, CorneliuBaba, Lascar Vorel, Victor Brauner, Iulia Halaucescu etc.Muzeul <strong>de</strong> Etnografie - infiintat in 1980. Detine colectii <strong>de</strong> costume populare, unelte artizanale,instalatii taranesti traditionale, prezentand aspecte ale vietii taranilor <strong>de</strong> pe Valea Bistritei.Muzeul memorial "Ion Creanga" a fost organizat din 1954 in casa in care s-a nascut si a copilaritscriitorul, construita probabil in 1830 <strong>de</strong> catre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor;ambient si unelte traditionale, expozitie cu documente <strong>de</strong> arhiva, scrisori, fotocopii alemanuscriselor, fotografii, operele scriitorului. Sub acoperisul larg <strong>de</strong> dranita, peretii durati dinbarne groase, peste care s-a asternut un strat <strong>de</strong> lutuiala, <strong>de</strong>limiteaza o singura incapere cuferestre inguste si o tinda un<strong>de</strong> abia puteai sa te invarti. Intrarea scunda este adapostita <strong>de</strong> ploilerepezi printr-o prispa lata <strong>de</strong> cateva palme, iar in spatele casei un acoperamant <strong>de</strong> scanduri cupanta repe<strong>de</strong> protejeaza mai multe obiecte gospodaresti si unelte agricole cu certa valoareetnografica. Exponatele prezentate sunt caracterizate <strong>de</strong> simplitatea, bunul simt si mo<strong>de</strong>stiaproprie taranului moldovean, generand un puternic sentiment <strong>de</strong> piosenie, nu numai <strong>pentru</strong> ceeace reprezinta ele fata <strong>de</strong> amintirea lui Ion Creanga, ci <strong>pentru</strong> ca ele sunt marturii autentice aletraditiei populare a locuitorilor din aceasta parte a tarii.Muzeul memorial "Calistrat Hogas" a fost amenajat in 1969 in casa in care a locuit scriitorul(construita in sec. al XIX-lea). Cuprin<strong>de</strong> documente <strong>de</strong> familie, manuscrise, mobila originala,obiecte personale ale scriitorului.Casa memoriala a istoricului „Dumitru Almas” situata in comuna Negresti, este relativ bineconservata si surprin<strong>de</strong> faptul ca seamana foarte bine cu casa lui Creanga, ceea ce ne face sacre<strong>de</strong>m ca exista o tipologie a locuintei romanesti rurale din secolul al XIX-lea. Dincolo <strong>de</strong> faptulca a apartinut parintilor lui Dumitru Almas, este o casa valoroasa, <strong>de</strong> patrimoniu, prin ceea ceinseamna ea insasi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re arhitectural.23
- Page 1 and 2: Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4: • Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6: SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8: ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10: izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12: din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14: Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16: Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19: Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21: Centrul International de Cultura si
- Page 24 and 25: Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27: prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29: plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31: cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32: 20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37: Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39: Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41: Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43: sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45: evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47: profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49: I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51: Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53: Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73:
• Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75:
SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77:
Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87:
Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117:
Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119:
veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121:
Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123:
Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125:
arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127:
"Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129:
Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131:
De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133:
Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135:
In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137:
Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139:
Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141:
Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143:
Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180