Raportul de activitate al primarului 2012 - Primăria Municipiului Lugoj

Cuprins:Infrastructură rutierăInfrastructură edilitarăLucrări în cartiereLugojul, un oraş maifrumos, mai curatAsistenţă socialăSănătateEducaţiePentru copii şi tineriAdministraţia localăÎn dialog cu cetăţeniiSolicitări de finanţareMediul de afaceriCultură şi culteEvenimente din viaţaoraşuluiRelaţii internaţionaleSportul lugojeanSatele Tapia şi MăguriAnul 2012 a fost unulimportant pentru proiectelepe care le-am propuslugojenilor. A fost şi un anrodnic, chiar dacă perioada decriză economică a continuat.Ritmul lucrărilor de investiţiişi al celorlalte activităţi desfăşuratede municipalitate nu afost influenţat de faptul că2012 a fost un an electoral.Pe lângă problemele importantede infrastructură, cumar fi reţelele de apă şicanalizare sau staţia deepurare a oraşului, care auajuns la finele anului într-ofază avansată de execuţie, amconsiderat prioritar şi programulde transformare radicalăa cartierelor oraşului. Au fostastfel finalizate în întregimelucrările de modernizare apatru cartiere din oraş,respectiv Ştrand, Stadion I,Stadion III şi Ţesători, undes-au asfaltat străzile, s-aumontat borduri, s-au modernizattrotuarele, s-au făcutparcări. S-au făcut asfaltări şiparcări şi în cartierulJ. C. Drăgan şi, parţial, în CotuMic. Am ţinut cont şi dedorinţa cetăţenilor dincartiere de a avea locuriamenajate unde să poatăpetrece timpul liber în modcivilizat, în aer liber, şi aminstalat foişoare în cartiereleStadion I, Stadion III, Cotu Micşi în Potcoava de la Unic.A continuat programul deasfaltare a străzilor dinmunicipiu cu străzile Jabărului,Ţesătorilor, Viorelelor,Romanilor, Cotu Mic şi, parţialTudor Vladimirescu, străzi pecare anterior s-au executatlucrări complexe la apă şicanalizare. Am reabilitat şitrotuarele din municipiu,17.000 mp prin asfaltare, iar8.500 mp prin dalare în zonacentrală. S-au montat 12.000ml de borduri. Pentru ocirculaţie facilă şi fluentă înmunicipiu am amenajat unnou sens giratoriu, situat înapropierea parcului GeorgeEnescu, iar pentru intervenţiapromptă în caz de căderimasive de zăpadă am dotatS.C. Salprest cu două utilaje dedeszăpezire. Au continuatlucrările la noul pod pietonalpeste Timiş. Investiţia este înstadiu avansat şi sperăm capodul să fie dat în folosinţă îna doua parte a anului 2013.Am demarat şi proiectul demodernizare a ŞtranduluiMunicipal, lucrarea urmând săfie finalizată tot în 2013.În ultima parte a anului amdesfăşurat şi achiziţia pentruconstrucţia noului bazinacoperit, care, împreună cuŞtrandul, vor constitui unmodern complex de agrementşi viitor punct de atracţiepentru lugojeni, care vor aveaastfel o alternativă la ofertelesimilare din ţară sau din ţărilevecine.Pentru copiii şi tinerii din oraşam amenajat şi în acest anpatinoarul. Peste vară, în acealocaţie am amplasat un Orăşelal Copiilor, care s-a bucurat deun real succes în rândul celormici. Tot acolo am amenajat întoamnă un Skatepark pentruiubitorii mişcării pe role.Am acordat importanţacuvenită învăţământului şisănătăţii. Am căutat să rezolvdin timp problemele financiaredin învăţământ. Am fostşi în contact permanent cuconducerile instituţiilor deînvăţământ, luând măsuri deeficientizare şi îmbunătăţire acapacităţii manageriale dindomeniu.Spitalul Municipal, care poartădin 2012 numele reputatuluimedic lugojean TeodorAndrei, a câştigat o finanţareimportantă pentru un proiecttransfrontalier cu spitalul dinMako (Ungaria).Ca în fiecare an, am organizatprin intermediul D.A.S.C.Lugoj activităţi dedicatepersoanelor vârstnice dinmunicipiu. Am premiatexcelenţa, atât elevii olimpicilugojeni, cât şi sportivii curezultate deosebite fiindrăsplătiţi cu diplome şi bani,după posibilităţile bugetuluilocal. Am organizat şi amparticipat alături de lugojenila toate evenimentele importantedin viaţa oraşului.Paşii pe care i-am făcut în2012 în dezvoltarea oraşuluine obligă să continuăm şi în2013 programul ambiţios pecare ni l-am propus.Prof. Ing. Francisc BoldeaPrimarul Municipiului Lugoj

PAGINA 2 - INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Programul de reabilitare a străzilor din municipiuLa începutul lunii martie a fost reluat programul de reabilitarea străzilor din municipiu cu etapa a treia, Loturile 1, 2 şi 3,pentru care proiectarea şi achiziţia publică a lucrărilor deasfaltare au fost finalizate în cursul anului 2011. Au fostasfaltate 15 străzi şi un cartier, împărţite în trei loturi, dupăcum urmează:- Lotul 1: Jabărului, Fundătura Jabărului, Împăratul Traian,Cernei, Fagilor parţial, Al. Astalaş.- Lotul 2: întreg Cartierul Ştrand, Timişului, Bojinca,Mureşului, Paul Chinezu.- Lotul 3: Tudor Vladimirescu parţial, Cotu Mic parţial,Brâncoveanu, Someşului, Poalele Viilor.De asemenea, în primăvară a fost scoasă la licitaţie execuţialucrărilor de asfaltare pentru străzile şi cartierele cuprinse înLotul 4. Lucrările au demarat la începutul verii, până încanalizare (Al. Astalaş, Timişului, Tudor Vladimirescu şiRomanilor) şi a trotuarelor (străzile Împăratul Traian şi CotuMic şi cartierele Stadion I şi Stadion III).Pe toate străzile asfaltate au fost executate marcajelongitudinale şi transversale şi au fost montate indicatoarerutiere. Suprafaţa asfaltată în cursul anului 2012 a fost deaproximativ 97.000 mp.toamnă fiind asfaltate toate străzile din cartierele Stadion I,Stadion III şi Ţesători, precum şi străzile Panait Cerna(parţial), Ţesătorilor, Viorelelor şi Romanilor.Pe majoritatea străzilor asfaltate au fost realizate în prealabillucrări de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă (străzileJabărului, Cernei, Fagilor, Al. Astalaş, Tudor Vladimirescu,Cotu Mic, Poalele Viilor, Viorelelor şi Romanilor), a reţelei deReparaţii drumuriLa începutul lunii mai, după încheierea sezonului rece, întoate zonele şi cartierele din oraş au demarat lucrări dereparaţii la drumurile asfaltate şi pavate.Pe o suprafaţă de 6.300 mp au fost executate lucrări derefacere prin plombare a drumurilor cu carosabil asfaltat caurmare a deteriorării stratului de uzură sau în urma unorlucrări de intervenţie la gospodăria subterană. Lucrările s-audefăşurat în două etape şi au cuprins 69 de străzi din oraş.Pentru o calitate mai bună a reparaţiilor, în prealabil s-auexecutat lucrări de frezare, nu doar plombări simple.O situaţie aparte a reprezentat-o calitatea necorespunzătoarea lucrărilor de refacere a carosabilului după încheierealucrărilor de reabilitare a reţelei de apă. Executantullucrărilor, firma Hidroconstrucţia, are obligaţia să refacăcarosabilul după montarea conductelor. Reprezentanţilorfirmei li s-a atras atenţia asupra problemelor apărute şi li s-asolicitat să refacă toate zonele cu probleme, pentru a aducedrumurile la calitatea avută înainte de intervenţie.În ceea ce priveşte străzile pavate din municipiu, lucrările deîntreţinere şi reparaţii au avut loc pe o suprafaţă de 1.500 mp.De asemenea, pe străzile asfaltate în cadrul programului dereabilitare au fost efectuate lucrări de reparare şi ridicare aunui număr de 25 de guri de canal şi a 15 guri de scurgere aapelor pluviale.

PAGINA 3 - INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Sensuri giratorii şi fluidizarea traficuluiUnul dintre proiectele importanterealizate în 2012 a fost sensul giratoriudin zona Parcului George Enescu învederea fluidizării traficului laintersecţia străzilor Bucegi, C. Wallisch,Gh. Doja şi I. L. Caragiale. Lucrările s-audesfăşurat în luna mai. Construcţia are oînălţime de 50 cm de la nivelul şoselei,pentru a asigura vizibilitate din toatedirecţiile de mers. De asemenea, sensulgiratoriu a fost astfel proiectat încât toţicei care locuiesc în apropiere saudesfăşoară activităţi comerciale în zonăsă nu fie afectaţi de noua construcţie.Deschiderea supermarketului Penny pestr. Ep. Dr. I. Bălan a impussemaforizarea intersecţiei cu str. LiviuRebreanu în vederea asigurăriicondiţiilor optime de trafic la intrarea /ieşirea din supermarket.În luna septembrie, a fost achiziţionatăşi montată o electronică nouă pentruintersecţia semaforizată de laUniversitate. Aceasta a permismodificarea timpilor alocaţi virării lastânga de pe str. Timişoarei, care aucrescut de la 13 secunde la peste 20 desecunde, precum şi modificarea timpiloralocaţi virării la stânga de pe str. I.Huniade, care au scăzut cu 10 secundede la 38 de secunde cât erau înainte.Tot în 2012 a fost realizată proiectareapentru un alt sens giratoriu situat laintersecţia străzilor Hezerişului, Crişan,Cloşca, Gen. Dragalina şi Al. Astalaş.Acesta va deveni unul dintre cele maiimportante sesuri giratorii dinmunicipiu, prin intermediul său urmândsă fie făcută legătura cu şoseaua decentură şi cu viitoarea autostradă Deasemenea, intersecţia străzilor Gen.Dragalina şi Timişoarei va fi semaforizată.Aceste două obiective vor firealizate în 2013, împreună cuasfaltarea străzilor din apropierea lor,pentru a asigura un acces optim laşoseaua de centură şi la viitoareaautostradă. În cursul întrunirilor Comisieide Circulaţie s-a analizat oportunitateaînfiinţării unor noi sensuriIndicatoare şi marcaje rutieregiratorii în diferite puncte din Lugoj.Unul dintre acestea vizează intersecţiade la Universitate, unul dintre cele maicomplexe şi aglomerate noduri de circulaţiedin oraş, iar celălalt intersecţiastrăzilor Ep. Dr. I. Bălan, Memoranduluişi N. Bălcescu. Un alt sens giratoriuurmează să fie realizat pe str.Buziaşului, în dreptul societăţii Gammet2000, pentru fluidizarea traficului lacoborârea de pe pasaj şi de la societăţilecomerciale din zonă. Proiectarea celortrei sensuri giratorii va avea loc în 2013.Începând cu luna aprilie, mai multetreceri de pietoni din municipiu au fostexecutate în sistemul bicomponent albroşu.Este vorba despre cele aflate pestrăzile Ion Creangă (între Primărie şiBiblioteca Municipală), Victor VladDelamarina (între Biblioteca Municipalăşi C. N. Iulia Hasdeu), Nicolae Bălcescu(la Ceasul Electric, lângă magazinulCarrefour şi lângă Clubul Dascălilor),Coloman Wallisch (la Parcul GeorgeEnescu) şi Caransebeşului (la Mol şi laLidl), precum şi trecerile de pietoni delângă Podul de Fier (de pe SplaiulCoposu şi Splaiul George Coşbuc) şi celedin Piaţa J. C. Drăgan (spre magazinulFlanco, lângă Banca Transilvania, sprefostul magazin Femina). În total, au fostexecutate marcaje pe o suprafaţă de 870mp. Prin această acţiune, care vine încompletarea modernizărilor similare deanul trecut, municipalitatea speră săcrească gradul de siguranţă a circulaţieipietonilor în municipiu şi să eviteaccidente nedorite la trecerile depietoni din oraş.De asemenea, au fost executate marcajerutiere longitudinale şi transversale cuvopsea albă pe străzile din oraş pe osuprafaţă de 2.500 mp.Pentru îmbunătăţirea condiţiilor detrafic, un număr de 36 de stâlpi-suportşi 124 de indicatoare rutiere au fostachiziţionate şi montate în locaţii noidin oraş sau pentru înlocuirea celordistruse sau furate.

PAGINA 5 - INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Noul pod pietonal peste râul TimişDemarate în 2011, lucrările la podulpietonal peste râul Timiş au continuat şiîn 2012, acesta fiind unul dintre cele maiimportante proiecte de investiţii alemunicipalităţii.Lucrările s-au reluat în luna martie cuturnarea radierelor de beton (fundaţiile)atât la culeea (element de construcţie lacapătul podului) de la Ştrand, cât şi lacea de la Piaţă. La sfârşitul lunii martie s-au stabilit împreună cu proiectantullucrării detaliile tehnice privind tablierulmetalic al lucrării.Imediat ce nivelul apei a scăzut, s-atrecut la lucrări în albia râului pentrurealizarea pilelor (stâlpii de susţinere).Înălţimea acestora este cuprinsă între4,85m şi 6,70m.La începutul lunii iunie au demaratlucrările la pilele 1 şi 4, iar ulterior s-atrecut la scoaterea apei şi laintroducerea structurii de rezistenţă lapilele 2 şi 3, situate de o parte şi decealaltă a râului Timiş, acestea fiind pileduble.Până la mijlocul lunii iulie au fost ridicaţistâlpii pentru întreg podul, trecându-seapoi la turnarea betonului la culee şi lacei şase stâlpi. În august au începutlucrările de turnare a elevaţiei şi rigleipe care urmau să fie montate grinzile de24m şi 48m. La elevaţie s-au montatţevile la toate cele patru pile. La pila 3 şipila 4 ţeava a avut diametrul de 800 mm,în vreme ce la pila 1 şi pila 2 au fostmontate câte două ţevi, fiecare avânddiametrul de 700 mm.La sfârşitul lunii septembrie au fostaduse pe şantier cele opt grinzi de betonprefabricat, fiecare în lungime de 24m.Patru dintre ele au fost montate laînceputul lunii octombrie pedeschiderile 4 şi 5, câte două pe fiecaredeschidere. Restul de patru grinzi vor fimontate pe deschiderile 1 şi 3 dupărealizarea şi montarea tablieruluimetalic (deschiderea 2). Tablierulmetalic a fost dat în lucru la Lugomet SA,aflându-se în fază avansată de realizare.S-a ales culoarea cu care va fi vopsit, iarsubansamblele din care este format auînceput să fie premontate în atelier.Spre finele anului, lucrările s-audesfăşurat la cele două rampe de acces,de pe malul stâng (zona Ştrand) şi de pemalul drept (la Piaţă). S-a lucrat lafundaţii, armătură pentru rampă, scări şila rampa pentru persoanele cu handicap.Podul pietonal va avea o lungime de 144m, o lăţime de 3 m, fiind construit dinpatru tronsoane de 24 m, respectiv untronson de 48 m. Executantul lucrăriloreste firma Pod Construct din Timişoara.Valoarea de licitaţie a fost de 2,5milioane lei, la care se adaugă TVA.

PAGINA 6- INFRASTRUCTURĂ EDILITARĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Modernizarea canalizăriiLucrările de reabilitare a reţelei decanalizare din municipiu fost demarate înanul 2009. La început, executant a fostfirma maghiară Alisca Bau, iar în prezenttitular al lucrării este firma lugojeanăPelicanul. Ca şi în cazul reabilităriialimentării cu apă, executantul lucrărilorare obligaţia de a reface carosabilul dupăîncheierea lucrărilor pe diferiteletronsoane. Au fost însă situaţii când peaceeaşi stradă s-au efectuat reabilitări şila apă şi la canalizare (de ex. str. TudorVladimirescu) sau chiar şi la reţeaua degaze (de ex. str. Romanilor) şi situaţia aimpus la final asfaltarea completă astrăzilor respective.În 2012 au continuat lucrările demodernizare a canalizării municipiuluiLugoj. Acestea au fost finanţate atât dinfonduri proprii, cât şi de la MinisterulMediului, în acest sens existând oconvenţie încheiată între cele douăinstituţii.În 2012 au fost continuate lucrările pestrăzile Partizanilor şi Smârdan. S-auexecutat lucrări şi pe str. Şirul Islazuluişi parţial pe str. Gh. Şincai. Deasemenea, pe str. Romanilor s-afinalizat lucrarea pe porţiunea rămasăîntre Cimitir şi str. Coloman Wallish, iarpe str. Tudor Vladimirescu întreintersecţiile cu străzile Teiului şiPanselelor. Au fost executate lucrări şipe str. Avram Iancu, la final fiindreparată porţiunea de carosabilafectată.În 2013 sunt programate lucrări deintroducere a canalizării şi pe străziaflate la periferie sau în cartiere noi,care nu au beneficiat de aceastăutilitate publică: str. Bocşei dincolo decanalul Cernabora, str. Herendeşti, str.Bela Bartok din noul cartier EftimieMurgu.Lucrări de consolidare la malul Timişului în apropiereaPodului de BetonÎn toamna anului 2012, în urmaexpertizării Podului de Beton, auapărut o serie de probleme la dig înapropierea Podului de Beton. Ceamai importantă a fost la parteadinspre Splaiul Brediceanu amalului Timişului, unde, din cauzainfiltrării apei, s-a produs odeplasare a digului.În 30 octombrie, am fost prezentîmpreună cu viceprimarulmunicipiului la faţa locului şi amdiscutat cu reprezentanţii firmeiHidroconstrucţia care au desfăşuratlucrările de remediere a acesteisituaţii. Au fost executate lucrări deconsolidare, a fost turnat beton subpresiune, prevenindu-se astfelcontinuarea deplasării digului peacea porţiune. Cu această ocazie s-aavut în vedere şi refacereacăminului de vane situat înapropierea piciorului podului, înperspectiva subtraversării poduluicu conducta de 400 mm.Din 7 noiembrie au continuatlucrările la consolidarea digului printurnarea ultimului strat de beton. Afost informată şi Direcţia ApelorBanat cu privire la o porţiune adigului, situată la peste 10 mdistanţă de pod, care este deplasatăcu circa 40 de cm. Direcţia Apelorare competenţa exclusivă de ainterveni pe porţiunea respectivă.

PAGINA 7 - INFRASTRUCTURĂ EDILITARĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Reabilitarea reţelelor de apăÎncepută în anul 2007, reabilitareaalimentării cu apă este o lucrarecomplexă şi de mare anvergură. Estevorba de alimentarea oraşului din patrudirecţii, de la cele două uzine de apă, cuconducte magistrale noi de 400 mm.Executantul lucrării este HidroconstrucţiaBucureşti prin sucursala de laCaransebeş. Finanţarea lucrărilor s-arealizat atât cu fonduri de la bugetullocal, cât şi de la Ministerul Mediului înbaza unei convenţii de finanţare. Peparcursul anului, pentru a gestionaeficient toate problemele pe care lepresupune o lucrare de o asemeneaamploare, am avut discuţii regulate cureprezentanţii firmei Hidroconstrucţia.În 2012 lucrările de montare aconductelor magistrale în oraş auavansat semnificativ. Magistrala carepleacă de la Uzina de apă nr. 1 a fostadusă în oraş pe traseul: podul pesteTimiş de la şoseaua de centură, stradaCaransebeşului, strada Ep. Dr. Ion Bălan.Deşi au fost întâmpinate probleme latraversarea pârâului Ştiuca, acestea aufost rezolvate. Cealaltă conductămagistrală, care vine dinspre Uzina deapă nr. 1 pe direcţia străzii Jabărului, acontinuat pe strada Gheorghe Doja, iar înultima parte a anului a fost adusă pestrada Coloman Wallish până înapropierea Podului de Beton. Acolo se vaîntâlni cu conducta care a fost montatăpe splaiul Tinereţii. De asemenea, au fostmontate conducte pe străzile Romanilor,Cotu Mic şi C. D. Loga. De cealaltă parte aTimişului au fost executate, de asemenea,lucrări complexe de montare aconductelor magistrale. Pe stradaFăgetului conducta a fost adusă până îndreptul străzii Horea. O altă conductă afost montată pe strada Cloşca şi încontinuare pe strada Ion Huniade.În luna noiembrie s-a intervenit pestrada 20 Decembrie, de la clădireaPoştei până la intersecţia de laUniversitate. S-a lucrat în trei schimburiîncepând de vineri, 2 noiembrie, astfelîncât, duminică, 4 noiembrie, strada afost redată circulaţiei autovehiculelor.Deşi pe traseu au fost descoperite maimulte cabluri, fapt care a îngreunatsarcina echipei de lucru, s-a găsit soluţiatehnică pentru montarea conductei.În cursul săptămânii care a urmat s-areparat asfaltul în acea zonă. Tot în aceaperioada s-a făcut şi traversarea străzii20 Decembrie cu conducta, circulaţiafiind întreruptă doar o zi.Pentru 2013 sunt programate douălucrări de o importanţă deosebită. Primaeste traversarea râului Timiş pe subPodul de Beton, lucrare începută lasfârşitul anului 2012, dar întreruptă dincauza vremii nefavorabile. Odatăfinalizată această lucrare, se realizeazăînchiderea inelului magistralei. Cea de-adoua lucrare importantă o reprezintă toto traversare a râului Timiş, în dreptulpodului CFR, realizându-se astfel legăturaîntre Uzina de apă nr. 2 şi magistrala carevine pe direcţia străzii Jabărului.Apă de calitate mai bună la reţea pentru lugojeniPentru creşterea calităţii apei dinreţeaua de alimentare a oraşului, amrealizat la Uzina nr. 2 o nouă staţie decaptare a apei de la adâncimea de treimetri, din porţiunea limpede a rezerveide apă. Am întâmpinat unele problemedin pricina greutăţii sorbului, care,împreună cu conducta de 400 mm, nuputeau fi susţinute de un singur pontonşi a trebuit să realizăm două.Lugojenii vor beneficia astfel de o apă decalitate superioară captată de la patrumetri adâncime dintr-un loc cu apălimpede aflat la 100 m distanţă de mal,punându-se astfel capăt unei situaţiicare nu mai putea fi acceptată (apa eracaptată dintr-o porţiune cu prea multeimpurităţi).

PAGINA 8 - INFRASTRUCTURĂ EDILITARĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012A început programul de modernizarea Pieţei Agroalimentare „George Coşbuc”Un deziderat mai vechi al municipalităţii,întârziat în mandatul trecut dedivergenţele de opinii din Consiliul Local,începe acum să devină realitate. Estevorba de reabilitarea PieţeiAgroalimentare „George Coşbuc”, care înprezent este improprie unui comerţcivilizat şi nu oferă condiţii buneproducătorilor care doresc să-şivalorifice produsele în acest spaţiu.Hotărârea Consiliului Local nr. 32 din30.08.2012, privind demolarea unorclădiri din piaţa agroalimentară, precumşi a copertinei metalice care acoperă înprezent piaţa, face posibilă demarareaachiziţiei pentru lucrările demodernizare. Un prim pas în aceastădirecţie îl reprezintă caietul de sarcini învederea achiziţiei lucrărilor dereabilitare a pieţei şi demolarea clădirilorexistente.O echipă din partea Primăriei s-adeplasat în 4 septembrie la faţa loculuipentru a identifica soluţiile optime deconstruire a celor 16 magazine modernecare vor înlocui clădirile existente înprezent, improprii unui comerţ civilizat.Aceste magazine vor avea profilalimentar, respectiv lactate, carne,mezeluri etc. Spaţiile vor fi scoase lalicitaţie şi la închirierea lor vor fiîncurajaţi producătorii beneficiari decertificat de producător valabil.În data de 14 noiembrie a fost demaratălicitaţia publică pentru stabilirea firmeicare va executa lucrările. Vom avea opiaţă agroalimentară modernă, într-unspaţiu complet închis, climatizat cu dotăriLugojul va avea un cinematograf 3Dla nivel european, având ca model piaţadin municipiul Deva. Încă din primul meumandat am promis lugojenilor că voravea o piaţă pe măsura hărnicieioamenilor care muncesc pământul înzonă şi am fost consecvent în eforturilepe care le-am făcut, eforturi care nu vorînceta până acest proiect nu va devenirealitate.Tot în 2012 am început un proiect pe care l-am promislugojenilor, respectiv realizarea în oraş a unui cinematografmodern. Nu mi se pare normal ca un oraş de aproape 40 demii de locuitori şi cu o asemenea tradiţie culturală să nu poatăoferi cetăţenilor săi posibilitatea de a urmări creaţiile marilorcineaşti români şi universali. De aceea, am demarat încă dinprima parte a anului 2012 procedura de achiziţie publicăpentru atribuirea contractului de lucrări de modernizare afostului cinematograf Victoria. Principala problemă pe care amîntâmpinat-o a fost însă o contestaţie a procedurii care aîntârziat cu 6 luni stabilirea firmei executante a lucrărilor. Peparcursul lunii decembrie, după soluţionarea contestaţiei, s-asemnat contractul, lucrările demarând la mijlocul luniiianuarie 2013.Recepţia pe obiective a Staţiei de Epurare modernizateÎn 2012 au fost finalizate lucrările demodernizare a Staţiei de Epurare amunicipiului Lugoj. În proiect, 40 % dinsumă plus TVA este de le bugetul local,iar restul de 60 % provine de la AgenţiaFondului pentru Mediu.În data de 26 noiembrie a avut loccomandamentul privind recepţia peobiective a Staţiei de Epurare aMunicipiului Lugoj. Au participatconducerile societăţilor comercialeConfort şi Meridian 22, proiectanţiilucrării, dirigintele de şantier,reprezentanţii Direcţiei de Investiţii dinPrimărie şi primarul municipiului. Prindecizie s-a stabilit comisia de recepţieDe asemenea, executantul lucrării şi-astabilit o comisie de predare. De comunacord cu constructorul a fost stabilit şigraficul de predare pe obiective. Întermen de două săptămâni de la dataîncheierii contractului, comisia apreluat obiectivele cuprinse în caietulde sarcini, urmând ca firma Confort săremedieze situaţiile prevăzute înanexele proceselor-verbale de recepţie.După preluare, urmează punerea înfuncţiune pe obiective de către o firmăspecializată.

PAGINA 10 - LUCRĂRI ÎN CARTIERE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012O nouă viziune pentru modernizarea cartierelor oraşuluiÎn 2012, proiectele de modernizare a cartierelor au devenit o prioritate pentru municipalitate. Aceasta a dezvoltat o nouăabordare, aplicată cu succes în cazul cartierelor Ştrand, Stadion I, Stadion III şi Ţesători, care urmăreşte transformareacartierelor de blocuri din „dormitoare” în spaţii civilizate de locuit. Noua concepţie a municipalităţii presupune realizarea înfiecare cartier a următoarelor facilităţi:teren de joacă pentru copii,teren sintetic pentru fotbal şi baschetfoişortoate trotuarele dalate sau asfaltatetoate străzile modernizatecel puţin 100 de locuri de parcareLa modernizarea străzilor se are în vedere creşterea lăţimii acestora pentru facilitarea circulaţiei autoturismelor.Cartierul ŞtrandUnul dintre cele patru cartiere lugojeneasupra cărora s-a pus un accent deosebitîn 2012 a fost Cartierul Ştrand. Aici s-audesfăşurat lucrări ample de modernizarecare au schimbat în bine faţa acesteizone.Astfel, pentru decongestionareatraficului auto, au fost lărgite străziledintre blocuri şi au fost create 140 delocuri de parcare. Ulterior, au fostasfaltate aleile şi străzile din întregulcartier.De asemenea, au continuat lucrările lapodul pietonal dintre Cartierul Ştrand şiPiaţa Agroalimentară „George Coşbuc”.În 2012 au demarat şi lucrările demodernizare a fostei Baze de AgrementŞtrand. Lucrările, începute în ultimultrimestru al anului, presupunmodernizarea şi transformareaŞtrandului Municipal într-un spaţiuperfect pentru relaxare şi petrecere atimpului liber.Tot anul trecut, municipalitatea afinalizat proiectul noului bazin acoperit,care va fi amplasat în partea din faţă aBazei Ştrand, lângă parcare. Lucrărilesunt prevăzute să înceapă în 2013.Pas cu pas, zona care cuprinde podulpietonal şi Baza Ştrand începe să prindătot mai mult contur, constituind la finaluna dintre atracţiile municipiului Lugoj.Cartierele Stadion I şi IIICartierul ŢesătoriProgramul ambiţios de modernizare a cartierelor oraşului acuprins anul trecut şi cartierele Stadion I şi Stadion III. Astfel,străzile din cele două cartiere au fost lărgite pentru facilitareadeplasării autovehiculelor, iar apoi au fost asfaltate. Au fostasfaltate şi străzile Paul Chinezu şi Panait Cerna, de la blocurileANL până la strada Caransebeşului.De asemenea, trotuarele au fost asfaltate, iar în fiecare cartier a fostmontat câte un foişor pentru cetăţenii dornici să îşi petreacătimpul în aer liber.Cartierul Ţesători se numără printre cele patru cartierelugojene de blocuri care au fost supuse unor lucrăriample de reabilitare. Astfel, au fost asfaltate toatestrăzile din cartier, împreună cu Aleea Ţesători şistrada Ţesătorilor. De asemenea, toate trotuarele aufost reabilitate prin dalare. Au fost create şi 80 de locuride parcare.

PAGINA 11 - LUCRĂRI ÎN CARTIERE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Cartierul MilitariÎn luna iunie a fost asfaltatăintersecţia care leagă stradaTimişoarei de noul cartier Militari, înparalel făcându-se demersuri laMinisterul Apărării Naţionale pentrupreluarea de către municipalitate şia restului de teren din zonă.În cursullunii iulie s-au purtat discuţii cureprezentanţii firmei Strabag legatede modul de traversare a căii feratecare face legătura cu UnitateaMilitară. Pentru alegerea soluţieitehnice au fost consultaţi şispecialiştii de la SNCFR Linii, caresupervizau constructorul. Din cauzacosturilor foarte mari (circa 3.000Euro / m liniar) pe care le implicasoluţia folosirii unui material plastic,s-a optat pentru alinierea niveluluicăii ferate cu acela al drumului şifolosirea asfaltului.Pe parcursul anilor 2011 şi 2012, înnoul cartier Militari au fost scoase lalicitaţie 58 de loturi de teren, fiindadjudecate 57. Ulterior, 11 dintre ceicare au câştigat au renunţat.Motivele invocate sunt diverse, şianume: probleme personale,probleme financiare, imposibilitatearespectării condiţiilor de concesiuneetc. Toţi cei care au renunţat şi-auadjudecat loturile mai bune, taxa deconcesiune având astfel un nivel mairidicat. Aceste persoane nu vor maifi primite la alte licitaţii.În momentul de faţă, în zonă selucrează la 11 case. Mai avem 28 deloturi pentru case în CartierulMilitari care vor fi scoase la licitaţieîn anul 2013, însă nu înainte caproblema să fie reglementată deConsiliul Local. Tot în 2013, dorimsă continuăm eforturile întreprinseîn 2012, când am rezolvat problemaintrării în noul cartier. Dupăaprobarea bugetului vom încerca săducem şi utilităţile în cartier.Cartierul Cotu MicCartierul Josif ConstantinDrăganÎn cadrul lucrărilor de modernizare a cartierelororaşului prin asfaltarea străzilor, în cartierul JosifConstantin Drăgan au fost modernizate intrările 1(de la staţia de autobuz), 2 (de la blocuri), 3 (de lagrădiniţă) şi 4 (de la biserică). De asemenea, a fostasfaltată o suprafaţă de circa 1.600 mp pentru aface legătura între toate aceste intrări.În 2012, în Cartierul Cotu Mic s-au desfăşurat lucrăriample la infrastructura edilitară şi rutieră, acesteaurmând să continue şi în anii viitori.Lucrări de reabilitare a reţelei de apă au avut loc pestrăzile Romanilor, Jiului, Viorelelor, Cotu Mic, C. D. Loga,M. Costin, Gr. Ureche, B. P. Hasdeu şi N. Pongracz. Pestrada Romanilor a fost reabilitată şi reţeaua decanalizare.Au fost asfaltate străzile Bojinca, Cotu Mic (parţial),Viorelelor Romanilor. De asemenea, trotuarele destrăzile Bojinca, Cotu Mic (parţial) şi Romanilor (parţial)au fost reabilitate prin asfaltare.Au fost amenajate 161 de locuri de parcare întreblocurile 27, 30, 32 şi 34, iar în zona Troiţei a fost montatun foişor.

PAGINA 12 - LUGOJUL, UN ORAŞ MAI FRUMOS, MAI CURAT RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Curăţenia de primăvarăPrimăria Municipiului Lugoj şisocietatea „Salprest” SA au organizato amplă acţiune de curăţeniegenerală de primăvară sub sloganul„Acasă la cetăţean”. Acţiunea s-adesfăşurat în două etape, în zilele de31 martie şi 7 aprilie, între orele7:30 şi 16:30.În prima etapă, pe 31 martie,acţiunea s-a desfăşurat în LugojulGerman (jumătatea oraşului situatăpe malul stâng al râului Timiş). Aufost adunaţi peste 1.150 de metricubi de deşeuri din gospodăriilelugojenilor, în mare parte materialvegetal şi mobilier scos din uz.Societatea Salprest a folosit zeceutilaje şi 57 de angajaţi.În cadrul etapei a doua, pe 7 aprilie,în Lugojul Român (jumătateaoraşului situată pe malul drept alrâului Timiş), au fost angrenate nouăutilaje şi 50 de angajaţi, care aucolectat 1.087 de metri cubi dedeşeuri.Per ansamblu, 90% din deşeurilecolectate în cadrul curăţeniei deprimăvară au fost material vegetal(resturi provenite din tăiereapomilor, a viţei de vie etc.).Materialul lemnos adunat cu ocaziacelor două acţiuni de salubrizare afost sortat şi oferit persoanelornevoiaşe din municipiu prinintermediul Direcţiei deAsistenţă Socială Comunitară.În cadrul curăţeniei de primăvară aufost adunate şi deşeuri deechipamente electrice şi electronice,lugojenii aruncând la gunoitelevizoare, frigidere, radiouri şi alteaparate. În total, s-au colectat 1.010kg de DEEE-uri, 450 kg în LugojulGerman şi 560 kg în Lugojul Român.Un alt aspect al curăţeniei deprimăvară a vizat măturareastrăzilor din oraş de nisipul folosit ladeszăpezire în cursul iernii. Acţiuneaa fost complexă şi s-a desfăşurat întrei etape. În prima fază, nisipul depe străzi a fost adunat cu mătura şilopata. În a doua etapă, s-a folositmaşina de măturat şi aspirat stradal.În cea de a treia fază, străzile au fostspălate manual, acţiunea încheindusela mijlocul Săptămânii Mari. Aavut loc apoi pulverizarea cu soluţieantipraf a străzilor principale dinoraş şi din cartierele de locuinţe,astfel încât Lugojul s-a prezentat încondiţii optime cu ocaziasărbătorilor de Paşte.Salprest S.A. operează deponeul ecologicde la GhizelaS.C. Salprest S.A. a obţinut licenţa pentru suplinirea pe operioadă de 6 luni a operatorului zonal care trebuie desemnatsă gestioneze deponeul ecologic de la Ghizela. Există, deasemenea, posibilitatea extinderii la un an a perioadei devalabilitate a licenţei. Pentru buna desfăşurare a activităţii aufost făcute angajări de personal. Pentru probleme de ordintehnic au fost angajaţi muncitori din Lugoj, iar personalulnecalificat este din localitatea Ghizela.Personal, consider că implicarea societăţii Salprest în aceastăactivitate, deşi presupune o răspundere importantă având învedere complexitatea activităţii, este benefică pentrumunicipiul Lugoj. Până în data de 20 iulie a avut loc preluareatuturor utilajelor şi pregătirea demarării activităţii. Începândde la 1 septembrie deşeurile colectate pe raza municipiuluiLugoj se transportă şi se depun în totalitate la deponeul dinGhizela.De asemenea, cu ajutor din partea Consiliului Judeţean, dorimca pe viitor să închidem groapa de gunoi care a funcţionat 50de ani şi să acoperim zona cu un strat de pământ de un metrugrosime.

PAGINA 13 - LUGOJUL, UN ORAŞ MAI FRUMOS, MAI CURAT RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Faţade noi pentru clădirile din Piaţa J. C. DrăganLa sfârşitul lunii august 2012 amluat decizia de a demara un proiectde reabilitare a faţadelor clădirilordin centrul istoric al municipiuluiLugoj. Este vorba de clădirile dinzona Pieţei J. C. Drăgan. Lucrarea afost împărţită în trei tronsoane.Pentru prima parte – care includeclădirile situate pe străzile ValeriuBranişte, Andrei Şaguna şi laturastângă a Pieţei, de la magazinul Altexpână la clădirea Poliţiei Municipiului– a fost organizat deja concursul desoluţii, fiind desemnată firma careva executa proiectul desistematizare arhitecturală.Tronsonul cuprinde clădiri de lasfârşitul secolului al XIX-lea şiînceputul secolului al XX-lea cudestinaţii variate: clădiriadministrative, clădiri cu spaţiicomerciale şi de locuit. Pentrufiecare dintre aceste clădiriproiectantul va avea în vedere: refacereafaţadelor principale cupunerea în evidenţă a decoraţiunilor, refacerea şarpantelor şiînvelitorilor, realizarea unuiiluminat decorativ al clădirilor,refacerea elementelor de tâmplărie.Toate soluţiile propuse vor trebui săţină cont de aspectul iniţial alclădirilor, evidenţiat de fotografiilede epocă. După ce se finalizeazăproiectul de sistematizare arhitecturală,se vor desfăşura lucrărilepropriu-zise de refacere a faţadelor.Ne propunem pentru 2013finalizarea lucrărilor pentru primultronson, urmând ca în anii 2014 şi2015 să fie continuat proiectul pecelelalte două tronsoane.Se schimbă în bine aspectul oraşuluiSe schimbă în bine aspectul oraşuluiDorinţa noastră de a veni însprijinul lugojenilor şi de a schimbaîn mai bine aspectul zonei dincentrul oraşului s-a materializatprin achiziţionarea, din Spania, a 80de bănci şi 55 de coşuri de gunoicare au fost amplasate după cumurmează: 40 de bănci şi 20 de coşuride gunoi pe strada AlexandruMocioni (între Ceasul Electric şiintersecţia cu strada TraianGrozăvescu), 20 de bănci şi 10coşuri de gunoi în Piaţa J. C. Drăganşi în zona fostei Prefecturi. Celelaltebănci şi coşuri de gunoi au fostamplasate în zona centrală aoraşului. De asemenea, scheletulmetalic al băncilor înlocuite va fifolosit la realizarea unora noi carevor fi amplasate în ParculPrefecturii şi Parcul „GeorgeEnescu”. Referitor la aceste douăparcuri, la începutul lunii octombriea avut loc o acţiune de alungare aciorilor. Împreună cu activităţileprevăzute a se desfăşura pe viitorpentru înlăturarea completă aciorilor, precum şi de toaletare acopacilor şi de dotare cu mobilierurban, din 2013 se va schimbaradical situaţia din parcurileoraşului, care trebuie să devinăadevărate locuri de recreere.

PAGINA 14 - LUGOJUL, UN ORAŞ MAI FRUMOS, MAI CURAT RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012La începutul lunii mai, am demarat un proiect inedit intitulat„Pe Timiş cu hidrobicicleta”. A fost realizat un ponton îndreptul Bisericii Reformate, aşa cum a fost în urmă cu 100 deani, coborârea pe malul Timişului făcându-se prin faţa BisericiiReformate. Hidrobicicletele au fost achiziţionate de către ofirmă din Arad şi aduse din Ungaria, fiind dotate cu sisteme deprotecţie moderne. Am dorit astfel să refacem atmosferaexistentă între cele două poduri din oraş la începutul secoluluiXX. Proiectul s-a desfăşurat în perioada mai-octombrie, şi s-abucurat de succes în rândul populaţiei. În 2013, în continuareademersului nostru, urmează să demarăm proiectul „Pe Timişcu barca”, tot în aceeaşi zonă. Alături de lucrările de amenajarea malurilor Timişului din anii trecuţi, proiectul reprezintă unpas înainte în materializarea viziunii noastre asupra punerii învaloare a potenţialului de agrement pe care îl oferă râul Timiş.Pe Timiş cu hidrobicicletaProiect inedit pe râul TimişLa sfârşitul lunii noiembrie, în preajma sărbătorii naţionale,am ţinut să ofer lugojenilor un proiect surpriză. Este vorbadespre o lucrare de concepţie proprie, o fântână artezianăiluminată, amplasată pe râul Timiş, în apropierea Podului deFier, pe care am realizat-o cu ajutorul Meridian 22, în specialal inginerului Dan Florea şi al specialiştilor de la Elba, careau realizat partea electrică. Mă bucur că a reuşit să captezeatenţia şi împreună cu podul iluminat arhitectural să ofere oprivelişte frumoasă trecătorilor. Cele trei pompe care aurealizat presiunea cu care apa s-a ridicat până la circa 12metri au fost instalate la o adâncime de 4 metri în două bazinede beton. Programul de funcţionare a fost zilnic întreorele 9-12 şi 16-22. Odată cu venirea vremii reci şi aîngheţului, instalaţia a fost retrasă din apă şi transportată lasediul Meridian 22 S.A.Problema câinilor fără stăpân din municipiu a fost rezolvatăCa urmare a numeroaselor sesizări primite din parteacetăţenilor, dar şi a constantei preocupări pentru liniştea şisiguranţa locuitorilor municipiului şi în special a copiilor,administraţia a demarat la începutul lunii martie 2012 unprogram menit să rezolve durabil problema prezenţei pestrăzi a câinilor fără stăpân. Este vorba despre realizareaunui nou adăpost cu o suprafaţă de 1.000 mp, situat înimediata apropiere a celui vechi, pentru a asiguraadăpostirea, îngrijirea şi oferirea posibilităţilor optime deadopţie tuturor câinilor fără stăpân de pe raza oraşului.Lucrările la noul adăpost au fost executate de SC Salprestîn colaborare cu SC Meridian 22. Până vineri 23 martie,partea metalică a adăpostului a fost gata. Sâmbătă, 31martie, s-a turnat betonul şi a fost realizat acoperişul. Din26 martie a început capturarea câinilor din oraş. Chiardaca a fost uneori mai anevoioasă activitatea de capturarea câinilor s-a încheiat cu succes, numărul câinilor care nuau putut fi prinşi fiind nesemnificativ. În prima parte alunii aprilie adăpostul a devenit functional. Câinii au fostcastraţi şi au primit îngrijire medicală.În paralel, s-au făcut eforturi pentru asigurarea hranei şi amedicamentelor necesare îngrijirii animalelor. Deasemenea am făcut apel către iubitorii de animale învederea adopţiei de câini de la adăpost, pentru ca aceastăproblemă să poată fi rezolvată definitiv. În prezent, înadăpost se găsesc 263 de câini, iar în oraş au mai rămas 43.Adăpostul este împărţit în două, în funcţie de talia câinilor.Până la sfârşitul lunii aprilie a acestui an va fi stabilit unteren de 3.000 mp pentru a fi concesionat Asociaţiei FreeAmely care intenţionează să înfiinţeze un nou adăpost înLugoj.

PAGINA 16 - ASISTENŢĂ SOCIALĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Noi reguli pentru repartizarea locuinţelor socialeÎn Lugoj, 93% dintre cetăţeni sunt proprietari, iar restul de 7procente solicită o locuinţă de la stat. La nivelul municipiuluiexistă aproximativ 400 de locuinţe în domeniul privat alstatului, aflate în administrarea SC Meridian 22 SA şiînchiriate persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa pe razaurbei, ce nu deţin în proprietate alt imobil şi nici nu auînstrăinat o locuinţă după 1 ianuarie 1990.În urma analizelor efectuate împreună cu CompartimentulTehnic şi cu Serviciul Public pentru Administrarea şiÎntreţinerea Domeniului Public s-a constatat că 50-60 depersoane locuiesc fără documente legale. De asemenea, omare parte dintre solicitanţii de locuinţe sociale, aproape 700,nu sunt cetăţeni ai Municipiului Lugoj şi obţin prin diferiteforme posibilitatea de a locui la cineva din oraş (şedereprovizorie). Nici nu lucrează în municipiul Lugoj şi nici nufigurează ca flotant în oraş. Repartizarea locuinţelor sociale seface pe baza unui regulament aprobat în Consiliul Local. Acestregulament trebuie modificat şi în acest sens am întreprins unprim pas prin Dispoziţia Primarului cu numărul100/29.02.2012. Prin aceasta am dispus constituirea Comisieisociale de analiză a solicitărilor de locuinţe din fondul de stat.Au avut loc mai multe întâlniri ale comisiei, fiind stabilitemodalităţile de lucru pentru a se putea analiza toate cele 700de dosare şi demararea procedurilor de verificare a acestora.Adăpost pentru oamenii străziiAvând în vedere condiţiilemeteorologice şi avertismentele decod galben din prima jumătate alunii ianuarie, 2012, am convocatmai multe întruniri ale comandamentuluide iarnă. La aceste întâlniriau fost invitaţi să participe FlorinVoichescu, directorul SpitaluluiMunicipal, Angelica Uscat, directorulDirecţiei de Asistenţă SocialăComunitară, Florin Dumitru, şefulPoliţiei Locale. Am discutat despresituaţia persoanelor fără adăpost depe raza municipiului, în număr de27. Dintre acestea, 6 sunt lugojeni,iar restul sunt în majoritate dinMoldova. De altfel, am mai încercatsă transportăm aceste persoane înlocalitatea de domiciliu, dar, în timpfoarte scurt, acestea au revenit laLugoj. Am solicitat conducerii spitaluluisă pună la dispoziţia acestoroameni ceai cald şi mâncare. Strângereaacestor persoane din oraş afost foarte dificilă, întrucât marealor majoritate nu doresc să îşipărăsească adăposturile temporare,de teama să nu le piardă. Prinurmare, am decis ca toţi să fie transportaţila spital, eventual, în lipsă despaţiu, la Centrul de Bătrâni de pestrada Anişoara Odeanu. În acestscop, am însărcinat Poliţia Locală custrângerea persoanelor de pe străzi,în timp ce Spitalul şi Direcţia deAsistenţă Socială sunt responsabilede găzduirea lor. În acest anintenţionăm să amenajăm un imobilca adăpost pentru oamenii străzii.Servicii specializate de tip after-school pentru copiii aflaţi însituaţie de risc de abandon şcolar sau familialÎn scopul oferirii de suport educaţionalcopiilor care frecventeazăînvăţământul primar, aflaţi în pericolde abandon şcolar sau familial şiprovenind din familii cu veniturireduse împreună cu Direcţia deAsistenţă Socială Comunitară Lugoj amînfiinţat Compartimentul de tip afterschool,care îşi desfăşoară activitateaîn incinta Centrului de zi pentruminori cu handicap neurospihic dinLugoj, str. Ion Vidu, nr. 17, ap. 2.Capacitatea acestuia este de 15 locurişi oferă sprijin şi supravegherecopiilor ce frecventează învăţământulprimar, proveniţi din familiidefavorizate şi care nu au posibilitatede îndrumare şi supraveghere la lecţii,de luni până vineri, în intervalul orar12.00 – 16.00. Activităţile principalecare se desfăşoară în cadrul acestuiserviciu social vizează: consilieresocială, familială, psihologică pentrucopii şi reprezentanţii lor legali,consiliere juridică la nevoie, asistenţămedicală primară, activităţieducaţionale, recreative şi desocializare dezvoltarea deprinderilorşi abilităţilor de comunicare şirelaţionare a beneficiarilor centrului;implicarea în cercuri de iniţiere şiutilizare a computerului, desenpictură,socializare şi petrecere atimpului liber.

PAGINA 17 - ASISTENŢĂ SOCIALĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Municipalitatea a celebrat bătrânii urbeiPrin Hotărârea Consiliului Local alMunicipiului Lugoj nr. 168/ 27.12.2008 s-adecis acordarea diplomei şi premiului defidelitate cuplurilor care aniversează 50 deani de căsătorie neîntreruptă, a diplomei şia premiului de excelenţă pentrupersoanele cu vârstă venerabilă, în etate depeste 90 de ani. Şi în acest an am omagiatvârstnicii, persoane cu vârste venerabile şicupluri având peste 50 de ani de căsătorieneîntreruptă primind un simbol alrespectului pentru vârsta înaintată oripentru înţelepciunea şi răbdarea de careau dat dovadă, împlinind o jumătate deveac petrecut alături de partenerul deviaţă. Astfel, într-o atmosferă festivă laTeatrul Municipal am celebrat 65 decupluri şi 31 persoane cu vârstăvenerabilă, de peste 90 de ani, oferindu-lecâte un premiu în bani şi o diplomă.De asemenea, pentru „veteranii” urbei amorganizat împreună cu Direcţia deAsistenţă Socială Comunitară, BalulSeniorilor (ediţia a VII-a) şi RevelionulSeniorilor (ediţia a VIII-a).Ajutoare alimentare pentru categoriiledefavorizateÎn luna noiembrie, categoriilesociale defavorizate aubeneficiat de ajutoarea l i m e n t a r e î n b a z aRegulamentului Comisiei CEE nr.807/2010, de stabilire anormelor de punere în aplicarepentru livrarea de produsealimentare din stocurile deintervenţie pentru persoanelecele mai defavorizate dinUniune, şi a Hotărârii Guvernuluinr. 600/2009 pentru stabilireabeneficiarilor de ajutoarealimentare care provin dinstocurile de intervenţiec o m u n i t a r e , d e s t i n a t ecategoriilor de persoane celemai defavorizate din România şiatribuţiile instituţiilor implicateîn planul european, modificată şicompletată prin HotărâreaGuvernului nr. 950/ 2012.Ajutoarele alimentare au constatfăină de grâu, mălai, ulei, pastefăinoase, biscuiţi, orez şi laptepraf.Demersuri pentru onouă creşă în oraşMunicipalitatea a întreprins în a douajumătate a lunii martie demersuri pe lângăMinisterul Dezvoltării Regionale şiTurismului în vederea obţinerii uneifinanţări pentru un nou obiectiv de interescetăţenesc. În cadrul Programului Naţionalde Dezvoltare a Infrastructurii a fostsolicitată la Direcţia Generală Lucrări Publicesuma de 1,3 milioane lei pentru construireaunei creşe cu 2-3 grupe în Municipiul Lugoj.Locaţia acesteia va fi stabilită în funcţie desolicitările părinţilor într-unul dintrecartierele Micro IV, Josif Constantin Drăgansau Stadion.

PAGINA 18 - SĂNĂTATE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Sănătatea lugojenilor pe lista de priorităţia administraţiei localeDin momentul preluării SpitaluluiMunicipal ne-am propus două lucrurifoarte importante: achitareadatoriilor şi creşterea calităţii actuluimedical. Primul obiectiv a fost atinsîn 2012. Dacă la preluarea sa în iulie2011 Spitalul Municipal avea odatorie de 3.200.000 lei, în 2012 amreuşit să achităm toate datoriile.În ceea ce priveşte îmbunătăţireaactului medical, pe lângă lucrările dereabilitare a Laboratorului deAnalize, a Farmaciei, a Secţiei dePediatrie şi a Staţiei de Oxigen, în2012 s-au finalizat lucrările demodernizare la Secţiile de Neurologieşi Paleaţie şi s-a pus în funcţiuneultrasonograful performant primit înurma unui proiect gestionat dePrimăria Lugoj în colaborare cuPrimăria Jena. Am făcut, de asemenea,demersuri la Ministerul Finanţelor învederea creşterii plafonuluicheltuielilor de personal pentruSpitalul Municipal. În urmademersurilor făcute la MinisterulSănătăţii şi Direcţia de SănătatePublică Timiş a fost repartizată sumade 800.000 lei pentru reparaţiacapitală a pavilionului central alSpitalului Municipal Lugoj.

PAGINA 19 - SĂNĂTATE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Nume nou pentru Spitalul MunicipalCu ocazia aniversării centenarului ampropus schimbarea denumiriiSpitalului Municipal Lugoj în SpitalulMunicipal „Dr. Teodor Andrei” Lugoj.Consiliul Local a aprobat aceastăschimbare în şedinţa din 29 martie.Doctorul Teodor Andrei a locuit pefosta stradă Măgeruţa, actuala stradăTimotei Popovici. A urmat Facultateade Medicină la Budapesta şi, după oscurtă carieră universitară, a revenitîn oraşul natal.Doctorul Teodor Andrei a fost medicprimar de medicină internă, şefulsecţiei de interne până în anul 1945,când s-a pensionat. Între anii 1929 –1938 a fost director al spitalului, fiindcel mai longeviv director de spital dinperioada interbelică.Sub conducerea doctorului TeodorAndrei s-a schimbat aparatul vechiRontgen cu unul nou, s-a înfiinţatsecţia de copii, s-a construitpavilionul pentru boli contagioase, s-au construit două sere de flori învederea amenajării estetice aparcului, s-au efectuat reparaţiigenerale la clădiri, în interior şiexterior.Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei” a câştigat ofinanţare europeană nerambursabilă.Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei” Lugoj a câştigat ofinanţare nerambursabilă în cadrul Programului de VecinătateUngaria - România 2007 – 2013 în parteneriat cu SpitalulClinic „Dr. Diosszilagyi Samuel” din oraşul Makó(Ungaria).Intitulat „Asistenţa medicală în ambulatoriu şi deurgenţă fără frontiere – dezvoltarea asistenţei medicale şi aatitudinii în regiunea Lugoj şi Makó”, proiectul are un bugetaprobat de 1.190.006,00 Euro, din care finanţareanerambursabilă europeană este de 1.011.505,10 Euro. SpitalulMunicipal „Dr. Teodor Andrei” Lugoj este lider de proiect,urmând să beneficieze de suma de 756.766 Euro din bugetultotal. Pentru buna derulare a proiectului am prevăzut înbugetul local suma necesară pentru susţinerea cofinanţăriiacestui proiect. Obţinerea acestei finanţări europenenerambursabile este o realizare foarte mare pentru spital,care va putea astfel să păşească într-o nouă etapă dedezvoltare. Proiectul prevede, printre altele, modernizareaSecţiei de Primiri Urgenţe, reorganizarea Secţiei deObstetrică-Ginecologie şi montarea unui lift cu două staţii caresă ajute la transportul bolnavilor.Întâlnire cu medicii tineri din SpitalulMunicipalÎn data de 13 martie, am avut oîntâlnire cu medicii tineri din SpitalulMunicipal. Au participat 16 medici cuvârsta de până la 35 de ani. Motivulpentru care am ţinut să mă întâlnesccu aceştia este legat de intenţia pecare o am de a stabiliza personalulmedical din oraş şi de a-i sprijini pemedici, inclusiv cu locuinţă.Din discuţii a reieşit că toţi suntpreocupaţi de dezvoltarea spitaluluişi de modernizarea şi dotareaacestuia cu aparatură. Fiecare aprezentat o listă cu problemele şipriorităţile din secţia unde îşidesfăşoară activitatea, susţinându-şiprogramul de investiţii în aparaturămedicală. Ca urmare a acestordiscuţii am alocat suma de 200.000lei în vederea achiziţionării deaparatură medicală modernă şiinstrumentar medical. În urmaîntâlnirii m-a impresionat în moddeosebit dorinţa lor de dezvoltare ainstituţiei în care îşi desfăşoarăactivitatea.

PAGINA 21 - EDUCAŢIE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Pentru înscrierea în programul deacordare a burselor municipale estenecesar ca elevii din clasele V-XII săparticipe la cel puţin o activitateextracurriculară. În funcţie de specificulactivităţilor extracurriculare desfăşuratede elevi, bursele municipale se împart îndouă categorii – burse municipale civicculturaleşi burse municipale sportive,fiecare dintre acestea având câte treisubcategorii: de excelenţă - în valoare de100 lei/lună, de performanţă - în valoarede 75 lei/lună şi de merit - în valoare de50 lei/lună. Elevii care s-au înscris înprogram au optat pentru categoria debursă, iar departajarea lor pesubcategorii s-a realizat pe baza noteifinale obţinute, conform unui algoritmde calcul, din performanţeleeducaţionale şi activitatea extracurriculară.Pe baza situaţiilor transmisede Consiliile de Administraţie aleunităţilor de învăţământ de stat de peraza municipiului, pentru semestrul I alanului şcolar 2011-2012 s-a aprobatacordarea următoarelor categorii deburse municipale: 43 de burse civicculturale,din care 14 burse de excelenţă,14 burse de performanţă, 15 burseS-au acordat bursele municipalede merit, respectiv 26 de burse sportive,din care 11 burse de excelenţă, 11 bursede performanţă şi 4 burse de merit.Suma totală alocată burselor municipalea fost de 31.950 lei. Pentru semestrul IIal anului şcolar 2011-2012 s-au acordat57 de burse civic-culturale, din care 19burse de excelenţă, 19 burse deperformanţă, 19 burse de merit, precumşi 30 de burse sportive, din care 13burse de excelenţă, 13 burse deperformanţă şi 4 burse de merit. Sumatotală a fost de 27.000 lei, din care17.100 lei pentru bursele municipalecivic-culturale şi 9.900 lei pentru burselemunicipale sportive.Propuneri avizate de către Inspectoratul Şcolar JudeţeanÎn cadrul şedinţei administrative privindînvăţământul gimnazial am prezentatdouă propuneri. Este vorba desprefuziunea Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 3 cuColegiul Naţional „Iulia Hasdeu”,respectiv arondarea unei grădiniţe dinoraş la Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 2. Înacest context am subliniat faptul căimobilul Şcolii Nr. 3 va avea aceeaşidestinaţie, urmând ca şcoala săfuncţioneze sub administrareaColegiului Naţional „Iulia Hasdeu”.Inspectoratul Şcolar Judeţean a acordataviz conform pentru toate propunerilepe care le-am făcut cu privire la nouaorganizare a reţelei şcolare în anulşcolar 2012 – 2013. ReprezentanţiiInspectoratului au înţeles faptul căpropunerile noastre sunt cele maifiabile. Noul proiect de organizare areţelei şcolare din municipiu a fostsupus aprobării Consiliului LocalMunicipal în cadrul şedinţei ordinare dindata de 23 februarie.Premii pentru elevii şi profesoriicu rezultate deosebite la olimpiadele şcolareElevii care au obţinut rezultatedeosebite la olimpiadele judeţene,naţionale sau internaţionale în cursulanului şcolar 2011-2012, precum şiprofesorii care i-au pregătit, au fostpremiaţi în sala Teatrului Municipal„Traian Grozăvescu”. Într-un cadrufestiv, 115 elevi şi 62 de profesori auprimit diplome şi plicuri cu bani dinpartea municipalităţii lugojene pentruperformanţele obţinute. Suma alocatăîn acest an pentru premierea elevilorşi profesorilor lugojeni a fost de42.950 lei. Am premiat copiii capabilide performanţă, precum şi profesoriiîndrumători, conştientinzând faptul căfără performanţă şi fără elite nu avemnicio şansă de a progresa.

PAGINA 22 - PENTRU COPII ŞI TINERI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Marţi, 10 aprilie, la ora 11.00, în Parcul „George Enescu” dinoraş, în locaţia fostului patinoar, a fost inaugurat OrăşelulCopiilor. La deschidere au fost prezenţi numeroşi copii care auprimit cu mare bucurie această nouă posibilitate de joacă şidistracţie. La eveniment au luat parte şi membrii unei delegaţiidin Serbia şi Macedonia care ne-a vizitat oraşul.În cele aproape şase luni de funcţionare Orăşelul s-a bucuratde prezenţa numeroasă a copiilor, mai ales în perioadavacanţei de vară. Deşi iniţial funcţionarea era prevăzută pânăîn 15 iulie, am avut în vedere succesul Orăşelului în rândulcelor mici şi am prelungit perioada de funcţionare până în datade 2 septembrie, în preajma începerii noului an şcolar.Beneficiarii acestui proiect au fost copiii cu vârsta între 5 şi 10ani de la grădiniţele şi şcolile din municipiul nostru.Capacitatea a fost de 26 de copii într-o serie, câte zece minutela fiecare din cele trei obiective: tobogan, orăşel şi traseu cuobstacole. Intrarea a fost gratuită, iar programul defuncţionare a fost zilnic între orele 11:00 şi 21:00. Din data de25 iunie, odată cu vacanţa şcolară, Orăşelul Copiilor afuncţionat între orele 17.00 – 21.00. Decizia noastră în acestsens a fost influenţată de temperaturile mari înregistrate înacea perioadă, care au impus protejarea echipamentelor.Orăşelul CopiilorCând am demarat această iniţiativă am considerat că este celmai potrivit mijloc de a-i scoate pe copii din casă din faţacalculatorului. Responsabili cu buna funcţionare a orăşeluluiau fost angajaţi din cadrul Poliţiei Locale Lugoj, al ServiciuluiPublic pentru Administrarea şi Întreţinerea Domeniului Public(S.P.A.I.D.P.), precum şi al Serviciului de Sere şi Spaţii Verzi.Patinoarul din Lugoj a fost deschis al doilea an consecutivDeschis în decembrie 2011, patinoarul din Lugoj s-a bucuratde un real succes. Prezenţa numeroasă a copiilor şi tinerilordin oraş la patinoar a reprezentat primul semn că aceastăiniţiativă a fost apreciată de lugojeni. Nu am vrut să nedespărţim de patinoar fără să oferim copiilor încă un prilej dea se bucura de acest frumos sport, astfel că duminică, 5februarie, am organizat prima ediţie a „Carnavalului pegheaţă”. Evenimentul a adunat la patinoarul din Parcul„George Enescu” zeci de copii deghizaţi în prinţese, piraţi,pitici, pisicuţe sau spiriduşi. În ciuda temperaturilor mult subzero grade, copiii şi-au îmbrăcat costumele „de scenă” şi,însoţiţi de părinţi, bunici sau prieteni, au luat cu asaltpatinoarul din Lugoj. Muzica antrenantă şi veselia de pe ringau încălzit atmosfera şi au făcut din prima ediţie a„Carnavalului pe gheaţă” un adevărat succes.Evenimentul, organizat de Primăria Municipiului Lugoj, aîncheiat cele două luni în care lugojenii au putut patina înParcul „George Enescu”. După spectacolul oferit de micuţi, toţilugojenii pasionaţi de patinaj au fost invitaţi pe ring, accesulfiind gratuit.Ţinând cont că lugojenii, mai ales tinerii, au apreciat faptul căle-am pus la dispoziţie un patinoar pentru petrecerea timpuluiliber în vacanţa de iarnă, am dorit să le facem aceeaşi bucurieşi în sezonul de iarnă 2012-2013. Astfel, începând de sâmbătă,8 decembrie 2012, patinoarul din Lugoj a fost deschis din nou.Patinoarul a funcţionat de luni până vineri între orele 10.00 –21.00, iar sâmbăta şi duminica între orele 10.00 – 22.00.Activitatea a fost coordonată de S.P.A.I.D.P., iar pentru bunafuncţionare au fost implicaţi şi angajaţi ai Poliţiei Locale şi aiServiciului Sere şi Spaţii Verzi.După ce s-a încheiat activitatea de laOrăşelul Copiilor, în aceeaşi locaţie afuncţionat, în perioada 8 septembrie - 20noiembrie, un Skate Park cu şaseelemente de lucru. Locaţia a fostsupravegheată de angajaţi ai ServiciuluiPublic de Administrare şi Întreţinere aDomeniului Public din cadrul Primăriei.Intrarea a fost gratuită, iar programul s-adesfăşurat zilnic după orele 14.00.În cursul lui 2013 vor fi achiziţionateîncă şase elemente, urmând ca SkatePark-ul să fie amplasat în locaţia fostuluirestaurant „Concordia”. Sperăm să avemSkate Park şi jocuri noiastfel o zonă frumoasă, unde copiii şitinerii din oraş să-şi consume energiaîntr-un mod plăcut şi pasionant. Deasemenea, în perioada 3- 6 septembrieau fost aduse în municipiu cincielemente noi de joacă. Acestea au fostamplasate astfel: la Grădiniţa cuProgram Normal nr. 2 de pe stradaMihail Kogălniceanu; la grădiniţa dininteriorul Şcolii Gimnaziale nr. 1 de pestrada Bocşei; în cartierul Cotu Mic,lângă elementele de joacă deja existenteîn zona pasarelei; în Micro IV, în zonafostei centrale termice, lângă elementelede joacă deja existente; în Micro V, lângăGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 5.

PAGINA 23 - ADMINISTRAŢIA LOCALĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012260 de hotărâri adoptate de Consiliul Local Municipal LugojÎn anul 2012, Consiliul Local al Municipiului Lugoj s-a întrunitîn 22 de şedinţe, dintre care 11 au fost ordinare, nouăextraordinare, una de constituire a noului Consiliu Local înurma alegerilor din luna iunie, iar o şedinţă a fost solemnă.În cadrul acestor şedinţe au fost adoptate un număr de 260hotărâri, dintre care 129 în perioada ianuarie – mai, când s-aîncheiat mandatul consilierilor aleşi în 2008, iar 131 înperioada iulie – decembrie, odată cu constituirea nouluiConsiliu în urma alegerilor locale din luna iunie.În cursul lunii septembrie au fost organizate adunări săteştipentru alegerea delegaţilor săteşti pentru satele Tapia şiMăguri. Domnul Alin Cimponieru a fost desemnat delegatsătesc din partea satului Tapia, în vreme ce domnul IonelŞtefan a fost desemnat reprezentant al celor din satul Măguri.În cursul anului 2012 au avut loc patru dezbateri publice. Treidintre acestea au vizat PUZ-uri, iar una a avut ca temăinstituirea distincţiilor „TITLUL DE EXCELENŢĂ” şi „CHEIAORAŞULUI”, precum şi aprobarea Regulamentului pentruacordarea acestora. De asemenea, au fost emise un număr de887 dispoziţii ale Primarului Municipiului Lugoj.Poliţia Locală Lugoj a primit în dotare trei autoturisme noiÎn cursul zilei de 13 martie 2013, Poliţia Locală Lugoj a primitîn administrare trei autoturisme noi, achiziţionate de PrimăriaMunicipiului Lugoj.Maşinile sunt Dacia Logan MCV cu motor1.5 dCi 90 CP. În afară de dotările standard, maşinile suntechipate cu aparatură specifică pentru intervenţii, cum ar figirofar, staţie radio, rampă de semnalizare albă cu led-uri,sirenă şi difuzor încorporat pentru adresare publică. Acesteamai dispun şi de lumini flash cu led-uri albastre intermitentepentru atenţionare şi sunt inscripţionate reflectorizant. Unadintre maşini nu are inscripţii şi nici girofar, însă este dotatăcu un girofar magnetic, sirenă şi difuzor mascat sub bara deprotecţie.Suma cu care au fost achiziţionate autoturismele este de240.000 lei.Autoturismele vor fi folosite de serviciul rutier, precum şipentru intervenţii şi ordine publică. Acest lucru permite caatât serviciul rutier, cât şi intervenţiile să se poată desfăşurape toate cele trei schimburi.Activitatea Poliţiei LocaleÎn perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012, Serviciul PolițiaLocală a funcționat cu un efectiv format din 46 angajați (1 șefserviciu, 2 șefi birou, 1 inspector compartiment comercial, 38polițiști locali, 3 agenți de pază, 1 angajat contractual) și aîndeplinit sarcinile și atribuțiile profesionale impuse deLegea 155 din 2010.În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, Serviciul Poliția Locală,prin Biroul Dispecerat și Intervenție, a răspuns prompt șisoluționat un număr de 186 sesizări telefonice și 34 sesizăriscrise privind, în general, ordinea și liniștea publică.Pe linia specială gratuită TEL VERDE au fost primite 29 desesizări care au fost soluționate sau direcționate către diferiteservicii competente cu soluționarea acestora.În anul 2012, agenții Poliției Locale au aplicat un număr de2.069 de sancțiuni, dintre care 1.092 avertismente și 977amenzi, în cuantum de 220.630 lei.În perioada lunilor septembrie - noiembrie, cinci poliţişti localiau participat la cursurile de formare iniţială a poliţiştilor locali,organizate în cadrul Şcolii de aplicaţii pentru ofiţeri aiJandarmeriei Române «Mihai Viteazu» din Lugoj.La sfârşitul lunii decembrie, Serviciul Poliţia Locală a finalizatracordarea dispeceratului la baza de date a MinisteruluiAfacerilor Interne, conectare realizată şi supravegheată deServiciul de Telecomunicaţii Speciale.

PAGINA 24 - ÎN DIALOG CU CETĂŢENII RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Accesul la informaţiile de interes publicÎn anul 2012 au fost respectate prevederile Legii 544/2001privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Legii52/2003 privind transparenţa decizională în administraţiapublică.În perioada ianuarie – decembrie a fost înregistrat un numărde 187 solicitări de informaţii de interes public, cu referire lautilizarea banilor publici (contracte, investiţii, cheltuieli),modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei publice, actenormative, reglementări, informaţii privind modul de aplicarea Legii 544/2001, date statistice stare civilă, achitareimpozite/chirii/amenzi, oferte licitaţii, organizare evenimente,informaţii referitoare la perioada electorală etc.În vederea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privindtransparenţa decizională în administraţia publică s-au întocmitşi adus la cunoştinţă publică anunţurile privind: proiectele deacte normative, şedinţele publice ale consiliului local şiorganizarea de dezbateri publice. De asemenea, s-au întocmitşi adus la cunoştinţa publică minutele şedinţelor consiliuluilocal şi ale dezbaterilor publice, s-a asigurat participarea celorinteresaţi la şedinţele consiliului local şi la dezbaterile publice,s-au evidenţiat într-un registru special proiectele de actenormative şi/sau dezbaterile publice, precum şi eventualeleopinii, sugestii, recomandări sau reclamaţii ale persoanelorfizice/juridice cu privire la proiectele de acte normative şi s-aelaborat şi făcut public raportul anual privind transparenţadecizională pentru anul 2011. În cursul anului 2012 au fostafişate un număr de 20 proiecte de hotărâri şi au avut loc patrudezbateri publice. Trei dintre acestea au vizat PUZ, iar una aavut ca temă instituirea distincţiei „CHEIA ORAŞULUI” şiaprobarea regulamentului pentru acordarea acesteia.Conferinţe de presă şi publicaţia „Monitorul de Lugoj”Audienţe cu cetăţeniiAnul 2012 a însemnat pentru mine oaprofundare a relaţiilor cu cetăţeniioraşului, căutând să fiu cât mai aproape denevoile imediate ale acestora.Astfel, pe parcursul anului trecut am avutun dialog direct cu cetăţenii oraşului încadrul programului săptămânal deaudienţe. La acest mod de comunicare auapelat cei care au dorit să se adreseze pecale oficială conducerii Primăriei. Până lasfârşitul anului m-am întâlnit cu un numărde 216 persoane, iar problematica expusă afost una diversă. Principalele problemesemnalate s-au referit la: imposibilitateaachitării taxelor şi impozitelor, a facturilorca urmare a veniturilor reduse,neînţelegeri între vecini, acordarea deajutoare financiare şi materiale, ajutoarepentru reparaţii şi reabilitare imobile,poluare fonică şi funcţionare firme, fondfunciar etc.Pentru reflectarea în mass-media aîntregii activităţi desfăşurate încadrul Primăriei şi a instituţiilorsubordonate acesteia am avuts ă p t ă m â n a l în t â l n i ri c ureprezentanţii presei. Subiectele deinteres local au fost promovate şidezbătute prin intermediulinterviurilor sau emisiunilordesfăşurate la televizor, radio şi înpresa scrisă. În paralel, am continuateditarea şi distribuţia Monitorului deLugoj, ajuns în luna decembrie 2012la numărul 43.Răspunsuri la sesizările cetăţenilorPentru a menţine un contact permanent cu lugojenii, site-ul instituţiei,www.primarialugoj.ro, a fost actualizat constant, înregistrându-se o creştere avizitatorilor faţă de anul 2011.Numărul lugojenilor care au preferat anul trecut să transmită reclamaţii prinintermediul site-urilor www.primarialugoj.ro şi www.lugojul.ro s-a ridicat la635. Am raspuns personal la toate sesizările postate de cetăţeni pe cele douăpagini de web.Întâlniri cu reprezentanţiiAsociaţiilor de ProprietariLunar m-am întâlnit cu preşedinţii şi administratorii condominiilor, carereprezintă mai mult de o treime din cetăţenii municipiului, ocazie cu care are loco informare reciprocă asupra problemelor cu care se confruntă urbea. Pentru caproblemele ridicate să fie cât mai operativ rezolvate la aceste întâlniri participăreprezentanţii S.C. Meridian 22 S.A., S.C. Salprest S.A., ai Serviciului Sere şi ZoneVerzi, ai Poliţiei de Proximitate şi ai Poliţiei Locale, precum şi aiCompartimentului Tehnic din cadrul Primăriei. Lugojul este singurul oraş dinţară în care au loc asemenea întâlniri.

PAGINA 25- SOLICITARI DE FINANŢARE EUROPEANĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Solicitări de finanţare nerambursabilăÎn 2012, Municipalitatea lugojeană a depus sau a pregătit mai multe proiecte cu finanţare nerambursabilă în diversedomenii.Proiect social pentru copiii aflaţi în situaţii de riscÎn martie 2010 a fost transmis Autorităţii Naţionale pentruProtecţia Drepturilor Copilului Bucureşti un proiect definanţare intitulat „Centru de zi pentru copiii aflaţi în situaţiide risc din municipiul Lugoj, judeţul Timiş”. După un lungproces de evaluare, în 19 noiembrie 2012 a fost semnatcontractul de finanţare cu Ministerul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale pentru implementarea acestui proiect.În municipiul Lugoj există un număr însemnat de familii aflateîn dificultate care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii.Aceste familii se confruntă cu grave lipsuri materiale şi seadresează Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară învederea acordării diverselor tipuri de prestaţii sociale potrivitlegii, dovadă fiind numărul mare al dosarelor întocmite înacest sens. Problemele socio-economice întâmpinate defamilii se răsfrâng asupra copiilor, având un impact enormasupra cursului vieţii acestora, îndeosebi în procesul deeducaţie preşcolară şi şcolară, ducând pe termen mediu lareducerea performanţelor şcolare şi la abandon şcolar sauchiar la separarea copiilor de familie.În evidenţa Serviciului autoritate tutelară se află peste 250 decazuri de copii aflaţi în situaţie de risc de separare de familie,pentru care au fost întocmite planuri de servicii şi a cărorsituaţie este permanent monitorizată. Conform legislaţiei învigoare, serviciile specifice de prevenire a separării copiilorde familie sunt serviciile de zi prin care se asigură menţinerea,refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilorsăi, pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determinasepararea copilului de familia sa.Obiectivul general al proiectului mai sus-menţionat îlconstituie îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor aflaţiîn situaţii de risc social din municipiul Lugoj prin înfiinţareaunui Centru de zi pentru îngrijirea acestora.Locaţia Centrului de zi va fi pe strada A. D. Xenopol, nr. 5, iarprin înfiinţarea acestuia se urmăreşte: acordarea de asistenţămedicală şi psihologică pentru 15 copii aflaţi în situaţii de riscsocial din Lugoj; consiliere psihologică pentru 15 familii cucopii în situaţii de risc; program educaţional şi recreativpentru 15 copii din oraşul nostru. Beneficiarii direcţi aiserviciilor furnizate vor fi 15 copii cu vârste cuprinse între 3 şi14 ani, care provin din familii dezavantajate socio-economic şiai căror părinţi fac faţă cu greu dificultăţilor cotidiene,existând riscul separării copilului de familia sa.Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 113.452 deEuro. Asistenţa financiară nerambursabilă este de 79.885Euro (85,38%), iar contribuţia proprie a municipalităţii13.674 Euro (14,62%). TVA aferentă finanţării şi alte taxe seridică la valoarea de 19.893 Euro. Proiectul a demarat la datasemnării şi are o durată de implementare de 14 luni.Păstrarea şi promovarea tradiţiilor folcloriceUn alt proiect câştigat de municipalitatea fost depus împreună cumunicipalităţile Reşiţa şi Veliko Gradište(Serbia) la sfârşitul lunii iunie 2011.In ti t u la t „N ES T E MA TE ALETEZAURULUI FOLCLORIC ROMÂNESC ŞISÂRBESC”, proiectul a fost depus încadrul Programului IPA de CooperareTransfrontalieră România-RepublicaSerbia, Axa prioritară 3 Promovareaschimburilor între comunităţi, Măsura3.3. Intensificarea schimburilor îndomeniul învăţământului, culturii şisporturilor.Obiectivul general al proiectului îlconstituie dezvoltarea unor relaţiisociale şi culturale durabile în zona degraniţă româno-sârbă. Obiectivulspecific vizează păstrarea şipromovarea tradiţiilor culturalespecifice zonei de graniţă româno-sârbe,prin organizarea unor festivalurifolclorice în Reşiţa, Lugoj şi VelikoGradište.Bugetul total al proiectului este325.206,40 Euro, municipalităţiilugojene revenindu-i 104.672,80 Euro.Finanţarea nerambursabilă pentruLugoj este de 102.579,34 Euro (98%),iar contribuţia proprie este de 2.093,46Euro (2%). Proiectul are o durată deimplementare de 12 luni.

PAGINA 26 - SOLICITARI DE FINANŢARE EUROPEANĂ RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012LUGO (Spania) şi LUGOJ (România) – Proiect privind origineaÎn cursul anului 2012, municipiul Lugoja iniţiat o serie de contacte cumunicipalitatea Lugo din Galiţia –Spania în vederea realizării uneiînfrăţiri. La începutul lunii septembrie,colaborarea dintre cele douămunicipalităţi s-a concretizat în primulproiect comun, fiind depusă o cerere definanţare în cadrul programului Europapentru Cetăţeni, Acţiunea 1 – CetăţeniActivi pentru Europa, Măsura 1 –Înfrăţiri între oraşe, Măsura 1.2. Reţelede oraşe înfrăţite. Ca şi parteneri înacest proiect mai suntConsiliul Local Louth dinIrlanda şi oraşul Lugo dinItalia. Titlul proiectului esteLughNET, iar scopul principalal acestuia este de a crea oreţea a oraşelor şi zonelorgeografice care poartă numelezeului celtic Lugh (Lugus), cunoscut caun artizan şi patron al meşteşugurilor,pentru a-şi înţelege mai bine istoria şicultura comună şi pentru a dezvoltarelaţii de cooperare pe termen lung.Proiectul se va axa pe originile celticeale fiecărui partener, dezvoltarea şiistoria lor în contextul actual europeanşi întărirea legăturilor comune dintrecetăţeni. Perioada de implementare estede 12 luni, iar valoarea totală aproiectului se ridică la 47.000 Euro.Proiectul este în plin proces de evaluareîn momentul de faţă.Proiectul depus presupune organizareade ateliere de lucru, întâlniri şi seminariicu următoarele teme:Identitate celtică şi evoluţie istorică;Participare activă a tinerilor la viaţaoraşului;Importanţa prezenţei meşteşugarilorşi a micilor meseriaşi în oraş.În cadrul proiectului se vor desfăşuraurmătoarele activităţi:Conferinţă: UE şi Moştenirea celtică:Identitate culturală;Întâlniri ale tinerilor cu tema: Tineriactivi în LughNET;Întâlnire a micilor meseriaşi: Lugh,zeul celtic al meseriaşilor.Conferinţă finală la care se vor semnaprotocoalele de înfrăţire între parteneriiproiectului.Proiect de turism depus de administraţia lugojeanăPrimăria Municipiului Lugoj, prin intermediul BiroulManagement Proiecte Programe, a depus la mijlocul luniidecembrie un proiect de finanţare în cadrul ProgramuluiOperaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5 –Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniulmajor de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şicrearea infrastructurii necesare, în scopul creşteriiatractivităţii României ca destinaţie turistică, OperaţiuneaCrearea Centrelor Naţionale de Informare şi PromovareaTuristică (CNIPT) şi dotarea acestora.Proiectul este intitulat „CREAREA ŞI DOTAREA CENTRULUINAŢIONAL DE INFORMARE ŞI PROMOVARE TURISTICĂ ÎNMUNICIPIUL LUGOJ” şi are drept obiectiv general crearea şidotarea unui Centru Naţional de Informare şi PromovareTuristică în vederea dezvoltării turismului şi creşteriinumărului de turişti în Municipiul Lugoj şi în zonele limitrofe.Proiectul are menirea de a dezvolta turismul în zonamunicipiului nostru şi va contribui la crearea unor locuri demuncă şi la atragerea unor venituri alternative.Principalele obiective specifice ale proiectului sunt:Construirea Centrului Naţional de Informare şi PromovareTuristică Lugoj, în scopul dezvoltării turismului şi creşteriinumărului de turişti în municipiu şi în zonele limitrofe.Crearea unui website şi a unei baze de date cu informaţiituristice complete şi actualizate, în scopul creşterii utilizăriiinternetului în serviciile de rezervare şi promovare turistică.Crearea şi dotarea Centrului Naţional de Informare şiPromovare Turistică cu echipamentele necesare unei bunefuncţionări a activităţii acestuia, în scopul dezvoltăriiturismului în municipiul Lugoj.Beneficiari ai proiectului sunt atât turiştii care viziteazămunicipiul Lugoj, cât şi locuitorii oraşului şi agenţii economicicare vor înregistra o creştere a veniturilor pe baza serviciilorprestate pentru turişti. Perioada de implementare aproiectului este de 12 luni. Valoarea sa totală se ridică la626.180,62 lei, contribuţia municipalităţii lugojene fiind de10.121,12 lei.La mijlocul lunii ianuarie 2013, proiectul a trecut de primafază a evaluării, şi anume cea a conformităţii administrative şia eligibilităţii, şi a intrat în faza de evaluare tehnică şifinanciară.Parc fotovoltaic în municipiul LugojÎn fine, un proiect de mare anvergurădemarat în 2012 urmăreşte înfiinţareaunui parc fotovoltaic pe o suprafaţă detrei hectare la ieşirea din Lugoj spreReşiţa. Au fost realizate Studiul deFezabilitate, Documenţatia Tehnicăpentru Autorizarea Construcţiei şicererea de finanţare cu titlul „Parc solarîn Municipiul Lugoj, judeţul Timiş”.Aşteaptăm deschiderea liniei definanţare în 2013, urmând ca proiectul săfie depus în cadrul ProgramuluiOperaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice”, AxaPrioritară 4 – Creşterea eficienţeienergetice şi a siguranţei înaprovizionare, în contextul schimbărilorclimatice, Măsura 4.2. Valorificarearesurselor regenerabile de energiepentru producerea energiei verzi.Valoarea investiţiei se ridică la aproape38 milioane de lei.

PAGINA 27 - MEDIUL DE AFACERI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Expo Lugoj 2012 la a XVI-a ediţieSala Sporturilor „Ioan KunstGhermănescu” a găzduit în perioada30 noiembrie – 2 decembrie cea de-aXVI-a ediţie a „Expo Lugoj”.Manifestarea a debutat vineri, 30noiembrie, la ora 10.00, cufestivitatea de deschidere, înprezenţa reprezentanţilor firmelorparticipante, a unor consilieri locali,precum şi a unui public numeros.Ansamblul de Tineret Lugojana,condus de maestrul coregraf PuiuMunteanu a oferit asistenţei unfrumos moment folcloric.La fel ca şi în anii precedenţi,manifestarea a reunit standuri alefirmelor din Lugoj din cele maivariate domenii: materiale deconstrucţii, amenajări interioare,mobilă, autoturisme, utilaje şiaccesorii de grădinărit, tehnologiinepoluante, confecţii, produsecosmetice, instalaţii de securitate,calculatoare şi componente IT,produse alimentare şi de patiserie,servicii de design şi publicitate, etc.Expoziţia a fost deschisă publiculuipână duminică, 2 decembrie, şi s-abucurat de succes, având în cele treizile peste 3.000 de vizitatori.Soluţii pentru energie electrică ieftinăLa începutul lunii iulie am primit odelegaţie din partea firmei germaneSolmotion, specializată în realizareaşi punerea în practică a unorproiecte în domeniul produceriienergiei solare. Delegaţia a fostcondusă de Michael Volz, managerulfirmei care a fost însoţit de domniiHeiko Harnisch şi Konrad Liebsch.Din partea municipalităţii au mailuat parte la discuţii viceprimarulAlin Tech şi şeful BirouluiManagement Proiecte, Programe,Liviu Savescu. Oaspeţii au făcut oprezentare a firmei şi aprincipalelor proiecte dezvoltatepână în prezent în domeniulp r o d u c e r i i d e e n e r g i eneconvenţională, prin realizarea deparcuri fotovoltaice. Acestea au fostamplasate atât pe sol cât şi peclădiri şi hale industriale dinGermania, Italia, dar şi în Arizona -SUA. Şeful municipalităţii lugojene aprezentat demersurile pe carePrimăria Lugoj le-a întreprins pânăîn prezent în direcţia obţinerii deenergie „verde” ce va fi folosităpentru iluminatul public şi pentruinstituţiile pendi nt e d eadministraţia publică. Oaspeţii aufost informaţi că în scurt timp se vafinaliza un studiu de fezabilitateprivind realizarea unui parcfotovoltaic de circa 3 MW pe unteren de 6 ha, aflat în proprietateamunicipiului şi situat la ieşirea dinLugoj spre Reşiţa. De asemenea,municipalitatea are deja pregătitătoată documentaţia în vedereaobţinerii unei finanţări europenepentru realizarea acestui proiectpentru a fi depusă la următoareasesiune de cereri de finanţare. Înurma discuţiilor, ambele părţi auconsiderat foarte utilă o colaborareviitoare pentru realizarea acestuiproiect. Oaspeţii şi-au manifestatdisponibilitatea de a investi ei înşişiîn realizarea unui asemena proiectîn cazul în care nu va fi obţinutăfinanţarea europeană. La solicitareaspecialiştilor germani, după discuţii,delegaţia s-a deplasat la locaţiapropusă de municipalitate pentruviitorul parc de producere aenergiei solare.

PAGINA 28 - CULTURĂ ŞI CULTE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Festivalul Internaţional „Blues Fest”În zilele de 6 şi 7 aprilie, pe scenaTeatrului Municipal „Traian Grozăvescu”,s-a desfăşurat cea de a IV-a ediţie aFestivalului Internaţional de Blues„BluesFest”. Organizat de Casa de Culturăa Municipiului Lugoj, în colaborare cuPrimăria Lugoj şi Consiliul JudeţeanTimiş, Festivalul a reunit muzicieni demare valoare artistică, atât din România,cât şi din Ungaria. În prima zi,manifestarea a fost deschisă de un grupdin Szeged, Ungaria, „Rambling BluesTrio”, care a încântat publicul cu un bluesarhaic, cântat in stilul anilor 1920-1930.Mult aşteptată a fost cea de a douaformaţie a serii, Cezar Costescu & FreddyStauber Blues Project. Acest proiect i-areadus pe scenă pe doi dintre cei maiimportanţi muzicieni lugojeni, CezarCostescu şi Freddy Stauber, foşticomponenţi ai formaţiei Logic. Alături deei, pe scenă, au mai urcat Andrei Mezei –tobe, Marius Balint – clape şi trompetă,precum şi Cristi Vetan – bass. Cea de adoua seară a aparţinut trupelor dinBucureşti, duo-ul Nicu Patoi – chitară şiBerti Barbera – voce şi percuţie,respectiv Trio Cyfer. Trio Cyfer, formatdin Călin Cyfer, unul dintre cei maiapreciaţi chitarişti ai scenei blues, unextraordinar în stilul „slide”, ClaudiuPurcărin (Naşu') la tobe, membru alformaţiilor Nightlosers şi Sistem, şibasistul Dan Saghin, a „electrizat”audienţa cu un repertoriu ce a cuprinsatât piese clasice de blues, cât şicompoziţii proprii ale lui Călin Cyfer. Unplus al festivalului l-a reprezentat BertiBarbera, un prezentator cu o bogatăexperienţă în domeniu, el fiind şiprezentatorul prestigiosului FestivalInternaţional de Blues de la Sighişoara şirealizator al mai multor emisiuni radio şitv. Existenţa acestui Festival de Blues înoraşul de pe Timiş certifică nivelulcultural al Lugojului şi menţine oraşul însfera culturală contemporană, atâtnaţională, cât şi internaţională.Sprijin pentru culteCa şi în anii precedenţi, cultele din oraş aufost sprijinite în 2012 prin alocarea unorsume de bani. Suma cea mai mare, de 43mii lei, a revenit Bisericii Ortodoxe„Adormirea Maicii Domnului” – banidestinaţi amenajării exterioare a clădirii.La rândul său, Biserica „Pogorârea SfâtuluiDuh” a primit 35 mii lei. Alţi 30 mii lei aufost direcţionaţi către Biserica „Sf. IoanBotezătorul” din Cotu Mic şi BisericaRomano-Catolică. Biserica „Sf. ArhangheliMihail şi Gavril” a primit suma de 28 miilei, iar Biserica „Învierea Domnului” aprimit 25 mii lei. Pentru bisericile dinsatele aparţinătoare municipiului LugojTapia şi Măguri au fost alocate sumele de17 mii lei, respectiv 5 mii lei. Cultului greco-catolic i-a revenit suma de 13 mii lei,aceeaşi sumă fiind destinată şi cultelorreformat şi penticostal. O sumă importantă,17 mii lei a primit şi BisericaBaptistă „Harul”. Cultul Mozaic şi BisericaAdventistă de Ziua a Şaptea au primit câte3 mii lei fiecare, iar Biserica Ortodoxă Ucra-ineană 7 mii lei. În total, suma alocatăcultelor din oras s-a ridicat la 313 mii lei.„Zilele Mihai Eminescu” la LugojSăptămâna 16-20 ianuarie a fostdedicată în întregime poetului nostrunaţional Mihai Eminescu. În acest sens,Biblioteca Municipală Lugoj a organizatmai multe manifestări culturale:expoziţie de carte Mihai Eminescu,vizonare de filme, recitaluri din creaţiamarelui poet – cu participarea elevilorde şcolile lugojene (Colegiul Naţional„Iulia Hasdeu” Lugoj – coordonatorprof. Simona Avram; Şcoala gimnazialănr. 4 – coordonator prof. institutorAlexandru Vasile Păuliş, Centrul Şcolarpentru Educaţie Inclusivă „AlexandruRoşca” Lugoj, coordonator prof.Gabriela Dima). Cea mai importantădintre aceste manifestări dedicatepoetului Mihai Eminescu a fost ceadesfăşurată la Centrul de PersoaneVârstnice „Sf. Nicolae” din Lugoj, în 20ianuarie. În acest generos şi prietenosspaţiu, elevi ai Şcolii de Arte Frumoase„Filaret Barbu” Lugoj – coordonatorprof. Dorin Murariu (Alina Paulescu,Maria Neag, Patricia Drăghici, FlaviusCosti, Beniamin Toda) – şi ai ColegiuluiNaţional „Iulia Hasdeu” Lugoj –coordonator Anca Murariu (DaianaSuba şi Cătălin Anton) – au oferitpublicului vârstnic un emoţionantmoment liric Eminescu şi unminirecital muzical.Festivalul Internaţional „FestTeamArt”În perioada 2-6 octombrie, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” a găzduit ceade a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru „FestteamArt”. Organizatde Casa de Cultură a Municipiului, în colaborare cu Primăria Lugoj, ConsiliulLocal Lugoj şi Consiliul Judeţean Timiş, festivalul a reunit pe scenaMunicipalului lugojean zece trupe de teatru din ţară (Timişoara, Călăraşi,Braşov, Caracal, Fălticeni şi Lugoj) şi străinătate [Verona (Italia), Salzburg(Austria), Kiev (Ucraina) şi Vârşeţ (Serbia)]. Ca la fiecare ediţie a festivalului, înprima zi, actorii lugojeni au prezentat un spectacol în premieră, anul acesta fiindales „Gaiţele”, de Al. Kiriţescu, în regia Mariei Voronca. În ultima zi a festivalului,în Sala de conferinţe a Teatrului, scriitoarea lugojeană Maria Rogobete (actriţă aTeatrului lugojean) şi-a lansat volumul de proză „Revoluţia, amintireata…prezentul meu”. Anul acesta, la 15 ani de la dispariţia regretatului actorEugen Gangan, Casa de Cultură a Municipiului Lugoj, împreună cu familiafostului mare actor lugojean, au decis să ofere un trofeu şi o diplomă deexcelenţă colectivului de teatru lugojean.

PAGINA 29 - CULTURĂ ŞI CULTE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012În Sala de Consiliu a Teatrului Municipal„Traian Grozăvescu” a avut loc în data de15 februarie manifestarea comemorativăocazionată de împlinirea a 85 deani de la moartea tenorului TraianGrozăvescu. Continuând seria acţiunilorde istorie locală prin care sunt expuseelevilor diferitele evenimente deimportanţă deosebită desfăşurate înoraşul de pe Timiş sau în apropiere,precum şi aspecte din viaţapersonalităţilor locale despre caremanualele de istorie nu amintesc,Muzeul de Istorie, Etnografie şi ArtăPlastică, în colaborare cu ColegiulNaţional „Iulia Hasdeu” şi Şcoala de ArteFrumoase „Filaret Barbu”, l-au omagiatprintr-o amplă manifestare pe mareletenor lugojean Traian Grozăvescu.Manifestările de istorie locală, iniţiate demuzeul lugojean în urmă cu câţiva ani,iar acum permanentizate, vin săcompleteze un vid informaţional alelevilor de liceu, şi nu numai, pentru caaceştia, atunci când vor urma săIn memoriam Traian Grozăvescupărăsească băncile şcolii, să posede unbagaj de cunoştinţe despre oraşul încare s-au născut sau în care s-au formatşi despre reprezentanţii săi de seamă.Alături de publicul lugojean, lamanifestare au participat şi două clase aXI-a din partea Colegiului Naţional „IuliaHasdeu”, coordonate de profesorulHoraţiu Suciu, care în deschidereamanifestării a subliniat importanţaorelor de istorie locală şi necesitateaacestora.Renumele cultural al Lugojului perpetuat prin acţiuni concreteAm avut o întâlnire importantă cumaestrul Silviu Orăviţan, Cetăţean deOnoare al Municipiului Lugoj,personalitate recunoscută atât pe plannaţional, cât şi internaţional.Discuţiile s-au purtat pe marginea ideilorprivind realizarea unui centru de creaţieîn zona de la Şcoala Populară de Artăspre viitorul Parc al Artelor (ce va firealizat în apropierea Centrului pentrupersoane vârstnice de pe stradaAnişoara Odeanu).Municipalitatea va prelua pe lângă celepatru ateliere de pictură şi casa Orăviţan.Cu sprijinul artistului dorim să facem înLugoj o tabără de sculptură cuparticiparea unor sculptori profesioniştide mare valoare în Parcul Artelor sau înaltă locaţie potrivită din oraş.De asemenea, din discuţiile cu maestrulOrăviţan a reieşit ideea ca, în urmareabilitării Muzeului de Istorie şiEtnografie, să punem un mai mareaccent pe latura etnografică a acestuia,pentru că dispunem de exponate unicatîn ţară privind cusăturile, broderiile şicojoacele, care sunt adevărate nestemateale artei populare. Dorim ca aceste douăobiective, muzeul şi tabăra de sculptură,să devină obiective turistice de interesnaţional.De asemenea, intenţionez ca împreunăcu alţi Cetăţeni de Onoare aiMunicipiului Lugoj şi cu specialişti de laMuzeu să fie realizată o Monografie aMunicipiului Lugoj.Tot referitor la obiective culturale, ampropus trecerea în domeniul public alMunicipiului Lugoj a Casei Bredicenilor.Dorim ca împreună cu Muzeul şiBiblioteca Municipală să realizăm o casămemorială dedica tă familieiBredicenilor, care merită din plin acestlucru pentru renumele pe care l-a datoraşului.Dezvelirea plăcii comemorative a marelui actor Béla LugosiÎn data de 21 aprilie, la Sala TeatruluiMunicipal „Traian Grozăvescu” s-adesfăşurat un eveniment dedicatmarelui actor lugojean Béla Lugosi. Cuacest prilej, domnul consilier IosifPozsar a prezentat biografia actorului,iar regizorul timişorean Florin Iepan aprezentat filmul „The Fallen Vampire”.După acest moment, cei prezenţi s-audeplasat pe strada Bucegi, la numărul6, la casa unde s-a născut Béla Lugosipentru a asista la dezvelirea plăciicomemorative dedicate actorului derenume internaţional. Béla Lugosi, penumele real Béla Ferenc Dezső Blaskó,s-a născut la Lugoj la data de 20octombrie 1882 ca cel mai tânăr fiu(din cei patru) al unui bancher. A fostun actor celebru mai ales pentru rolulsău din filmul Dracula, mai întâi peBroadway, mai apoi în primaecranizare a povestirii clasice desprevampiri a lui Bram Stoker. S-a stins dinviaţă la 16 august 1956 în Los Angeles.

PAGINA 30 - EVENIMENTE DIN VIAŢA ORAŞULUI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Ziua IndependenţeiZiua de 9 mai are o triplă semnificaţie,la această dată sărbătorindu-se ZiuaIndependenţei de Stat a României, ZiuaVictoriei asupra Fascismului şi ZiuaEuropei.Cu acest prilej, Primăria MunicipiuluiLugoj, Batalionul 183 Artilerie „Gen.Ion Dragalina” şi Casa de Cultură aMunicipiului Lugoj au organizat omanifestare care s-a desfăşuratîncepând cu ora 10.00 în faţaMonumentului Eroilor din cel de-alDoilea Război Mondial („Alfa şiOmega”) din Piaţa J. C. Drăgan.În deschidere, după intonarea Imnuluide Stat, P.On. Ioan Cerbu, protopopulortodox al Lugojului, a oficiat unserviciu religios. Despre însemnătateazilei de 9 mai a vorbit generalul debrigadă (r) Mircea Mândru.Reprezentanţii principalelor instituţiipublice din Lugoj şi cei ai partidelorpolitice au depus coroane de flori laMonumentul „Alfa şi Omega”.În încheierea manifestării, Ansamblul„Lugojana” a susţinut un scurt programfolcloric, urmat de defilarea militară.Ziua EroilorÎn data de 24 mai, Primăria Municipiului Lugoj, Batalionul 183Artilerie „Gen. Ion Dragalina” şi Asociaţia „Cultul Eroilor” Lugojau organizat o serie de manifestări prilejuite de Ziua Eroilor.La ora 12:00, în toate lăcaşele de cult din municipiul Lugoj aufost trase clopotele. La ora 12:05, la Monumentul Eroilor dincel de-al Doilea Război Mondial („Alfa şi Omega”) din Piaţa J. C.Drăgan a fost acordat onorul militar şi s-a intonat Imnul deStat al României. P.On. Ioan Cerbu, protopopul ortodox alLugojului, a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor, iar dinpartea Asociaţiei „Cultul Eroilor” a vorbit generalul de brigadă(r.) Gheorghe Feraru. Apoi, reprezentanţii administraţieilocale, instituţiilor publice şi partidelor politice din Lugoj audepus coroane de flori la Monumentul „Alfa şi Omega”.Manifestarea din Piaţa J. C. Drăgan s-a încheiat cu o defilaremilitară. Ceremonii similare s-au desfăşurat şi în CimitirulOrtodox de pe strada Făgetului, la mormântul generalului erouDimitrie Petrescu Tocineanu şi la Monumentul ErouluiNecunoscut, precum şi la Monumentul Ostaşului Necunoscutdin Parcul Gării.Cea de a XIII-a ediţie a „Sărbătorii Berii” a fost organizată dePrimăria Municipiului Lugoj în colaborare cu Casa de Cultură aMunicipiului Lugoj în perioada 1 - 3 iunie. Ca în fiecare an,evenimentul a debutat cu Alaiul Berarilor, condus de RegeleBerii, care a poposit pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor,locul tradiţional de desfăşurare a sărbătorii.Programul activităţilor artistice a fost următorul:- Vineri, 1 iunie, în cadrul serii de folclor au cântat îndrăgiţiiinterpreţi Andreea Voica, Ramona Viţa, Ramona Ilieşi şiCarmen Popovici Dumbravă;- Sâmbătă, 2 iunie, a fost seara muzicii uşoare, susţinândconcerte fomaţiile Hi-Q, Phaser şi Reversed Band;- Duminică, 3 iunie, în ultima seară a sărbătorii, alături deinterpreţii de muzică populară Ionică Ivan, Camelia BojinCiocu şi Doru Petrean, au mai concertat în a doua parte a seriitrupele Hara şi Fără Zahăr. Seara s-a încheiat cu tradiţionalulSărbătoarea Beriifoc de artificii de la ora 23.50.

PAGINA 31 - EVENIMENTE DIN VIAŢA ORAŞULUI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Lugojul în sărbătoare - Ruga Lugojană 2012Municipiul Lugoj a fost în sărbătoaremiercuri, 15 august, cu ocaziahramului Bisericii Ortodoxe Române„Adormirea Maicii Domnului” şi atradiţionalei Rugi Lugojene. Organizatede Primăria Municipiului, Casa deCultură a Municipiului şi ParohiaOrtodoxă Română „Adormirea MaiciiDomnului”, manifestările au beneficiatde larga participare a lugojenilor. Ca şiîn anii precedenţi, respectând tradiţia,Ruga Lugojană a fost precedată de aşazisa„Rugă mică”, o întâlnire amembrilor Corporaţiei MeseriaşilorLugojeni, condusă de Vasile Belinţan,cu edilii locali şi judeţeni, dar şi cudelegaţii străini prezenţi la Rugă.Ziua de 15 august a debutat la ora10:00 cu întâlnirea oficială aprimarului cu delegaţiile din parteaoraşelor înfrăţite cu Lugojul. Acesteaau fost întâmpinate în faţa Primăriei defanfara oraşului, care apoi a pornitîntr-un periplu muzical prin cartiereleoraşului. În Sala de Consiliu a Primărieiau fost prezente delegaţii dinNisporeni (Republica Moldova),Szekszárd (Ungaria), Jena (Germania),Kriva Palanka (Republica Macedonia)şi Vârşeţ (Serbia). La eveniment aparticipat şi o delegaţie din parteaSpitalului Clinic „Dr. DiosszilagyiSamuel” din Makó (Ungaria), care, decâţiva ani, întreţine o foarte bunărelaţie de prietenie şi colaborare cuSpitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”din Lugoj.Cu acest prilej, am adresat un cuvântde bun-venit delegaţiilor oficiale dinstrăinătate şi a evocat pe scurt relaţiade prietenie cu fiecare oraş înfrăţitreprezentat. După Primar, au luatcuvântul domnul Călin Dobra,vicepreşedintele Consiliului JudeţeanTimiş, precum şi conducătoriidelegaţiilor străine: Ion Gangan,primarul oraşului Nisporeni; LaszloKővári, consilier local din Szekszárd;Aurelia Dehelean, director medical alSpitalului din Makó; Jürgen Haschke,consilier local din Jena; ArsenchoAleksovski, primarul municipalităţiiKriva Palanka; şi Čedomir Živković,primarul municipalităţii Vârşeţ.La ora 11:00, participanţii au coborâtîn faţa Primăriei unde au fost aşteptaţide un grup de dansatori ai ansambluluifolcloric „Lugojana”, acompaniaţi dindouă trăsuri de muzicanţi. Apoi, staffuloficial a participat la Sfânta Liturghiede hram, oficiată de un sobor de preoţişi diaconi în frunte cu P.On. Ioan Cerbu,protopopul ortodox român de Lugoj,răspunsurile fiind date de corulbisericesc „Ion Vidu”, dirijat de prof.Alina Bogoevici. La finalul slujbei aavut loc tradiţionalul înconjur albisericii cu prapuri şi steagulCorporaţiei Meseriaşilor din Lugoj.În cursul după-amiezei, de la ora17:30, la Biserica Ortodoxă „AdormireaMaicii Domnului” a fost oficiată Slujbade Vecernie. După încheierea acesteia,la ora 18:00, cei prezenţi au pornitîntr-o mică procesiune spre scenaamplasată lângă Biserică, în faţaColegiului Naţional „Iulia Hasdeu”. Înfruntea alaiului au fost membriiCorporaţiei Meseriaşilor Lugojeni custeagurile Corporaţiei, urmaţi de zececopii ai Ansamblului Folcloric„Lugojana” cu steagurile oraşelorînfrăţite, alături de cel al României şide cel al Uniunii Europene. Au urmatdomnul primar şi înaltele feţebisericeşti ale oraşului, membriidelegaţiilor străine prezente laeveniment, membrii Consiliului LocalMunicipal, ale oficialităţi sau simplilugojeni.Ruga Lugojană a fost deschisă oficialde protopopul Ioan Cerbu împreună cutinerii dansatori Daniela Zepa şi PaulBorchescu. Gazdele şi oaspeţii s-auprins apoi în tradiţionala HorăLugojană împreună cu membriiansamblului folcloric „Lugojana”, întrunspectacol folcloric de excepţiesusţinut pe scena amenajată în PiaţaVictoriei de interpreţii de muzicăpopulară Mirela Petrean, împreună cuorchestra, Nicu Novac şi Ramona Viţa.La ora 19.00, oficialii lugojeni şioaspeţii din ţară şi străinătate auparticipat la vernisajul expoziţiei„Piese de port din blană - Zonaetnografică Lugoj-Făget”, deschisă laGaleria „Pro-Arte”.Începând cu ora 20:00, pe platoul Caseide Cultură a Sindicatelor, au concertatformaţiile Kraft Cover Project, TrioPumpkins şi Desperado. Conformtradiţiei, Ruga Lugojană s-a încheiatoficial la miezul nopţii, în Piaţa „J. C.Drăgan”, cu focuri de artificii.

PAGINA 32 - EVENIMENTE DIN VIAŢA ORAŞULUI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Manifestări solemne dedicate Zilei Naţionale a RomânieiSâmbătă, 1 Decembrie, cu prilejul ZileiNaţionale a României, PrimăriaMunicipiului Lugoj şi Garnizoana Lugojau organizat o serie de manifestăricomemorative, începând cu ora 10.00, laMonumentul Unirii din Piaţa J. C. Drăgan,închinat Unirii Banatului cu România. Înciuda vremii reci, lugojenii s-au adunatîntr-un număr foarte mare în jurulacestui monument cunoscut mai bine subnumele de „Soldatul cu Puşca”.După acordarea onorului militar, fanfaraoraşului a intonat Imnul de Stat alRomâniei, „Deşteaptă-te Române”. Încontinuare, a urmat cuvântul primaruluidedicat Zilei Naţionale în care am evocatMarea Unire din 1918, momentul istoricdin care inimile tuturor românilor bat launison în aceeaşi cadenţă şi în aceleaşihotare. Am elogiat apoi „personalitatea”„Soldatului cu puşca”, „acest lugojeansimplu, trecut prin bune şi prin rele”:‹‹„Soldatul cu puşca” nu este doar ostatuie, ci un simbol al Lugojului şi, maipresus de toate, o icoană vie aromânismului. „Soldatul cu puşca”exprimă năzuinţa milenară de unitate atuturor românilor într-un stat unitar şiindivizibil. „Soldatul cu puşca” esteîntruchiparea libertăţii noastre, scăldatăîn atâtea şi atâtea lacrimi amare.„Soldatul cu puşca” este expresiadezrobirii noastre de sub orice jug străin,visată secole la rând de înaintaşii noştri.„Soldatul cu puşca” este materializareabiruinţei noastre, plătită atât de scump,cu propriul sânge, de generaţii întregi deromâni.Chipul său senin, dar hotărât ne duce cugândul mai degrabă la un paor într-o zide coasă, decât la un soldat încrâncenat,aflat în plină şarjă pe câmpul de luptă.Însă chemarea străbunilor la libertate şidatoria faţă de glia strămoşească l-aufăcut să lase în urmă holdele în pârgă şisă se avânte în focul luptei. Opincile,cioarecii şi chimeşa ţărănească au lăsatlocul hainelor cătăneşti. Fierul coasei afost bătut în lama baionetei. Coada defrasin a fost cioplită în patul puştii.Întocmai ca-n zilele lui Ştefan cel Mare,Mircea cel Bătrân sau Mihai Viteazu, ostrigare sfântă a cutreierat ţara toată, dela Beba Veche la Cetatea Albă, de laTurnu-Măgurele până în văile de sus aleMaramureşului. Iar românii i-au răspunstoţi într-un gând: „Toţi într-o ţară sau toţiîntr-un mormânt”››.Monumentul Unirii a fost inaugurat în 9iunie 1935, când Prefectul JudeţuluiSeverin, Victor Curuţiu, încredinţaPrimarului Lugojului de atunci, Dr.Alexandru Bireescu, „spre veşnicăpăstrare acest simbol al jertfelor şi albiruinţei pentru a-l transmite dingeneraţie în generaţie ca exemplu viu almarilor virtuţi ale poporului român”.Din păcate, cuvintele rostite de PrimulministruGheorghe Tătărăscu – „Români!Toţi într-o ţară sau toţi într-unmormânt!” – şi săpate pe frontispiciulstatuii, sub Lupoaica cu Romulus şiRemus, nu au fost pe placul regimuluicomunist instaurat după cel de-al DoileaRăzboi Mondial, ca de altfel nici cele treibasoreliefuri ilustrând momente cheiedin istoria românilor. Monumentul a fostvitregit de ele până în urmă cu trei ani,când basoreliefurile laterale au fostrefăcute şi repuse în locul lor de drept.Pe 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naţionalea României, municipalitatea a făcut încăun pas spre restaurarea autenticităţiiacestui monument, redându-i „decoraţia”cea mai de preţ. Împreună cu senatorulIlie Sârbu am dezvelit placa cu cuvintelePrimului-ministru Gheorghe Tătărăscu –„Români! Toţi într-o ţară sau toţi într-unmormânt!” – aşezată în locul original, subLupoaica cu Romulus şi Remus.Un alt moment solemn în cadrulmanifestărilor de 1 Decembrie a fostdedicat tot unui soldat lugojean, veterande război, şi anume domnului profesorNicolae Streian, în vârstă de 88 de ani şi 9luni. Acestuia i-a fost înmânată înpremieră distincţia „Cheia Oraşului”pentru întreaga activitate desfăşurată înslujba comunităţii locale.Protopopul Lugojului, Ioan Cerbu, aoficiat o slujbă de pomenire a eroilorneamului care s-au jertfit pe câmpurilede bătălie pentru realizarea RomânieiMari. După acest moment au urmatdepuneri de coroane din partea unorinstituţii naţionale, judeţene sau locale,precum şi din partea a numeroaseasociaţii sau partide politice.Manifestările dedicate Zilei Naţionale aRomâniei s-au încheiat cu defilareadetaşamentului de soldaţi al Batalionului183 Artilerie Lugoj şi a fanfarei oraşului.

PAGINA 33 - EVENIMENTE DIN VIAŢA ORAŞULUI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012În perioada 19–21 octombrie, Municipiul Lugoj a fost gazdacelei de a doua ediţii a „Serbărilor Toamnei”. Organizată dePrimăria Municipiului Lugoj în parteneriat cu AgenţiaMedia Art şi Casa de Cultură a Municipiului Lugoj,manifestarea a reunit pe platoul din faţa Casei de Cultură aSindicatelor mai mulţi artişti îndrăgiţi, care au susţinutspectacole de folclor, dar şi formaţii de muzică uşoară,vedeta manifestării fiind cunoscuta solistă Andreea Bălan.Vineri, 19 octombrie, la ora 18.00, spectacolul a fost deschisde formaţiile de copii ale municipiului Lugoj. În continuare,au evoluat îndrăgiţii solişti de muzică populară Nicu Novac,Carmen Popovici Dumbravă, Dorin Biriş Coşbuc, DanaGruescu, Ghiţă Călţun Brancu şi Dumitru Teleagă, alături dedansatorii Ansamblului Folcloric „Lugojana” al Casei deCultură a Municipiului Lugoj, pregătiţi de maestrul coregrafPuiu Munteanu. De la ora 22 au urcat pe scenă Andrei şiKamara, cei doi componenţi ai trupei „Alb-Negru”, care aususţinut un recital.Sâmbătă, 20 octombrie, începând cu ora18.00, au concertat trupele „Echo”, „Desant” şi „Dj Rynno &Silvia”. Muzica şi dansul popular au revenit pe scenăduminică, 21 octombrie, în cea de-a treia zi a manifestărilor,când, cu începere de la ora 18.00, formaţiile de copii alemunicipiului Lugoj şi Ansamblul Folcloric „Lugojana” i-au20 Decembrie - Ziua LugojuluiCu ocazia împlinirii a 23 de ani de la Revoluţie, PrimăriaMunicipiului Lugoj, Consiliul Local al Municipiului Lugoj şiAsociaţia 16 – 21 Decembrie 1989 Lugoj au organizat în zilelede 19 şi 20 decembrie o serie de manifestări comemorative.Miercuri, 19 decembrie, la ora 12.00, pe Platoul Casei deCultură a Sindicatelor a avut loc întâlnirea revoluţionarilor culugojenii. Revoluţionarii au oferit cetăţenilor tradiţionalafasole şi ciolan afumat şi o cană de vin fiert. La ora 17.00, aavut loc la Galeria „Pro Arte” vernisajul expoziţiei artistuluiplastic Mihai Olteanu „Lugoj, Decembrie 1989, NEUITARE,NEMURIRE”. Au fost prezentate diverse materiale despreRevoluţia din Lugoj. Joi, 20 decembrie, manifestările audebutat la ora 9.00 cu întâlnirea revoluţionarilor la CeasulŞi în 2012, Primăria Lugoj şi Casa de Cultură a Municipiului auorganizat Revelionul în stradă pentru lugojeni. Evenimentul aavut loc pe 31 în Piaţa Victoriei, în faţa Primăriei, la elparticipând câteva mii de lugojeni care au dorit să treacă înnoul an într-o atmosferă de muzică şi distracţie. Între orele22:30 şi 00:30 au susţinut concerte formaţiile Desant dinTimişoara, Station U2 Tribute Band şi Room Service BrianAdams Tribute Band din Budapesta.Serbările Toamneiavut alături pe renumiţii solişti Petrică Miulescu Irimică,Zorica Savu, Adrian Stanca, Ramona Ilieş, Doru Petrean,Lavinia Buru, Andreea Aleuşan, Larisa Lungu şi AndreeaDragoman. De la ora 22.00, în cel mai asteptat moment al„Serbărilor Toamnei”, solista Andreea Bălan, invitataspecială a evenimentului, a susţinut un recital. Seara s-aîncheiat cu tradiţionalul foc de artificii de la ora 23.50.Electric, locul de unde a pornit scânteia Revoluţiei. Aceştia auplecat apoi în marş către Primărie, unde, la ora 10.00, s-adesfăşurat şedinţa solemnă a Consiliului Local al MunicipiuluiLugoj. Ca în fiecare an, la manifestările din 20 Decembrie aparticipat şi o delegaţie din oraşul înfrăţit Jena, care i-a avut încomponenţă pe domnii Jurgen Haschke, consilier local, şiEberhard Hertzsch, din partea Primăriei Jena, ambii prietenivechi ai oraşului nostru. De la ora 11.00 a început restabilireatraseului străbătut de coloana revoluţionară în seara zilei de20 decembrie 1989, între Primăria Municipiului Lugoj şiUnitatea Militară. Au avut loc depuneri de coroane şi slujbăreligioasă la Crucea din faţa Primăriei, Troiţa din faţa staţieiOMV, Monumentul Revoluţiei din faţa Unităţii Militare,Cimitirul ortodox şi Cimitirul catolic. De la ora 16.00, ca înfiecare an, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Lugoj aavut loc festivitatea de premiere a sportivilor şi antrenorilorcare au obţinut rezultate deosebite în anul 2012. Cu acestprilej, au fost premiaţi 68 de sportivi şi 13 antrenori de la C.S.Ş.Lugoj, C.S.M. Lugoj, C.S.H.F. „Maraton ’93” Lugoj şi C.S. MotoExtrem Lugoj care au obţinut performanţe deosebite încompetiţiile naţionale şi internaţionale. La ora 17.00revoluţionarii s-au întâlnit din nou pe Platoul Casei de Culturăa Sindicatelor şi s-au deplasat în marş către UniversitateaEuropeană Drăgan, unde, la ora 18.00, a avut loc tradiţionalulconcert de colinde susţinut de Corul „Ion Vidu” al Casei deCultură a Municipiului Lugoj. Seara s-a încheiat cu un dineuoferit de Consiliul Local al Municipiului Lugoj şi PrimăriaMunicipiului Lugoj la Restaurantul Acapulco.Revelionul în stradă

PAGINA 34 - RELAŢII INTERNAŢIONALE RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Municipiul Lugoj în „Asociaţia Europeană a Oraşelor şi Regiunilor Istorice”În luna februarie, Municipiul Lugoj adevenit membru cu drepturi depline în„Asociaţia Europeană a Oraşelor şiRegiunilor Istorice” (“EuropeanAssociation of Historic Towns andRegions” – EAHTR). Aceasta a fostînfiinţată de Consiliul Europei înoctombrie 1999 ca parte a iniţiativei„Europa – O Moştenire Comună”(“Europe – A Common Heritage”).În prezent, „Asociaţia Europeană aOraşelor şi Regiunilor Istorice”reprezintă peste 1.000 de oraşe şiregiuni istorice din 30 de ţări europene.Principalul obiectiv al „AsociaţieiEuropene a Oraşelor şi RegiunilorIstorice” este promovarea intereselororaşelor istorice din Europa prin:Cooperare internaţională întreorganizaţii care au drept scopprezervarea moştenirii culturale şi oraşeşi regiuni istorice.Schimburi de experienţă şi bune practiciîntre oraşe şi regiuni istorice.Promovarea vitalităţii, viabilităţii şimanagementului durabil al oraşelor şiregiunilor istorice.Asociaţia urmăreşte să aducă împreunăoraşe istorice pentru a împărtăşi şidisemina modele de bună practică înmanagementul durabil al oraşeloristorice. În mod particular, asociaţiacaută să identifice proceselefundamentale care conduc la succes.Semnarea protocolului de înfrăţire cu oraşul Corint din GreciaÎn perioada 15-17 iulie, o delegaţieoficială din partea PrimărieiMunicipiului Lugoj s-a aflat în Corintpentru a participa la festivalul defolclor din oraşul grecesc, alături deAnsamblul Folcloric „Lugojana”, darşi pentru a semna Protocolul deÎnfrăţire dintre cele douămunicipalităţi.Relaţiile de colaborare ale Lugojuluicu Grecia au început în perioada2002 – 2003, când trupa de teatru aCasei de Cultură a Municipiului aparticipat la un festival teatral carea avut loc în localitatea Assos-Lecheo. Au urmat câteva schimburiculturale reciproce, care auculminat cu semnarea, în 29 mai2004, a Protocolului de Înfrăţiredintre Lugoj şi Assos-Lecheo. Bunacolaborare cu municipalitatea elenăa continuat şi în următorii ani, cunumeroase schimburi culturale îndomeniul artistic (teatru, dansurifolclorice).Ca urmare a reorganizăriiadministrative care a avut loc înGrecia în anul 2011, municipalitateaAssos-Lecheo a fost arondatăcapitalei administrative a regiunii, şianume municipalităţii Corint. Înaugust 2011, primarul oraşuluiCorint, domnul AlexandrosPnevmatikos, a vizitat Lugojul lainvitaţia domnului Francisc Boldea.Cu acest prilej s-a hotărâtcontinuarea relaţiei de parteneriatdintre Lugoj şi Assos-Lecheo prinintermediul oraşului Corint.Marţi, 17 iulie, la ora 12:00, încadrul unei şedinţe festive a fostsemnat protocolul de înfrăţiredintre Lugoj şi Corint. Cu opopulaţie de aproximativ 36.000 delocuitori, Corintul este capitalaprefecturii Corinthia din RegiuneaPeloponez. Situat la aproximativ 78de km vest faţă de capitala Atena,oraşul este aşezat în istmul Corint,un teritoriu îngust care uneştepeninsula Peloponez cu parteacontinentală a Greciei. Oraşul esteînconjurat de numeroase aşezări decoastă, beneficiind de multe atracţiituristice naturale: Marea Ionică şiGolful Corint în partea stângă aIstmului Corint, respectiv MareaEgee şi Golful Saronic în parteadreaptă a istmului, Canalul Corint,Munţii Oneia şi Geraneia. Numelemunicipalităţii provine de la VechiulCorint, o cetate-stat în Antichitate.În anul 1858, vechiul oraş Corint,situat la 3 km sud-vest faţă deactualul oraş, a fost distrus de uncutremur. Noul Corint a fostîntemeiat pe coasta Golfului Corint.Din cele mai vechi timpuri, Corintula fost centru de comerţ şi industrieîn Grecia, cu un port bine dezvoltat.Astăzi, portul este folosit pentrucomerţ, iar oraşul este un pol cu ocreştere industrială rapidă.

PAGINA 35 - EVENIMENTE DIN VIAŢA ORAŞULUI RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Vizită oficială la Kriva Palanka în Republica MacedoniaÎn perioada 7-9 octombrie, la invitaţiamunicipalităţii Kriva Palanka, odelegaţie din partea Municipiului Lugoja vizitat oraşul înfrăţit din RepublicaMacedonia. În data de 8 octombrie, cuprilejul Zilei eliberării oraşului KrivaPalanka, a avut loc o sesiune solemnă aConsiliului Municipal Kriva Palanka lacare au participat oficialităţile oraşului,alături de invitaţi din partea oraşelorînfrăţite. Momentul festiv a fost urmatde o depunere de flori la monumentulaflat în faţa Primăriei, de inagurareaoficială a două străzi reabilitate şi deun concert şi o lansare de carte laMuzeul din Kriva Palanka. Cu prilejulvizitei oficiale în oraşul înfrăţit dinRepublica Macedonia au fost discutatenoi oportunităţi de colaborare şi deextindere a parteneriatului dintre celedouă municipalităţi.Un nou suflu în relaţia cu oraşul înfrăţit OrléansAnul trecut, municipalitatea lugojeană a demarat oiniţiativă pentru a relansa relaţia cu oraşul înfrăţitOrléans şi pentru a pune pe un alt făgaş dezvoltarealegăturii cu autorităţile din Franţa. În acest scop a fostdesemnat un reprezentant al Municipiului Lugoj, înpersoana Prea Onoratului Protopop Constantin Târziude la Biserica Ortodoxă Română din Paris, care săreprezinte Municipiul Lugoj pe lângă partenerii noştrifrancezi.În luna decembrie, a fost prezentă în oraşul nostru odelegaţie din partea Asociaţiei de Prietenie Orléans-Lugoj. Aceasta derulează de mai mulţi ani microproiectesociale, culturale sau educative împreună cu şcoli sauONG-uri locale. În 2012, în urma colaborării dintreAsociaţia de Prietenie Orléans-Lugoj şi AsociaţiaFrancofilă Lugoj-Orléans, au fost realizate cu succesdouă microproiecte pentru Şcoala Eftimie Murgu şiCentrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă AlexandruRoşca.În anul 2012 au fost iniţiate primelecontacte cu localitatea Lugo dinSpania. Oraşul Lugo este capitalaprovinciei Lugo, comunitateaautonomă Galicia, situată în nordvestulSpaniei. Cu o populaţie de99.000 locuitori, Lugo este cel maimare oraş din provincie.În urma corespondenţei avute s-aconcretizat primul proiect comun.Astfel, cele două municipalităţi audepus spre finanţare un proiectprivind originea comună a numelui.Contacte cu oraşul Lugo din Spania

PAGINA 36 - SPORTUL LUGOJEAN RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Rezultate bune la lupteÎn perioada 6-11 martie, la Belgrad aavut loc Campionatul European deLupte. Reprezentantul CSM Lugoj,Ştefan Gheorghiţă, a câştigat medalia debronz la lupte libere, categoria 84 kg.Echipa de lupte a CSM Lugoj aparticipat în luna august la Bucureştila turneul final al CampionatuluiNaţional de Lupte Libere. Din păcate,în 2012, echipa nu a reuşit să câştigetitlul naţional, după cele patru trofeeconsecutive cucerite în anii anteriori.La finalul sezonului regulat lugojenii s-au clasat pe poziţia a doua aclasamentului în urma CSM Timişoara.La turneul final, CSM Lugoj a reuşit săcâştige întâlnirile cu Steaua Bucureştişi Dinamo Braşov. În meciul direct cutimişorenii, luptătorii lugojeni au avutşansa să tranşeze câştigarea titluluinaţional în favoarea lor. Din păcate,confruntarea a fost pierdută cu scorulde 3-4, CSM Timişoara devenindcampioană naţională, iar CSM Lugojvicecampioană.În condiţiile unor absenţe din lot,elevii lui Emil Vanea s-au comportattotuşi meritoriu, iar acest titlu devicecampioană naţională a fost unulmuncit. Din rândul echipei s-auremarcat sportivii de la categoriilesuperioare de greutate: AnisimTălâmbăţ (84 kg), Ştefan Gheorghiţă(96 kg), Nicolai Ceban (120 kg),învingători la categoriile lor.A fost omagiat Hermann „Harry” DeutschSâmbătă, 10 martie, spectatorii veniţi la Sala Sporturilor„I. K. Ghermănescu” pentru a asista la meciul de voleidintre C.S.M. Lugoj şi Argeş Volei Piteşti au fost martoriiunui moment emoţionant, prilejuit de acordarea uneidiplome de excelenţă uneia din personalităţile sportiveale oraşului nostru, fostul înotător şi poloist HermannDeutsch. Momentul, răsplatit cu aplauze generoase detoţi cei prezenţi, se constituie într-o recunoaştere acontribuţiei importante pe care „Nea Harry”, cum estecunoscut în Lugoj, a adus-o la dezvoltarea sportuluilugojean, atât ca sportiv, dar mai ales ca antrenor depolo şi profesor de înot. Generaţii întregi de copiilugojeni au deprins tainele înotului de la el.Pe plan sportiv s-a remarcat mai întâi ca înotător şijucător de polo în echipa oraşului, care activa pe atunciîn divizia B. A urmat în 1965 cursurile şcolii de antrenoridin cadrul Institutului de Cultură Fizică şi Sport dinBucureşti, revenind apoi ca antrenor la Lugoj.Fire polivalentă, s-a implicat şi în alte sporturi, a fostarbitru de handbal, de volei şi a practicat ca amator şipatinajul.Promovare în eşalonul superior la fotbalCSM Lugoj a confirmat evoluţia bună avută pe parcursulîntregului sezon şi, în cel mai important meci de anultrecut, a promovat în eşalonul 3.Gruparea lugojeană a înregistrat un excelent parcurs îneşalonul IV timişean (din 34 de meciuri jucate, 31 aufost victorii, două egaluri şi un singur meci pierdut)CSM a încheiat campionatul cu 16 puncte avans faţă deocupanta locului secund în clasament, FC Chişoda, dar şicu o zestre de 144 de goluri marcate adversarelor.Printr-o adresă din 13 iunie 2012, Federaţia Română deFotbal a solicitat, în conformitate cu art.12 alin. 4 dinStatut, cluburilor sportive de drept public afiliate sau încurs de afiliere la F.R.F. să se organizeze în cluburisportive de drept privat.Ca atare a fost emisă o hotărâre de consiliu prin care setransmite cu titlu gratuit dreptul de participare încompetiţii a secţiei de fotbal a Clubului SportivMunicipal Lugoj către Asociaţia Sportivă Vulturii 2009Lugoj, iar domnul consilier Pavel Cristian Galescu a fostdesemnat ca reprezentant al Consiliului Local alMunicipiului Lugoj în conducerea A.S. Vulturii 2009.

PAGINA 37 - SPORTUL LUGOJEAN RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Alexandra Mazilu, Campioană Balcanică la judoSâmbătă, 7 iulie, în cadrulCampionatului Balcanic de judoUnder 15 care s-a desfăşurat laSliven, Bulgaria, sportiva lugojeanăAlexandra Mazilu a reuşit operformanţă de excepţie, obţinândmedalia de aur.Componentă a secţiei de judo aClubului Sportiv Şcolar Lugoj şimembră a lotului naţional de juniori,Alexandra Mazilu este antrenată deAdalbert Batkay şi Andreea Olteanu.Rezultatele bune pe care tânărajudoka din Lugoj le-a obţinut atât laCampionatele Naţionale, cât şi laconcursul internaţional de la NoviSad (Serbia) au prefigurat primamedalie de aur obţinută sub culorileRomâniei.Un alt component al CSŞ Lugoj,Răzvan Petrescu, de asemeneamembru al lotului naţional, a obţinutîn cadrul aceleiaşi competiţii operformanţă meritorie: medalia debronz.Vicecampioana olimpică Corina Căprioriu a devenitCetăţean de Onoare al Municipiului LugojSâmbătă, 15 septembrie, a avea loc festivitatea dedecernare a Titlului şi Diplomei de Cetăţean de Onoareal Municipiului Lugoj sportivei Corina Căprioriu,vicecampioană olimpică la judo la cea de a XXX-a ediţie aJocurilor Olimpice care s-au desfăşurat în vară laLondra.Pe lângă Titlul şi Diploma de Cetăţean de Onoare alMunicipiului Lugoj, Corina Căprioriu a primit din parteamunicipalităţii lugojene şi suma de 50.000 de lei pentrurezultatul obţinut la Olimpiadă şi pentru promovareaLugojului în lume.Tot cu această ocazia i-a fost acordată o Diplomă deExcelenţă domnului Adalbert Batkai, primul antrenor alCorinei Căprioriu, pentru contribuţia adusă ladezvoltarea sportului în Municipiul Lugoj.Debut de excepţie pentru tinerii boxeri lugojeniÎn perioada 14-19 octombrie, s-a desfăşurat la Râmnicu-Vâlcea Campionatul Naţional de Cadeţi la Box.Competiţia a reunit peste 140 de sportivi care s-auîntrecut la 18 categorii de greutate. Secţia de box a CSMLugoj a participat cu trei sportivi, aceasta fiind prima lorparticipare la o competiţie de asemenea importanţă. Înciuda lipsei de experienţă, sportivii lugojeni au concuratcu mult curaj, dovedind calităţi remarcabile, doi dintreaceştia reuşind rezultate de excepţie şi aducând clubuluidouă medalii, una de bronz şi una de argint.Este vorba de sportivii Cătălin Popa, categoria 50kgmedaliede bronz si Denis Berciu, 14 ani, care a boxat cumare ambiţie, reuşind să ajungă până în finalacompetiţiei la categoria grea, +76 kg.De asemenea, boxerul lugojean Constantin Boldea,senior la C.S.M. Lugoj a realizat o frumoasă performanţăla Turneul Internaţional „Golden Gong”, la Skopje înMacedonia. El a cucerit medalia de bronz la categoria75Kg, fiind invins în semifinale de un reprezentant alţării gazdă. La competiţie au participat sportivi dinMacedonia, Ungaria, Muntenegru, Serbia, Bosnia,România, Ucraina şi Albania.

PAGINA 38 - SPORTUL LUGOJEAN RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI LUGOJ —2012Rezultate frumoase pentru gimnaştii lugojeniParticipând la finala campionatului naţional al maeştrilorpe echipe şi individual, desfăşurată în perioada 16 – 18noiembrie la Oneşti, echipa de gimnastică artistică băieţia C.S.M. Lugoj, formată din Cotuna Vlad, Savu Andrei,Ciucu Armando, Popa Adrian şi Cizmadia Tiberiu, acucerit medalia de bronz.Şi gimnaştii juniori de la C.S.Ş. Lugoj au făcut o figurăfrumoasă la finala campionatului naţional individual dejuniori care a avut loc în perioada 1 – 3 noiembrie laSfântu Gheorghe. Cu un total de 20 de medalii (7 de aur,9 de argint şi 4 de bronz) clubul lugojan a fost primul lanumărul medaliilor obţinute în concurs.Succese pentru şahul lugojeanÎn perioada 30 noiembrie – 2 decembrie, s-au desfăşuratCampionatele naţionale de dezlegări, şah rapid şi blitzpentru seniori şi senioare.La competiţia de dezlegări C.S.M. Lugoj a fostreprezentat de marele maestru Vlad Jianu, care a cuceritmedalia de aur, şi de maestra FIDE Paula Crăciun, care s-a clasat pe locul 9.La competiţia de şah rapid, disputată în sistem open cu 9runde, marele maestru Vlad Jianu a reuşit să cucereascămedalia de aur cu 7,5 puncte din 9 posibile, argintulrevenindu-i coechipierului său, maestrul internaţionalAlexandru Manea, cu 7 puncte. La campionatul de şahrapid feminin au participat 31 de şahiste, Paula Crăciunclasându-se pe locul 13 cu 5 puncte.Ultimul campionat a fost cel de blitz, disputat în sistemopen cu 9 runde. La masculin, unde au concurat 91 departicipanţi, cei doi reprezentanţi de la C.S.M. Lugoj aureuşit, din nou, să cucerească medaliile de aur şi argint.Astfel, Vlad Jianu s-a clasat pe locul 1 cu 7,5 puncte, iarAlexandru Manea pe locul 2 cu 7 puncte. La feminin,unde s-au înscris 33 de şahiste, Paula Crăciun s-a clasatpe locul 5 cu 6,5 puncte.Răsplătirea rezultatelor meritoriiŞi anul trecut sportivii lugojeni au fost recompensaţipentru performanţele deosebite obţinute în competiţiilenaţionale şi internaţionale.Joi, 20 decembrie, în Sala de Consiliu a PrimărieiMunicipiului Lugoj a avut loc festivitatea de premiere asportivilor şi antrenorilor care au obţinut rezultatedeosebite în anul 2012.Conform Regulamentului de premiere a sportivilor şiantrenorilor, ce a fost aprobat prin HCL nr. 39 /28.02.2007, cu modificările ulterioare, au fost premiaţi68 de sportivi şi 13 antrenori de la C.S.Ş. Lugoj, C.S.M.Lugoj, C.S.H.F. „Maraton ’93” Lugoj şi C.S. Moto ExtremLugoj, care au obţinut performanţe deosebite încompetiţiile naţionale şi internaţionale. Suma totalăalocată de Consiliul Local Municipal Lugoj a fost de48.350 lei.