11.07.2015 Views

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

În casa muzeu sunt găzduite numeroase obiecte, care au aparţinut marele compozitorGeorge Enescu, căsătorit cu fiica familiei Rosetti Tescanul, Maria-prinţesa Cantacuzino. Ceidoi au folosit conacul drept reşedinţă permanentă pană în 1946. Aleea cu plopi a parcului,i-a inspirat lui Enescu finalul apoteotic al capodoperei sale "Oedip".Donat în 1947 Ministerului Culturii <strong>de</strong> către Maria Rosetti Enescu, conacul <strong>de</strong> la Tescanigăzduieşte şi astăzi întruniri artistice <strong>de</strong> înalta ţinută (festivaluri muzicale, tabere <strong>de</strong> creaţieplastică etc), dintre care cele mai cunoscute evenimente anuale sunt : Festivalulinternaţional <strong>de</strong> muzică în aer liber „Enescu -Orfeul Moldav” şi Tabăra internaţională <strong>de</strong>pictură.Comanesti Ansamblul Palatului Ghica - Comanesti, azi Muzeul <strong>de</strong> etnografie si arta „Dimitrie Ghica –Comanesti” - Fosta resedinta <strong>de</strong> vara a familiei Ghica - Comanesti a fost ridicata in 1890 sipoarta semnatura arhitectului Albert Galleron (proiectant al Ateneului Roman). Palatul esteconstruit pe doua nivele, apartinand eclectismului vremii care domina spiritul EuropeiOcci<strong>de</strong>ntale la sfirsitul secolului XIX.Parcul si palatul au fost resedinta familiei pana in 1946, dupa care a primit numeroase<strong>de</strong>stinatii, rezultand <strong>de</strong>gradarea acestui monument. In palat functioneaza Muzeul <strong>de</strong>Etnografie si Arta "Dimitrie N.Ghica – Comanesti", cu piese etnografice din microzonaTrotusului <strong>de</strong> munte (Palanca-Dofteana) si lucrari <strong>de</strong> pictura contemporana romaneascaprovenite din patrimoniul Muzeului <strong>de</strong> Arta-Bacau.Darmanesti Castelul familiei Stirbei se afla la 3 km <strong>de</strong> orasul Darmanesti. A fost construit <strong>de</strong> GheorgheStirbei si este cel mai mare monument din ju<strong>de</strong>tul Bacau. Acesta a fost construit la sfarsitulsecolului XIX si prima jumatate a secolului XX <strong>de</strong> Gheorghe Stirbei si Elisabeta baleanu. <strong>Est</strong>eamplasat pe un platou, aflat la altitudinea <strong>de</strong> 600 metri.Muzee, teatre Complexul Muzeal <strong>de</strong> Stiintele Naturii "Ion Borcea" Primul muzeul <strong>de</strong> ştiinţele naturii dinBacău a fost înfiinţat în 1961, cu sediul intr-o veche clădire construită în 1933 (se află peLista monumentelor istorice. Din 1991 a început construirea unui nou sediu al muzeului, înparcul Cancicov, dat in folosinta in anul 2004. In patrimoniul muzeului exista circa 131.000<strong>de</strong> piese din domeniile: ornitologie, geobotanică, paleontologie, geologie, herpetologie,entomologie, acvariu Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”cuprin<strong>de</strong> exponate referitoare la trecutul acestormeleaguri, un interes aparte prezentand colectiile <strong>de</strong> piese apartinand culturii Cucuteni sicele gasite in asezarea dacica <strong>de</strong> la Racatau. Sectia <strong>de</strong> arta cuprin<strong>de</strong> opere remarcabile dinepoca medievala, precum si o serie <strong>de</strong> panze si sculpturi semnate <strong>de</strong> reprezentanti <strong>de</strong> seamaai Scolii romanesti din secolele XIX si XX, ca Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, loanAndreescu, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Francisc Sirato, NicolaeTonitza, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiati, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu (pictura),Fr. Storck, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Anghel (sculptura).Sectia <strong>de</strong> etnografie a muzeului <strong>de</strong>tine o expoziţia permanentă care prezintă cele douăocupaţii principale,agricultura şi creşterea animalelor şi se continuă cu prezentareaocupaţiilor secundare: albinăritul, vânătoarea şi pescuitul (unelte si instalatii tehniceţărăneşti). Sunt prezentate şi principalele meşteşuguri : olăritul, prelucrarea lemnului, afierului,a fibrelor animale şi vegetale si inpletituri, prin expunerea <strong>de</strong> obiecte si imagini.Sectia <strong>de</strong>tine în patrimoniul său colecţii <strong>de</strong> port si recuzită <strong>pentru</strong> obiceiuri <strong>de</strong> Anul Noudin cele trei zone principale etnografice ale ju<strong>de</strong>ţului. In expozitie, este reconstituitaatmosfera unei case ţaranesti cu tinda rece şi cameră, în care s-a expus mobilier, ţesături şiinventar gospodăresc. În spaţiul <strong>de</strong>stinat vieţii spirituale sunt prezentate imagini cu biserici<strong>de</strong> lemn din ju<strong>de</strong>ţ, precum şi obiecte <strong>de</strong> cult şi piese <strong>de</strong> mobilier provenind din diverse160

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!