Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe” confom datelor din pisania bisericii rezulta ca biserica Sf.Gheorghe a fost construita in mai putin <strong>de</strong> 5 luni, in anul 1492. In timpul lui Petru Rares afost pictata, fiind cea mai veche biserica din Moldova care a avut pictura exterioara careinsa s-a <strong>de</strong>teriorat, fiind in anul 1791 tencuita si zugravita. Biserica „Sfantul Dumitru” Dupa informatia transmisa <strong>de</strong> Grigore Ureche, biserica apartineperioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> domnie a lui Petru Rares, care pretuind mult Hirlaul, a inaltat biserica cuhramul Sf. Dumitru intre anii 1530-1532, fiind restaurata in anul 1779 <strong>de</strong> catre spatarulIordache. Acumularea Parcovaci (iesirea din Hirlau pe DJ 281B)Cotnari Biserica Domneasca Sf.Parascheva - ctitorie a lui Stefan cel MareIasi Palatul Culturii - Edificiul a fost construit in perioada 1906-1928, dupa proiectul arhitectuluiI.D. Berin<strong>de</strong>i, in interiorul fostei Curti Domnesti, pe ruinele Palatului Moruzzi (1806-1812),refacut in 1841 <strong>de</strong> Mihail Sturdza. Are 365 <strong>de</strong> incaperi dintre care la etajul I - Sala„Voievozilor“, care gazduieste portretele medalion ale voievozilor moldoveni si regilorRomaniei. In turnul central este amplasat orologiul cu carillon, mecanismul actioneaza 8clopote care la orele fixe reproduc fragmente din „Hora Unirii“. Teatrul National - Construit in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladireaTeatrului National este consi<strong>de</strong>rata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas <strong>de</strong> acest gendin tara. Universitatea Al.I.Cuza - Cladire construita intre anii 1893-1897 dupa proiectul arhitectuluiLouis Blanc, sub conducerea arhitectilor Scolari si Trolli. Inaugurata in 1897 in prezentaregelui Carol I si Reginei Elisabeta. Dezvoltata in anii 1930 dupa planurile arhitectului IonPompilian. De-o realizare arhitectonica <strong>de</strong>osebita este Aula „Gheorghe Asachi“, „Sala PasilorPierduti“ si Aula „Mihail Eminescu“, pictate <strong>de</strong> Sabin Balasa. Hotel Traian - Construit in 1879 <strong>de</strong> catre primarul Scarlat, dupa planurile lui Gustave Eiffel,in 1884 s-a comemorat centenarul martiriului lui Horea, la care a participat si M. Eminescu siIon Creanga. In primul razboi mondial aici a functionat Guvernul Romaniei Biblioteca Centrala Universitara din Iasi – este un edificiu cu coloane dorice si cupola,dominand poalele Copoului. Cladirea a fost inaltata intre anii 1930-1936 <strong>de</strong> arhitectul C.Iotzu. In 1948, fondul <strong>de</strong> carte a fost preluat <strong>de</strong> biblioteca universitatii odata cu cladirea. Palatul Roznovanu - Cladirea, costruita in 1832 <strong>de</strong> Iordache Roznovanu, a ars in 1844 si afost refacuta <strong>de</strong> Nicolae Roznovanu Rosetti, fiul lui Iordache. In 1891, pe vremea primaruluijunimist Vasile Pogor, cladirea s-a cumparat <strong>pentru</strong> sediul primariei. De atunci in cladire afunctionat Primaria Iasi, Comandamentul Corpului 4 Armata, iar din 1960 din nou Primarie. Manastirea Golia - Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica"Inaltarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni <strong>de</strong> voievodul Vasile Lupu intre anii1650-1653 si terminata <strong>de</strong> fiul sau, Stefanita Voda, abia in 1660. Mitropolia Moldovei si BucovineiMitropolitul Veniamin Costache este cel care vine cu i<strong>de</strong>ea inaltarii unei bisericimonumentale la Iasi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826 privind lucrarile <strong>de</strong> proiectare siconstruire a acestei noi biserici, este actul <strong>de</strong> nastere al Catedralei mitropolitane. Manastirea “SF.TREI IERARHI”, cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, VasileLupu, a fost construita intre anii 1637-1639. Manastirea Galata - Situata pe culmea uneia dintre cele sapte coline ale Iasului, Manastirea164
Galata a fost inaltata intre 1577-1584 <strong>de</strong> catre domnitorul Petru Schiopul. Ca plan siinfatisare exterioara, ea a pastrat elementele traditionale ale arhitecturii moldovenesti. Manastirea Cetatuia a fost ctitorita <strong>de</strong> domnul Gheorghe Duca, pe una din mosiile sale, careocupa o suprafata <strong>de</strong> circa 45 ha teren cu vii, livezi si prisaci, pe <strong>de</strong>alul si valea Cetatuia.Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672 Boj<strong>de</strong>uca lui Creanga, primul muzeu memorial literar din Romania, este unul din cele 12obiective care compun Muzeul Literaturii Romane Iasi. Gradina Botanica - Alaturi <strong>de</strong> alte prioritati culturale emanate din vechea capitala aMoldovei un loc <strong>de</strong>osebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei GradiniBotanice din Romania, <strong>de</strong> catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot,filantrop si om <strong>de</strong> cultura. Parcul Copou In veacul al XVIII-lea, domnul fanariot Matei Ghica a ridicat in Copou un foisor,care servea <strong>pentru</strong> odihna si recreere. Totusi, in vremea aceea nu exista o gradina publica,in care sa aiba acces liber toti orasenii. Hotararea <strong>de</strong> a o infiinta a luat-o domnitorul MihailSturdza la 1834. In centrul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu (a<strong>de</strong>varat loc <strong>de</strong>pelrinaj <strong>pentru</strong> romantici), se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prietenIon Creanga ridicat in 1932.Drumuri neolitice - Civilizatia CucuteniComuna CucuteniIasi - Cucuteni - Piatra-NeamtPe Dealul Cetatuiei au fost <strong>de</strong>scoperite vestigii ale culturii Cucuteni din neolitic, unica in Europa. Lalocul principalelor <strong>de</strong>scoperiri s-a amenajat un Muzeu Arheologic, <strong>de</strong>schis publicului; putem ve<strong>de</strong>aaici atat tumulul original, in care au fost <strong>de</strong>scoperite mormintele, cat si artefacte din ceramicaoriginale apartinand culturii Cucuteni. Muzeul arheologic cuprin<strong>de</strong>:• vestigii neolitice apartinand culturii Cucuteni• mormant cu tezaur <strong>de</strong> aur traco-geticCultura Cucuteni era raspandita in Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei siBasarabia si se caracteriza printr-o ceramica <strong>de</strong> foarte buna calitate, bogat si variat pictata.Ceramica din cultura Cucuteni este unica in Europa, gasindu-se unele asemanari, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong>pregnante, doar intre ceramica Cucuteni si o ceramica dintr-o cultura neolitica din China. Intre celedoua culturi este o distanta <strong>de</strong> timp foarte mare, cea din China aparand dupa circa un mileniu fata<strong>de</strong> cea <strong>de</strong> la Cucuteni.Pe ceramica Cucuteni predomina <strong>de</strong>corul in spirala, cu numeroase variante si combinatii. S-au gasitsi figuri feminine cu torsul plat, <strong>de</strong>corate cu motive geometrice.Populatia apartinand culturii Cucuteni avea o organizare protourbana, cu locuinte mari, cu vetreinterioare. Aveau ca ocupatie vanatoarea, agricultura si mestesuguri casnice, cum ar fi: tesut,olarit, confectionare <strong>de</strong> unelte.In locuintele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost intalnite cateva cazuri un<strong>de</strong>, in po<strong>de</strong>aualocuintelor, au fost <strong>de</strong>scoperite oase umane, o posibila marturie a faptului ca oamenii se ingropaula temelia caselor, in mod ritualic. Acest lucru pare sa fie sustinut si <strong>de</strong> lipsa necropolelor.Specialistii vorbesc <strong>de</strong>spre un cult al zeitei-mama, dovada fiind statuetele antropomorfe<strong>de</strong>scoperite. Populatia Cucuteni practica si diferite culte solare evi<strong>de</strong>ntiate mai ales prin pictura.Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt rosul, albul si negrul, cu unele variatii in functie<strong>de</strong> temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca forma, vasele difera <strong>de</strong> la simple pahare lavase mari <strong>de</strong> tipul amforelor.165
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10:
izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12:
din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14:
Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16:
Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21:
Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23:
principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25:
Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27:
prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29:
plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31:
cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32:
20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37:
Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39:
Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41:
Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43:
sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45:
evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47:
profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49:
I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51:
Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53:
Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55:
IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57:
cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59:
26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61:
II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63:
Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65:
Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67:
Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69:
Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71:
SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73:
• Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75:
SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77:
Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87:
Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103:
1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105:
parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107:
cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109:
• un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111:
AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113:
SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115: Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117: Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119: veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121: Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123: Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125: arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127: "Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129: Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131: De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133: Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135: In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137: Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139: Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141: Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143: Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155: catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159: mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161: În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163: carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 166 and 167: Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169: Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171: Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173: Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175: in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177: O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179: Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180: 180