11.07.2015 Views

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Piatra-NeamtMuzeul <strong>de</strong> Arta Eneolitica din Piatra NeamtMuzeul este unic in Europa , fiind unul din cele mai importante muzee din Romania.El a fost <strong>de</strong>schis in iunie 2005 si <strong>de</strong>tine cea mai variata si bogata colectie Precucuteni-Cucuteni.Cladirea a fost ridicata in anii 1928-1930 <strong>de</strong> constructorul Carol Zani si ornamentata <strong>de</strong> sculptorulVincenzo Puschiasis. Muzeul prezinta in jur <strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> piese din cadrul Culturilor Precucuteni -Cucuteni incluse in categoria "tezaur" a patrimoniului cultural nationalRuinele cetatii geto-dacice <strong>de</strong> la Batca Doamnei Piatra NeamtSituata la 4 km sud-vest <strong>de</strong> oras. Primele elemente <strong>de</strong> cultura materiala apartin epocii neolitice(faza Cucuteni), peste care se afla un nivel <strong>de</strong> locuinte din epoca bronzului si apoi stratul dacogetic.Perioada <strong>de</strong> maxima <strong>de</strong>zvoltare a fost intre sec. I i.e.n. si I e.n.Monument istoric accesibildoar arheologic.Alte muzee din regiune care gazduiesc exponate Cucuteni• Muzeul <strong>de</strong> Istorie Suceava• Muzeul <strong>de</strong> Istorie Botosani - Exponatele muzeului contin vase cucuteniene (Trusesti,Draguseni)• Complexul muzeal "Iulian Antonescu", Bacau• Muzeul Ju<strong>de</strong>tean "Stefan cel Mare", VasluiEcotur Neamt - BacauPiatra-Neamt – Bicaz - Poiana Largului – Tg. Neamt - Roman – Bacau – Slanic MoldovaPiatra-Neamt Rezervatia paleontologica Cozla-Pietricica-Cernegura - Muntii Cozla (679 m), Pietricica(530 m) si Cernegura (852 m) strajuiesc orasul Piatra Neamt la nord, est si, respectiv, sud,reprezentand ultima treapta a Carpatilor la zona <strong>de</strong> contact cu Subcarpatii. Formarea loreste legata <strong>de</strong> existenta pe aceste locuri cu 60 milioane <strong>de</strong> ani in urma a unei mari. Inrocile din care sunt alcatuiti (marne, gresii, sisturi disodilice) s-au <strong>de</strong>scoperit numeroasefosile <strong>de</strong> pesti si scoici, care pot fi vazute la Muzeul <strong>de</strong> Stiinte Naturale din Piatra Neamt.Pe Muntele Cozla, plecand <strong>de</strong> la locul numit "Trei coline" (statia <strong>de</strong> sus a telegondolei) la ojumatate <strong>de</strong> ora <strong>de</strong> mers spre NV pe culme, printr-o padure <strong>de</strong> fag, se poate ajunge lamonumentul natural numit "Trei caldari" (sau "Caldarile uriasilor" potrivit legen<strong>de</strong>i). <strong>Est</strong>evorba <strong>de</strong> trei marmite <strong>de</strong> eroziune formate intr-un monolit <strong>de</strong> gresie datorita erodariiexercitate <strong>de</strong> vant sau <strong>de</strong> ape. Lacul Cuej<strong>de</strong>l (12 ha – intreaga zona protejata 114 ha) este alungit in lungul vaii principale,iar la confluenta principalilor tributari, paraurile Cuej<strong>de</strong>l si Glodu, se ramifica pe cele douavai, cu extin<strong>de</strong>rea mai mare pe valea principala. <strong>Est</strong>e, dupa Lacul Rosu, cel <strong>de</strong>-al doilea lac<strong>de</strong> baraj natural din acest bazin hidrografic.Bicaz Cheile Bicazului Rezervatie geologica si peisagistica, care se intin<strong>de</strong> in Masivul Hasmas pe odistanta <strong>de</strong> 10 km <strong>de</strong>-a lungul Vaii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sud-vest<strong>de</strong> orasul Bicaz. Altitudinea este cuprinsa intre 670 si 1792 m. Cheile Sugaului Rezervatie geologica aflata la capatul sudic al Masivului Munticelu, cu 350m inainte <strong>de</strong> confluenta Sugaului cu Bicazul, pe raza comunei Bicaz-Chei. Are o suprafata<strong>de</strong> 90 ha. Demn <strong>de</strong> observat in salbaticia acestui fenomen carstic este microrelieful166

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!