parteneriatul format este interesat sa impartaseasca aceleasi obiective, mai precis stabilireaunui echilibru a<strong>de</strong>cvat intre bunastarea turistilor, nevoile mediului natural si ale mediuluicultural, precum si <strong>de</strong>zvoltarea si competitivitatea <strong>de</strong>stinatiilor si a intreprin<strong>de</strong>rilor.Implementarea proiectului va contribui la atingerea obiectivelor stabilite prin Agenda <strong>pentru</strong>un turism european durabil si competitiv. Recunoscand rolul fundamental al turismului ineconomia Uniunii Europene, Comisia a adoptat in martie 2006 o noua politica in materie <strong>de</strong>turism, al carei obiectiv principal este <strong>de</strong> a contribui la „sporirea caracterului competitiv alindustriei europene a turismului si la largirea si imbunatatirea ofertei <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> munca prinintermediul <strong>de</strong>zvoltarii durabile a turismului in Europa si la nivel global”.„Agenda <strong>pentru</strong> un turism european durabil si competitiv” reprezinta in<strong>de</strong>plinirea unuiangajament pe termen lung al Comisiei Europene si o noua contributie la punerea in aplicare aStrategiei <strong>de</strong> la Lisabona revizuite <strong>pentru</strong> crestere si locuri <strong>de</strong> munca si a Strategiei revizuite <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabila.<strong>Turism</strong>ul reprezinta intr-a<strong>de</strong>var una dintre activitatile economice cu cel mai semnificativpotential <strong>pentru</strong> a genera crestere si locuri <strong>de</strong> munca in UE. In acceptiune restransa, turismulcontribuie in prezent cu aproximativ 4% la PIB-ul UE, variind intre 2% intr-o serie <strong>de</strong> noi statemembre si 12% in Malta. Contributia indirecta a turismului la PIB este mult mai mare, acestagenerand indirect mai mult <strong>de</strong> 10% din PIB-ul UE si asigurand aproximativ 12% din locurile <strong>de</strong>munca.Conform tendintelor curente, turismul european se axeaza pe calitatea experientei turistilor –acestia vor realiza ca <strong>de</strong>stinatiile care acorda o atentie sporita mediului, angajatilor sicomunitatilor locale sunt cele care, foarte probabil, vor manifesta mai multa grija <strong>pentru</strong>turisti. Integrand aspectele privind durabilitatea in cadrul activitatii lor, actorii cheie dindomeniul turismului vor proteja avantajele concurentiale care fac din Europa cea mai atractiva<strong>de</strong>stinatie turistica din lume – vor proteja diversitatea sa intrinseca, precum si varietateapeisajelor si a culturilor. De asemenea, abordand preocuparile privind <strong>de</strong>zvoltarea durabila intromaniera responsabila din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social, industria turismului va putea oferi produse siservicii inovatoare, <strong>de</strong> o calitate si valoare sporita.Conform Agen<strong>de</strong>i, provocarile specifice sectorului turismului includ in principal conservarea sigestionarea durabila a resurselor naturale si culturale, reducerea la minimum a utilizariiresurselor si a poluarii in cadrul <strong>de</strong>stinatiilor turistice, inclusiv producerea <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri,gestionarea schimbarii in interesul bunastarii comunitatii, reducerea caracterului sezonier alcererii, studierea impactului asupra mediului pe care il are transportul local implicat in turism,crearea unui turism accesibil tuturor fara discriminare si imbunatatirea calitatii locurilor <strong>de</strong>munca din sectorul turismului,In<strong>de</strong>plinirea obiectivelor prezentei agen<strong>de</strong> si abordarea provocarilor mentionate anterior vornecesita o actiune coerenta care poate fi sprijinita <strong>de</strong> politici publice a<strong>de</strong>cvate: gestionareadurabila a <strong>de</strong>stinatiilor, integrarea preocuparilor in materie <strong>de</strong> durabilitate in cadrul mediului<strong>de</strong> afaceri si sensibilizarea turistilor cu privire la durabilitate.Gestionarea durabila a <strong>de</strong>stinatiilor este esentiala <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului, in specialprin planificarea utilizarii eficiente a spatiului si a terenului, precum si prin controlul <strong>de</strong>zvoltariisi prin <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> a investi in infrastructura si servicii. Gestionarea durabila poate consolida petermen lung performantele economice si pozitia concurentiala a unei <strong>de</strong>stinatii. Aceastanecesita un cadru <strong>de</strong> sprijin care sa implice toate partile interesate <strong>de</strong> la nivel regional si local,precum si o structura eficienta care sa faciliteze parteneriatul si conducerea eficace.104
O cerinta <strong>de</strong> baza <strong>pentru</strong> intreprin<strong>de</strong>ri este <strong>de</strong> a ramane competitive. Actiunile intreprinse inacest scop ar trebui consi<strong>de</strong>rate ca parte a procesului <strong>de</strong> creare a unui caracter durabil, ceea cereprezinta unul dintre cele mai importante avantaje concurentiale. Prin urmare, <strong>pentru</strong> a-siasigura competitivitatea, viabilitatea si prosperitatea pe termen lung, intreprin<strong>de</strong>rile ar trebuisa puna mai mult accent pe integrarea <strong>de</strong>plina a preocuparilor privind durabilitatea in cadrulprocesului <strong>de</strong>cizional si in cadrul practicilor si instrumentelor <strong>de</strong> gestiune ale acestora.<strong>Est</strong>e necesara sensibilizarea turistilor <strong>pentru</strong> a-si putea <strong>de</strong>zvolta si consolida capacitatea <strong>de</strong> aface alegeri in favoarea <strong>de</strong>zvoltarii durabile. Sensibilizarea cu privire la durabilitate si eticapoate facilita aparitia unor atitudini si practici individuale responsabile din partea turistilor.Intelegerea crescanda a consumatorilor in ceea ce priveste durabilitatea ar putea influentaintreprin<strong>de</strong>rile sa manifeste interes in aceasta directie si sa actioneze in consecinta.Proiectul va promova principiile europene <strong>pentru</strong> realizarea unui turism competitiv si durabil:•O abordare globala si integrata - In planificarea si <strong>de</strong>zvoltarea turismului, ar trebui sa se tinaseama <strong>de</strong> totalitatea impacturilor pe care acesta le are. De asemenea, turismul trebuie sa fiebine echilibrat si integrat in cadrul activitatilor care au un impact asupra societatii si mediului.•Planificarea pe termen lung - Dezvoltarea durabila se refera la protejarea nevoilorgeneratiilor viitoare, precum si ale prezentei generatii.•Implicarea tuturor partilor interesate - O abordare durabila necesita participarea ampla siangajata in procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor si <strong>de</strong> punere in aplicare din partea tuturor partilorvizate <strong>de</strong> rezultate.•Utilizarea celor mai bune cunostinte disponibile - Politicile si actiunile ar trebui sa fieelaborate pe baza celor mai bune si recente cunostinte disponibile. In intreaga Europa, ar trebuiimpartasite informatiile privind tendintele si efectele turismului, precum si competentele siexperientele.•Repercutarea efectelor asupra costurilor (utilizatorul si poluatorul platesc) - Preturile artrebui sa reflecte costurile reale <strong>pentru</strong> societate generate <strong>de</strong> activitatile <strong>de</strong> consum si <strong>de</strong>productie. Aceasta masura nu vizeaza numai poluarea, ci si utilizarea <strong>de</strong> echipamente caregenereaza costuri semnificative <strong>de</strong> gestiune.•Stabilirea si respectarea limitelor, acolo un<strong>de</strong> este cazul - Ar trebui recunoscuta capacitatealimita a anumitor situri si regiuni, iar acolo un<strong>de</strong> este cazul, ar trebui sa existe vointa sicapacitatea <strong>de</strong> a limita <strong>de</strong>zvoltarea turismului si numarul turistilor.•Realizarea unei monitorizari continue - Durabilitatea presupune intelegerea efectelor sivigilenta cu privire la acestea, <strong>pentru</strong> a putea aduce schimbarile si imbunatatirile necesare.Grupul <strong>pentru</strong> un turism durabil a creat un cadru <strong>de</strong> actiune, atribuind responsabilitati vastesi atributii specifice unor diferite grupuri <strong>de</strong> parti interesate <strong>de</strong> punerea in aplicare a agen<strong>de</strong>i inceea ce priveste cele trei elemente esentiale mentionate anterior – <strong>de</strong>stinatii durabile,intreprin<strong>de</strong>ri durabile si turisti responsabili – si provocarile i<strong>de</strong>ntificate.Actorii cheie din sectorul turismului sunt solicitati sa accepte responsabilitatile respective sisunt invitati sa profite <strong>de</strong> posibilitatile pe care le ofera durabilitatea, in calitate <strong>de</strong> potentialmotor <strong>pentru</strong> inovare si crestere.Raportul realizat <strong>de</strong> Grupul <strong>pentru</strong> un turism durabil mentioneaza ca actorii cheie ar trebuisa-si impartaseasca cunostintele comunicand rezultatele pozitive si negative obtinute, inve<strong>de</strong>rea consolidarii legaturii dintre obtinerea si difuzarea cunostintelor si punerea in aplicare apracticilor durabile si competitive. In acest scop, partile interesate ar trebui sa stabileasca o105
- Page 1 and 2:
Planul Regional de Actiunepentru Tu
- Page 3 and 4:
• Theodor Robu• Ioan Itco• Da
- Page 5 and 6:
SECTIUNEA IANALIZA SITUATIEI CURENT
- Page 7 and 8:
ClimaDiferitele tipuri de relief cr
- Page 9 and 10:
izvor cu apa dulce, ce contine elem
- Page 11 and 12:
din punct de vedere arhitectural, s
- Page 13 and 14:
Teatrul National a fost construit p
- Page 15 and 16:
Judetul SuceavaCetatea de Scaun a S
- Page 18 and 19:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 20 and 21:
Centrul International de Cultura si
- Page 22 and 23:
principale - agricultura, viticultu
- Page 24 and 25:
Muzeul Diecezan al Catolicilor din
- Page 26 and 27:
prilej de intalnire a ansamblurilor
- Page 28 and 29:
plimbari in aer liber, jocuri sport
- Page 30 and 31:
cailor rutiere intre resedintele de
- Page 32:
20002001200220032004200520062007Str
- Page 36 and 37:
Profilul preponderent al tratamentu
- Page 38 and 39:
Statiunea Oglinzi este situata la o
- Page 40 and 41:
Manifestarile cultural-artistice de
- Page 42 and 43:
sculptura si pictura de mare valoar
- Page 44 and 45:
evenimentelor specifice locului (se
- Page 46 and 47:
profita de prilejul deplasarii in s
- Page 48 and 49:
I.3 ANALIZA SITUATIEI MARKETINGULUI
- Page 50 and 51:
Din situatia prezentata mai sus se
- Page 52 and 53:
Ghizii de turism trebuie sa se cali
- Page 54 and 55: IMM-urile aduc cel mai mare aport l
- Page 56 and 57: cu 25,8% din totalul Regiunii Nord-
- Page 58 and 59: 26,3%. De remarcat, este faptul ca,
- Page 60 and 61: II.1. Turismul international in cif
- Page 62 and 63: Federatia Rusa si Republica Ceha, f
- Page 64 and 65: Cresterea preocuparilor pentru sana
- Page 66 and 67: Siguranta si securitateaActele de t
- Page 68 and 69: Puncte tari• Regiunea beneficiaza
- Page 70 and 71: SECTIUNEA IVDIRECTIILE STRATEGICE D
- Page 72 and 73: • Crearea si dezvoltarea unei ima
- Page 74 and 75: SECTIUNEA VPORTOFOLIUL DE PROIECTE
- Page 76 and 77: Nr.crt.910Proiect/actiune Obiectiv
- Page 78 and 79: Nr.crt.2223242526Proiect/actiune Ob
- Page 80 and 81: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 82 and 83: Nr.crt.49Proiect/actiune Obiectiv R
- Page 84 and 85: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 86 and 87: Nr.crt.787980818283Proiect/actiune
- Page 88 and 89: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 90 and 91: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 92 and 93: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 94 and 95: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 96 and 97: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 98 and 99: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 100 and 101: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 102 and 103: 1. Retea de excelenta pentru dezvol
- Page 106 and 107: cooperare structurata si periodica
- Page 108 and 109: • un depozit de cunostinte despre
- Page 110 and 111: AplicantParteneriate - ADR Nord-Est
- Page 112 and 113: SECTIUNEA VIIICADRUL DE PLANIFICARE
- Page 114 and 115: Nr.crt.10 Catalin IlascuMembru GTRD
- Page 116 and 117: Anexa I - Circuite turistice judete
- Page 118 and 119: veteranilor de război din 1877, 19
- Page 120 and 121: Bogata viata etno-folclorica a loca
- Page 122 and 123: Botosani - Dorohoi- Casa memoriala
- Page 124 and 125: arhitectului Louis Blanc, sub condu
- Page 126 and 127: "Inaltarea Domnului" a fost refacut
- Page 128 and 129: Piatra Neamt - Bicaz - CeahlauOBIEC
- Page 130 and 131: De-a lungul timpului manastirea a s
- Page 132 and 133: Indicatii terapeutice ale apelor mi
- Page 134 and 135: In cele 16 sali si 2 holuri sunt ex
- Page 136 and 137: Solesti - Biserica „Adormirea Mai
- Page 138 and 139: Teodor, langa biserica veche a schi
- Page 140 and 141: Husi - Padureni - Dimitrie Cantemir
- Page 142 and 143: Bicaz - Muzeul de Istorie si Etnogr
- Page 144 and 145: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 146 and 147: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 148 and 149: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 150 and 151: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 152 and 153: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 154 and 155:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 156 and 157:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 158 and 159:
mănăstire, fiind redeschisă la 6
- Page 160 and 161:
În casa muzeu sunt găzduite numer
- Page 162 and 163:
carbunoase si carbuni ce afloreaza
- Page 164 and 165:
Harlau Biserica „Sfantul Gheorghe
- Page 166 and 167:
Piatra-NeamtMuzeul de Arta Eneoliti
- Page 168 and 169:
Plaiurile si stincariile Nemirei -
- Page 170 and 171:
Piatra-Neamt si imprejurimi Piatra
- Page 172 and 173:
Durau - Situata la 100 km de Piatra
- Page 174 and 175:
in centrul statiunii Vatra Dornei c
- Page 176 and 177:
O solutia ar fi marcarea de culoare
- Page 178 and 179:
Nr.crtDenumireaLocalizarePojorata,
- Page 180:
180