Anul IX nr. 1

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãsarcinã a puterilor occidentale este de a sepregãti politic ºi militar pentru a purta noilerãzboaie constând în intervenþii umanitare.Conceptul de rãzboi nou a generat în ultimultimp o cantitate impresionantã de literaturã, înmare parte aparþinând comentatorilor radicali ºide stânga care considerã cã Bosnia ºi Kosovosunt exemple de cauzã justã pentru intervenþiaumanitarã. Cei mai influenþi sunt MichaelIgnatieff ºi Mary Kaldor ( Rãzboaiele noi ºivechi: violenþa organizatã în era globalã, traducereromâneascã Ed. Antet, 2001).Kaldor prezintã atât o argumentaþie sistematicãpentru conceptul de rãzboi nou, cât ºio doctrinã a intervenþiei, astfel cã e util sã-iprezentãm poziþia mai amãnunþit. Ea susþine cãrãzboaiele noi sunt un fenomen politic al lumiide dupã încheierea Rãzboiului Rece, având treielemente caracteristice. În primul rând, lideriipolitici din statele pe cale de descompunere utilizeazão politicã a identitãþii, folosindu-se detemerile unor segmente ale populaþiei ºiasmuþindu-le pe acestea unele împotriva altora.Departe de a constitui o renaºtere a naþionalismuluitradiþional este vorba de o politicã particularistãºi prãdãtoare practicatã de elitelecorupte în scopul menþinerii la putere ºi acumulãriide bogãþie. În al doilea rând, violenþa edescentralizatã, rãzboiul este purtat de miliþii ºibande criminale în aceeaºi mãsurã ca ºi deforþele regulate, iar violenþa se îndreaptã înprincipal contra cetãþenilor din grupul exclus.În al treilea rând, dezvoltarea unei economii derãzboi globalizate: aceste state care nu au reuºitsã facã faþã noii ordini internaþionale aueconomii în cãdere liberã, iar elitele lor sebazeazã pe jaf ºi pe vinderea materiilor prime pepiaþa mondialã pentru a-ºi menþine poziþia.Teoria aceasta are câteva puncte slabe.Nu e uºor sã se separe astfel naþionalismele detip nou ºi cele de tip vechi. Multe lupte naþionalisteanterioare au implicat purificãri etnicedeliberate ºi schimburi de populaþii dupãîncheierea conflictului. De pildã, în RãzboiulGreco-Turc din 1921 -1922 s-au produs atrocitãþicumplite, din partea ambelor tabere, ºiexpulzarea ºi transferul unor populaþii întregi.Numeroase lupte de eliberare naþionalã au fost25purtate de miliþii ºi bandiþi, mai ales in Balcani.În timpul rãzboiului pentru independenþaGreciei, mare parte a luptelor au fost desfãºuratede bandiþii albanezi, de partea grecilor,ºi de forþele neregulate ale turcilor. Descentralizareaforþelor militare în cursul rãzboaielorcivile este perfect normalã, diferite localitãþi ºiforþe politico constituindu-ºi propriile miliþii:Rãzboiul Civil din Spania este un exemplu grãitor.Majoritatea rãzboaielor noi descrise deKaldor implicã probleme vechi datând din eracolonialã, de la tratatele de pace semnate dupãPrimul Rãzboi Mondial sau din timpulRãzboiului Rece. Criza din fosta Iugoslavia îºiare rãdãcinile în acordurile de pace de dupã1918. Statul acesta, creat artificial în jurulSerbiei, a fost instabil înainte de 1939, sfâºiat derãzboiul civil în cursul celui de-al Doilea RãzboiMondial ºi recreat de un regim comunist dupã1945. Chiar ºi sub conducerea lui Tito, regimula fost format sã încerce îngrãdirea conflictelordintre diferitele naþionalitãþi prin federalizareastatului ºi acordarea unei autonomii substanþialeprevãzutã de Constituþia din 1974.Balcanizarea lentã a statului s-a precipitat o datãcu prãbuºirea autocraþiei comuniste. În modinevitabil, democratizarea a scos la ivealã forþelepolitice aflate în conflict în societatea iugoslavã.Democraþia necesitã o anumitã omogenitatepoliticã; oamenii trebuie sã se simtã în siguranþãatunci când sunt guvernaþi de un partid majoritarpe care nu 1-au susþinut. Relaþia plinã deadversitate dintre elitele statelor componenteale federaþiei n-ar fi permis acest lucru chiar ºiîn lipsa unui demagog plin de cruzime precumSlobodan Miloºevici. Miloºevici a jucat carteatensiunilor etnice, dar nu le-a inventat. O acþiunerapidã ºi decisivã a Uniunii Europene ar fiputut stopa rãzboiul civil in 1991, dar Europanu era pregãtitã pentru o asemenea acþiunedecisivã ºi nu poseda forþe militare.Dacã ne îndreptãm atenþia spre altecazuri, cum ar fi Afganistanul, Angola ºiSomalia, vedem societãþi fracturate ºi state slabesfâºiate de efectele politicilor practicate desuperputeri sau de vecinii mai puternici. Forþelede tipul talibanilor sau Unita au fost create pen-