Anul IX nr. 1

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriLA A 85-A ANIVERSARE A ARMEI APÃRARE NBC,CENTRUL DE CERCETARE ªTIINÞIFICà ªI ECOLOGIERÃSPUNDE ,,PREZENT” LA DATORIEColonel dr.ing.Ion SAVUComandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã ºi EcologiePuþinã istorieÎn contextul politic, economic ºi militar,existent în lume dupã Primul Rãzboi Mondial,sau Marele Rãzboi cum a fost numit, când principalelearmate îºi organizeazã servicii de profilchimic, când industriile chimice din diferitelestate cunoºteau ritmuri accelerate de dezvoltare,era firesc ca ºi în armata românã sã se punãproblema organizãrii apãrãrii împotriva gazelorde luptã.Încã din anul 1922, Secþia I din Direcþia aXI-a Tehnicã a studiat aspectele organizãrii unuiserviciu chimic în armata românã. "Convenþiuneaîntre Ministerul de Instrucþiune ºiMinisterul de Rãzboi, pentru înfiinþareaunui Laborator Central", document publicatîn Monitorul Oficial nr. 184 din 21.11.1920,având ca scop efectuarea de cercetãri în domeniularmei chimice, a fost o idee generoasã înesenþa ei, însã fãrã prea mari rezultate în practicã.Ideea colaborãrii cu instituþiile civile deînvãþãmânt în domeniul cercetãrilor rãzboiuluichimic a fost preluatã de la francezi. Aceºtia fuseserãpractic obligaþi la adoptarea acestei soluþiide urgenþã în 1915, în plinã desfãºurare arãzboiului chimic. Nu exista timp pentru organizare.Ulterior, Franþa, ca ºi alte state, au procedatla înfiinþarea unor structuri specializate înarmatele respective, care sã gestioneze problemelerãzboiului chimic sub toate aspectele. ªiRomânia s-a înscris pe aceastã direcþie.Prin rezoluþia ministrului de rãzboi, generalulMãrdãrescu, pe referatul 22653 din 28ianuarie 1923 întocmit de Direcþia a VIII-aArmament se ordona practic ca "începând cu01.04.1923 convenþiunea sã fie denunþatã".Ideea organizãrii unui serviciu chimic aprins din ce în ce mai mult contur în atenþiaconducerii armatei, astfel cã pe 15 mai 1923,prin Decretul ministerial 297 ia fiinþãComitetul Consultativ de Gaze.Acest comitet, în cursul unui an de zile aelaborat patru proiecte de organizare a serviciuluichimic, luând în considerare experienþaPrimului Rãzboi Mondial, datele obþinute dinvizitele documentare efectuate în alte þãri,specificul, gradul de pregãtire ºi de înzestrare alarmatei române.Activitãþile de organizare ale acestui serviciuau fost deosebit de dificile, deoarecemajoritatea chestiunilor erau necunoscute ºinetratate la noi pânã atunci.Fiind o armã nouã, cu caracter de noutateîn cadrul armatelor, s-a impus organizareade servicii chimice care sã includã obligatoriu ºicomponenta de cercetare ºtiinþificã.De altfel, lt.col. Friess - ºeful serviciuluichimic al armatei americane din acel timpdeclara cã "de la praful de puºcã nicio inovaþienu a adus schimbãri atât de adânci rãzboiului,cum au adus ºi vor aduce în viitor gazele".În propunerile privind organizarea serviciuluichimic din armata românã cuprinse înreferatul 665 din 31 oct. 1924 al Marelui StatMajor, era menþionatã ca unitate executantã"Laboratorul de cercetãri".Atribuþiunea principalã a Laboratoruluide Cercetãri era studierea ºi rezolvarea tuturorproblemelor de chimie ºi fizicã, aflate în legãturãdirectã ºi indirectã cu gazele de luptã.În cei 85 de ani de existenþã a armei"apãrare NBC", "Laboratorul de Cercetãri" asuferit numeroase transformãri, ce au vizat înspecial structura unitãþii ºi direcþiile de cercetareabordate, funcþie de necesitãþile, prioritãþileMinisterului Apãrãrii sau ale altor structuri dinSistemul Naþional de Apãrare.9