arhitectului Louis Blanc, sub conducerea arhitectilor Scolari si Trolli. Inaugurata in1897 in prezenta regelui Carol I si Reginei Elisabeta. Dezvoltata in anii 1930 dupaplanurile arhitectului Ion Pompilian. De-o realizare arhitectonica <strong>de</strong>osebita este Aula„Gheorghe Asachi“, „Sala Pasilor Pierduti“ si Aula „Mihail Eminescu“, pictate <strong>de</strong> SabinBalasa. Hotel Traian - Construit in 1879 <strong>de</strong> catre primarul Scarlat, dupa planurile lui GustaveEiffel, in 1884 s-a comemorat centenarul nasterii lui Horea la care a participat si M.Eminescu si Ion Creanga. In primul razboi mondial aici a functionat Guvernul Romaniei Biblioteca Centrala Universitara din Iasi – este un edificiu cu coloane dorice si cupola,dominand poalele Copoului. Cladirea a fost inaltata intre anii 1930-1934 <strong>de</strong> arhitectulC. Iotzu. Interiorul cladirii este lucrat in marmura <strong>de</strong> Carrara si mozaic venetian, iarexteriorul este impodobit cu coloane in stil ionic, pilastri nedorici, mici frontoanetriunghiulare si medalioane cu ctitori ai neamului nostru si intemeietori ai culturiinationale. Initial, cladirea trebuia sa fie sediul Fundatiei Universitare Ferdinand -Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen, Rege al Romaniei intre anii 1914-1927. La 1Septembrie 1945 cladirea a fost cedata Bibliotecii Centrale Universitare, institutiefondata in 1839. In 1948, statul roman a <strong>de</strong>cis administrarea intregului patrimoniu alFundatiei <strong>de</strong> catre Universitatea din Iasi. In prezent, Biblioteca Centrala Universitara,una din cele patru biblioteci centrale din Romania, <strong>de</strong>tine una din cele maiimpresionante colectii <strong>de</strong> carti vechi Palatul Roznovanu - Cladirea, costruita in 1832 <strong>de</strong> Iordache Roznovanu, a ars in 1844si a fost refacuta <strong>de</strong> Nicolae Roznovanu Rosetti, fiul lui Iordache. In 1891, pe vremeaprimarului junimist Vasile Pogor, cladirea s-a cumparat <strong>pentru</strong> sediul primariei. Intre1893-1894, cladirea sufera unele modificari si <strong>de</strong>vine <strong>pentru</strong> scurt timp resedinta afamiliei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria).In timpul Primului RazboiMondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a gazduit sediile ministerelor si aleconducerii politice refugiate <strong>de</strong> la Bucuresti. In 1918, in actuala sala <strong>de</strong> sedinte aConsiliului Local, s-a intrunit Consiliul <strong>de</strong> Razboi al Romaniei.Cladirea a fost restaurata dupa ce in anul 1958 un incendiu a distrus aproape inintregime etajul al doilea si mare parte din ornamentele <strong>de</strong> la primul nivel.Conducerea administrativa a orasului revine in sediul actual in anul 1969. Astazi, infosta sala <strong>de</strong> bal a Roznovenilor se <strong>de</strong>sfasoara lucrarile sedintelor <strong>de</strong> ConsiliuLocal,precum si marile baluri ale Primariei. Palatul poate fi vizitat in fiecare sambatasi duminica, intre orele 10.00-13.00. Intrarea gratuita. Gradina Botanica - Alaturi <strong>de</strong> alte prioritati culturale emanate din vechea capitala aMoldovei un loc <strong>de</strong>osebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei GradiniBotanice din Romania, <strong>de</strong> catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot,filantrop si om <strong>de</strong> cultura. Amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii inapropiere <strong>de</strong> Rapa Galbena, avea sa fie <strong>pentru</strong> multi ani un important centru cultural<strong>pentru</strong> tineretul studios din Iasi care avea posibilitatea <strong>de</strong> a studia botanica pematerial viu, dar si un mijloc <strong>de</strong> instructie si educatie <strong>pentru</strong> toti iubitorii naturii.In 1921, profesorul Al. Popovici infiinteaza o gradina botanica noua in spatele cladiriiUniversitatii noi, un<strong>de</strong> construieste si mici sere, folosite <strong>pentru</strong> cresterea plantelortropicale. Aceasta locatie se pastreaza <strong>pentru</strong> mai bine <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong> ani, pana in 1963. Inacest an se hotaraste mutarea gradinii in spatiul actual, pe Dealul Copoului, <strong>pentru</strong> caaceasta sa satisfaca cerintele <strong>de</strong> invatamant. Astazi, Gradina Botanica din Iasi acoperao suprafata <strong>de</strong> aproximativ 100 <strong>de</strong> hectare. Parcul Copou In veacul al XVIII-lea, domnul fanariot Matei Ghica a ridicat in Copou unfoisor, care servea <strong>pentru</strong> odihna si recreere. Hotararea <strong>de</strong> a infiinta o gradina publicaa luat-o domnitorul Mihail Sturdza la 1834. Locul ales a fost pe ulita Podul Ver<strong>de</strong>, pe124
locul un<strong>de</strong> odinioara era statia <strong>de</strong> posta a orasului. Gradina a fost extinsa la 1849 si1852, prin cumpararea unor terenuri invecinate, iar din 1860 a fost luminata cufelinare. In parc se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul LegilorConstitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei realizat <strong>de</strong> Mihail Singurov, in 1834, dupaun proiect al lui Gh. Asachi. In centrul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu(a<strong>de</strong>varat loc <strong>de</strong> pelrinaj <strong>pentru</strong> romantici), se gaseste bustul lui Eminescu cat sibustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea"Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai. In iunie 1984, langa Teiul luiEminescu s-a <strong>de</strong>schis un muzeu, pios omagiu adus geniului poetului. Planurile au fostrealizate <strong>de</strong> arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat in 1989, la centenarulmortii poetului. Boj<strong>de</strong>uca lui Creanga, primul muzeu memorial literar din Romania, este unul din cele12 obiective care compun Muzeul Literaturii Romane Iasi. Surprinzator, aspectulacestui vechi cartier al Iasului, la distanta doar <strong>de</strong> 1 kilometru <strong>de</strong> Piata Unirii (inimaorasului), relieful abrupt iti creeaza impresia ca te afli intr-un sat <strong>de</strong>partat. Aici alocuit Ion Creanga (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut si mai iubit povestitorroman, din anul 1872 si pana la 31 <strong>de</strong>cembrie 1889. Aici s-a cunoscut si imprietenit cuMihai Eminescu, aici a scris intreaga sa opera: Povestile, Povestirile si Amintirile dincopilarie. Aceasta casa - numita <strong>de</strong> Ion Creanga - boj<strong>de</strong>uca - pare coborata dinpoveste. Firesc, ea este pastrata si azi asa cum arata in anii 1872-1889. O casa cu douaincaperi mici, cu o prispa inspre nord, un<strong>de</strong> se afla si usa <strong>de</strong> intrare si un cerdac (ologie populara) cu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re generoasa spre orizontul dinspre rasarit sprijinit <strong>de</strong><strong>de</strong>alurile Ciric si Sorogari. Boj<strong>de</strong>uca s-a <strong>de</strong>schis <strong>pentru</strong> public la 15 aprilie 1918 - fiindprimul muzeu memorial literar din Romania. Casuta era insa vizitata din anul 1890,imediat dupa moartea scriitorului, <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> elevi, stu<strong>de</strong>nti, profesori si ziaristi. Muzeul Unirii Isi are sediul intr-o cladire (<strong>de</strong>clarata monument istoric printr-un <strong>de</strong>cretregal din 1919) inaltata pe la inceputul secolului al XIX-lea, urmand, initial, stilulneoclasic, incarcat ulterior cu diverse <strong>de</strong>coratiuni baroce. Palatul a servit (1859-1862)ca resedinta domneasca domnitorului Unirii Al. I. Cuza. In anii 1917-1918, in timpulprimului Razboi Mondial, in aceasta cladire si-a avut resedinta regele Ferdinand.Muzeul a fost <strong>de</strong>schis in 1959, cand se sarbatorea centenarul Unirii.Patrimoniul sau cuprin<strong>de</strong> piese si documente originale, <strong>de</strong> o exceptionala valoare, careau apartinut domnitorului Al. I. Cuza si familiei sale. De asemenea, in colectiilemuzeului se regasesc si obiecte apartinand familiei regale precum si un important fondnumismatic. Rezervatia paleontologica Repe<strong>de</strong>a <strong>Est</strong>e amplasata in apropierea Releului <strong>de</strong>televiziune pe <strong>de</strong>alul Repe<strong>de</strong>a, un<strong>de</strong> se afla un afloriment si unele cariere <strong>de</strong> piatracare scot la lumina rocile calcaroase si gresii calcaroase puternic fosilifere datateapartinand Sarmatianului (aproximativ 10 milioane ani). Profesorul Grigore Cobalcescu<strong>de</strong> la Universitatea Al. I. Cuza cerceteaza zona carierelor <strong>de</strong> piatra <strong>de</strong> la Pietrarie-Repe<strong>de</strong>a in anul 1862 si publica lucrarea "Calcariul <strong>de</strong> la Rapi<strong>de</strong>a" in care <strong>de</strong>scrie faunafosila <strong>de</strong>scoperita in rocile respective. Aceasta lucrare reprezinta actul <strong>de</strong> nastere algeologiei romanesti. Dealul Repe<strong>de</strong>a prezinta importanta si sub aspectul vegetatiei,faunei, morfologiei reliefului si a peisajului, datorita pozitiei sale la limita PodisuluiCentral Moldovenesc cu Campia Moldovei si a contactului dintre silvostepa si padure.Din aceste motive, zona a fost <strong>de</strong>clarata rezervatie naturala si pusa in protectie prinHotarare a Consiliului <strong>de</strong> Ministri in 1955 si prin Hotararea Consiliului Ju<strong>de</strong>tean Iasi inanul 1994.Prin frumusetea peisajului, a reliefului si a naturii, Dealul Repe<strong>de</strong>a a <strong>de</strong>venitpunct <strong>de</strong> atractie al turistilor si zona <strong>de</strong> refugiu <strong>pentru</strong> populatia Iasului. Manastirea Golia - Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica125
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10:
izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12:
din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14:
Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16:
Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21:
Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23:
principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25:
Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27:
prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29:
plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31:
cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32:
20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37:
Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39:
Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41:
Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43:
sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45:
evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47:
profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49:
I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51:
Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53:
Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55:
IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57:
cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59:
26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61:
II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63:
Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65:
Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67:
Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69:
Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71:
SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73:
• Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103: 1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 104 and 105: parteneriatul format este interesat
- Page 106 and 107: cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109: • un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111: AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113: SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115: Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117: Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119: veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121: Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123: Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 126 and 127: "Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129: Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131: De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133: Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135: In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137: Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139: Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141: Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143: Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155: catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159: mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161: În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163: carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165: Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167: Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169: Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171: Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173: Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180