APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriexperimentarea ºi utilizarea în acþiunile militare,precum ºi evaluarea efectelor acestora asupra trupelorºi populaþiei.Atunci când vorbim de riscurile chimice nufacem referire doar la agenþii chimici de luptã ci ºila emisii de substanþe chimice toxice industriale(SCTI) specifice facilitãþilor industriale civile ºi laterorismul chimic.În teatrele de operaþii cum ar fi Irak sauAfganistan, utilizarea armelor chimice, a agenþilorchimici de luptã are o probabilitate scãzutã darprezenþa pericolului atacurilor teroriste asuprafacilitãþilor industriale de producere a MTI sauatacurile teroriste cu dispozitive improvizateîncãrcate cu agenþi chimici de luptã asupraforþelor coaliþiei dar ºi asupra populaþiei civilereprezintã un risc de maximã intensitate.Obiectivul teroriºtilor se poate constitui atât dinfacilitãþile industriale aflate în aria de operaþii aforþei cât ºi din facilitãþi aflate în afara ei dar careprin dispersia, concentraþia substanþelor sau complexuluide substanþe pot constitui un pericolpotenþial pentru personalul dispus în terendescoperit. Efectele urmãrite nu se referã în principalla provocarea de victime omeneºti cât lacrearea unui sindrom psihotic care sã afectezeintegritatea psihologicã a militarilor. Stresul câmpuluide luptã, element deosebit de important îndesfãºurarea optimã a operaþiilor militare poate fiamplificat de iminenþa unui astfel de atac, efecteleacestuia fiind foarte greu de estimat ºi, implicit, decontracarat. Acest fel de risc este permanent înorice teatru de operaþii.Un alt element de îngrijorare se datoreazãprezenþei grupãrii teroriste Hezbollah, grupareconectatã, dupã câte se pare cu grupareaAl-Qai'Dah ºi gruparea Hamas (din Palestina).Scopul declarat al acestora este constituit deprovocarea de cât mai multe victime în numele"rãzboiului sfânt" al "islamului" indiferent demijloacele folosite (inclusiv armele chimice ºi biologice).Practic, orice muniþie convenþionalã poatefi încãrcatã cu agenþi chimici de luptã. Muniþiachimicã este umplutã cu o încãrcãturã deexploziv mare sau redusã funcþie de proprietãþilefizico-chimice ale agentului chimic de luptã ºifuncþie de efectele planificate ale loviturii. Spreexemplu, în conflictul dintre Iran ºi Irak, irakieniiau utilizat muniþie chimicã cu iperitã având oîncãrcãturã explozivã redusã. Indicii dedescoperire a atacului chimic a fost reprezentat,pentru iranienii aflaþi sub bombardament, desunetul înfundat al exploziei muniþiei chimice ºimirosul specific de usturoi. Urmare a acestui atac,soldaþii au fost trataþi pentru rãni datorateagenþilor toxici vezicanþi (vezicule purulente,bãºici etc.).Interzicerea armele chimice, atât subraportul folosirii, cât ºi al activitãþilor de realizarea arsenalelor cu astfel de arme face obiectulConvenþiei privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugereaacestora, deschisã spre semnare la 13ianuarie 1993 ºi intratã în vigoare la 29 aprilie1997. În prezent, Convenþia are 164 state pãrþi ºiîncã 18 state semnatare.În ciuda acþiunilor de control a armamentelor,transferul materialelor ºi tehnologiilorde producere a armelor CBRN continuã în anumiteþãri binecunoscute cum ar fi Rusia ºi Chinasau þãrile subdezvoltate.Programele de înarmare cu agenþi chimicide luptã ale fostei Iugoslavii dateazã din anii 1950.Iugoslavia a produs agenþi toxici de luptã cum arfi iperita ºi sarinul pentru încãrcarea muniþiilor încadrul fabricii de arme chimice de la Mostar,actualmente parte a Bosniei. În 1992, în urmadezmembrãrii Iugoslaviei, Serbia a preluat echipamentelede producere a armelor chimice. În zonãau existat ameninþãri ºi acuzaþii referitoare la utilizareaagenþilor chimici de luptã în Bosnia, utilizareaCS-ului reprezentând principala acuzã.Forþele sârbeºti au ameninþat cu bombardareareactorului nuclear din Slovenia dar forþelemusulmane au aºezat deliberat recipiente cu clorinãaduse din combinatul chimic de la Tuzla înfaþa poziþiilor de apãrare în scopul de a împiedicaatacurile artileriei sârbeºti.În domeniul biologic, statele deþinãtoarede arme biologice îºi ascund programele de dezvoltareale acestora sub paravanul cercetãrilormedicale legale, fiind dificil de identificat sau dediferenþiat un vaccin sau medicament de un agentbiologic de luptã. Producerea agenþilor biologici/toxinelornu necesitã echipament specializatºi de aceea nu este necesarã depozitarea agenþilorbiologici de luptã. Datoritã biotehnologiei se potproduce rapid mari cantitãþi de agenþi biologicinecesari, utilizând culturi mici. Globalizarea42
APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãribiotehnologiei a fost realizatã nu prin deciziinaþionale, ci prin extinderea cooperãrii ºicercetãrii în domeniul tehnologiei, la scarã mondialã,în vederea obþinerii de vaccinuri destinatecombaterii potenþialilor agenþi biologici folosiþi deteroriºti.Rusia a moºtenit programul de dezvoltareal agenþilor biologici al fostei Uniuni Sovieticeinclusiv facilitãþile de producere ºi realizare aarmelor cu agenþi biologici ºi toxine biologice.Fosta Uniune Sovieticã a dezvoltat un numãr deagenþi biologici executând teste în teren cu aceºtiaîn zona insulei Vozrozhdeniya ºi Marea Aral. Înaprilie 1979, la fabrica de agenþi de luptã biologicidin Sverdlosk, aproximativ 10 kg de antrax subformã de spori au fost eliberaþi în mod accidentalîn atmosferã având ca urmare moartea a sute decivili.Riscul nuclear reprezintã o problemã demare actualitate deoarece poate determina dispariþiaspeciei umane ºi a vieþii de pe planetã.Actualele cercuri de putere îºi bazeazã acþiunile pesupremaþia nuclearã în regiune ca element dedescurajare iniþial, sau ca element de impunere adeciziilor proprii.Atacurile nucleare de la Hiroshima ºiNagasaki reprezintã un capitol trist din istoriaomenirii, capitol care nu ar trebui sã se mai repeteîn nicio circumstanþã. Aceste atacuri nu numai cãau demonstrat cruzimea cu care umanitatea poateacþiona împotriva ei înseºi dar a reliefat de asemeneaun viitor terifiant ºi sumbru al planetei dacãnu se va stopa proliferarea armelor nucleare ºi nuse va adopta dezarmarea nuclearã.Cu toate acestea, aproximativ 30 de statedeþin arme nucleare sau desfãºoarã cercetãri îndomeniu dintre care se pot menþiona Anglia,Franþa, China, India, Israel, Pakistan, Rusia, SUAºi recent, Iran, Coreea de Nord ºi probabil Libia (înurma unor achiziþii pe piaþa neagrã a armamentuluinuclear).Riscul unui rãzboi nuclear accidental s-aamplificat, însã, la ora actualã, unul dintre celemai mari riscuri îl constituie pericolul declanºãriiunei bombe nucleare de cãtre un grup terorist. Nutrebuie uitat faptul cã orice conflict regional sauteatru de operaþii genereazã apariþia unor grupurirebele, de rezistenþã sau teroriste care luptã pentruanumite idealuri sau scopuri, cu concepþii ºidoctrine fundamentaliste în care elementul religiosare un puternic accent.Acestea sunt pericolele reale care ameninþãla ora actualã omenirea la care se adaugã erorileumane ºi tehnologice, ºi nu este vorba, neapãratde un rãzboi nuclear care este imaginat ca fiindtotal.În urma dezmembrãrii fostei URSS, Rusia ademarat un program de reconstrucþie a propriuluiarsenal nuclear, în special ca rãspuns la prezumtivaameninþare nuclearã americanã. Astfel, lamomentul actual, cele douã þãri, Rusia ºi SUAdeþin 26300 arme nucleare cu diferite capabilitãþide lovire a þintelor oriunde în lume. De asemenea,acestea au pregãtite sute de lovituri nucleare caforþã de reacþie rapidã, þintite unele asupra celorlalte,putând fi declanºate în câteva minute.ISRAEL deþine programe decercetare/înarmare încã dinainte de 1970, programeaflate la ora actualã în derulare. Situaþiastocurilor militare de material fisionabil aIsraelului se prezintã astfel :PAKISTAN deþine un program de înarmarenuclearã declanºat dupã 1970, programe care suntîncã în derulare. În februarie 2004, pãrintelebombei nucleare pakistaneze, AQ Khan, a vânduttehnologia nuclearã pe piaþa neagrã Coreei deNord, Iranului ºi Libiei. Situaþia stocurilor militarede material fisionabil a Pakistanului se prezintãastfel :INDIA deþine un program decercetare/înarmare încã dinainte de 1970, programaflat la ora actualã în derulare. Situaþiastocurilor militare de material fisionabil a Indiei seprezintã astfel :43