In cele 16 sali si 2 holuri sunt expuse 1200 <strong>de</strong> piese, dupa diferite tematici: culesul dinnatura si vanatoarea; pescuitul si albinaritul; pastoritul; agricultura, industria textilacasnica; stergare <strong>de</strong>corative, ceramica <strong>de</strong> Paltinoasa, fieraritul si prelucrarea artistica alemnului; portul popular din bazinul Dornelor; portul popular din zona Campulung;podoabe <strong>de</strong> gateala <strong>pentru</strong> costumul <strong>de</strong> sarbatoare si stergare <strong>de</strong> cap (marame); portul dinbazinul Humorului; interioare taranesti. Cacica – In localitatea Cacica s-a atestat, pe baza <strong>de</strong>scoperirilor arheologice, una din celemai vechi exploatari <strong>de</strong> sare recristalizata din saramura din Europa, datatand din perioadaculturii Cris din neoliticul timpuriu (mileniul 5 i.Hr.). Falticeni – Casa memoriala "Mihail Sadoveanu" a fost construita dupa planurile lui MihailSadoveanu. Aici a locuit scriitorul intre anii 1909 si 1918. "Ajuns acasa, nu ma gan<strong>de</strong>sc<strong>de</strong>cat sa ma reculeg si sa ma odihnesc", scria Sadoveanu in 1913. Manastirea Probota - In timpul lui Stefan I Musat (1394-1399), calugarii sihastri au ridicatbiserica "Sf. Nicolae" din Poiana. In anul 1465, Stefan cel Mare a ingropat aici pe mama sa,doamna Oltea si in 1467, pe sotia sa Evdochia. Manastirea Probota a fost ridicata <strong>de</strong> PetruRares, pe locul vechii biserici, in mai multe etape: biserica in 1530, pictura in 1536. Zidul<strong>de</strong> incinta a fost ridicat in 1550. <strong>Est</strong>e necropola domneasca.Suceava - Gura Humorului - Vama – Campulung Moldovenesc - Ciocanesti - Vatra Dornei -Gura Haitii - Cheile Zugreni - Rarau - Brosteni Suceava - Gura Humorului - Vama – Campulung Moldovenesc Ciocanesti - Festivalul national al pastravului este la fel <strong>de</strong> cuprinzator in manifestari:corale crestine, momente religioase, comemorari istorice, concursuri <strong>de</strong> pescuit, <strong>de</strong>gastronomie, parada portului popular, spectacole folclorice si <strong>de</strong> divertisment, expozitii,<strong>de</strong>gustari <strong>de</strong> vinuri, muzica <strong>de</strong> fanfara, baluri, mese campenesti si cine traditionale.Festivalul National al Oualor Incon<strong>de</strong>iate – participa peste 100 <strong>de</strong> incon<strong>de</strong>ietori din toatatara, programul manifestarilor cuprinzand momente poetice, cantece religioase, serateteatrale, spectacole folclorice, momente vesele, muzica <strong>de</strong> fanfara, baluri, cinetraditionale, focuri <strong>de</strong> artificii si concursul <strong>de</strong> oua incon<strong>de</strong>iate. Statiunea Vatra Dornei este indicata <strong>pentru</strong> boli ale aparatului cardio-vascular,locomotor, sistemului nervos, boli ale sangelui. Ea dispune <strong>de</strong> doua baze <strong>de</strong> tratament, cucazi <strong>pentru</strong> bai carbogazoase, <strong>pentru</strong> namol si si sectii <strong>de</strong> hidroterapie. In acelasi timp, instatiune se poate face si cura <strong>de</strong> teren, dozata, pe aleile parcului . Pe langa cura externase poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale.Muzeul Orasenesc - infiintat in 1954,in prezent prezinta trei sectii : arta plasticacontemporana,stiintele naturii si cinegetica. Sectia <strong>de</strong> arta este amenajata inimpunatoarea cladire a primariei,construita in 1896-1897 <strong>pentru</strong> a comemora succesulobtinut <strong>de</strong> dorneni in procesul purtat timp <strong>de</strong> un secol cu autoritatile austriece( sectia <strong>de</strong>stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene: pesti si batracieni dinbazinul Bistritei,pasari,mamifere. Gura Haitii - <strong>Turism</strong>ul ecvestru in Muntii Cǎlimani, activitate atractiva cu durate cuprinseintre doua ore si sase zile, cu ghizi montani specializati si echipamente performante. Caiisunt <strong>de</strong> rasa hutula (11 la numar), fiind perfect adaptati la mersul pe munte. Cheile Zugreni - se afla la 20 km <strong>de</strong> Vatra Dornei, intr-un loc in care Bistrita si-a creat cugreu drum intre masivul greoi al Giumalaului si zidul urias al Pietrosului Bistritei.cheia areun traseu sinuos,prezentand in amonte o <strong>de</strong>spletire <strong>de</strong> brate care prind intre ele o stancauriasa,inalta <strong>de</strong> peste 60 m. Cheia Zugrenilor (o suprafata <strong>de</strong> 100 ha) este <strong>de</strong>claratarezervatie geologica si floristica. Rarau - Cheile Moara Dracului - rezervatie geologico-morfologica din Muntii Rarau,impresionanta prin inaltimea peretilor. Pietrele Doamnei - in mijlocul frumoaselor134
privelisti ale Raraului se inalta spectaculos si enigmatic aceste "turnuri gotice" formate dincalcare apline. Peisajul salbatic, formele bizare ale stancilor au invaluit aceste locuri inaburul misterios al legen<strong>de</strong>lor. Inalte <strong>de</strong> 70 m, Pietrele Doamnei se afla la 1634 maltitudine, la mica distanta <strong>de</strong> cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza orezervatie complexa (890 ha) care atrage an <strong>de</strong> an numeroti iubitori ai naturii. Brosteni - In Brosteni se afla biserica un<strong>de</strong> a invatat Ion Creanga.Circuite turistice in ju<strong>de</strong>tul VasluiMunicipiul Vaslui Muzeul Ju<strong>de</strong>tean „Stefan cel Mare” s-a <strong>de</strong>schis in ziua <strong>de</strong> 26 septembrie 1975, fiindapreciat atunci si acum, ca fiind cel mai tanar muzeu al tarii, aspect valabil si astazi,precum si cel mai bine realizat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tematic, stiintific si muzeotehnic.Muzeul Ju<strong>de</strong>tean „Stefan cel Mare” cuprin<strong>de</strong> sectii <strong>de</strong> arheologie, istorie medievala sicontemporana, etnografie, arta plastica si un salon al umorului <strong>de</strong>numit „ConstantinTanase”. Palatul Mavrocordat este cel mai cunoscut dintre monumentele istorice ale Vasluiului. Afost ridicat la sfarsitul secolului al XIX-lea (1892), <strong>de</strong> Gheorghe Mavrocordat si este unadintre cele mai frumoase constructii din oras, impresionand prin ornamentatie, dimensiuni sistil, rezistand <strong>de</strong>-a lungul vremurilor, fiind foarte aproape <strong>de</strong> forma originala. Accesulprincipal se face printr-un portal cu o turla <strong>de</strong>corata cu placi ceramice si in prezentgazduieste Palatul Copiilor (Clubul Elevilor). Biserica Domneasca „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” este ctitoriadomnitorului Stefan cel Mare, datand din anul 1490, ca paraclis al curtii domnesti. Dupa cumrezulta din inscriptia votiva, aflata pe peretele <strong>de</strong> apus, biserica a fost zidita in mai putin <strong>de</strong>cinci luni <strong>de</strong> zile (27 aprilie-20 septembrie). Biblioteca ju<strong>de</strong>teanã „Nicolae Milescu Spatarul“, cu cele peste 280.000 <strong>de</strong> volume, joacaun rol important in viata culturala a ju<strong>de</strong>tului Vaslui. Infiintata in 1951, biblioteca dispuneacum <strong>de</strong> un fond valoros <strong>de</strong> carte rara, carti religioase din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea,volume cu autograf ale marilor clasici romani, precum si <strong>de</strong> colectii complete <strong>de</strong> revisteaparute inainte <strong>de</strong> 1945. Casa Ghica a fost construita in stil neoclasic si este cea mai veche cladire laica din oras,apartinand Elenei Ghica (proprietara targului Vaslui), sora ultimului domnitor al Moldovei,Grigore Ghica. Casele Madarjac si Ornescu au fost realizate <strong>de</strong> mesteri italieni ca Delcasse si Ornescu sisunt semnificative <strong>pentru</strong> imaginea oraselor romanesti din secolul al XIX-lea.Vaslui - Muntenii <strong>de</strong> Sus – Solesti – Miclesti – Codaesti – Danesti - Tacuta Muntenii <strong>de</strong> Sus - Muzeul satesc si Ansamblul Folcloric „Randurile” Solesti - Conacul Rosetti-SolescuConacul a fost construit in secolul al XIX-lea <strong>de</strong> familia Rosetti, <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nta din mareafamilie boiereasca Ruset (Roset), <strong>de</strong> obarsie domneasca, ramura Solescu. Cea maiimportanta personalitate a familiei a fost Doamna Elena Cuza, sotia domnitorului AlexandruIoan Cuza. Casa este o cladire reprezentativa <strong>pentru</strong> arhitectura moldoveneasca siromaneasca, <strong>de</strong> la inceputul secolului al XIX-lea, imbinand elementele traditionale cu celeale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor vremuri.Monumentul se afla intr-o faza avansata <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare, avand nevoie urgenta <strong>de</strong> oconsolidare-restaurare.135
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10:
izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12:
din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14:
Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16:
Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21:
Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23:
principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25:
Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27:
prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29:
plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31:
cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32:
20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37:
Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39:
Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41:
Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43:
sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45:
evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47:
profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49:
I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51:
Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53:
Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55:
IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57:
cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59:
26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61:
II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63:
Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65:
Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67:
Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69:
Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71:
SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73:
• Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75:
SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77:
Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79:
Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83:
Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103: 1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105: parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107: cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109: • un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111: AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113: SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115: Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117: Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119: veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121: Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123: Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125: arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127: "Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129: Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131: De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133: Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 136 and 137: Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139: Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141: Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143: Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155: catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159: mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161: În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163: carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165: Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167: Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169: Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171: Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173: Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175: in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177: O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179: Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180: 180