Anul IX nr. 1

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriexperimentarea ºi utilizarea în acþiunile militare,precum ºi evaluarea efectelor acestora asupra trupelorºi populaþiei.Atunci când vorbim de riscurile chimice nufacem referire doar la agenþii chimici de luptã ci ºila emisii de substanþe chimice toxice industriale(SCTI) specifice facilitãþilor industriale civile ºi laterorismul chimic.În teatrele de operaþii cum ar fi Irak sauAfganistan, utilizarea armelor chimice, a agenþilorchimici de luptã are o probabilitate scãzutã darprezenþa pericolului atacurilor teroriste asuprafacilitãþilor industriale de producere a MTI sauatacurile teroriste cu dispozitive improvizateîncãrcate cu agenþi chimici de luptã asupraforþelor coaliþiei dar ºi asupra populaþiei civilereprezintã un risc de maximã intensitate.Obiectivul teroriºtilor se poate constitui atât dinfacilitãþile industriale aflate în aria de operaþii aforþei cât ºi din facilitãþi aflate în afara ei dar careprin dispersia, concentraþia substanþelor sau complexuluide substanþe pot constitui un pericolpotenþial pentru personalul dispus în terendescoperit. Efectele urmãrite nu se referã în principalla provocarea de victime omeneºti cât lacrearea unui sindrom psihotic care sã afectezeintegritatea psihologicã a militarilor. Stresul câmpuluide luptã, element deosebit de important îndesfãºurarea optimã a operaþiilor militare poate fiamplificat de iminenþa unui astfel de atac, efecteleacestuia fiind foarte greu de estimat ºi, implicit, decontracarat. Acest fel de risc este permanent înorice teatru de operaþii.Un alt element de îngrijorare se datoreazãprezenþei grupãrii teroriste Hezbollah, grupareconectatã, dupã câte se pare cu grupareaAl-Qai'Dah ºi gruparea Hamas (din Palestina).Scopul declarat al acestora este constituit deprovocarea de cât mai multe victime în numele"rãzboiului sfânt" al "islamului" indiferent demijloacele folosite (inclusiv armele chimice ºi biologice).Practic, orice muniþie convenþionalã poatefi încãrcatã cu agenþi chimici de luptã. Muniþiachimicã este umplutã cu o încãrcãturã deexploziv mare sau redusã funcþie de proprietãþilefizico-chimice ale agentului chimic de luptã ºifuncþie de efectele planificate ale loviturii. Spreexemplu, în conflictul dintre Iran ºi Irak, irakieniiau utilizat muniþie chimicã cu iperitã având oîncãrcãturã explozivã redusã. Indicii dedescoperire a atacului chimic a fost reprezentat,pentru iranienii aflaþi sub bombardament, desunetul înfundat al exploziei muniþiei chimice ºimirosul specific de usturoi. Urmare a acestui atac,soldaþii au fost trataþi pentru rãni datorateagenþilor toxici vezicanþi (vezicule purulente,bãºici etc.).Interzicerea armele chimice, atât subraportul folosirii, cât ºi al activitãþilor de realizarea arsenalelor cu astfel de arme face obiectulConvenþiei privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugereaacestora, deschisã spre semnare la 13ianuarie 1993 ºi intratã în vigoare la 29 aprilie1997. În prezent, Convenþia are 164 state pãrþi ºiîncã 18 state semnatare.În ciuda acþiunilor de control a armamentelor,transferul materialelor ºi tehnologiilorde producere a armelor CBRN continuã în anumiteþãri binecunoscute cum ar fi Rusia ºi Chinasau þãrile subdezvoltate.Programele de înarmare cu agenþi chimicide luptã ale fostei Iugoslavii dateazã din anii 1950.Iugoslavia a produs agenþi toxici de luptã cum arfi iperita ºi sarinul pentru încãrcarea muniþiilor încadrul fabricii de arme chimice de la Mostar,actualmente parte a Bosniei. În 1992, în urmadezmembrãrii Iugoslaviei, Serbia a preluat echipamentelede producere a armelor chimice. În zonãau existat ameninþãri ºi acuzaþii referitoare la utilizareaagenþilor chimici de luptã în Bosnia, utilizareaCS-ului reprezentând principala acuzã.Forþele sârbeºti au ameninþat cu bombardareareactorului nuclear din Slovenia dar forþelemusulmane au aºezat deliberat recipiente cu clorinãaduse din combinatul chimic de la Tuzla înfaþa poziþiilor de apãrare în scopul de a împiedicaatacurile artileriei sârbeºti.În domeniul biologic, statele deþinãtoarede arme biologice îºi ascund programele de dezvoltareale acestora sub paravanul cercetãrilormedicale legale, fiind dificil de identificat sau dediferenþiat un vaccin sau medicament de un agentbiologic de luptã. Producerea agenþilor biologici/toxinelornu necesitã echipament specializatºi de aceea nu este necesarã depozitarea agenþilorbiologici de luptã. Datoritã biotehnologiei se potproduce rapid mari cantitãþi de agenþi biologicinecesari, utilizând culturi mici. Globalizarea42