Anul IX nr. 1

Anul IX nr. 1 Anul IX nr. 1

schulz.clara47
from schulz.clara47 More from this publisher
11.07.2015 Views

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãchetã este foarte ambiþios ºi are implicaþii caredepãºesc sfera apãrãrii; în plus, sistemul arputea fi folosit ºi în regim convenþional. Astfel,forþele RMA vor avea un avantaj net numaidacã vor fi suplimentate ºi aparate cu unamestec de tipuri diferite de arme ºi senzori,inclusiv cu trupe de infanterie. RMA poatereduce dramatic apelul la armele tradiþionale,fãcând forþele mici mult mai eficace, darrãzboiul pur virtual prezintã riscuri prea mari.Chiar ºi armele sofisticate, dirijate de la distanþãvor trebui sã fie transportate în apropiereateatrului de operaþiuni ºi comandate de acolo,nu de la mii de kilometri depãrtare.Celãlalt aspect esenþial al RMA esterãzboiul informaþional. Ca atare, rãzboiul informaþionalnu e nou; a existat de la apariþiacomunicaþiilor electronice ºi a senzorilor ºi afost practicat pe scarã largã în cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Între exemple se numãrãspargerea codurilor, analiza semnalelor,înºelarea adversarului prin folosirea unor reþeleradio false ºi perturbarea senzorilor ºi a sistemelorde ghidare. În astfel de practici, forþelebritanice ºi americane au avut un avantaj netcare a compensat competenþa lor inferioarã înrãzboiul la sol. Astãzi, rãzboiul informaþional sedeosebeºte prin faptul cã e capabil sã scoatã dinfuncþiune sistemele de control al unor activitãþicomplexe ºi nu doar sã intercepteze sau sãblocheze transmisiunile. Asemenea acþiuni potfi îndreptate contra sistemelor informatice carecontroleazã operaþiunile militare sau contracelor care controleazã activitãþile civile.Pãtrunderea prin hacking în computerelearmatei sau în sistemele ce administreazã transferurileinterbancare, controlul traficului aerianºi centralele nucleare vor permite luptãtorilordin rãzboiul informaþional sã provoace pagubeenorme. Probabil cã în decursul timpuluinodurile esenþiale ale sistemului vor fi apãrateprin sisteme de protecþie (firewall) adecvate, daro mare parte a infrastructurii sociale nu poate fiprotejatã la un cost acceptabil. Atunci, teroriºtiiar putea viza aspecte mai puþin evidente, cumar fi computerele de control al traficului sauinterfeþele obiºnuite dintre guvern ºi cetãþean,de felul sistemului asigurãrilor sociale.30Problema þãrilor avansate este ca au mult maimulte elemente vulnerabile la asemenea atacuridecât inamicii lor mai puþini dezvoltaþi.Controlul computerizat s-a extins pe o scara atâtde largã, încât ar fi dificil ca întreaga economiecivilã sã fie imunizatã la aceste atacuri. Etapa,,Furnica ucigaþã" a RMA ar face forþele combatantemult mai puþin vulnerabile la asemeneaperturbãri, întrucât se vor baza pe o reþea deinformaþii dispersatã ºi laxã, lipsitã de noduricentrale cu un grad mare de vulnerabilitate.Astfel de progrese tehnice duc laasimetrii complexe. Pentru contracarareaameninþãrii unui rãzboi informaþional existãopþiuni de nivel tehnologic inferior. Una dintreele este deplasarea rapidã într-o poziþie strategicã,urmatã de pãstrarea unei tãceri depline. 0alta este coordonarea printr-un sistem foarterudimentar de comunicaþii. Cea dintâi reprezintão versiune a strategiei aplicate de sârbi înKosovo, iar cea de-a doua a fost aplicatã activ dearmata nord-vietnamezã împotriva reþelelorelaborate de senzori desfãºurate de StateleUnite. Practicarea rãzboiului informaþionalnecesitã forþe relativ reduse. Cel mai dificiladversar pentru o þarã avansatã ca Statele Unitear fi o societate extrem de puþin dezvoltatã dinpunct de vedere tehnologic cu o elitã restrânsãde rãzboinici cibernetici care sã acþioneze dinstrãinãtate.Aºadar, RMA nu e nicio reþetã pentru ovictorie obþinutã fãrã efort ºi niciun panaceupentru perpetuarea superioritãþii americane.RMA nu va face câmpul de luptã transparent,dar va determina forþele armate care cautã sãevite senzorii sã acorde prioritate camuflãrii îndetrimentul mobilitãþii sau concentrãrii, într-omãsurã nemaiîntâlnitã pânã acum. RMA vacrea noi arme, mai precise ºi mai ucigãtoare,permiþând un raport mai economic întremuniþiile amplasate pe teren ºi þintele distruse,dar în cea de-a treia fazã, a sistemelor dispersateºi descentralizate, bazatã pe combinaþia dintresenzori ºi arme, ar putea favoriza defensiva.Astfel e posibil ca tendinþa actualã de favorizarea armelor de înaltã tehnologie lansate de peplatforme sã lase locul operaþiunilor mobile ºiofensivei. RMA permite poate rãzboiul automa-

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãtizat, dar pentru a se dovedi eficace acest rãzboitrebuie sã fie încã ºi mai brutal decât în prezent.Chiar dacã vor evolua spre roboþi de tipTerminator, sistemele RMA vor avea dificultãþimai mari decât infanteriile ºi platformele cuechipaj uman din ziua de azi în ceea ce priveºtediferenþierea combatanþilor de civili. Tendinþade favorizare a defensivei ºi de automatizare arãzboiului ar putea mãri presiunea pentrucãutarea unor soluþii de blocare prin intermediularmelor de distrugere în masã. Ar puteaavea ca efect încurajarea folosirii armelornucleare pentru spargerea unor sisteme deapãrare sofisticate, în loc sã vizeze eliminareanecesitãþii lor prin lovituri de precizie eficiente.În particular, armele nucleare cu explozieîn atmosferã ar putea fi utilizate pentru creareaunor pulsuri electromagnetice care sã distrugãcircuitele ºi sã perturbe undele radio, ,,orbind"astfel senzorii.E puþin probabil ca RMA sã aibã unechivalent real în domeniile biologic ºi chimic,în pofida progreselor majore înregistrate debiologie ºi ingineria geneticã. Folosirea acestortipuri de arme de distrugere în masã în lupteledintre state este însã ºi mai puþin tentantã decâtcea a armelor nucleare. Ele sunt ºi, dupã toateprobabilitãþile, vor rãmâne arme de exercitare aterorii asupra civililor. Unele acþiuni precumgazarea civililor din oraºul Halabja de cãtre aviaþiamilitarã a lui Saddam Hussein se vor produceîmpotriva civililor lipsiþi de apãrare ºi peteritoriile conduse de guverne ticãloase. Armelechimice au ºi un anumit efect de descurajare:celelalte state vor ezita sã le lanseze contra uneiputeri capabile de a produce ºi transporta laþintã gaze paralizante, de exemplu. Dar principalalor consecinþã este de a-i forþa pe soldaþi sãpoarte mãºti ºi costume de protecþie carejeneazã miºcãrile ºi sã foloseascã antidoturi cuefecte secundare neplãcute. Rãzboiul biologic arfi posibil dacã s-ar crea boli cu adresã precisã,care sã acþioneze pe o perioadã scurtã asupraanumitor populaþii ºi faþã de care propriile forþesã fie imunizate. Problema este cã majoritateabolilor cu adevãrat eficace sunt greu de stopat ºiau tendinþa de a suferi mutaþii. Numai un idiotar plãnui sã foloseascã superviruºi în speranþa31cã efectele lor pot fi îngrãdite. Din pãcate, întotdeaunaexistã un numãr mare de idioþi cu motivaþiepoliticã, iar acestora utilizarea pe scarãlargã a tehnologiei de modificare geneticã le-aroferi mijioacele de a crea astfel de arme relativuºor. Ar trebui sã fim recunoscãtori cã sectajaponezã Aum Shinrikyo a încercat sãfoloseascã gazul sarin în loc de un virus gripalatât de ucigãtor ca acela care a generat epidemiadin 1918. Este probabil ca rãzboiul chimic ºi celbiologic sã rãmânã la un nivel inferior celuiclausewitzian, adicã sã fie folosit pentruexercitarea terorii de stat asupra populaþiilorrebele sau pentru atacuri teroriste împotrivaoraºelor occidentale. În ultimul caz, riposta vaconsta în menþinerea ordinii ºi aplicarea unorcontramãsuri medicale eficace, ºi nu într-o luptãmilitarã în adevãratul înþeles al cuvântului.Capitolul de faþã este greu de rezumat, devreme ce a evitat simpla narare a transformãrilor.Cea mai bunã modalitate de încheiereeste de a împãrþi secolul XXI în trei. Cel maiprobabil, în primele trei decenii lumea va fiasemãnãtoare celei de astãzi: va continua dominaþiamilitarã americanã, combinatã cu reticenþaStatelor Unite de a acþiona ca jandarmmondial dincolo de anumite limite. Stateleavansate vor continua sã caute soluþii paºnice ladiferendele dintre ele ºi vor încerca sã menþinãla nivel mondial sistemul comercial liberal deacum. Nici China, nici Rusia nu vor fi suficientde puternice pentru a contesta hegemonia militarãamericanã. Europa va rãmâne relativ slabãdin punctul de vedere al capacitãþii deproiectare a puterii dincolo de propriile graniþe.Micile puteri ar putea purta rãzboaieclausewitziene clasice. Nemulþumiþii sau oprimaþiise vor angaja în lupte non-clausewitzieneºi în acþiuni de terorism contra guvernelor dinþãrile bogate ºi sãrace deopotrivã.La mijlocul secolului revoluþia militarãva ajunge spre maturitate, iar efecteledegradãrii mediului înconjurãtor ar puteadeveni suficient de grave pentru a modificatiparele economice existente, deplasândinvestiþiile spre contracararea efectelor schimbãrilorclimaterice ºi asigurarea resurselor naturale.Ambele transformãri ar putea slãbi þãrile

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãchetã este foarte ambiþios ºi are implicaþii caredepãºesc sfera apãrãrii; în plus, sistemul arputea fi folosit ºi în regim convenþional. Astfel,forþele RMA vor avea un avantaj net numaidacã vor fi suplimentate ºi aparate cu unamestec de tipuri diferite de arme ºi senzori,inclusiv cu trupe de infanterie. RMA poatereduce dramatic apelul la armele tradiþionale,fãcând forþele mici mult mai eficace, darrãzboiul pur virtual prezintã riscuri prea mari.Chiar ºi armele sofisticate, dirijate de la distanþãvor trebui sã fie transportate în apropiereateatrului de operaþiuni ºi comandate de acolo,nu de la mii de kilometri depãrtare.Celãlalt aspect esenþial al RMA esterãzboiul informaþional. Ca atare, rãzboiul informaþionalnu e nou; a existat de la apariþiacomunicaþiilor electronice ºi a senzorilor ºi afost practicat pe scarã largã în cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Între exemple se numãrãspargerea codurilor, analiza semnalelor,înºelarea adversarului prin folosirea unor reþeleradio false ºi perturbarea senzorilor ºi a sistemelorde ghidare. În astfel de practici, forþelebritanice ºi americane au avut un avantaj netcare a compensat competenþa lor inferioarã î<strong>nr</strong>ãzboiul la sol. Astãzi, rãzboiul informaþional sedeosebeºte prin faptul cã e capabil sã scoatã dinfuncþiune sistemele de control al unor activitãþicomplexe ºi nu doar sã intercepteze sau sãblocheze transmisiunile. Asemenea acþiuni potfi îndreptate contra sistemelor informatice carecontroleazã operaþiunile militare sau contracelor care controleazã activitãþile civile.Pãtrunderea prin hacking în computerelearmatei sau în sistemele ce administreazã transferurileinterbancare, controlul traficului aerianºi centralele nucleare vor permite luptãtorilordin rãzboiul informaþional sã provoace pagubeenorme. Probabil cã în decursul timpuluinodurile esenþiale ale sistemului vor fi apãrateprin sisteme de protecþie (firewall) adecvate, daro mare parte a infrastructurii sociale nu poate fiprotejatã la un cost acceptabil. Atunci, teroriºtiiar putea viza aspecte mai puþin evidente, cumar fi computerele de control al traficului sauinterfeþele obiºnuite dintre guvern ºi cetãþean,de felul sistemului asigurãrilor sociale.30Problema þãrilor avansate este ca au mult maimulte elemente vulnerabile la asemenea atacuridecât inamicii lor mai puþini dezvoltaþi.Controlul computerizat s-a extins pe o scara atâtde largã, încât ar fi dificil ca întreaga economiecivilã sã fie imunizatã la aceste atacuri. Etapa,,Furnica ucigaþã" a RMA ar face forþele combatantemult mai puþin vulnerabile la asemeneaperturbãri, întrucât se vor baza pe o reþea deinformaþii dispersatã ºi laxã, lipsitã de noduricentrale cu un grad mare de vulnerabilitate.Astfel de progrese tehnice duc laasimetrii complexe. Pentru contracarareaameninþãrii unui rãzboi informaþional existãopþiuni de nivel tehnologic inferior. Una dintreele este deplasarea rapidã într-o poziþie strategicã,urmatã de pãstrarea unei tãceri depline. 0alta este coordonarea printr-un sistem foarterudimentar de comunicaþii. Cea dintâi reprezintão versiune a strategiei aplicate de sârbi înKosovo, iar cea de-a doua a fost aplicatã activ dearmata nord-vietnamezã împotriva reþelelorelaborate de senzori desfãºurate de StateleUnite. Practicarea rãzboiului informaþionalnecesitã forþe relativ reduse. Cel mai dificiladversar pentru o þarã avansatã ca Statele Unitear fi o societate extrem de puþin dezvoltatã dinpunct de vedere tehnologic cu o elitã restrânsãde rãzboinici cibernetici care sã acþioneze dinstrãinãtate.Aºadar, RMA nu e nicio reþetã pentru ovictorie obþinutã fãrã efort ºi niciun panaceupentru perpetuarea superioritãþii americane.RMA nu va face câmpul de luptã transparent,dar va determina forþele armate care cautã sãevite senzorii sã acorde prioritate camuflãrii îndetrimentul mobilitãþii sau concentrãrii, într-omãsurã nemaiîntâlnitã pânã acum. RMA vacrea noi arme, mai precise ºi mai ucigãtoare,permiþând un raport mai economic întremuniþiile amplasate pe teren ºi þintele distruse,dar în cea de-a treia fazã, a sistemelor dispersateºi descentralizate, bazatã pe combinaþia dintresenzori ºi arme, ar putea favoriza defensiva.Astfel e posibil ca tendinþa actualã de favorizarea armelor de înaltã tehnologie lansate de peplatforme sã lase locul operaþiunilor mobile ºiofensivei. RMA permite poate rãzboiul automa-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!