Piatra-NeamtMuzeul <strong>de</strong> Arta Eneolitica din Piatra NeamtMuzeul este unic in Europa , fiind unul din cele mai importante muzee din Romania.El a fost <strong>de</strong>schis in iunie 2005 si <strong>de</strong>tine cea mai variata si bogata colectie Precucuteni-Cucuteni.Cladirea a fost ridicata in anii 1928-1930 <strong>de</strong> constructorul Carol Zani si ornamentata <strong>de</strong> sculptorulVincenzo Puschiasis. Muzeul prezinta in jur <strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> piese din cadrul Culturilor Precucuteni -Cucuteni incluse in categoria "tezaur" a patrimoniului cultural nationalRuinele cetatii geto-dacice <strong>de</strong> la Batca Doamnei Piatra NeamtSituata la 4 km sud-vest <strong>de</strong> oras. Primele elemente <strong>de</strong> cultura materiala apartin epocii neolitice(faza Cucuteni), peste care se afla un nivel <strong>de</strong> locuinte din epoca bronzului si apoi stratul dacogetic.Perioada <strong>de</strong> maxima <strong>de</strong>zvoltare a fost intre sec. I i.e.n. si I e.n.Monument istoric accesibildoar arheologic.Alte muzee din regiune care gazduiesc exponate Cucuteni• Muzeul <strong>de</strong> Istorie Suceava• Muzeul <strong>de</strong> Istorie Botosani - Exponatele muzeului contin vase cucuteniene (Trusesti,Draguseni)• Complexul muzeal "Iulian Antonescu", Bacau• Muzeul Ju<strong>de</strong>tean "Stefan cel Mare", VasluiEcotur Neamt - BacauPiatra-Neamt – Bicaz - Poiana Largului – Tg. Neamt - Roman – Bacau – Slanic MoldovaPiatra-Neamt Rezervatia paleontologica Cozla-Pietricica-Cernegura - Muntii Cozla (679 m), Pietricica(530 m) si Cernegura (852 m) strajuiesc orasul Piatra Neamt la nord, est si, respectiv, sud,reprezentand ultima treapta a Carpatilor la zona <strong>de</strong> contact cu Subcarpatii. Formarea loreste legata <strong>de</strong> existenta pe aceste locuri cu 60 milioane <strong>de</strong> ani in urma a unei mari. Inrocile din care sunt alcatuiti (marne, gresii, sisturi disodilice) s-au <strong>de</strong>scoperit numeroasefosile <strong>de</strong> pesti si scoici, care pot fi vazute la Muzeul <strong>de</strong> Stiinte Naturale din Piatra Neamt.Pe Muntele Cozla, plecand <strong>de</strong> la locul numit "Trei coline" (statia <strong>de</strong> sus a telegondolei) la ojumatate <strong>de</strong> ora <strong>de</strong> mers spre NV pe culme, printr-o padure <strong>de</strong> fag, se poate ajunge lamonumentul natural numit "Trei caldari" (sau "Caldarile uriasilor" potrivit legen<strong>de</strong>i). <strong>Est</strong>evorba <strong>de</strong> trei marmite <strong>de</strong> eroziune formate intr-un monolit <strong>de</strong> gresie datorita erodariiexercitate <strong>de</strong> vant sau <strong>de</strong> ape. Lacul Cuej<strong>de</strong>l (12 ha – intreaga zona protejata 114 ha) este alungit in lungul vaii principale,iar la confluenta principalilor tributari, paraurile Cuej<strong>de</strong>l si Glodu, se ramifica pe cele douavai, cu extin<strong>de</strong>rea mai mare pe valea principala. <strong>Est</strong>e, dupa Lacul Rosu, cel <strong>de</strong>-al doilea lac<strong>de</strong> baraj natural din acest bazin hidrografic.Bicaz Cheile Bicazului Rezervatie geologica si peisagistica, care se intin<strong>de</strong> in Masivul Hasmas pe odistanta <strong>de</strong> 10 km <strong>de</strong>-a lungul Vaii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sud-vest<strong>de</strong> orasul Bicaz. Altitudinea este cuprinsa intre 670 si 1792 m. Cheile Sugaului Rezervatie geologica aflata la capatul sudic al Masivului Munticelu, cu 350m inainte <strong>de</strong> confluenta Sugaului cu Bicazul, pe raza comunei Bicaz-Chei. Are o suprafata<strong>de</strong> 90 ha. Demn <strong>de</strong> observat in salbaticia acestui fenomen carstic este microrelieful166
caracteristic format prin erozoiunea calcarelor. Pestera Munticelu (Ghiocelu) <strong>Est</strong>e situata pe versantul stang al Vaii Bicazului, in MasivulSurduc-Munticelu (la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas), pe raza comunei BicazuAr<strong>de</strong>lean. Descoperita in 1973, pestera reprezinta o veche cale subterana a apelor ce sepier<strong>de</strong>au din albia paraului Sugau la traversarea cheilor sapate <strong>de</strong> acesta in calcarelecretacice. Desi are o doar o lungime <strong>de</strong> 120 m, este bogat si variat concretionata, tavanulfiind acoperit in intregime cu stalactite tubulare sau conice, iar planseul prezintanumeroase stalagmite si coloane. Pestera Tosorog <strong>Est</strong>e situata in NE Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 km SE <strong>de</strong>Orasul Bicaz, pe teritoriul comunei Bicazu Ar<strong>de</strong>lean. Aflata la 965 m altitudine, pestera s-a<strong>de</strong>zvoltat in conglomerate cretacice si are aspectul unui labirint subteran. Prin eroziune sidizolvare fisurile si golurile au fost largite treptat formandu-se "incaperi", iar prinprecipitare chimica au luat nastere formatiuni concretionare. In prezent pestera esteinactiva, iar vizitarea ei se poate face numai pe anumite trasee din cauza posibilelorprabusiri si a dificultatilor intampinate in parcurgerea unor avenuri, tuneluri si galerii. Lacul <strong>de</strong> acumulare Bicaz - Situat la poalele Ceahlaului, este un lac <strong>de</strong> acumulare care s-aformat pe raul Bistrita, in spatele barajului <strong>de</strong> la Bicaz, construit intre anii 1950-1960 <strong>de</strong>catre ing. Dimitrie Leonida. Are o suprafata maxima <strong>de</strong> 32,6 kmp si o adancime maxima <strong>de</strong>96 m. In apele sale se ridica Piatra Teiului, inalta <strong>de</strong> 23 m. Parcul National Ceahlau - <strong>Est</strong>e situat in vestul ju<strong>de</strong>tului, la 10 km vest <strong>de</strong> Bicaz si este<strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> vaile Bistritei, Bistricioarei, Bistrei, si Bicazului. <strong>Est</strong>e constituit dintr-un sistem<strong>de</strong> culmi radiare ce converg in doua puncte cu inaltime maxima: Ocolasul Mare (1907 m) siToaca (1900 m). Puncte <strong>de</strong> atractie: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron,Furculita, Piatra cu Apa, cascada Duruitoarea cu o inaltime <strong>de</strong> peste 30 m, rezervatia cuzada (singurul conifer cu frunze cazatoare), "Polita cu crini"Tg.Neamt Parcul Natural Vanatori – Aparitie relativ noua in peisajul ariilor protejate nemtene,constituit ca parc natural in anul 1999, pe o suprafata <strong>de</strong> 30.818 hectare, din care peste26.300 hectare fond forestier, parcul adaposteste o larga paleta <strong>de</strong> valori naturale,culturale si istorice.Rezervatia <strong>de</strong> zimbri „Dragos Voda” – in anul 1970 se aduc primele exemplare <strong>de</strong> zimbri,in numar <strong>de</strong> trei, originare din Polonia, dandu-li-se numele <strong>de</strong> Rarau, Roxana si Raluca.Astazi, in rezervatie, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari,capriori, vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi, specii <strong>de</strong> avifauna.In momentul actual, se gasesc 3exemplare <strong>de</strong> zimbri intr-un tarc <strong>de</strong> aproximativ 4 ha.Onesti Dealul Perchiu (rezervatie naturala) la confluenta raului Tazlau cu TrotusStejarul secular al lui Stefan cel Mare din Borzesti– monument al naturii Rezervatia naturala Bucias cu cascada BuciasTargu Ocna Salina- cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina <strong>de</strong> sare. Acesta estefolosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In aceste uriase sali subterane se gasescpaturi, o pista <strong>de</strong> popice si terenuri <strong>de</strong> sport.Slanic Moldova Parc izvoare minerale - Slanic Moldova este renumita <strong>pentru</strong> cele peste 20 <strong>de</strong> izvoareminerale cu efect curativ Cheile si cascada Slanicului167
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10:
izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12:
din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14:
Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16:
Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21:
Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23:
principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25:
Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27:
prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29:
plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31:
cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32:
20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37:
Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39:
Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41:
Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43:
sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45:
evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47:
profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49:
I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51:
Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53:
Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55:
IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57:
cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59:
26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61:
II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63:
Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65:
Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67:
Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69:
Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71:
SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73:
• Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75:
SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77:
Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87:
Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115:
Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117: Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119: veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121: Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123: Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125: arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127: "Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129: Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131: De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133: Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135: In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137: Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139: Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141: Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143: Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155: catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159: mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161: În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163: carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165: Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 168 and 169: Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171: Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173: Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175: in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177: O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179: Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180: 180