Anul IX nr. 1

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþietora este arãtatã programelor de pregãtire profesionalã,a cãror principal scop este înþelegereaameninþãrilor ºi conºtientizarea faptului cãdeprinderile personale reprezintã componentaesenþialã a oricãrei strategii de reducere ariscurilor. Mai mult, investiþia fãcutã în resursaumanã constituie fundamentul unei capacitãþi derãspuns adecvate, care se va îmbunãtãþi de la an laan ºi care va avea o valoare mai mare decât aoricãrei investiþii fãcute în sisteme tehnologice deultimã generaþie, destinate reducerii riscurilor.Pregãtirea ºi educaþia realizatã în vedereareducerii riscurilor ºi gestionãrii situaþiilor deurgenþã, poate lua diferite forme manifeste, dincare putem enumera:a. pregãtire ºi educaþie de bazã;b. pregãtirea în centre de management alriscurilor;c. programe educaþionale academice;d. programe educative ce se realizeazã înlicee ºi colegii;e. programe de pregãtire destinate specialiºtilor;f. programe destinate comunitãþilor bazatepe construirea unei capacitãþi proprii de rãspuns;g. programe de managemant al situaþiilorde urgenþã avangardiste etc..Programele educative fundamentale saude bazã în domeniul reducerii vulnerabilitãþilor însituaþii de urgenþã, rezidã în principal din interesulpe care de mai bine de douã decenii specialiºtiiîn situaþii de urgenþã îl acordã studiului riscurilorspecifice ºi responsabilitãþile pe care structurile deintervenþie în situaþii de urgenþã ºi autoritãþilelocale ºi centrale le au pentru realizarea unormãsuri de protecþie cuprinzãtoare ºi viabile.Plecând de la aceste realitãþi, la momentul actual,cercetãrile academice au devenit mult mai interesateîn a transfera cunoºtinþele ºi rezultatele experienþelorefectuate cãtre populaþie ºi a legadiferitele comunitãþi de resursele locale, în scopulrealizãrii unei protecþii adecvate, prin cunoaºtereaameninþãrilor ºi a modului în care acestea pot ficontracarate.O atenþie tot mai mare în rândul comunitãþiloracademice este acordatã condiþiilor socioeconomicecare determinã un anumit grad de vulnerabilitatea unei comunitãþi în faþa unei situaþiide urgenþã. Acest grad de vulnerabilitate estedeterminat în mare parte de nivelul de educaþie alpopulaþiei respective, nivelul de dezvoltare economico-socialã,capacitatea de empatie asubiecþilor grupului, precum ºi alte caracteristicidemografice.Actualmente, programele destinatepregãtirii ºi educãrii în domeniul managementuluisituaþiilor de urgenþã nu mai poate fi consideratca un domeniu de studii ºtiinþifice destinateexclusiv specialiºtilor. Conceptul de managemental dezastrelor, apãrut la sfârºitul anilor`80 ºiînceputul anilor`90, nu mai prezintã aceleaºi principiireferitoare la extinderea locului, rolului ºiresponsabilitãþilor autoritãþilor într-o strategiecontemporanã de reducere a riscurilor ºi vulnerabilitãþilor.În actualul context internaþional, s-ademonstrat cã importanþa educaþiei ºi a pregãtiriiîn domeniul managementului urgenþelor civile acrescut ºi s-a diversificat. O atenþie deosebitã esteacordatã schimbãrilor survenite în natura dezastrelor,condiþiilor tot mai complexe în care semanifestã vulnerabilitãþile ºi riscurile, facilitãþilorinstituþionale ºi cerinþelor de educare a populaþiei.Educaþia ºi pregãtirea realizatã în scopulreducerii riscurilor de dezastre trebuie canalizatepe mai multe paliere. Acolo unde programeleeducaþionale de management al riscurilor suntdeja implementate, se va urmãri extinderea arieide cuprindere concomitent cu lãrgirea grupurilorþintã. O mai mare atenþie trebuie acordatã integrãriiacþiunilor preventive de reducere ariscurilor de producere a dezastrelor în programelenaþionale de dezvoltare. Acest dezideratpoate fi uºor atins dacã se realizeazã un transferconºtient de autoritate de la nivel central la cellocal ºi se mizeazã în dezvoltarea economicosocialãpe realizarea acelor programe de dezvoltaredurabilã.Este recunoscut faptul cã un managementeficient al urgenþelor poate fi realizat numai încontext interdisciplinar, bazat pe lucru în echipã,în care cercetãtorii, profesorii ºi specialiºtii conlucreazãºi pun în practicã noi soluþii, elaborate înurma studiilor experimentale sau teoretice. Prindiseminarea cunoºtinþelor profesionale ºi tehnicese realizeazã o mai bunã percepþie a riscului ºi amodului sãu de abordare în contextul complex alvieþii sociale, economice ºi chiar culturale. Atâtautoritãþile publice cât ºi cele politice recunoscdeopotrivã faptul cã? strategiile cele mai eficientede management al situaþiilor de urgenþã necesitã79