Anul IX nr. 1
Anul IX nr. 1 Anul IX nr. 1
APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãcurilor sovietice. Aceastã moºtenire aRãzboiului Rece conferã Statelor Unite o capacitatede intervenþie oriunde pe mapamond ºi osuperioritate tehnologicã pe care nici un alt statnu poate spera sã îl atingã în viitorul apropiat.Forþele militare ale puterilor europene, configuratestrict pentru a lupta contra sovieticilor înEuropa, cu arme de aceeaºi facturã, au fostlãsate în urmã. Europa este un pitic militar încomparaþie cu Statele Unite. Obþine forþe multmai puþin eficiente ºi sofisticate de pe urmacheltuielilor militare, care alimenteazã armatenaþionale relativ mici. Uniunea Europeanã nicinu doreºte sã fie o rivalã a Statelor Unite, nicinu-ºi va dezvolta o forþã de apãrare la nivel federal.Dar va încerca sã creeze forþe militarenaþionale suficient de bine integrate ca sãserveascã drept instrument al politicii externeeuropene comune în vecinãtatea UE. În viitorulprevizibil, alianþa atlanticã se va menþine. Înfapt, capacitatea europeanã de acþiune autonomãar putea fi atrãgãtoare pentru StateleUnite dacã acestea nu vor dori sã intervinã înanumite crize sau vor deveni mai izolaþioniste.Încheierea Rãzboiului Rece a lãsat celemai multe state pe cont propriu; ele nu mai potobþine ajutorul militar al superputerilor. Aceastãslãbire a legãturilor din sistemul internaþionalîntãreºte ideea cã Statele sunt ºi vor continua sãfie încã ºi mai puþin omogene din punctul devedere al caracteristicilor. Faptul cã egalitateasuveranitãþii tuturor statelor este o ficþiune, emai limpede cã niciodatã, în timpul RãzboiuluiRece, unele state lipsite de resurse precumEtiopia ºi Somalia au primit arsenale moderneca sã se lupte pentru scaieþii fãrã nici o valoaredin deºertul Ogaden. Acum, diferenþele deavuþie, mãrime ºi capacitate de guvernare determinãdeosebiri între tipurile de state. Unele,cum ar fi Somalia, Sierra Leone sau RepublicaDemocratã Congo, au încetat practic sã maiexiste. E la modã sã se afirme cã în viitor, înlumea postcolonialã ºi post-Rãzboiul Rece,majoritatea rãzboaielor vor fi civile. Forþelesociale ºi interesele economice se vor ciocni îninteriorul graniþelor artificiale din era colonialã,iar conflictele aþâþate de superputeri vor continuasã mistuie þãrile de felul Angolei. S-ar puteaca lucrurile sã nu stea astfel. Statele s-au luptatîntre ele în ultima jumãtate de veac - India ºiPakistanul, Israelul ºi þãrile arabe, Iranul ºiIrakul, Marea Britanie ºi Argentina - ºi nu existãnici un motiv sã se presupunã ca asemenea conflictenu vor mai apãrea. Alte state au statutulde paria, precum Iranul, întrucât refuzã sã sesupunã normelor internaþionale ºi îºi ameninþãvecinii.Problema care se pune se referã laformele de intervenþie probabile în astfel deconflicte. Organizaþia Naþiunilor Unite s-adovedit indecisã ºi cu totul incompetentã în gestionareaconflictelor, fie ele între state sau îninteriorul acestora. Singurul sãu rol real este sãofere legitimitate acþiunii altor puteri, dar, cumsunt puþine ºansele ca Rusia ºi China sã aprobepoliticile Statelor Unite în Consiliul deSecuritate, îndeplinirea acestui rol pare improbabilãîn viitorul apropiat. Statele care încalcãnormele internaþionale vor fi supuse sancþiunilordacã interesele puterilor occidentale vor ficompromise, aºa cum s-a întâmplat ºi cuentitãþile politice care comiteau infracþiuni saunu-ºi îndeplineau obligaþiile în secolul alXIX-lea. Bombardarea Kagoshimei din 1863 sauinstituirea controlului de facto al Marii Britaniiasupra Egiptului în 1881 ar trebui sã neaminteascã faptul cã intervenþia armatã de acesttip nu e deloc nouã. În zilele noastre, o deosebirear fi cã Vestul dispune de agenþii internaþionaleprecum Organizaþia Mondialã aComerþului (OMC) pentru a impune schimburilecomerciale libere ºi de Fondul MonetarInternaþional pentru a impune corectitudineafinanciarã.NOI RÃZBOAIE?Întrebãrile referitoare la intervenþia militarãsunt dacã mai multe state vor risca sã devinãparia deoarece încalcã grosolan drepturilecetãþenilor lor ºi dacã, dupã Bosnia ºi Kosovo,puterile occidentale se vor retrage ºi vor încercasã evite o asemenea implicare dacã este posibil.Aici apare pericolul generalizãrii pe baza istorieirecente, astfel încât sã se presupunã cãrãzboaiele vechi aparþin trecutului ºi principala24
APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãsarcinã a puterilor occidentale este de a sepregãti politic ºi militar pentru a purta noilerãzboaie constând în intervenþii umanitare.Conceptul de rãzboi nou a generat în ultimultimp o cantitate impresionantã de literaturã, înmare parte aparþinând comentatorilor radicali ºide stânga care considerã cã Bosnia ºi Kosovosunt exemple de cauzã justã pentru intervenþiaumanitarã. Cei mai influenþi sunt MichaelIgnatieff ºi Mary Kaldor ( Rãzboaiele noi ºivechi: violenþa organizatã în era globalã, traducereromâneascã Ed. Antet, 2001).Kaldor prezintã atât o argumentaþie sistematicãpentru conceptul de rãzboi nou, cât ºio doctrinã a intervenþiei, astfel cã e util sã-iprezentãm poziþia mai amãnunþit. Ea susþine cãrãzboaiele noi sunt un fenomen politic al lumiide dupã încheierea Rãzboiului Rece, având treielemente caracteristice. În primul rând, lideriipolitici din statele pe cale de descompunere utilizeazão politicã a identitãþii, folosindu-se detemerile unor segmente ale populaþiei ºiasmuþindu-le pe acestea unele împotriva altora.Departe de a constitui o renaºtere a naþionalismuluitradiþional este vorba de o politicã particularistãºi prãdãtoare practicatã de elitelecorupte în scopul menþinerii la putere ºi acumulãriide bogãþie. În al doilea rând, violenþa edescentralizatã, rãzboiul este purtat de miliþii ºibande criminale în aceeaºi mãsurã ca ºi deforþele regulate, iar violenþa se îndreaptã înprincipal contra cetãþenilor din grupul exclus.În al treilea rând, dezvoltarea unei economii derãzboi globalizate: aceste state care nu au reuºitsã facã faþã noii ordini internaþionale aueconomii în cãdere liberã, iar elitele lor sebazeazã pe jaf ºi pe vinderea materiilor prime pepiaþa mondialã pentru a-ºi menþine poziþia.Teoria aceasta are câteva puncte slabe.Nu e uºor sã se separe astfel naþionalismele detip nou ºi cele de tip vechi. Multe lupte naþionalisteanterioare au implicat purificãri etnicedeliberate ºi schimburi de populaþii dupãîncheierea conflictului. De pildã, în RãzboiulGreco-Turc din 1921 -1922 s-au produs atrocitãþicumplite, din partea ambelor tabere, ºiexpulzarea ºi transferul unor populaþii întregi.Numeroase lupte de eliberare naþionalã au fost25purtate de miliþii ºi bandiþi, mai ales in Balcani.În timpul rãzboiului pentru independenþaGreciei, mare parte a luptelor au fost desfãºuratede bandiþii albanezi, de partea grecilor,ºi de forþele neregulate ale turcilor. Descentralizareaforþelor militare în cursul rãzboaielorcivile este perfect normalã, diferite localitãþi ºiforþe politico constituindu-ºi propriile miliþii:Rãzboiul Civil din Spania este un exemplu grãitor.Majoritatea rãzboaielor noi descrise deKaldor implicã probleme vechi datând din eracolonialã, de la tratatele de pace semnate dupãPrimul Rãzboi Mondial sau din timpulRãzboiului Rece. Criza din fosta Iugoslavia îºiare rãdãcinile în acordurile de pace de dupã1918. Statul acesta, creat artificial în jurulSerbiei, a fost instabil înainte de 1939, sfâºiat derãzboiul civil în cursul celui de-al Doilea RãzboiMondial ºi recreat de un regim comunist dupã1945. Chiar ºi sub conducerea lui Tito, regimula fost format sã încerce îngrãdirea conflictelordintre diferitele naþionalitãþi prin federalizareastatului ºi acordarea unei autonomii substanþialeprevãzutã de Constituþia din 1974.Balcanizarea lentã a statului s-a precipitat o datãcu prãbuºirea autocraþiei comuniste. În modinevitabil, democratizarea a scos la ivealã forþelepolitice aflate în conflict în societatea iugoslavã.Democraþia necesitã o anumitã omogenitatepoliticã; oamenii trebuie sã se simtã în siguranþãatunci când sunt guvernaþi de un partid majoritarpe care nu 1-au susþinut. Relaþia plinã deadversitate dintre elitele statelor componenteale federaþiei n-ar fi permis acest lucru chiar ºiîn lipsa unui demagog plin de cruzime precumSlobodan Miloºevici. Miloºevici a jucat carteatensiunilor etnice, dar nu le-a inventat. O acþiunerapidã ºi decisivã a Uniunii Europene ar fiputut stopa rãzboiul civil in 1991, dar Europanu era pregãtitã pentru o asemenea acþiunedecisivã ºi nu poseda forþe militare.Dacã ne îndreptãm atenþia spre altecazuri, cum ar fi Afganistanul, Angola ºiSomalia, vedem societãþi fracturate ºi state slabesfâºiate de efectele politicilor practicate desuperputeri sau de vecinii mai puternici. Forþelede tipul talibanilor sau Unita au fost create pen-
- Page 3 and 4: CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRA
- Page 5 and 6: CUPRINSCOLEGIUL DE REDACÞIERedacto
- Page 7 and 8: APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriORD
- Page 9: APÃRAREA NBC 15/2008ANIVERSÃRIThe
- Page 12 and 13: APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriAct
- Page 14 and 15: APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri-
- Page 16 and 17: APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriO S
- Page 18 and 19: APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãridur
- Page 20 and 21: APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriDin
- Page 22 and 23: APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri25
- Page 24 and 25: APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãrirom
- Page 28 and 29: APÃRAREA NBC 15/2008Artã militar
- Page 30 and 31: APÃRAREA NBC 15/2008Artã militar
- Page 32 and 33: APÃRAREA NBC 15/2008Artã militar
- Page 34 and 35: APÃRAREA NBC 15/2008Artã militar
- Page 36 and 37: APÃRAREA NBC 15/2008Artã militar
- Page 38 and 39: APÃRAREA NBC 15/2008statelor major
- Page 40 and 41: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 42 and 43: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 44 and 45: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 46 and 47: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 48 and 49: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 50 and 51: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 52 and 53: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 54 and 55: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 56 and 57: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 58 and 59: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 60 and 61: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 62 and 63: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 64 and 65: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 66 and 67: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 68 and 69: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 70 and 71: APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi am
- Page 72 and 73: APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi
- Page 74 and 75: APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi
APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãcurilor sovietice. Aceastã moºtenire aRãzboiului Rece conferã Statelor Unite o capacitatede intervenþie oriunde pe mapamond ºi osuperioritate tehnologicã pe care nici un alt statnu poate spera sã îl atingã în viitorul apropiat.Forþele militare ale puterilor europene, configuratestrict pentru a lupta contra sovieticilor înEuropa, cu arme de aceeaºi facturã, au fostlãsate în urmã. Europa este un pitic militar încomparaþie cu Statele Unite. Obþine forþe multmai puþin eficiente ºi sofisticate de pe urmacheltuielilor militare, care alimenteazã armatenaþionale relativ mici. Uniunea Europeanã nicinu doreºte sã fie o rivalã a Statelor Unite, nicinu-ºi va dezvolta o forþã de apãrare la nivel federal.Dar va încerca sã creeze forþe militarenaþionale suficient de bine integrate ca sãserveascã drept instrument al politicii externeeuropene comune în vecinãtatea UE. În viitorulprevizibil, alianþa atlanticã se va menþine. Înfapt, capacitatea europeanã de acþiune autonomãar putea fi atrãgãtoare pentru StateleUnite dacã acestea nu vor dori sã intervinã înanumite crize sau vor deveni mai izolaþioniste.Încheierea Rãzboiului Rece a lãsat celemai multe state pe cont propriu; ele nu mai potobþine ajutorul militar al superputerilor. Aceastãslãbire a legãturilor din sistemul internaþionalîntãreºte ideea cã Statele sunt ºi vor continua sãfie încã ºi mai puþin omogene din punctul devedere al caracteristicilor. Faptul cã egalitateasuveranitãþii tuturor statelor este o ficþiune, emai limpede cã niciodatã, în timpul RãzboiuluiRece, unele state lipsite de resurse precumEtiopia ºi Somalia au primit arsenale moderneca sã se lupte pentru scaieþii fãrã nici o valoaredin deºertul Ogaden. Acum, diferenþele deavuþie, mãrime ºi capacitate de guvernare determinãdeosebiri între tipurile de state. Unele,cum ar fi Somalia, Sierra Leone sau RepublicaDemocratã Congo, au încetat practic sã maiexiste. E la modã sã se afirme cã în viitor, înlumea postcolonialã ºi post-Rãzboiul Rece,majoritatea rãzboaielor vor fi civile. Forþelesociale ºi interesele economice se vor ciocni îninteriorul graniþelor artificiale din era colonialã,iar conflictele aþâþate de superputeri vor continuasã mistuie þãrile de felul Angolei. S-ar puteaca lucrurile sã nu stea astfel. Statele s-au luptatîntre ele în ultima jumãtate de veac - India ºiPakistanul, Israelul ºi þãrile arabe, Iranul ºiIrakul, Marea Britanie ºi Argentina - ºi nu existãnici un motiv sã se presupunã ca asemenea conflictenu vor mai apãrea. Alte state au statutulde paria, precum Iranul, întrucât refuzã sã sesupunã normelor internaþionale ºi îºi ameninþãvecinii.Problema care se pune se referã laformele de intervenþie probabile în astfel deconflicte. Organizaþia Naþiunilor Unite s-adovedit indecisã ºi cu totul incompetentã în gestionareaconflictelor, fie ele între state sau îninteriorul acestora. Singurul sãu rol real este sãofere legitimitate acþiunii altor puteri, dar, cumsunt puþine ºansele ca Rusia ºi China sã aprobepoliticile Statelor Unite în Consiliul deSecuritate, îndeplinirea acestui rol pare improbabilãîn viitorul apropiat. Statele care încalcãnormele internaþionale vor fi supuse sancþiunilordacã interesele puterilor occidentale vor ficompromise, aºa cum s-a întâmplat ºi cuentitãþile politice care comiteau infracþiuni saunu-ºi îndeplineau obligaþiile în secolul alX<strong>IX</strong>-lea. Bombardarea Kagoshimei din 1863 sauinstituirea controlului de facto al Marii Britaniiasupra Egiptului în 1881 ar trebui sã neaminteascã faptul cã intervenþia armatã de acesttip nu e deloc nouã. În zilele noastre, o deosebirear fi cã Vestul dispune de agenþii internaþionaleprecum Organizaþia Mondialã aComerþului (OMC) pentru a impune schimburilecomerciale libere ºi de Fondul MonetarInternaþional pentru a impune corectitudineafinanciarã.NOI RÃZBOAIE?Întrebãrile referitoare la intervenþia militarãsunt dacã mai multe state vor risca sã devinãparia deoarece încalcã grosolan drepturilecetãþenilor lor ºi dacã, dupã Bosnia ºi Kosovo,puterile occidentale se vor retrage ºi vor încercasã evite o asemenea implicare dacã este posibil.Aici apare pericolul generalizãrii pe baza istorieirecente, astfel încât sã se presupunã cãrãzboaiele vechi aparþin trecutului ºi principala24