Anul IX nr. 1

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC ,,MUSCEL”CÂMPULUNGREVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃsub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREFondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul IX -SUMAR Scurtã istorie a chimiei militareromâneºti Revoluþia în afaceri militare e ºi influenþaacesteia asupra artei militareSMG/CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN Rolul ºi importanþa CBRN în contextulnoilor riscuri/ameninþãri Tehnici de proliferaroliferare e a terorismuluiCBRN Exerciþii asistate de calculator - formemoderne ºi eficiente de instruiruireSistemul de pregãtiregãtire e prin cursuri Subofiþerul ul CBRN-instructor în cadrulC.P.Ap.NBC .Ap.NBC ..Muscel” MemorialisticãRevista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în lunilemai ºi octombrie.Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor,conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie dearmã. Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul deexemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manuscris,rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresaredacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþiepânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã.Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor trimiseredacþiei aparþine autorilor.Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:0248/533.341- int.126,150, 104fax: 0248/533.3820721420710 (redactor-ºef)

CONSILIUL EDITORIALPREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCUPREªEDINTEColonel drd.Tudorel RADUMEMBRIColonel dr.ing.Ion SAVUColonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞUColonel prof.univ.dr. Benoni SFÂRLOGColonel Ion BEREVOIANUColonel (r) Mihai GRIGORESCULocotenent-colonel Stelian RÃDULESCULocotenent-colonel drd.Martin CATALocotenent-colonel Viorel BÃLÃCEANULocotenent-colonel Petre CODINLocotenent-colonel Viorel STAMINLocotenent-colonel Carol PETERFILocotenent-colonel Romulus BARBUMaior Costel GUªTERIÞEANMaior Gheorghe MITRICÃ** *General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHEColonel (r) Dumitru GHIÞÃColonel (r) Dumitru BRÂNZEIColonel (r) Aurel MIHÃIESCUCUPRINSAniversãri- Ordinul ªefului Statului Major al ForþelorTerestreO General maior Teodor FRUNZETI............................. pag.5- Alocuþiunea Comandantului Centrului dePregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”O Colonel drd.Tudorel RADU ...................................... pag.7- La a 85-a aniversare a armei Apãrare NBC,Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru ApãrareNBC ºi Ecologie rãspunde ,,Prezent”O Colonel dr.ing.Ion SAVU........................................... pag.9- O scurtã istorie a chimiei (apãrãrii NBC), 1923-2008O Colonel (r) Mihai GRIGORESCU............................. pag.14Artã militarã- Revoluþia în afaceri militare ºi influenþa acesteiaasupra artei militareO Colonel drd.Tudorel RADU...................................... pag.23- Corelaþia Apãrare Naþionalã - Apãrare ColectivãO Maior dr.Virgil-Ovidiu POP, Psiholog Alina IoanaDIMA.............................................................................. pag.33Doctrine- SMG/CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN înArmata RomânieiOLocotenent colonel Dumitru POPA, Maior DumitruION................................................................................... pag.35Riscuri ºi ameninþãri- Rolul ºi importanþa apãrãrii CBRN în contextulnoilor riscuri/ameninþãriO Colonel Ion BEREVOIANU....................................... pag.37- Riscuri ºi ameninþãri CBRN în mediulinternaþional ºi internO Maior Gheorghe Mitricã.......................................... pag.40- Tehnici de proliferare a terorismului CBRNO Sublocotenent Camelia GHEORGIAN, SublocotenentIulia MANGHIUC............................................................ pag.40- Consideraþii generale privind producerea ilegalãºi întrebuinþarea substanþelor chimice cu caractertoxic în scopuri teroristeO Cãpitan Haralambie RUMÂNU, Cãpitan MarianCREÞEANU..................................................................... pag.52- Pesticidele folosite ca simulatoriO Colonel (r) dr.ing.Nicolae LUÞÃ................................ pag.55- Prevenirea riscurilor legate de expunerea laagenþi chimici în mediul de muncãO Plutonier Viorel PASCU...........................................Educaþie ºi instrucþie- Exerciþii asistate de calculator - forme moderne ºipag.62eficiente de instruireO Colonel Ion BEREVOIANU, Maior ing.LiviuDOBRESCU, Locotenent Cãlin GAVA.............................. pag.70- Programe de educaþie privind comportamentuluman în cazul situaþiilor de urgenþãO Locotenent colonel Carol PETERFI.......................... pag.78- Sistemul de pregãtire prin cursuriO Maior Emilian BOBOCEA....................................... pag.83- Subofiþerul CBRN-instructor în cadrulC.P.Ap.NBC ,,Muscel”O Maior Petre DUMITRU, Plutonier ViorelPASCU.............................................................................. pag.862

CUPRINSCOLEGIUL DE REDACÞIERedactor-ºefLocotenent-colonel Romulus BARBURedactorColonel (r)Mihai GRIGORESCUMaior Gheorghe MITRICÃTehnoredactare, procesare text ºiimagineP.c.c.ing. Renata-Manuela MATEOIUFotografie, procesare coperþiPlutonier Viorel PASCUTraducereTraducãtor Oana-Magdalena DAJEManagementul crizelor- Contribuþia României la gestionarea crizelor politicomilitarecontemporane Locotenent colonel Teodor Cornel MORCAN......................... pag.90CBRN medical- Siguranþa cercetãrii chimice în protecþia medicalã,nuclearã, chimicã ºi biologicã Colonel (r)dr.bioch.farm. Constantin STAN, Coloneldr.ing.Ion SAVU, prof.univ.dr.Aurelia Nicoleta Cristea,prof.univ.dr.Natalia ROªOIU.......................................................Resurse umanepag.99- Aspecte privind evaluarea cadrelor militare Locotenent comandor Marius CROITORU, Psiholog IoanaSÎRBU........................................................................................... pag.107Noutãþi editoriale- Convenþia privind interzicerea armelor chimice ºimanagementul informaþiilor în sistemul acesteia Locotenent colonel Romulus BARBU...................................... pag.113Memorialisticã- Ferdinand I de România ºi oºtirea Colonel (r) Ion DÃNILÃ........................................................ pag.114Corectare ºi difuzare revistãPlutonier major Claudiu ªTEFANAdresaStr.Mãrãºti, nr.48, CâmpulungI.S.S.N. - 1583-4654Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIALAL ARMATEIC-da:B:- BUCUREªTI -3Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC,,Muscel”- vedere generalã -

Anniversaries- The Land Forces Chief of Staff’s Order on theOccasion of the 85 th Anniversary Since the NBCDefence Branch CreationO Major General Teodor FRUNZETI............................. pag.5- The Speech of the ,,Muscel” NBC DefenceTraining Centre’s CommanderO Colonel Ph.D. Candidate Tudorel RADU ................. pag.7- On the 85 th Anniversary of the NBC DefenceBranch - The Scientific Research Centre for NBCDefence and Ecology Answers “Present” on Duty,O Colonel Dr.Eng.Ion SAVU......................................... pag.9- A Brief History of the Military Chemistry (NBCDefence), 1923-2008 -Dates, MomentsO Colonel (r) Mihai GRIGORESCU............................. pag.14Art of War- Revolution in the Military Affairs and ItsInfluence on the Art of WarO Colonel Ph.D.Candidate Tudorel RADU....................- The Correlation Between the National Defenceand the Collective DefenceO Major Dr.Virgil-Ovidiu POP, Psychologist AlinaIoana DIMA.................................................................. pag.33TABLE OF CONTENTSpag.23Doctrines- The General Staff/CBRN-1, The CBRN DefenceDoctrine in the Romanian ArmyO LTC Dumitru POPA, Maj Dumitru ION.................... pag.35Risks and Threats- The CBRN Defence Role and Importance in theContext of the New Risks/ThreatsO Colonel Ion BEREVOIANU....................................... pag.37- CBRN Risks and Threats in the International andInternal EnvironmentO Major Gheorghe Mitricã.......................................... pag.40- Techniques of Proliferation of the CBRNTerrorismO 2 nd Lieutenant Camelia GHEORGIAN, 2 nd pag.40Lieutenant Iulia MANGHIUC.........................................- Outlines Regarding the Illegal Production and Useof the Toxic Chemicals in Terrorist PurposesO Cpt Haralambie RUMÂNU, Cpt MarianCREÞEANU...................................................................... pag.52- Pesticides Used As SimulatorsO Colonel (r) Dr.Eng.Nicolae LUÞÃ............................. pag.55- Prevention of Risks Related to Exposure toChemical Agents in the Labour EnvironmentO Sergeant 1 st Class Viorel PASCU................................ pag.62Education and Training- Computer-assisted Exercises - Modern andEfficient Ways of TrainingO Colonel Ion BEREVOIANU, Major Eng.LiviuDOBRESCU, Lieutenent Cãlin GAVA.............................. pag.70- Educational Programmes Concerning the HumanBehaviour in Case of Emergency SituationsO LTC Carol PETERFI..........................- The Courses Training SystemO Major Emilian BOBOCEA.......................................- The CBRN NCO - Instructor Within the ,,Muscel”NBC Defence Training Centrepag.78pag.83O Major Petre DUMITRU, Sergeant 1 st ViorelPASCU.............................................................................. pag.86Crises Management- Romania’s Contribution to Managing theContemporary Political-Military Crises LTC Teodor-Cornel MORCAN................................................ pag.90Medical CBRN- The Security of the Chemical Research in the Medical,Nuclear, Chemical and Biological Protection Colonel (r)Dr.Bioch.Pharm. Constantin STAN, ColonelDr.Eng.Ion SAVU, Univ.Prof.Dr.Aurelia-Nicoleta Cristea,Univ.Prof.Dr.Natalia ROªOIU......................................................4pag.99Human Resources- Aspects Concerning the Assessment of the MilitaryPersonnel Major Marius CROITORU, Psychologist Ioana SÎRBU........... pag.107NEW ISSUES- The Convention on the Chemical Weapons Banning andthe Information Management in the Convention’s System LTC Eng Romulus BARBU...................................... pag.113Memoirs- Ferdinand I of Romania and the Army Colonel (r) Ion DÃNILÃ.......................................................... pag.114

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriORDINULªEFULUI STATULUL MAJOR AL FORÞELOR TERESTRECU PRILEJUL ANIVERSÃRII A 85 DE ANIDE LA ÎNFIINÞAREA ARMEI APÃRARE NBCÎn urmã cu 85 de ani, prin Decizia Ministerialã nr. 297 din 08.05.1923, a luat fiinþã începând cu datade 15 mai 1923, în cadrul Ministerului de Rãzboi al României un COMITET CONSULTATIV PENTRUCHESTIUNILE TEHNICE PRIVITOARE LA RÃZBOIUL CHIMIC, subordonat Direcþiei a XI-a TehniceSuperioare a Armatei, în scopul pregãtirii armatei pe linia apãrãrii contra gazelor. Astfel, a luat fiinþã primastructurã de Apãrare NBC în Armata României, iar ziua de 15 mai 1923 reprezintã o datã de referinþã ºi unsimbol pentru specialiºtii CBRN din Armata României.Începând cu aceastã datã se poate aprecia cã s-au pus bazele unei instruiri eficiente ºi de calitate, înspecial în domeniul sprijinului de luptã ºi al protecþiei forþei, iar personalul care a activat în aceastã nobilãarmã generaþii de-a rândul, a contribuit la construirea drumului anevoios, dar plin de speranþe, al performanþeispecifice în domeniul armei Apãrare NBC.Sãrbãtorirea a 85 de ani de existenþã a structurilor de Apãrare NBC în Armata României oferã, întrealtele, prilejul rememorãrii trecutului, al aducerii în prezent a amintirilor despre faptele nobile din istoriaarmei, despre oameni care au trudit cu mintea ºi inima la configurarea arhitecturii ºi înãlþarea edificiuluiApãrãrii NBC. Aceste sentimente legitime de mândrie faþã de jertfa ºi truda înaintaºilor obligã la continuareaaspiraþiilor acestora, prin gãsirea de soluþii optime problemelor prezentului ºi preocupãri asiduepentru un rãspuns adecvat provocãrilor viitorului.În prezent, structurile de Apãrare NBC se aflã într-un amplu proces de transformare structuralã ºiînzestrare cu echipamente performante, care sã permitã o abordare novatoare a misiunilor de specialitate,devenite tot mai complexe, ca urmare a proliferãrii agenþilor chimici, biologici, radiologici, a armamentelornucleare, precum ºi diversificãrii ameninþãrilor ºi riscurilor CBRN.Doamnelor, domniºoarelor ºi domnilor ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi personal civilcontractual,Dragi militari voluntari din arma Apãrare NBC,Competenþa, profesionalismul ºi pasiunea sã vã conducã în procesul de instruire ºi educare a luptãtoruluispecializat, a structurilor de armã, sã fiþi în mãsurã sã executaþi misiunile de specialitate oportun,creativ ºi în concordanþã cu cerinþele standardelor Alianþei Nord-Atlantice.Manifestaþi dãruire ºi încredere în forþele proprii, depuneþi un efort susþinut pentru a vã pregãti ºiacþiona în vederea îndeplinirii viitoarelor misiuni specifice armei Apãrare NBC într-o lume în continuãtransformare ºi modernizare, pentru a ieºi învingãtori, atât în activitatea pe care o desfãºuraþi, cât ºi în viaþã.Fiþi conºtienþi de rolul ce vã revine, acela de a asigura o parte importantã a protecþiei forþei ºi de aactiva într-o armã de elitã a Armatei României !** *Cu ocazia aniversãrii a 85 de ani de existenþã a armei Apãrare NBC, vã adresez sincere felicitãri ºivã doresc sã fiþi sãnãtoºi pentru a purta mai departe tradiþiile acestei arme ºi idealurile dumneavoastrã !AªA Sà NE AJUTE DUMNEZEU!LA MULÞI ANI !ªEFUL STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREGeneral locotenentdr. Teodor FRUNZETI5

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri6

APÃRAREA NBC 15/2008ANIVERSÃRIThe NBC Defence Branch is a relativelynew, but extremely dynamic branch, comeinto being in response to the large-scale use ofthe chemical agents on the battlefields duringthe World War I. Thus, 85 years ago, on May15 th , 1923, in accordance with the no 297Ministerial Decision, an ADVISORY COM-MITTEE FOR THE TECHNICAL MATTERSCONCERNING THE CHEMICAL WARFARE,subordinated to the XI th Military HigherTechnical Directorate, was created within theRomanian War Ministry, with the purpose ofthe military anti-gas defence training.Since then, the day of May 15 th hasalso represented the creation date and a symbolof the branch for the CBRN specialists inthe Romanian Army.From that moment on, in theRomanian Army the force protection measureshave been improved, the personnelwho worked for generations in this noblebranch fully contributing to the increase of itsprestige among the military.The 85 years of this branch existencewithin the Romanian Army were verydemanding for our predecessors, who paidtheir own blood tribute on the battlefieldsduring the World War II actions, on the trainingfields and who permanently contributedto the elevation and to the maintaining of theCBRN Defence Branch among the elitebranches of the Romanian Army.Our forerunners' sacrifice and effortALOCUÞIUNEACOMANDANTULUI CENTRULUIDE PREGÃTIREPENTRU APÃRARE NBC ,,MUSCEL”ªI INSPECTOR PENTRU APÃRARE NBCCU PRILEJUL ANIVERSÃRIIA 85 DE ANIDE LA ÎNFIINÞAREAARMEI APÃRARE NBCColonel drd.Tudorel RADUComandantul Centrului de Pregãtirepentru Apãrare NBC ,,Muscel”ºi inspector pentru apãrare NBCArma apãrare CBRN este o armã relativtânãrã, dar deosebit de dinamicã apãrutãca o reacþie la folosirea pe scarã largã aagenþilor chimici pe câmpurile de bãtãlie alPrimului Rãzboi Mondial. Astfel, în urmã cu85 de ani, începând cu data de 15 mai 1923,prin Decizia Ministerialã nr. 297, a luat fiinþã,în cadrul Ministerului de Rãzboi al Românieiun COMITET CONSULTATIV PENTRUCHESTIUNILE TEHNICE PRIVITOARE LARÃZBOIUL CHIMIC, subordonat Direcþiei aXI-a Tehnice Superioare a Armatei, în scopulpregãtirii armatei pe linia apãrãrii contragazelor.De atunci, ziua de 15 mai reprezintãdata naºterii ºi un simbol al armei pentru specialiºtiiCBRN din Armata României.Începând cu aceastã datã, în ArmataRomânã s-au îmbunãtãþit mãsurile de protecþieCBRN a forþei, personalul care a activatîn aceastã nobilã armã generaþii de-a rândul,contribuind din plin la creºterea prestigiuluiacesteia în rândul militarilor.Cei 85 ani de existenþã a acestui gen dearmã în Armata României sunt ani plini detrudã ai înaintaºilor care au plãtit cu sânge înacþiunile de pe fronturile celuide-al Doilea Rãzboi Mondial, pe terenurile deinstrucþie ºi care au contribuit permanent laînãlþarea ºi menþinerea Apãrãrii CBRN întrearmele de elitã ale Armatei Române.Jertfa ºi truda înaintaºilor obligã lamenþinerea în continuare a unui nivel ridicat7

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriLA A 85-A ANIVERSARE A ARMEI APÃRARE NBC,CENTRUL DE CERCETARE ªTIINÞIFICà ªI ECOLOGIERÃSPUNDE ,,PREZENT” LA DATORIEColonel dr.ing.Ion SAVUComandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã ºi EcologiePuþinã istorieÎn contextul politic, economic ºi militar,existent în lume dupã Primul Rãzboi Mondial,sau Marele Rãzboi cum a fost numit, când principalelearmate îºi organizeazã servicii de profilchimic, când industriile chimice din diferitelestate cunoºteau ritmuri accelerate de dezvoltare,era firesc ca ºi în armata românã sã se punãproblema organizãrii apãrãrii împotriva gazelorde luptã.Încã din anul 1922, Secþia I din Direcþia aXI-a Tehnicã a studiat aspectele organizãrii unuiserviciu chimic în armata românã. "Convenþiuneaîntre Ministerul de Instrucþiune ºiMinisterul de Rãzboi, pentru înfiinþareaunui Laborator Central", document publicatîn Monitorul Oficial nr. 184 din 21.11.1920,având ca scop efectuarea de cercetãri în domeniularmei chimice, a fost o idee generoasã înesenþa ei, însã fãrã prea mari rezultate în practicã.Ideea colaborãrii cu instituþiile civile deînvãþãmânt în domeniul cercetãrilor rãzboiuluichimic a fost preluatã de la francezi. Aceºtia fuseserãpractic obligaþi la adoptarea acestei soluþiide urgenþã în 1915, în plinã desfãºurare arãzboiului chimic. Nu exista timp pentru organizare.Ulterior, Franþa, ca ºi alte state, au procedatla înfiinþarea unor structuri specializate înarmatele respective, care sã gestioneze problemelerãzboiului chimic sub toate aspectele. ªiRomânia s-a înscris pe aceastã direcþie.Prin rezoluþia ministrului de rãzboi, generalulMãrdãrescu, pe referatul 22653 din 28ianuarie 1923 întocmit de Direcþia a VIII-aArmament se ordona practic ca "începând cu01.04.1923 convenþiunea sã fie denunþatã".Ideea organizãrii unui serviciu chimic aprins din ce în ce mai mult contur în atenþiaconducerii armatei, astfel cã pe 15 mai 1923,prin Decretul ministerial 297 ia fiinþãComitetul Consultativ de Gaze.Acest comitet, în cursul unui an de zile aelaborat patru proiecte de organizare a serviciuluichimic, luând în considerare experienþaPrimului Rãzboi Mondial, datele obþinute dinvizitele documentare efectuate în alte þãri,specificul, gradul de pregãtire ºi de înzestrare alarmatei române.Activitãþile de organizare ale acestui serviciuau fost deosebit de dificile, deoarecemajoritatea chestiunilor erau necunoscute ºinetratate la noi pânã atunci.Fiind o armã nouã, cu caracter de noutateîn cadrul armatelor, s-a impus organizareade servicii chimice care sã includã obligatoriu ºicomponenta de cercetare ºtiinþificã.De altfel, lt.col. Friess - ºeful serviciuluichimic al armatei americane din acel timpdeclara cã "de la praful de puºcã nicio inovaþienu a adus schimbãri atât de adânci rãzboiului,cum au adus ºi vor aduce în viitor gazele".În propunerile privind organizarea serviciuluichimic din armata românã cuprinse înreferatul 665 din 31 oct. 1924 al Marelui StatMajor, era menþionatã ca unitate executantã"Laboratorul de cercetãri".Atribuþiunea principalã a Laboratoruluide Cercetãri era studierea ºi rezolvarea tuturorproblemelor de chimie ºi fizicã, aflate în legãturãdirectã ºi indirectã cu gazele de luptã.În cei 85 de ani de existenþã a armei"apãrare NBC", "Laboratorul de Cercetãri" asuferit numeroase transformãri, ce au vizat înspecial structura unitãþii ºi direcþiile de cercetareabordate, funcþie de necesitãþile, prioritãþileMinisterului Apãrãrii sau ale altor structuri dinSistemul Naþional de Apãrare.9

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriActualitateÎn prezent, Centrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare NBC ºi Ecologie reprezintãorganul de expertizã al Ministerului Apãrãrii îndomeniul NBC.Personalul Centrului ce îºi desfãºoarãactivitatea în cele patru secþii de cercetareºtiinþificã, în secþia asigurare ºi intervenþie protecþiamediului ºi ecologie, în formaþiunea demicroproducþie ºi mentenanþã sau în sectoruladministrativ, acþioneazã pentru îndeplinireasarcinilor stabilite prin Planul Sectorial, în folosulStatului Major General, categoriilor de forþe,al altor structuri din cadrul ministerului.În ultimii ani activitatea de cercetaredezvoltarea Centrului s-a concretizat prinomologarea a 47 echipamente pentru apãrareaNBC ºi nu numai.Se pot menþiona în domeniul controluluichimic ºi radioactiv, produse ca:- dozimetrul individual DET-2 cu capacitãþide transmitere a datelor pe diverse cãi decomunicaþii;- dozimetrul termoluminiscent, cu bazãde date individualizatã pentru fiecare militar;- spectrometrul gama mobil, destinatidentificãrii majoritãþii radionuclizilor gammaemiþãtori rezultaþi în urma unei explozii/accidentnuclear;- dozimetrul alfa-betamodernizat, pentru determinareacontaminãrii radioactive a mediului;Tubuºor indicatorpentru agenþi neurotoxiciTI-GHârtie indicatoareautoadezivãÎn domeniul protecþiei individuale,personalul centrului a desfãºurat activitãþi atâtpentru dezvoltarea echipamentelor de apãrareNBC cât ºi a celor de protecþie balisticã.Se pot exemplifica ca realizãri:- costumul de protecþie NBC cu filtroventilaþie,destinat personalului care executã activitãþiîn mediu contaminat NBC;Costum de protecþie NBCcu filtroventilaþie- dozimetrul individual cuafiþare cifricã modernizat;- cartuºul filtrant-sorbant pentru mascacontra gazelor tip NATO cu performanþe lanivelul celor mai bune produse de acest gen dinlume;- trusele de detecþie a agenþilor toxici, cuposibilitãþi de identificare rapidã a principalelorcategorii de compuºi toxici de interes militar,aflaþi sub formã de micropicãturi;- tubuºoare ºi hârtie autoadezivã indicatoaredin gama mijloacelor simple de detecþiechimicã.Mascãcontra gazelortip NATO- compoziþia odorantã netoxicã pentruverificarea mãºtii contra gazelor;10

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri- costumul ºi casca de protecþie pentrupirotehniºti cu nivele de protecþie conformSTANAG 2920;- casca de protecþie balisticã din kevlar,produs aflat deja în dotarea trupelor participanteîn zonele de operaþii;Costum EODÎn gama echipamentelor dezvoltate destinatedecontaminãrii se pot enumera:- autospeciala de decontaminare atehnicii, terenului ºi personalului ADTT-4M, ceutilizeazã procedeul de decontaminare în 3 faze;- sistemul de soluþii de decontaminare cuaplicaþii polivalente, utilizat pentru decontaminareachimicã, biologicã ºi radioactivã;- trusa de supravieþuire în caz de contaminarechimicã, cu componente de detecþie,decontaminare individualã, profilaxie, tratamentetc.;Trusã de supravieþuireîn caz de contaminarechimicã TS-NBC Ex- vesta antiglonþ modernizatã cu placã deprotecþie anatomicã, cu performanþe similare cucele din armatele moderne;- compoziþie ºi incintã pentru fixarea ºiantagonizarea antraxului ºi a altor agenþi patogeni.Compoziþie pentrufixarea ºi antagonizareaantraxului ºi aaltor agenþi patogeni -camera de lucru etanºãVestã antiglonþ- pelerina antischijã ºi scutul de protecþiebalisticã, destinate specialiºtilor care executãmisiuni pe linia intervenþiei pirotehnice, operaþiunide deminare sau asanare a unitãþilor ºidispozitivelor explozive artizanale ce au ca efectprincipal generarea de schije.Domeniul decontaminãrii suprafeþelora reprezentat o preocupare permanentãpentru cercetãtorii din Centru, rezultateleobþinute dovedind acest lucru.Prin planul sectorial sau prin planurilenaþionale de cercetare-dezvoltare, Centrul areuºit sã dezvolte ºi alte produse care deºi nuintrã în categoria echipamentelor de apãrareNBC, reprezintã abordãri ºtiinþifice de tradiþiepentru specialiºtii noºtri.Se menþioneazã ca realizãri în acestdomeniu:- lovitura exploziv incendiarã pentruaruncãtorul de grenade AG-7, loviturã ce completeazãunitatea de foc pentru aceastã armã;Încãrcãturãexploziv incendiarãpentru aruncãtorulde grenade AG-711

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri- încãrcãtura cumulativã pentru tãierearapidã a metalelor;- explozivul plastic HITEX, cu viteze dedetonaþie comparabile cu cei mai buni explozivide acest tip din lume;- suportul ecran lichid pentru încãrcãturiexplozive alungite - destinat decupãrilor efectuatede cãtre forþele speciale de intervenþie;- containerul antibombã disimulat, curolul de reducere semnificativã a efectelorexploziilor dispozitivelor ºi încãrcãturilorexplozive artizanale dispuse în scopuri teroristeîn zona obiectivelor de importanþã strategicã;- trusele individuale de mascare în terena luptãtorilor, cu variantele zonã temperatã ºizonã deºerticã.Trusã individualã pentrumascarea în teren a persoanelorDispunând de personal specializat, deaparaturã de cercetare performantã, sprijinit deeºaloanele superioare, Centrul de Cercetareªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, ca ºialte structuri de cercetare - dezvoltare alearmatei, a participat ºi participã la competiþiilenaþionale organizate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului.Proiectele câºtigate de Centru ca titularsau partener în programele "Capacitãþi","Parteneriate" ºi "Inovare" reprezintã orecunoaºtere a capabilitãþilor noastre de cercetareîn domenii prioritare.Dintre acestea enumerãm:- sistem centralizat de ventilaþie pentruclãdiri de interes naþional strategic, securizatîmpotriva atacurilor teroriste cu substanþe neurotoxiceºi agenþi biologici;- sistemul mobil de detecþie, identificareºi monitorizare biologicã ºi chimicã;- detectorul inteligent pentru gaze toxice;- sistemele modulare de alimentare cuenergie electricã din surse regenerabile pentruunitãþile militare aflate în teatre de operaþii sauîn zone fãrã reþea electricã;- structurile compozite complexe destinateprotecþiei balistice ºi echipamentelor militareºi civile la impactul cu viteze supersonice;- sistemul autonom comandat de la distanþãpentru detectarea prezenþei materialelorradioactive ºi a substanþelor toxice, în vedereaprevenirii actelor de terorism cu "bombe murdare";- sistemul mobil de monitorizare rapidã aagenþilor biologici ºi chimici pentru obiective deimportanþã strategicã;- sistemul de escaladare, protecþie ºi salvaredestinat formaþiunilor specializate în luptaantitero.Apreciem participarea noastrã la acestecompetiþii naþionale extrem de beneficã,deoarece se realizeazã o dezvoltare a infrastructuriide cercetare, o sporire a competenþei personalului,o creºtere a portofoliului de serviciipentru potenþialii beneficiari ºi un plus de experienþãîn vederea accederii la competiþiile internaþionalecu finanþare din fonduri europene.O altã activitate cu tradiþie în Centru esteactivitatea de microproducþie ºi mentenanþã,analize ºi prestãri de servicii în beneficiulStatului Major General, categoriilor de forþe,agenþilor economici etc.Eforturile depuse în aceastã direcþie s-auconcretizat în microproducþia de materiale deapãrare NBC, soluþii, reactivi, amestecuripirotehnice ºi explozivi, în testarea echipamentelorde detecþie chimicã, de controlnuclear, a echipamentelor de protecþie individualãºi balisticã, în execuþia analizelor combustibilorpentru rachete, a materialelor chimicedin depozite etc., în mentenanþa aparaturiide control nuclear ºi chimic. Toate aceste activitãþiau însumat fonduri de peste 650000 RONpentru anul 2007.Activitãþile de cercetare, micro-producþie,mentenanþã, prestãri de servicii au avutca suport ºi sistemul calitãþii implementat înCentru, acreditãrile obþinute.La ora actualã Centrul dispune de douãacreditãri RENAR pentru laboratorul de analizechimice ºi laboratorul de testare balisticã ºiexplozivi, precum ºi certificate pentru acti-12

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãrivitãþile desfãºurate conform SR EN ISO 9001:2001 sau conform cerinþelor NATO-AQAP-2110.Acreditãri RENARActivitãþile de cercetare ºi mentenanþãdin sectorul radiometrie sunt autorizate de cãtreComisia Naþionalã pentru ControlulActivitãþilor Nucleare.O activitate mai nouã în Centru, comparativcu celelalte activitãþi este cea desfãºuratã încadrul Sistemului de Avertizare ºi Raportare aevenimentelor NBC, sistem gestionat de S.M.G.prin Centrul Naþional Militar de Comandã.13În afarã de activitãþile de mentenanþã aaparaturii din sistemul de avertizare, specialiºtiiCentrului au participat la intervenþii de specialitateprin grupele destinate în acest scop, douãdintre grupe, Scorpionul ºi Labradorul fiinddesemnate sã asigure monitorizarea NBC petimpul desfãºurãrii Summitului NATO laBucureºti.Sunt activitãþi complexe, desfãºurate decãtre profesioniºti în folosul S.M.G., categoriilorde forþe, altor structuri din Ministerul Apãrãriisau din alte ministere.Sunt necesare competenþe într-un domeniustrict specializat,deimportanþã deosebitãpentruorice armatãmodernã, personalulCentruluistrãduindu-se sãse situeze lanivelul aºteptãrilor.PerspectivaDisponibilitatea manifestatã pînã acumde cãtre personalul Centrului pentru servireaintereselor armatei în domeniul apãrãrii NBC vaconstitui ºi în viitor o caracteristicã a activitãþilornoastre.Evident cã, în funcþie de riscurile existente,de noile riscuri ce pot sã intervinã îndomeniul NBC, specialiºtii Centrului au datoriasã se autoperfecþioneze ºi sã acþioneze cu competenþãpentru combaterea acestora.Se va urmãri realizarea unei îmbinãriîntre experienþa de cercetare ºtiinþificã asimilatãîn cele peste 8 decenii de existenþã, cu actualitateaºi tendinþele de viitor în dezvoltareaechipamentelor de apãrare NBC.Se va avea în vedere importanþa asigurãriiinteroperabilitãþii echipamentelorromâneºti cu echipamentele de Apãrare NBCale armatelor NATO. Centrul de Cercetareªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, vacontinua sã fie un element de bazã în arhitecturasistemului de structuri ºi formaþiuni destinatedomeniului Apãrãrii NBC din armataromânã.

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriO SCURTà ISTORIE A CHIMIEI MILITARE(APÃRÃRII NBC)1923 - 2008- date, momente, imagini -Colonel (r) Mihai GRIGORESCUI. STRUCTURI DE DECIZIE26 OCTOMBRIE 1917Prin Ordinul Circular 12071/26 octombrie1917, semnat de generalul de corp de armatã adjutantConstantin Prezan, întreaga chestiune a apãrãriicontra gazelor a fost trecutã în seamaStatului Major al Serviciului Sanitar alArmatei de Operaþii, condus decolonelul Laurenþiu Bârzotescu. LaMarele Cartier General a fost înfiinþatun BIROU DE APÃRARE CONTRAGAZELOR, iar la armate, divizii ºi regimenteau fost numiþi ofiþeri însãrcinaþicu mãsurile de apãrare contra gazelor.15 Mai 1923În conformitate cu Decizia Ministerialãnr.297/08.05.1923 a luat fiinþã COMITETUL CON-SULTATIV PENTRU CHESTIUNILE TEHNICE PRIVI-TOARE LA RÃZBOIUL CHIMIC, subordonatDirecþiei a XI-a Tehnicã Superioarã din Ministerul deRãzboi.18 Septembrie 1923Prin Decizia Ministerialã nr.297/23 (urmare)a fost înfiinþatã SECÞIA IV GAZE DE LUPTÃ, subordonatãDirecþiei a XI-a Tehnicã Superioarã dinMinisterul de Rãzboi, care cuprindea: ComitetulConsultativ, Laboratorul de Gaze; ªcoala A.C.G.;Atelierul Central de Mãºti; Compania depozit materialeA.C.G.. Dislocare: cazarma Sf.Gheorghe (MAL-MAISON), Bucureºti, Calea Plevnei, nr.1.1 Ianuarie 1925Prin Înalt Decret Regal a fost înfiinþat SERVI-CIUL APÃRÃRII CONTRA GAZELOR(S.A.C.G.), subordonat Direcþiei a XI-aTehnicã din Ministerul de Rãzboi.Directorul S.A.C.G. - colonel GeorgeE.Popescu (pânã în 1929), general dedivizie în Al Doilea Rãzboi Mondial.24 Iunie 1931Prin ordinul ministrului armatei, S.A.C.G.ºi-a schimbat denumirea în DIRECÞIA SERVICIU-LUI CHIMIC MILITAR, subordonatã InspectoratuluiGeneral Tehnic al Armatei.23 Iulie 1931S-a constituit pe lângã Inspectoratul GeneralTehnic al Armatei COMITETUL TEHNIC CONSUL-TATIV PENTRU GAZELE DE LUPTÃ.9 Mai 1932Prin Legea cadrelor ºi efectivelor armatei din1932 se stipuleazã cã DIRECÞIA CHIMICÃMILITARà (,,ARMA CHIMICÃ"), cf.art.21, are însubordine 4 R.A.C.G., C.I.A.C.G., Inst.Ch.Mil., Lab.de cercetãri chimice, fiind subordonatãInspectoratului General Tehnic al Armatei.12 Ianuarie 1938Conform ordinului M.St.M. nr.1721/1938DIRECÞIA APÃRÃRII ANTICHIMICE a intrat în subordineaInspectoratului General al Artileriei.31 Martie 1938Direcþia Ap.A.Ch. se desfiinþeazã, transformându-seîn BIROUL 4 A.C.G., subordonatInspectoratului General al Artileriei.21 Septembrie 1939Prin Decretul-Lege nr.3491-1939 relativ laorganizarea ºi funcþionarea M.Ap.N., a luat fiinþãDIRECÞIA CHIMICÃ, subordonatã InspectoratuluiGeneral al Artileriei.3 Martie 1940Conform Decretului-Lege nr.657/1940,Direcþia Chimicã a luat denumirea de DIRECÞIAA.C.G., subordonatã Inspectoratului General alArtileriei.20 Iunie 1941Prin desfiinþarea Direcþiei A.C.G. a luat fiinþãSERVICUL A.C.G., în cadrul Direcþiei Superioare aInfanteriei (din 22.09.1943 se subordoneazãDirecþiei Superioare a Artileriei).22 Ianuarie 1945În baza dispoziþiunilor Comisiei Aliate deControl din România a fost desfiinþat SERVICIULA.C.G..10 Septembrie 1946Prin Legea nr.842 din 1946 SERVICULCHIMIC a fost subordonat Inspectoratului Tehnic alArmatei.15 Septembrie 1948Prin ordinul M.St.M. nr.48528/1974 s-a des-14

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãrifiinþat Serviciul Chimic ºi a luat fiinþã DIRECÞIAAPÃRÃRII ANTICHIMICE în cadrul SecretariatuluiGeneral pentru Înzestrarea ºi AdministrareaArmatei.25 Ianuarie 1949Prin ordinul ministrului apãrãrii naþionalenr.96/1949, s-a desfiinþat Secretariatul General pentruÎnzestrarea ºi Administrarea Armatei, împreunãcu direcþiile sale, inclusiv Dir.Ap.A.Ch. ºi a luat fiinþã,,Spatele Armatei", în a cãrui organicã a intrat ºiSECÞIA CHIMICÃ.4 Iulie 1951Prin ordinul ministrului forþelor armatenr.00317319/1951 Direcþia Apãrãrii Antichimice îºischimbã denumirea în COMANDAMENTUL TRU-PELOR CHIMICE (C.T.Ch.).funcþionarea INSPECTORATULUI GENERAL ALPROTECÞIEI ANTICHIMICE.Ulterior, la statele majore ale categoriilor deforþe se înfiinþeazã SECÞII DE PROTECÞIE NBC ªI AMEDIULUI.15 Ianuarie 2000La statele majore ale categoriilor de forþe ºi înCdm. M.U. ºi U. existã: compartimente (birouri) deapãrare NBC ºi ofiþeri NBC în compartimenteleinformaþii, operaþii ºi logistice.15 August 2002Comandantul ªcolii de Aplicaþie pentruApãrare NBC (Gl. bg .dr. Nicolae Popescu ) a devenitinspector pentru apãrare NBC.Începand cu 1 august 2005,comandantul Centrului de Pregãtirepentru Apãrare NBC ,,MUSCEL”îndeplineºte ºi funcþia de inspectorpentru apãrare NBC.Colonel drd.Tudorel RADU -comandantul C.P.Ap.NBC ,,Muscel”,începând cu 15 august 2005** *II. STRUCTURI DE ÎNVÃÞÃMÂNTStructura C.T.Ch. s-a dezvoltat, restructuratºi modernizat continuu, sporindu-ºi aria de responsabilitateîn pas cu dezvoltarea ºi perfecþionareaADMNBC, cu noile misiuni de protecþie împotrivaacestora, ridicând nivelul de pregãtire pentru luptãºi de înzestrare al trupelor chimice corespunzãtorcelui din armatele moderne.La 23 ianuarie 1968, a fost numit în funcþiade comandant al trupelor chimice locotenent -colonelul Mihai Chiþac, înaintat colonel în acelaºian; general maior dr. în 1972; general locotenent dr.în 1984; general de corp de armatã dr. în 1990. Subcomanda generalului Chiþac, trupele chimice aucunoscut în anii '70 ºi '80 o amplã dezvoltare ºimodernizare sub raportul structurilor de armã, alcercetãrii ºtiinþifico-aplicative ºi al înzestrãrii cuechipamente ºi materiale chimice.1 August 1990Cu aceastã datã, Comandamentul TrupelorChimice se transformã în INSPECTORATUL GENE-RAL AL PROTECÞIEI ANTICHIMICE, subordonatCOMANDAMENTULUI TRUPELOR DE USCAT.1 Decembrie 1993În baza O.G. 19/21.07.1993 ºi a O.G.24/30.08.1993, începând cu 1.12.1993 a încetat1917Instruirea personalului specializat în aplicareamãsurilor de apãrare contra gazelor în întreagaArmatã de Operaþii - ofiþeri combatanþi, medici,farmaciºti ºi gradaþi - s-a fãcut, începând cu primãvaraanului 1917, în Centrul de Instrucþie din Iaºi,care dispunea de poligonul pentru aplicaþii de laCopou ºi în Centrul de Instrucþie al Armatei a II-a dela Bacãu.20 Noiembrie 1924În localul destinat din cazarma Sf.GHEOR-GHE (MALMAISON), Bucureºti (CaleaPlevnei), au început cursurile ªCOLIIDE APÃRARE CONTRA GAZELORpentru pregãtirea ofiþerilor ºi subofiþerilornecesari încadrãriiServiciului Apãrãrii Contra Gazelor.În întreaga perioadã interbelicã, cât afuncþionat ªcoala A.C.G. - independentsau în cadrul Centrului de Instrucþie A.C.G. (cuîncepere din anul 1933) - aceasta a organizat ºi adesfãºurat învãþãmântul de specialitate - în principiu- prin urmãtoarele tipuri de cursuri:Ecurs de informaþiune: pentru comandanþiicorpurilor de trupã ºi ºefii statelor majore alecomandamentelor de corp de armata ºi divizie, cu15

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãridurata de 10 zile;Ecurs de formaþiune: pentru ofiþerii inspectoricu gazele de la corpurile de armatã ºi ofiþerii specialiºticu gazele de la divizii, cu durata de 20 de zile;precum ºi pentru ofiþerii cu gazele de la regimente,cu durata de 45 de zile;Ecurs de informaþiune pentru medicii militari(medici ,,G"), cu durata de 12 zile;Ecurs de formaþiune pentru reangajaþi cugazele, cu durata de 15 zile;Ecurs de ofiþeri de rezervã chimiºti concentraþi,cu durata de 25 zile.25 Iunie 1927Prin Decizia Ministerialã nr.575/25.06.1927a fost înfiinþat la Cluj INSTITUTUL CHIMIC MILI-TAR, care a început sã funcþioneze la 15 noiembrie1927; în 31 octombrie 1931, a fost mutat laBucureºti în localul Direcþiei Chimice Militare.Institutul avea misiunea sã pregãteascã viitoriiofiþeri ingineri chimiºti necesari încadrãrii funcþiilorimportante din cadrul S.A.C.G.. A fost desfiinþat în1935.7 Mai 1931La Bucureºti, cazarma Malmaison, a fost înfiinþatCENTRUL DE INSTRUCÞIEA.C.G., recunoscut ca atare prinLegea cadrelor ºi efectivelorarmatei din 09.05.1932, prinfuzionarea ªcolii A.C.G.,Cp.A.C.G., Cp.dpo.mat.A.C.G. ºiªcolii de Ofiþeri Sanitari deRezervã, Subofiþeri Sanitari ºiDroghiºti. Este desfiinþat la22.01.1945 prin dispoziþia ComisieiAliate de Control. Între 1936-1940 în cadrulC.I.A.C.G. funcþioneazã ªcoala de Aplicaþie a ArmeiChimice pentru formarea absolvenþilor InstitutuluiChimic Militar (Ord.nr.4545/24.05.1933 alM.St.M.).3 Iunie 1949Prin ordinul nr. 45784 al M.St.M., Secþia aIV-a, din 3.06.1949, a fost înfiinþat în garnizoanaFãgãraº, CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL APÃRÃRIIANTICHIMICE, subordonat Direcþiei ApãrãriiAntichimice.Într-un ordin al M.St.M., este menþionat cãla data de 13.05.1951 la C.I.Ap.A.Ch. exista B.42Chimic. În cadrul centrului funcþionau: ªcoala deOfiþeri de Apãrare Antichimicã (din 26.01.1951),subordonatã nemijlocit Direcþiei ApãrãriiAntichimice; un curs de formare a ofiþerilor chimici;o ºcoalã de instrucþie chimicã cu douã cursuri (companii)de recalificare a sergenþilor ºi soldaþilor dinrezervã, cu durata de 6 luni; o companie de asigurareînvãþãmânt. Efectivul Centrului de Instrucþie alApãrãrii Antichimice era de aproximativ 470 de militari(Cdt. prevãzut general, 72 ofiþeri, 27 sergenþireangajaþi, 18 sergenþi m.t., 352 cursanþi, soldaþi ºigradaþi) ºi 28 de civili.Din 4.07.1951 îºi schimbã denumirea înCENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHI-MICE (C.I.Tr.Ch.). În 1953, aici începe sãfuncþioneze Cursul de perfecþionare ofiþeri chimici.În subordinea C.I.Tr.Ch. se aflau: ªcoala dePregãtire a Ofiþerilor de Rezervã Chimiºti; B.42Chimic (Pl.Cc.Ch., Cp.Dgz.Arm., Th. ºi Ech.,Cp.Fum., Cp.Ar.Flc.); Cp.Ap.A.Ch. (pentru asigurareînvãþãmânt).1950Începând cu anul de învãþãmânt 1950/1951în cadrul Academiei Militare Tehnice s-au deschiscursurile FACULTÃÞII DE CHIMIE APLICATÃ,Specialitatea APÃRARE ANTICHIMICÃ, pentru formareainginerilor de chimie militarã; cursurile aufost întrerupte în perioada 1955-1964 ºi 1982-1991.26 Ianuarie 1951Cu ordinul M.St.M. nr.00316115 din26.01.1951 s-a înfiinþat la Fãgãraº ªCOALA DEOFIÞERI DE APÃRARE ANTICHIMICÃ, subordonatãDirecþiei Apãrãrii Antichimice, cu durata de2 ani. A funcþionat în cazarma C.I.Ap.A.Ch., încadrul unei structuri de companie cu 4 plutoane(diviziuni pentru studii); ulterior a fost reorganizatãpe 2 plutoane.La 28.09.1953, ªcoala de Ofiþeri de ApãrareA.Ch. s-a desfiinþat, transformându-se în Secþia,,Chimie” în cadrul ªcolii Militare Tehnice deArtilerie Sibiu (cazarma ,,CIBIN"). Cu aceastã datã,învãþãmântul de formare se desfãºoarã independentde cel de specialitate ºi perfecþionare.13 August 1953Prin ordinul nr.CL 007628/13.08.1953 alM.St.M., C.I.Tr.Ch. s-a desfiinþat, transformându-seîn POLIGONUL DE EXPERIENÞE AL TRUPELORCHIMICE. Acesta a funcþionat în garnizoanaFãgãraº, pânã în 1957, când a fost dislocat în garnizoanaCâmpulung Muscel ºi dispus în cazarma ValeaPoienii, unde tocmai se terminase construcþia celortrei barãci din lemn.Cu ordinul nr.HH 00248 din 28.08.1953C.T.Ch. a hotãrât ca sarcinile de perfecþionare apregãtirii cadrelor active ºi de rezervã, precum ºi asergenþilor ºi instructorilor chimici de la ºcoala regi-16

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãrimentarã sã treacã asupra Poligonului de Experienþeal Trupelor Chimice. Structura poligonului conþineao secþia de studii ºi cercetãri de laborator, o secþia deexperimentãri, un poligon logistic, o companie pentrupregãtirea instructorilor chimici.În anul 1957, poligonul are în organicã ocompanie chimicã, compusã din: 1 pluton de cercetarechimicã, infectare ºi prelucrare sanitarã, 1 plutonde degazare ºi dezactivare armament, tehnicã deluptã ºi teren, 1 pluton degazare de echipament ºiîmbrãcãminte.În 1969, poligonul a intrat în subordineaCentrului de Instrucþie al Trupelor Chimice.În acelaºi an, a fost înfiinþatã o companie deexperimentãri, cu toate specialitãþile armei, inclusivmijloace incendiare; ulterior, s-a redus la un plutonde experimentãri pentru susþinerea practicii depoligon ºi pentru participarea la experimentareaunor echipamente de apãrare NBC.La începutul anilor'70, aici s-au dat în folosinþãpavilionul central cu spaþii de cazare, administrativ-gospodãreºtiºi laboratorul poligonului; deasemenea, depozitele de materiale ºi substanþechimice ºi, ulterior, staþia de epurare a compuºilorchimici ºi apelor reziduale.În 1976, poligonul de experienþe ºi instrucþiea fost modernizat ºi utilat la nivelul celor mai dotatepoligoane de acest gen din armatele statelor participantela Tratatul de la Varºovia, ceea ce a permisinstruirea în serii de câte 15 zile, în fiecare ciclu deinstrucþie, a tuturor U. ºi Sub.chimice din armatanoastrã. Tot aici s-au desfãºurat numeroase convocãri,aplicaþii ºi exerciþii demonstrative de mareanvergurã pe teme de protecþie antichimicã, specializãriîn exploatarea tehnicii chimice, expoziþii detehnicã ºi materiale chimice º.a.În 1987, infrastructura poligonului a fostdezvoltatã, creându-se noi facilitãþi pentru asigurareaunei instruiri performante ºi pentru cercetareaºtiinþifico-aplicativã.1955În anul 1955, a luat fiinþã CATEDRA PEN-TRU ARMA CHIMICà în cadrul Academiei MilitareGenerale pentru pregãtirea ofiþerilor cu studii superioareîn domeniul tacticii ºi artei operative, care afuncþionat neîntrerupt pânã la înfiinþarea A.I.S.M.25 Septembrie 1956S-a înfiinþat la Câmpulung Muscel ªCOALAMILITARà DE OFIÞERI CHIMICI, unde a funcþionatpânã la 30.09.1961. În paralel, tot la Câmpulungs-au desfãºurat ,,Cursul de perfecþionare a ofiþerilorchimici" ºi ,,ªcoala de sergenþi specialiºti din trupelechimice".Începând cu 1961, formarea ofiþerilor dechimie militarã s-a realizat în cadrul ªCOLII MILI-TARE SUPERIOARE DE OFIÞERI ,,NICOLAEBÃLCESCU", Sibiu, cu durata de 4 ani.De la 1 noiembrie 1968, a devenit ªCOALAMILITARà DE OFIÞERI ACTIVI ,,NICOLAEBÃLCESCU", cu durata de ºcolarizare de 3 ani;Catedra de chimie militarã din cadrul ªcolii Militarede Ofiþeri Activi ,,Nicolae Bãlcescu", Sibiu, a condusactivitatea de formare a viitorilor ofiþeri de chimiemilitarã, pe structura unei companii de elevi, organizatãpe plutoane ºi pe ani. Promoþia ,,1972" (51ofiþeri) a fost una dintre cele mai numeroase.Cu anul ºcolar 1983-1984 ºi pânã în 1990,ºcoala a pregãtit ºi ofiþeri-femei în arma Chimie.La 22 martie 1991, prin Hotãrâre de Guverns-a decis transformarea ºcolii în institut militar deînvãþãmânt superior - INSTITUTUL MILITAR DEINFANTERIE, GRÃNICERI ªI CHIMIE ,,NICOLAEBÃLCESCU"; la 15 iulie 1995, prin Hotãrâre deGuvern, pe baza ,,Concepþiei reformei învãþãmântuluimilitar", institutul a devenit ACADEMIA TRU-PELOR DE USCAT (din 01.08.2000 - ACADEMIAFORÞELOR TERESTRE, ,,NICOLAE BÃLCESCU",A.F.T.).A.F.T. ,,NICOLAE BÃLCESCU" a fost creatãca o instituþie militarã de învãþãmânt superior caresã aibã ca misiune formarea ofiþerilor licenþiaþi în,,ºtiinþã militarã", specializarea ,,managementulorganizaþiei" pentru Forþele Terestre ale României.Formarea ofiþerilor în A.F.T. a fost organizatãpe o duratã de 4 ani, în douã cicluri distincte, astfelîn primii doi ani toþi studenþii sã execute un programcomun de pregãtire ºtiinþificã ºi militarã,urmând ca al doilea ciclu de pregãtire, cu durata dedoi ani, sã fie consacrat însuºirii cunoºtinþelor debazã specifice armei.Dupã absolvirea A.F.T., ofiþerii trebuiau sãurmeze cursul de bazã timp de 1 an, în vederea specializãriiîn armã ºi formãrii pentru prima funcþie laªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC,din garnizoana Câmpulung Muscel (1998= 20 of.,2002=19 of.).17

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriDin anii'60 pânã la sfârºitul anilor'90, tot laSibiu, a funcþionat ºi ªCOALA MILITARà DEMAIªTRI MILITARI ªI SUBOFIÞERI, ,,GHEORGHELAZÃR", care a format numeroase promoþii de cadrepentru arma chimicã.În prezent, învãþãmântul de formare ºi perfecþionarea cadrelor în arma apãrare NBC, urmeazãtendinþa generalã a învãþãmântului militar românesc,perfecþionându-se continuu, în pas cu evoluþiaºi transfomãrile profunde ce caracterizeazãfenomenul militar contemporan, cu obligaþiile cerevin statului român ca membru NATO.1 Iulie 1969Conform ordinului ministrului forþelorarmate, transmis de M.St.M. cu nr.CL00620 din05.05.1969 ºi de C.T.Ch. cu nr.HH002120 din20.06.1969 pe data de 01.07.1969 s-a înfiinþat CEN-TRUL DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE(C.I.Tr.Ch.), cu dislocarea în garnizoana CâmpulungMuscel.Între 1969 ºi 1991, organizarea de principiua C.I.Tr.Ch. a fost urmãtoarea: statul major cu compartimenteleînvãþãmânt, pregãtire pentru luptã ºimobilizare; compartimentul studii ºi experimentãri;compartimentul servicii (logistic); compartimentultehnic; birourile personal ºi financiar; aparatulpolitic.În centrul de instrucþie funcþionauurmãtoarele cursuri:a)Ofiþeri: ºefi protecþie antichimicã deregiment; comandanþi companii chimice; cuatribuþii de gestiune; de specializare pefuncþii; formare ofiþeri de rezervã (M.t.r.);convocãri de ofiþeri de rezervã concentraþi;alte cursuri ºi convocãri cu caracter efemer.b)Maiºtri militari ºi subofiþeri: de perfecþionareºi de specializare pe funcþii: de gestionari,de formare a subofiþerilor de rezervã(M.t.r.); convocãri de maiºtri militari ºi subofiþeride rezervã concentraþi;c)Gradaþi ºi soldaþi reparatori de materialechimice la unitãþi; de gradaþi ºi soldaþi de rezervãconcentraþi.Existau urmãtoarele subunitãþi: o companiede pregãtire specialiºti chimici, o companie Pr.A.Ch.(A.P.L.) o companie de pazã, aprovizionare ºi transportºi o companie Pr.A.Ch. (subordonatã C.T.Ch.).În centrul de instrucþie funcþiona un punctde calcul analitic cu dotãrile necesare (începând cu1978).Compartimentul studii ºi experimentãriincludea poligonul chimic pentru instruirea subunitãþilorde protecþie antichimicã de pe teritoriu,condus de un birou cu încadrare specialã, ºi compania(plutonul) experimentãri, care avea ºi atribuþiide susþinere logisticã a practicii de poligon.În 1991, C.I.Tr.Ch. ºi-a schimbat denumireaîn CENTRUL DE PERFECÞIONARE A PREGÃTIRIICADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ.1 Iunie 1997Conform ordinului ministrului apãrãriinaþionale nr.M-12/21.02.1997, începând cu data de01.06.1997 s-a înfiinþat ªCOALA DE APLICAÞIEPENTRU CHIMIE MILITARÃ; în baza aceluiaºiordin, de la 01.06.1997 îºi înceteazã activitateaCentrul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor deChimie Militarã.18

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri2000Începând cu 15.01.2000, ºcoala a luat denumireade ªCOALA DE APLICAÞIE INTERFORÞEPENTRU APÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªICHIMICÃ, ulterior, din august 2002, ªCOALA DEAPLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC. Comandantulºcolii este ºi inspector pentru apãrare NBC.15 mai 2000La ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC aapãrut primul numãr al revistei de armaAPÃRAREA NBC, succesoarearevistelor Antigaz (1927-1943) ºiBuletinul Trupelor Chimice(1953-1973). Redactor-ºef -Colonel (r) prof. MihaiGrigorescu. Între cei care au contribuitla editarea revisteiAPÃRAREA NBC se numãrãlt.col. Stelian Rãdulescu, p.c.c.Renata-Manuela Mateoiu, s.c.Violeta Nicula, plt. Viorel Pascu s.a..15 mai 2005Apare monografia armeiApãrare NBC ,,ISTORIACHIMIEI MILITARE ROMÂ-NEªTI, 1917-2005”, nominalizatãla premiul ,,LocotenentcolonelMircea Tomescu” alrevistei Gândirea MilitarãRomâneascã pentru anul 2005.Autori : Gl. de bg. dr. NicolaePopescu ºi col.(r) prof. MihailGrigorescu.1 august 2005Începând cu aceastã datã, ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC s-a transformat în CENTRULDE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC, subordonatªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin deLuptã, Sibiu.În baza ordinului ministrului apãrãriinaþionale nr.124 din 28.07.2005 , s-a acordat denumireaonorificã Centrului de Pregãtire pentruApãrare Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã de ,,Muscel”.Structura centrului de pregãtire: Comandament;Structura instrucþie ºi educaþie; SecþiaCercetare, Dezvoltare ºi Reglementãri în Armã;Compania Stat Major ºi Deservire; BatalionInstrucþie ºi Asigurare Învãþãmânt; Anexe.III. STRUCTURIDE CERCETARE ªTIINÞIFICÃ31 Octombrie 1924La Bucureºti, în cazarma Malmaison, estepus în funcþiune LABORATORUL DE CERCETÃRICHIMICE, cu aparaturã adusã de la Paris (conformraportului M.St.M. nr.665 din 31 octombrie 1924).Primul director, lt.col.farm.dr.ing.AlexandruIonescu-Matiu (specializat la Institutul PASTEUR,Paris), viitor profesor, general, unul din fondatoriiS.A.C.G..În perioadainterbelicã în acest laboratorau lucratsomitãþi ale chimieiromâneºti, farmaciºti ºimedici cu doctorateobþinute la Paris ºi München, între care dr.Costin D.Neniþescu, viitorul academician.1 Octombrie 1925La Cluj, pe lângã laboratorul Institutului deChimie, se înfiinþeazã ,,SECÞIUNEA G" (secþia,,GAZE"). Ulterior, asemenea structuri pentru studiulgazelor toxice se vor înfiinþa ºi în cadrul altorcentre universitare (Bucureºti, Cernãuþi, Timiºoara,Iaºi). La Cluj, colectivul de cercetãtori, condus deprof.univ.dr.Dan Rãdulescu a avut contribuþii notabilela cercetarea în domeniul chimiei militare.1934Denumirea instituþiei devine LABORA-TORUL DE STUDII ªI EXPERIENÞE AL ARMATEI.1 Aprilie 1951Cu ordinul M.St.M. nr.00316/1951, DirecþiaApãrãrii A.Ch. se separã de laborator, care se transformãîn corp aparte sub denumirea de LABORA-TOR CHIMIC CENTRAL (din 1954-LABORATORUL502 CHIMIC CENTRAL, apoi din 1959, LABORA-TORUL 124 CHIMIC). În 1952, Laboratorul avea unefectiv de 26 de cercetãtori ºi personal auxiliar.19

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãri25 Decembrie 1965La 25.12.1965 a luat fiinþã ATELIERUL 212REPARAÞII APARATURà DOZIMETRICÃ, în garnizoanaBucureºti, care conform ordinului M.St.M.nr.CL001456/18.11.1968 se transformã în LABO-RATORUL 212 APARATURà DOZIMETRICà (sauDOZIMETRIE MILITARÃ).7 Noiembrie 1966Prin ordinul M.St.M. nr.CL 001062/1966Laboratorul 124 Chimic îºi schimbã denumirea înCENTRUL DE CERCETÃRI ªTIINÞIFICE DE CHIMIEMILITARà (garnizoana Bucureºti, ªos.Olteniþeicazarma 2400).Ulterior, în anul 1981 cele douã structuri(Centrul ºi Laboratorul 212) au fuzionat sub denumireaCENTRUL DE CERCETÃRI ªTIINÞIFICE DECHIMIE MILITARÃ, actualmente CENTRUL DECERCETARE ªTIINÞIFICà PENTRU APÃRARE NBCªI ECOLOGIE (din 15.01.2000).IV. STRUCTURI OPERAÞIONALE:UNITÃÞI ªI SUBUNITÃÞI CHIMICE1917La regimente (similare) au fost înfiinþate ºiinstruite echipe speciale de apãrare contra gazelorasfixiante alcãtuite, la fiecare companie, baterie ºiescadron, din câte un ofiþer ºi un gradat sau soldat.Februarie 1925Prin ordinul M.St.M. nr.682/1924 a fost constituitãcompania de gaze (A.C.G.), compusã dinpatru plutoane, cu un efectiv de 104 oameni-trupã.Dislocare: Cazarma Sf.Gheorghe (Malmaison),Bucureºti.1932Prin Legea cadrelor ºi efectivelor armatei din1932, în cadrul C.I.A.C.G., s-a înfiinþat BatalionulA.C.G., având pânã în 1941, urmãtoarea structurãorganizatoricã:-2Cp.A.C.G. fiecare din: 1Pl.A.C.G.; 1Pl.Mortiere; 1Pl.Ar.Flc.; 1Pl.Mitraliere (structuracompaniei A.C.G. a fost variabilã, cuprinzând ºi1Pl.Fum);-1 Companie specialitãþi;-1 Companie depozit.În timpul rãzboiului batalionul a avut urmãtoareaorganizare de principiu:-1Cp.Ar.Flc.; 1Cp.Fum.; 1Cp.Iperitare;1Cp.deziperitare.Prin concentrare, ºi-a mãrit numãrul subunitãþilorde Ar.Flc. ºi de fumizare care au participatpe Frontul de Est.Dupã întoarcerea armelor împotrivaGermaniei hitleriste, în compunerea A1a ºi A4aexista câte o companie chimicã.În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi MondialC.I.A.C.G. a pregãtit ºi trimis pe front cca.500 deechipe de cercetaºi de gaze ºi echipe de deziperitare.La 22 ianuarie 1945, odatã cu C.I.A.C.G.,prin dispoziþia Comisiei Aliate de Control, a fost desfiinþatºi B.A.C.G..1.Unitãþi (batalioane) chimice înfiinþate(transformate, dislocate, redislocate, resubordonate):-18 octombrie 1950: Conform ord.M.St.M.nr.123251/18.10.1950 s-a înfiinþat B.42 Chimic înFãgãraº, subordonat C.I.Tr.Ch. ;-15 octombrie 1953: B. 399 Chimic ºi-amutat, la ordin, reºedinþa din garnizoanaSIGHIªOARA în garnizoana FÃGÃRAª; la7.10.1954 , B.399 Ch. a fost redislocat dinFÃGÃRAª în garnizoana VASLUI (unde mai existaºi B.976 Aruncãtoare Grele de Flãcãri); în octombrie1956, B.399 Ch. a fost redislocat în garnizoanaHUªI, purtând urmãtoarele denumiri - 1959-1960,B.42 Cc.Ch. ºi Dgz.; 1960-1964, B.109 Pr.A.Ch.;1965, B.202 Pr.A.Ch.;1993,B.202 Pr.NBC; 15.01.2000,B.202 Apãrare NBC; de-alungul existenþei sale a fostsubordonat C.T.Ch. (din1990, I.G.Pr.A.Ch.); ulterior,S.M.F.T.;-14 martie 1963: laînceputul anilor'50, la Vaslui,a luat fiinþã Batalionul 976 Ar.Flc., ulterior B.2720

APÃRAREA NBC 15/2008AniversãriAr.Flc.; în 1962, s-a desfiinþat; la 14.03.1963,Batalionul 173 Protecþie Antichimicã (Vaslui) subordonatArmatei a 2-a; la 15.08.1998, ca urmare arestructurãrii armatei, a fost desfiinþat;-15 martie 1963: Batalionul 187 ProtecþieAntichimicã ,,CRIªUL", a fost înfiinþat pe bazaordinului M.St.M. nr.CL 0012/15.03.1963 în garnizoanaVASLUI; începând cu 4 iunie 1963, a fost dislocatîn garnizoana ORADEA; subordonat din 1980Armatei a 4-a ,,TRANSILVANIA"; în 1991, prinordinul ministrului apãrãrii naþionale, B.187Pr.A.Ch. a primit patronimul ,,CRIªUL"; în 1999, caurmare a restructurãrii armatei, a fost desfiinþat;-1 octombrie 1968: Batalionul 342Aruncãtoare de Flãcãri, a fost înfiinþat, prin ordinulministrului forþelor armate nr.M-61, în garnizoanaUnguriu, judeþul Buzãu; subordonat iniþial C.T.Ch.;începând cu 1 octombrie 1980, se transformã înB.342 Pr.A.Ch., în subordinea Armatei 1-a; conformordinului M.St.M. nr.CL 00350/27.04.1980, a luatfiinþã în garnizoana Unguriu Cp.401 Mjl.Inc., subordonatãArmatei 1-a; în 1995, trece în subordineaArmatei a 2-a; în 1996, îºi schimbã denumirea înB.342 Pr.NBC; la 31.08.2001, ca urmare a restructurãriiarmatei, B.342 Pr.NBC se desfiinþeazã;-1 septembrie 1976: Batalionul 49 ProtecþieAntichimicã a fost înfiinþat prin ord.M.St.M. nr.CL00716/11.06.1976, în garnizoana Piteºti; nucleulacestui batalion a fost constituit din cadrul B.202Pr.A.Ch.; iniþial, subordonat C.T.Ch.; începând cu1980, B.49 Pr.A.Ch. a trecut în subordinea Armateia 3-a; în 1995, a fost resubordonat Armatei 1-a; în1996, ºi-a schimbat denumirea în B.49 Pr.NBC, iarla 15.01.2000 în B.49 Ap.NBC, fiind subordonatC.1 A.T.;-15 septembrie 1978: Batalionul 72 Chimic,a fost înfiinþat prin ordin al ministrului apãrãriinaþionale, transmis de M.St.M. cu nr.P.R. 00692 din28 august 1978; garnizoana de dislocare FÃGÃRAª;iniþial subordonat C.T.Ch.; între 1990-1993, subordonatI.G.Pr.A.Ch.; ulterior a fost subordonatS.M.F.T.; la 29.07.1995, B.72Ch. a primit patronimul,,NEGRU VODÃ", denumindu-se Batalionul 72Aruncãtoare de Grenade Incendiare ºi Fumizare,,NEGRU VODÃ"; din 2000, resubordonat C.4 A.T.,,TRANSILVANIA"; în 2002 s-a transformat înBatalionul 72 Apãrare NBC ,,NEGRU VODÃ"; la1 ianuarie 2003, B.72 Ap.NBC a fost redislocat îngarnizoana SIGHIªOARA.2.Subunitãþi chimiceDupã 1950 au fost înfiinþate:-la D.-1Cp.Pr.A.Ch.; la R.-1Pl.Cc.Ch.; laB.(similar)-1Gr.Cc.Ch.;-în structura armatelor de arme întruniteexista câte o Cp.Ar.Flc. (Ar.Gr.Inc.); aceste companiierau dislocate în garnizoanele de reºedinþã aleB.Pr.A.Ch. ale Armatelor;-prin ordinul M.St.M., CL 00980/1970 s-aînfiinþat Cp.305Pr.A.Ch., subordonatã C.T.Ch., îngarnizoana Câmpulung Muscel. În anul 1994, a fostsubordonatã C.2A. Craiova. Tot din acest an, lafiecare corp de armatã a fost înfiinþatã câte oCp.Ap.NBC.3.Subunitãþi de control nuclear ºi chimicÎncepând cu 15 martie 1978 s-au înfiinþatSTAÞIILE DE CALCUL ANALITIC la C.I.Tr.Ch., laB.202 Pr.A.Ch., precum ºi la Cdm.A., C.A.M. ºiC.M.M.; în organica Cp.Pr.A.Ch. s-au înfiinþat plutoanede determinare a parametrilor exploziilornucleare (Pl.D.E.N.).4. La sfârºitul anilor'70 ºi începutul anilor'80în compunerea de rãzboi a Armatei României aufost prevãzute 2 R.Pr.A.Ch. Pe structurile de B.Ch.existente puteau fi generate, prin mobilizare, noiunitãþi ºi subunitãþi chimice.V. STRUCTURI DE LOGISTICÃ1 Ianuarie 1925La înfiinþarea S.A.C.G., în 1925 existau înBucureºti, cazarma Malmaison:-1Companie depozit materiale A.C.G.;-Atelierul Central de Reparat Mãºti.7 Mai 1931Prin ordinul M.St.M. nr.1363/1930 au fostînfiinþate ATELIERELE DE GRADUL II pentru CON-TROLAT ªI REPARAT MêTI la C.A. ºi inspectoratelede arme.27 Februarie 1936Prin I.D: nr.286 din 27.02.1936 a fost înfiinþatãla Bucureºti pe locul fostei mori din Obor,Câmpul Moºilor, 19, FABRICA DE MATERIALE DEPROTECÞIE A.C.G., care în 1938 producea cea maimare parte din necesarul de mãºti din armatã(apx.60%). Dupã rãzboi, în Str.Ziduri Moºi, nr.23(Piaþa Obor) a funcþionat Fabrica Chimicã nr.10,unde se fabricau M.c.g. dupã licenþã sovieticã.1943-1944Prin ordinul ministrului apãrãrii naþionalenr.1668 din 10.07.1943, a fost înfiinþat DEPOZITULCENTRAL DE MATERIALE A.C.G., corp aparte, îngarnizoana Câmpulung Muscel, prin contopireagestiunii Depozitului de Materiale A.C.G. Bucureºticu cea a Subdepozitului din Câmpulung Muscel, formândastfel o singurã gestiune a materialelor A.C.G.21

APÃRAREA NBC 15/2008Aniversãriromâneºti.-La 12 noiembrie 1943, se varsã în depozituldin Câmpulung Muscel gestiunile depozitelor dearmatã nr.1, 2, 3, care aparþineau A.P.A. a Fabricii deMateriale de Protecþie a Armatei;-La 15 noiembrie 1943, pe lângã DepozitulCentral de Materiale A.C.G., Câmpulung Muscel, aluat fiinþã ATELIERUL DE REPARAT ªI TRIATMêTI, aparþinând A.P.A. a Fab.Mat.Pr. a A.,încadrat cu personalul acesteia (dupã rãzboi se întrerupeactivitatea atelierului, care se repune în funcþiunela 01.06.1948);-Din 12 iulie 1944, pe lângã DepozitulMateriale A.C.G. din Câmpulung Muscel seinstaleazã ATELIERUL DE FABRICAT MATERIALEDE PROTECÞIE.1 octombrie 1958 - 2004Cu ordinul M.St.M. nr.CL 002486 din04.10.1958, prin scindare, DEPOZITUL DE MATE-RIALE A.C.G. a fost mutat în garnizoana Unguriu,judeþul Buzãu, unde se aflã ºi în prezent, iar ATE-LIERUL CENTRAL DE REPARAT MATERIALE DEPROTECÞIE ANTICHIMICà a rãmas pe loc în garnizoanaCâmpulung cu statut aparte de unitate dereparaþii ºi producþie, subordonatã direct C.T.Ch..Pânã în 1960, în componenþa atelierului s-a adãugatsecþia de aprovizionare ºi depozitare, serviciul financiarºi biroul cazarmare.Mentenanþã Tehnicã Specialã, Târgoviºte.În 2000, Depozitul 110 Materiale Chimicedin garnizoana Unguriu, judeþul Buzãu, a luat denumireade DEPOZITUL 110 TEHNICÃ, ECHIPA-MENTE ªI MATERIALE DE APÃRARE NBC.BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ*General de brigadã dr. Nicolae Popescu,Colonel(r)prof.Mihail Grigorescu:ISTORIA CHIMIEIMILITARE ROMÂNEªTI, 1917 - 2005;**Memorialisticã, Gl bg.ing.(r)Dumitru Prunache, încolecþia Rev.APÃRAREA NBC, 2000-2006;***Memorialisticã, Col.(r) Aurel Mihãiescu, încolecþia Rev. APÃRAREA NBC, nr. din 2005-2006;****Memorialisticã, col (r) Dumitru Brânzei, încolecþia Rev.APÃRAREA NBC, 2001- 2005;*****Memorialisticã, col.(r) Dumitru Ghiþã, încolecþia Rev.APÃRAREA NBC, 2001- 2005;******Col.dr.ing.Ion Savu, "NBC - istorie, ºtiinþã,pasiune”, 2004, Bucureºti.*******Gl.mr.dr.ing.ªtefan Mihai Dogaru,col.dr.ing.Ion Roman, Bibliografia chimiei militareromâneºti, 1917-1985, Bucureºti 1987;********Col.prof.dr. Ion Mituleþu, Apãrarea NBC.Actualitate ºi perspectivã, ed. A.I.S.M., Bucureºti,2001.La 01.01.1966 îºi schimbã denumirea înATELIERUL 263 REPARAÞII MATERIALE CHI-MICE. Cu ordinul M.St.M. nr.CL001234/20.10.1973, atelierul a devenit SECÞIA 263REPARAÞII TEHNICà ªI MATERIALE DE CHIMIEMILITARÃ. Începând cu 15 octombrie 2002,SECÞIA REPARAÞII ECHIPAMENTE ªIAPARATURà NBC se subordoneazã Centrului 18522

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãREVOLUÞIA ÎN AFACERI MILITAREªI INFLUENÞA ACESTEIA ASUPRA ARTEI MILITAREColonel drd.Tudorel RADUComandantul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”ºi inspector pentru arma apãrare NBCINTRODUCEREÎncheierea Rãzboiului Rece a slãbitchingile sistemului internaþional. Acum suntposibile noi tipuri de rãzboaie, iar balanþa puteriimilitare s-a modificat. Rusia e slabã din punctde vedere economic; produsul ei intern bruteste de acelaºi ordin de mãrime cu cel al Coreeide Sud ºi forþele sale armate se confruntã curestrângeri bugetare severe. Este probabil careacþia ei sã fie dualã, în ambele cazuri concentrândresurse puþine. Pe de o parte, va menþineºi moderniza o forþã suficientã cu funcþia de descurajarenuclearã. Aceasta îi oferã Rusiei opþiuneade a constrânge Vestul ºi a împiedica intervenþiaasupra intereselor sale naþionale vitale,de exemplu în Caucaz. În acelaºi timp, reprezintão poliþã de asigurare împotriva Chinei ºi odescurajare faþã de o putere islamicã dotatã cuarme nucleare. Reducerea numãrului armelornucleare îi permite Rusiei sã renunþe la armamenteleînvechite ºi sã profite de pe urmareducerilor operate simultan de Statele Unite.Modernizarea propriilor forþe, în paralel cuopoziþia faþã de intenþiile Statelor Unite de amodifica tratatul ABM (anti-ballisticmissile, rachete antirachetã)pentru crearea unui sistemde apãrare antirachetã,este cea mai bunã caleîn scopul maximizãriicapacitãþi nucleare aRusiei.Armele nuclearesunt relativ ieftine,în condiþiile în care laînceput se investeºte unanume capital. Pe de altaparte, Rusia va încerca sã-ºimodernizeze forþele convenþionale,creând o armata mai micã, mai bineechipatã ºi mai motivatã care sã se ocupe deameninþãrile apãrute la graniþe. În prezent,comandamentul militar de la Moscova estedivizat în privinþa prioritãþii ce va fi acordatãacestor obiective, din cauza resurselor limitate,iar unele elemente din forþele armate se opunmodernizãrii deoarece va determina reducereaefectivelor ºi apariþia unor posturi inutile încadrul corpului ofiþeresc.Rusia nu va juca acelaºi rol de subordonareîn relaþiile cu Vestul ca în primii ani aimandatului lui Elþîn. Cu toate acestea, îºi valimita intervenþiile ºi-ºi va folosi atitudineasupusã pentru a cumpãra sprijinul Occidentului.Vremurile marelui joc al Rãzboiului Receau luat sfârºit. Rusia nu va ajuta puterile perifericedin Lumea a Treia sã se ridice împotrivaStatelor Unite, dar îºi va spune cuvântul atuncicând va fi necesar, aºa cum o demonstreazãsusþinerea pe care a acordat-o Serbiei în conflictuldin Kosovo. Rusia va rãmâne o mare putere,dar nu va încerca sã devinã o putere mondialã.Rolul acesta 1-a cedat Statelor Unite. În cursulRãzboiului Rece, SUA au cãutat sã-ºimaximizeze avantajul tehnologicîn raport cu arsenalele uriaºeale URSS. Au construit unsistem global de comunicaþiiinformaþii cu carenu puteau concura niciRusia, nici vreo altãputere. Au elaboratnoi arme, cum suntrachetele de croazierã,avioanele invizibile ºiogivelor cu ghidare deprecizie, pentru a spori putereade ucidere a forþelor propriifaþã de numãrul colosal al tan-23

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãcurilor sovietice. Aceastã moºtenire aRãzboiului Rece conferã Statelor Unite o capacitatede intervenþie oriunde pe mapamond ºi osuperioritate tehnologicã pe care nici un alt statnu poate spera sã îl atingã în viitorul apropiat.Forþele militare ale puterilor europene, configuratestrict pentru a lupta contra sovieticilor înEuropa, cu arme de aceeaºi facturã, au fostlãsate în urmã. Europa este un pitic militar încomparaþie cu Statele Unite. Obþine forþe multmai puþin eficiente ºi sofisticate de pe urmacheltuielilor militare, care alimenteazã armatenaþionale relativ mici. Uniunea Europeanã nicinu doreºte sã fie o rivalã a Statelor Unite, nicinu-ºi va dezvolta o forþã de apãrare la nivel federal.Dar va încerca sã creeze forþe militarenaþionale suficient de bine integrate ca sãserveascã drept instrument al politicii externeeuropene comune în vecinãtatea UE. În viitorulprevizibil, alianþa atlanticã se va menþine. Înfapt, capacitatea europeanã de acþiune autonomãar putea fi atrãgãtoare pentru StateleUnite dacã acestea nu vor dori sã intervinã înanumite crize sau vor deveni mai izolaþioniste.Încheierea Rãzboiului Rece a lãsat celemai multe state pe cont propriu; ele nu mai potobþine ajutorul militar al superputerilor. Aceastãslãbire a legãturilor din sistemul internaþionalîntãreºte ideea cã Statele sunt ºi vor continua sãfie încã ºi mai puþin omogene din punctul devedere al caracteristicilor. Faptul cã egalitateasuveranitãþii tuturor statelor este o ficþiune, emai limpede cã niciodatã, în timpul RãzboiuluiRece, unele state lipsite de resurse precumEtiopia ºi Somalia au primit arsenale moderneca sã se lupte pentru scaieþii fãrã nici o valoaredin deºertul Ogaden. Acum, diferenþele deavuþie, mãrime ºi capacitate de guvernare determinãdeosebiri între tipurile de state. Unele,cum ar fi Somalia, Sierra Leone sau RepublicaDemocratã Congo, au încetat practic sã maiexiste. E la modã sã se afirme cã în viitor, înlumea postcolonialã ºi post-Rãzboiul Rece,majoritatea rãzboaielor vor fi civile. Forþelesociale ºi interesele economice se vor ciocni îninteriorul graniþelor artificiale din era colonialã,iar conflictele aþâþate de superputeri vor continuasã mistuie þãrile de felul Angolei. S-ar puteaca lucrurile sã nu stea astfel. Statele s-au luptatîntre ele în ultima jumãtate de veac - India ºiPakistanul, Israelul ºi þãrile arabe, Iranul ºiIrakul, Marea Britanie ºi Argentina - ºi nu existãnici un motiv sã se presupunã ca asemenea conflictenu vor mai apãrea. Alte state au statutulde paria, precum Iranul, întrucât refuzã sã sesupunã normelor internaþionale ºi îºi ameninþãvecinii.Problema care se pune se referã laformele de intervenþie probabile în astfel deconflicte. Organizaþia Naþiunilor Unite s-adovedit indecisã ºi cu totul incompetentã în gestionareaconflictelor, fie ele între state sau îninteriorul acestora. Singurul sãu rol real este sãofere legitimitate acþiunii altor puteri, dar, cumsunt puþine ºansele ca Rusia ºi China sã aprobepoliticile Statelor Unite în Consiliul deSecuritate, îndeplinirea acestui rol pare improbabilãîn viitorul apropiat. Statele care încalcãnormele internaþionale vor fi supuse sancþiunilordacã interesele puterilor occidentale vor ficompromise, aºa cum s-a întâmplat ºi cuentitãþile politice care comiteau infracþiuni saunu-ºi îndeplineau obligaþiile în secolul alXIX-lea. Bombardarea Kagoshimei din 1863 sauinstituirea controlului de facto al Marii Britaniiasupra Egiptului în 1881 ar trebui sã neaminteascã faptul cã intervenþia armatã de acesttip nu e deloc nouã. În zilele noastre, o deosebirear fi cã Vestul dispune de agenþii internaþionaleprecum Organizaþia Mondialã aComerþului (OMC) pentru a impune schimburilecomerciale libere ºi de Fondul MonetarInternaþional pentru a impune corectitudineafinanciarã.NOI RÃZBOAIE?Întrebãrile referitoare la intervenþia militarãsunt dacã mai multe state vor risca sã devinãparia deoarece încalcã grosolan drepturilecetãþenilor lor ºi dacã, dupã Bosnia ºi Kosovo,puterile occidentale se vor retrage ºi vor încercasã evite o asemenea implicare dacã este posibil.Aici apare pericolul generalizãrii pe baza istorieirecente, astfel încât sã se presupunã cãrãzboaiele vechi aparþin trecutului ºi principala24

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãsarcinã a puterilor occidentale este de a sepregãti politic ºi militar pentru a purta noilerãzboaie constând în intervenþii umanitare.Conceptul de rãzboi nou a generat în ultimultimp o cantitate impresionantã de literaturã, înmare parte aparþinând comentatorilor radicali ºide stânga care considerã cã Bosnia ºi Kosovosunt exemple de cauzã justã pentru intervenþiaumanitarã. Cei mai influenþi sunt MichaelIgnatieff ºi Mary Kaldor ( Rãzboaiele noi ºivechi: violenþa organizatã în era globalã, traducereromâneascã Ed. Antet, 2001).Kaldor prezintã atât o argumentaþie sistematicãpentru conceptul de rãzboi nou, cât ºio doctrinã a intervenþiei, astfel cã e util sã-iprezentãm poziþia mai amãnunþit. Ea susþine cãrãzboaiele noi sunt un fenomen politic al lumiide dupã încheierea Rãzboiului Rece, având treielemente caracteristice. În primul rând, lideriipolitici din statele pe cale de descompunere utilizeazão politicã a identitãþii, folosindu-se detemerile unor segmente ale populaþiei ºiasmuþindu-le pe acestea unele împotriva altora.Departe de a constitui o renaºtere a naþionalismuluitradiþional este vorba de o politicã particularistãºi prãdãtoare practicatã de elitelecorupte în scopul menþinerii la putere ºi acumulãriide bogãþie. În al doilea rând, violenþa edescentralizatã, rãzboiul este purtat de miliþii ºibande criminale în aceeaºi mãsurã ca ºi deforþele regulate, iar violenþa se îndreaptã înprincipal contra cetãþenilor din grupul exclus.În al treilea rând, dezvoltarea unei economii derãzboi globalizate: aceste state care nu au reuºitsã facã faþã noii ordini internaþionale aueconomii în cãdere liberã, iar elitele lor sebazeazã pe jaf ºi pe vinderea materiilor prime pepiaþa mondialã pentru a-ºi menþine poziþia.Teoria aceasta are câteva puncte slabe.Nu e uºor sã se separe astfel naþionalismele detip nou ºi cele de tip vechi. Multe lupte naþionalisteanterioare au implicat purificãri etnicedeliberate ºi schimburi de populaþii dupãîncheierea conflictului. De pildã, în RãzboiulGreco-Turc din 1921 -1922 s-au produs atrocitãþicumplite, din partea ambelor tabere, ºiexpulzarea ºi transferul unor populaþii întregi.Numeroase lupte de eliberare naþionalã au fost25purtate de miliþii ºi bandiþi, mai ales in Balcani.În timpul rãzboiului pentru independenþaGreciei, mare parte a luptelor au fost desfãºuratede bandiþii albanezi, de partea grecilor,ºi de forþele neregulate ale turcilor. Descentralizareaforþelor militare în cursul rãzboaielorcivile este perfect normalã, diferite localitãþi ºiforþe politico constituindu-ºi propriile miliþii:Rãzboiul Civil din Spania este un exemplu grãitor.Majoritatea rãzboaielor noi descrise deKaldor implicã probleme vechi datând din eracolonialã, de la tratatele de pace semnate dupãPrimul Rãzboi Mondial sau din timpulRãzboiului Rece. Criza din fosta Iugoslavia îºiare rãdãcinile în acordurile de pace de dupã1918. Statul acesta, creat artificial în jurulSerbiei, a fost instabil înainte de 1939, sfâºiat derãzboiul civil în cursul celui de-al Doilea RãzboiMondial ºi recreat de un regim comunist dupã1945. Chiar ºi sub conducerea lui Tito, regimula fost format sã încerce îngrãdirea conflictelordintre diferitele naþionalitãþi prin federalizareastatului ºi acordarea unei autonomii substanþialeprevãzutã de Constituþia din 1974.Balcanizarea lentã a statului s-a precipitat o datãcu prãbuºirea autocraþiei comuniste. În modinevitabil, democratizarea a scos la ivealã forþelepolitice aflate în conflict în societatea iugoslavã.Democraþia necesitã o anumitã omogenitatepoliticã; oamenii trebuie sã se simtã în siguranþãatunci când sunt guvernaþi de un partid majoritarpe care nu 1-au susþinut. Relaþia plinã deadversitate dintre elitele statelor componenteale federaþiei n-ar fi permis acest lucru chiar ºiîn lipsa unui demagog plin de cruzime precumSlobodan Miloºevici. Miloºevici a jucat carteatensiunilor etnice, dar nu le-a inventat. O acþiunerapidã ºi decisivã a Uniunii Europene ar fiputut stopa rãzboiul civil in 1991, dar Europanu era pregãtitã pentru o asemenea acþiunedecisivã ºi nu poseda forþe militare.Dacã ne îndreptãm atenþia spre altecazuri, cum ar fi Afganistanul, Angola ºiSomalia, vedem societãþi fracturate ºi state slabesfâºiate de efectele politicilor practicate desuperputeri sau de vecinii mai puternici. Forþelede tipul talibanilor sau Unita au fost create pen-

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãtru a destabiliza regimul aflat la putere. În astfelde societãþi, puterea politicã se obþine literalmentecu puºca, întrucât nu existã o ordinesocialã puternicã sau o economie integratã caresã poatã acþiona ca un blocaj pentru forþa militarã.Grupurile restrânse de oameni înarmaþi auun efect disproporþionat.Problemele acestea nusunt noi; mai mult, intervenþia strãinã în acesteconflicte s-a desfãºurat în sensul expresiei clasicea lui Clausewitz, ca o continuare a politiciiprin alte mijloace.Nici alte rãzboaie nu sunt deloc atât de,,noi" pe cât ar pãrea. Rãzboiul din Golf a fostdeclanºat de aplicarea unei politici clasice deagresiune interstatalã. Deznodãmântul rapid ºifoarte dezechilibrat s-a datorat numai parþialtehnologiei avansate, în principal fiind cauzatde strategia slabã, lipsa competentei operaþionaleºi moralul scãzut al trupelor irakiene.Rãzboiul de ªase Zile din 1967 s-a încheiat cu ovictorie la fel de uimitoare, cu pierderi extremde disproporþionate, chiar dacã israelienii nuaveau senzori de înaltã tehnologie sau rachetecu ghidaj de precizie. În Rãzboiul din Golf,printre erorile strategice comise de SaddamHussein s-au numãrat faptul cã nu a aºteptatpânã când avea sã dispunã de un stoc adecvatde arme de distrugere în masã ºi cã a rãmaspasiv în Kuweit în timp ce coaliþia aliatã semobiliza. Ne-am putea întreba la ce s-ar fi ajunsdacã arsenalul irakian ar fi fost la îndemânaunor Giap sau Ariel Sharon aflaþi la comandaunei armate bine motivate. Poate cã aceºtia ºi-arfi continuat atacul, îndreptându-se cãtre capitalaArabiei Saudite. Saddam Hussein a fãcutgreºeala fatalã de a-ºi închipui cã ocupareaKuweitului nu avea sã întâmpine nicio opoziþie.Armata irakianã era incapabilã sã desfãºoareoperaþiuni mobile complexe; împotriva Iranuluipurtase un rãzboi defensiv practic static, în carebeneficiase de o putere de forþã superioarã.Instrucþia de nivel scãzut ºi motivaþia slabã arezerviºtilor care constituiau grosul armateierau inevitabile, þinând cont de sistemul political lui Hussein. Acesta se baza pe controlulexclusiv exercitat de o elitã restrânsã asupraputerii politice ºi pe pasivitatea politicã forþatã amaselor. Fãrã îndoialã, Rãzboiul din Golf ar fidus la înfrângerea Irakului o datã ce StateleUnite ºi-ar fi aliniat forþele, dar n-ar fi constituitneapãrat un masacru.Cazul conflictului din Kosovo demonstreazãcã armele avansate nu vor distruge întotdeaunacu uºurinþã forþele militare, chiar dacãexistã o superioritate aerianã copleºitoare.Forþele bine camuflate ºi apãrate au fost greu dedistrus. Ca ºi Saddam Hussein, SlobodanMiloºevici a ocupat un teritoriu ºi a sfidat forþeleNATO, convins cã nu aveau sã intervinã pentruevacuarea lui. Problema sa a fost cã nu a anticipatintensitatea bombardamentelor executatede NATO asupra þintelor civile din Serbia, dupãcum nu s-a gândit nici cã NATO avea în vedereo invazie pe sol în cazul eºecului ofensiveiaeriene. Pe plan intern nu a avut un sprijinpolitic suficient de puternic pentru a susþinecampania din Kosovo, în ciuda opoziþiei populaþieifaþã de raidurile aeriene ale Aliaþilor. Încele din urmã, totul a depins de care dintrestrategiile iniþiale avea sã dea greº prima: cea alui Miloºevici, care se baza pe reticenþa NATO dea-1 evacua cu ajutorul forþelor terestre, sau ceaa Aliaþilor, care sperau ca demonstraþia de putereaerianã avea sã fie suficientã ºi nu aveau opþiuniclare in caz de eºec.Doctrina elaboratã de Kaldor cu privire larãzboaiele noi are avantajul claritãþii ºicoerenþei. Scopul autoarei este de a concepe unsistem de intervenþie umanitarã care sã încerceimpunerea unor norme cosmopolite ºi construireaunor ,,insule de civilitate" în þãrile afectate,cu sprijinul instituþiilor transnaþionale. Un astfelde proces ar presupune o ,,impunere cosmopolitãa legii” care sã ,,stea la temelia unuiregim cosmopolit”. Cele mai multe intervenþiimilitare umanitare au avut obiective confuze,fondate pe motivaþii amestecate. Kaldor susþinecã încercarea de a menþine pacea între tabereleaflate în conflict în Bosnia, de pildã, a fost ogreºealã. Potrivit autoarei, pãrþile nu erau la felde legitime din punct de vedere politic ºirãzboiul nu era un autentic conflict întrenaþionalitãþi, ci, mai curând, era o competiþieinegalã între cei care sprijineau valorile civilitãþiiºi cei care se bazau pe o politicã de aþâþarea urii ºi de impunere a excluderii.26

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãO asemenea politicã de tip cosmopolit arfi catastrofalã. Ea presupune alegerea celor caredau dovadã de ,,civilitate" ºi favorizarea lorpoliticã ºi economicã, susþinându-i cu forþe dinexterior. Cine va stabili care sunt cosmopoliþii?Avem de-a face cu o versiune stângistã a gândiriipolitice gen ,,bãieþi buni - bãieþi rãi" care a dusla dezastru în Somalia.În general, sunt diferite tipuri de bãieþirãi sau, mai curând, cei buni sunt prea puþini oriprea dispersaþi pentru ca o soluþie politicãbizuindu-se pe ei sã fie posibilã. Intelighenþiadin Sarajevo n-a reprezentat niciodatã o bazãviabilã pentru soluþionarea politicã a conflictuluidin Bosnia. De obicei, puterile care intervintrebuie sã trateze cu politicienii puternici pecare-i gãsesc în funcþie. Chiar dacã sunt rãi saubrutali, aceºti politicieni pot fi convinºi sau constrânºisã accepte o soluþie care sã punã capãtconflictului, aºa cum s-a întâmplat când Clintoni-a constrâns pe liderii din Bosnia la Dayton. Opoliticã internaþionalã a drepturilor omului carenu lasã loc pentru compromis, care invariabil ºifãrã ezitare îi trateazã drept criminali pe conducãtoriipolitici, nu va reuºi niciodatã sã-idetermine sã cadã la pace.Poate cã soluþiile de tip ,,mare putere”, încare se trateazã cu cei care deþin puterea, suntproaste, dar ,,impunerea cosmopolitã a legii” vastârni adversitatea unei mari pãrþi a lumii faþãde drepturile omului. Rezolvarea problemelorlumii ulterioare Rãzboiului Rece depãºeºte,probabil, capacitatea militarã sau voinþa politicãcivilã a puterilor occidentale. Ele sunt forþate sãmenþinã efective substanþiale în Bosnia ºiKosovo în perioada ce va urma. Câte alte asemeneaangajamente vor mai accepta? Trebuie sãelaborãm o doctrinã pe care sã o poatã acceptamajoritatea statelor lumii, pe temeiul unui setmai larg de tradiþii naþionale de civilitate ºi standardetolerabile de conduitã internaþionalã. Nuva fi uºor, dar standardele internaþionale ambalateîntr-o cutie pe care scrie ,,made in America"nu vor fi bine primite. Faptul acesta e cu atâtmai adevãrat cu cât palmaresul intervenþiiloramericane din ultimii cincizeci de ani nu aratãcã ar fi fost dezinteresate sau desfãºurate înnumele libertãþii în cele mai multe cazuri. Fãrã27îndoialã, Kaldor ar fi de acord, dar atunci punctulslab al poziþiei sale este cã numai StateleUnite sunt capabile de impunerea eficientã apãcii în majoritatea situaþiilor.Vestul ar trebui sã intervinã cât mai rarcu putinþã, numai atunci când nu existã nici oaltã opþiune, iar consecinþele umanitare aleneintervenþiei sunt destul de grave. Chiar ºiatunci, acþiunea va fi temperatã de un calculaxat pe proporþionalitate, cãci nimeni nususþine cu seriozitate declanºarea unui rãzboi cuRusia pentru salvarea cecenilor sau cu Chinapentru eliberarea Tibetului. De asemenea, trebuiesã acceptãm ca multe rãzboaie ºi masacrenu pot fi remediate în timp. Mãcelul dinRwanda ar fi fost greu de oprit chiar ºi dacãmarile puteri ar fi acþionat cu promptitudine.Genocidul a fost planificat ºi stârnit de politicieni,dar nu a apãrut din nimic. Profunzimeaurii dintre comunitãþi a determinat participareaîn masã la masacre. Pentru o armatã strãinã arfi dificil sã-i opreascã pe sãteni de la ucidereavecinilor cu maceta. De pildã, Marea Britanie afost incapabilã sã punã capãt violenþelor civileîn cursul împãrþirii Indiei, în 1947. Intervenþiava rãmâne ceea ce a fost din secolul al XIX-leaºi pânã acum, un amestec de Realpolitik ºimoralitate. Neintervenþia ar putea aduce uneleavantaje, aºa cum pot depune mãrturie multepopoare supuse amestecului occidental în treburilelor, de exemplu angolezii.REVOLUÞIAÎN AFACERI MILITAREDacã de la rãzboaiele noi de îndreptãmatenþia asupra noilor arme, tema centralã a discuþieireferitoare la forþele militare de dupãîncheierea Rãzboiului Rece a fost ,,revoluþiamilitarã" (RMA).Dezbaterea despre RMA s-a desfãºurat lanivel înalt în Statele Unite, concentrându-seasupra strategiei viitoare, organizãrii militare ºidirecþiei spre care se vor orienta cercetãrileºtiinþifice ºi investiþiile din domeniu.Într-adevãr, RMA a fost adoptatã ca doctrinãa Pentagonului. Ipoteza principalã din dezbatereape tema RMA este cã forþele existentesunt în mare parte perimate. Armata americanã

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãeste organizatã în jurul unor platforme:avioane, vase ºi tancuri. Cu toate acestea, celemai importante active sunt culegerea de informaþii,comunicaþiile ºi armele cu ghidaj de precizie.Susþinãtorii cei mai proeminenþi ai RMAafirmã cã sistemele de comandã, control, comunicaþiiºi culegere a informaþiilor sunt capabilede o dezvoltare atât de rapidã, încât vor risipiceaþa de pe câmpul de luptã, permiþând comandanþilorde rang înalt sã vadã situaþia generalãde pe teren ºi celor de rang inferior sã ordonelansarea unor arme complexe. Strategiile bazatepe informaþii necesitã o aplatizare a ierarhiilor ºio integrare a forþelor, perspectivã din care structurileactuale din cadrul forþelor armate suntdeparte de ideal.Martin Libicki face o distincþie utilã întrefazele RMA, în numãr de trei: OperaþiunileSurprizã (Pop-up), Reþeaua ºi operaþiunile detip Furnicã Ucigaºã (Fire-Ant). În prima etapã,totul se bazeazã pe avioanele invizibile ºi senzori,forþele proprii aflându-se în spatele unuiecran de protecþie în timp ce acelea ale inamiculuisunt identificate ºi lovite cu arme de precizie.Aceasta este situaþia în care ne aflãm acum, caurmare a faptului cã Statele Unite au cãutat sãobþinã un avantaj calitativ faþã de UniuneaSovieticã. În cea de-a doua fazã, culegerea integratãa informaþiilor ºi capacitãþile de prelucrarese combinã într-o reþea capabilã de identificareaforþelor inamice ºi dirijarea unor arme economicede precizie împotriva lor. În acest caz,unele forþe relativ mici pot avea capacitãþi dedistrugere considerabile. În cea de-a treia etapã,senzorii ºi armele capãtã o utilizare concertatã.Platformele trec pe planul al doilea. Câmpul deluptã va fi semãnat cu mici senzori inteligenþidotaþi cu muniþii având capacitatea de afuncþiona ca reþea de culegere a informaþiilor,nivelul înalt de redundanþã permiþând compensareapierderilor.Dacã ne ghidãm dupã aceastã clasificare,înseamnã cã Revoluþia Militarã de-abia aînceput. Situaþia militarã de astãzi se aseamãnãmai curând cu aceea din anii '20. Majoritateastatelor, chiar ºi SUA, au forþe extinse, perimate,bazate pe platforme de tipul tancurilor ºiavioanelor supersonice de luptã care vor deveni28din ce în ce mai vulnerabile, dar consumã ceamai mare parte a bugetului disponibil. Astfel,dezvoltarea noilor tehnologii va fi încetinitãdacã nu se va face un efort substanþial de dirijarea cheltuielilor pentru cercetare în domeniulacesta. Statele Unite sunt conºtiente dealegerea pe care o au în faþã, dar concentrareaforþelor în aceastã direcþie ar putea fi îngreunatãde puternicele grupuri de interese. În cea maiserioasã trecere recentã în revistã a perspectivelorRMA pânã în 2020, Michael O'Hanlonare dreptate sã atenþioneze ca multe dintre realizãriletehnice necesare nu vor putea fiobþinute rapid, iar unele nu vor fi puse în aplicaredeloc. Astfel, nu va fi niciodatã posibil sã seculeagã toate informaþiile de pe câmpul de luptãprin intermediul senzorilor. El conchide cã pretenþiilecele mai avântate ale susþinãtorilorRMA n-ar trebui sã fie luate în considerare.Totuºi, scepticismul autorului trece cu vedereapotenþialul noilor tehnologii de a interacþiona ºia produce noi sisteme, ca acelea din faza a treiadescrisã de Libicki. Chiar ºi aºa, ºi el propune opoliticã de achiziþie prudentã ºi redusã a principalelornoi platforme aflate în prezent în curs deelaborare ºi acordarea unei atenþii sporitecercetãrii ºi dezvoltãrii.Va dura cel puþin 30 de ani pânã cândRMA îºi va atinge potenþialul maxim. Pânãatunci, o nouã revoluþie în tehnica de calcul,dezvoltarea nanotehnologiei (crearea unormaºinãrii la scarã molecularã) ºi progresele dindomeniul roboticii vor face posibilã apariþiaunei mari varietãþi de arme inteligente.Proiectile mici dar ucigãtoare, microarme sinanoarme, toate acestea vor putea fi transportateîn numãr mare de rachetele decroazierã, rachetele ghidate sau vehiculelepilotate de la distanþã (RPV, remotely pilotedvehicles). Astfel, sistemele RPV ºi de rachete voracþiona ca "autobuze" pentru noile dispozitivemici ºi inteligente, combinaþii de senzori ºiarme. Ar putea fi posibil ºi un "Terminator",adicã un robot inteligent capabil de acþiuneautonomã limitatã ºi conceput pentru a înlocuiinfanteria convenþionalã în locuri periculoase ºipline de dificultãþi precum oraºele ºi jungla.Platformele vor ajunge unitãþi de transport pen-

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãtru asemenea sisteme, deºi se va menþine unmic nucleu de avioane ºi vase de luptã cuechipaj uman. Noile platforme de transportpentru sistemele de luptã vor folosi probabildesignuri adaptate de la avioanele civile ºi vaselecomerciale. Platformele vor deveni mai puþincostisitoare, senzorii vor fi mai numeroºi, iartehnica de calcul va fi dispersatã pe tot câmpulde luptã. Aceasta înseamnã cã sistemele foartescumpe ºi extrem de centralizate de prelucrare ainformaþiei precum Aegis ºi AWACS (sistemaeropurtat de avertizare ºi control) vor avea unrol mai puþin important pentru desfãºurareaoperaþiunilor decât în prezent.Forþele RMA vor fi integrate ºi vorconþine efective relativ reduse. Vor putea fideplasate rapid în orice parte a lumii ºi nu vorexpune fiinþele umane din cadrul lor unui riscconsiderabil de deces. Faptul acesta pare sã fieîn favoarea Statelor Unite, permiþându-le sãdepãºeascã prezentele constrângeri în folosireaforþelor terestre. Armata ,,post-eroicã" va eliminao constrângere, dar va impune o alta, cãcirãzboiul nu va mai fi o luptã. Informaþiile perfecteºi riscul scãzut de pierderi vor elimina"rãzboiul" în sens clausewitzian; nu va mai fi oluptã moralã ºi nu va mai implica fricþiuni".Folosirea forþei se va asemãna mai mult cutehnicile de stopare a extinderii epidemiilor.Cum va reacþiona publicul aflând cãTerminatorii ºi nanoroboþii îi mãcelãresc fãrãmilã pe duºmani nu e deloc limpede. Astfel desisteme vor îngãdui Statelor Unite sã nu inciteaversiunea publicului american faþã de victimeledin rãzboaiele purtate în strãinãtate, dardacã aceste tehnologii vor determina pierderigrele în rândul civililor nevinovaþi va apãreariscul înfrângerii în rãzboiul mediatic.Eficacitatea puterii aeriene în Kosovo ºi Serbia afost atenuatã de asemenea griji, iar incidentelespectaculoase în care civilii au fost uciºi dingreºealã au fost aproape de a duce la pierderearãzboiului propagandistic al Aliaþilor ºi lacrearea unor falii în interiorul NATO. În plus,nici senzorii cei mai sofisticaþi nu vor fi în staresã exploreze clãdirile în profunzime sau sãdeosebeascã militarii de civili într-un mod demnde încredere.29Mai mult, se poate cã avantajul tehnologicsã nu rãmânã exclusiv în mâinile StatelorUnite. Alte puteri ar putea sã nu întâmpine dificultãþichiar atât de mari pentru a crea mineinteligente ºi microarme. În prezent, Chinadesfãºoarã cercetãri în domeniul microarmelor.Acestea ar putea fi amplasate dinainte ºi destulde rapid încât sã creeze o reþea defensivã greude strãpuns. Astfel, nu e uºor sã se stabileascãdacã RMA favorizeazã defensiva sau ofensiva,puterile avansate sau pe acelea mai puþin dezvoltate.Este probabil totuºi, ca în primele fazesã fie în favoarea ofensivei ºi a Statelor Unite.Numai SUA îºi pot permite sã dezvolte sistemeprecum Aegis, care ajutã cruciºãtoarele americanesã urmãreascã pânã la o sutã de þinte ºi sãatace câteva simultan ºi de la mare distanþã.Schimbãrile rapide din tehnologiacomunicaþiilor ºi informaþiilor par sã facã posibilerãzboaiele purtate la o distanþã considerabilãºi telecomandate. Unii susþinãtori ai RMAimagineazã rãzboaie în întregime virtuale, încare rãzboinicii electronici trimit armele în acþiunede pe teritoriul Statelor Unite sau de la bazeîndepãrtate aflate în siguranþã. Problema acesteiversiuni Wired (revista americanã de computerecu accente futurologice - n. tr.) a RMA este cã seconcentreazã prea mult pe partea de calcul ºiprea puþin pe legãtura dintre postul de comandãºi sistemele pilotate de la distanþã. Controlulacesta trebuie încã sã se bazeze pe deºueta legãturãradio, iar undele radio sunt uºor de perturbat.Armele cu puls electromagnetic (EMP) ºiexploziile nucleare din atmosferã ar puteareduce o asemenea armatã virtualã la neputinþaaproape deplinã. ªi sateliþii sunt foarte vulnerabiliîn prezent, dar au o importanþã crucialãpentru maºina de rãzboi americanã, atât prininformaþiile colectate, cât ºi prin datele GPS(Global Position System, sistem de poziþionareglobalã) pe care se bazeazã armele inteligente casã-ºi atingã þintele. Pentru ca forþele RMA sãfuncþioneze va fi necesar ca aceºti sateliþi sãaibã, fiecare, câte o dublurã ºi sã fie protejaþiîmpotriva atacurilor. Armele spaþiale, atât celedefensive cât ºi cele ofensive, s-ar putea dovedicele mai eficace tehnologii noi pe distanþã mare.Planul Bush pentru apãrarea cu rachete antira-

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãchetã este foarte ambiþios ºi are implicaþii caredepãºesc sfera apãrãrii; în plus, sistemul arputea fi folosit ºi în regim convenþional. Astfel,forþele RMA vor avea un avantaj net numaidacã vor fi suplimentate ºi aparate cu unamestec de tipuri diferite de arme ºi senzori,inclusiv cu trupe de infanterie. RMA poatereduce dramatic apelul la armele tradiþionale,fãcând forþele mici mult mai eficace, darrãzboiul pur virtual prezintã riscuri prea mari.Chiar ºi armele sofisticate, dirijate de la distanþãvor trebui sã fie transportate în apropiereateatrului de operaþiuni ºi comandate de acolo,nu de la mii de kilometri depãrtare.Celãlalt aspect esenþial al RMA esterãzboiul informaþional. Ca atare, rãzboiul informaþionalnu e nou; a existat de la apariþiacomunicaþiilor electronice ºi a senzorilor ºi afost practicat pe scarã largã în cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Între exemple se numãrãspargerea codurilor, analiza semnalelor,înºelarea adversarului prin folosirea unor reþeleradio false ºi perturbarea senzorilor ºi a sistemelorde ghidare. În astfel de practici, forþelebritanice ºi americane au avut un avantaj netcare a compensat competenþa lor inferioarã înrãzboiul la sol. Astãzi, rãzboiul informaþional sedeosebeºte prin faptul cã e capabil sã scoatã dinfuncþiune sistemele de control al unor activitãþicomplexe ºi nu doar sã intercepteze sau sãblocheze transmisiunile. Asemenea acþiuni potfi îndreptate contra sistemelor informatice carecontroleazã operaþiunile militare sau contracelor care controleazã activitãþile civile.Pãtrunderea prin hacking în computerelearmatei sau în sistemele ce administreazã transferurileinterbancare, controlul traficului aerianºi centralele nucleare vor permite luptãtorilordin rãzboiul informaþional sã provoace pagubeenorme. Probabil cã în decursul timpuluinodurile esenþiale ale sistemului vor fi apãrateprin sisteme de protecþie (firewall) adecvate, daro mare parte a infrastructurii sociale nu poate fiprotejatã la un cost acceptabil. Atunci, teroriºtiiar putea viza aspecte mai puþin evidente, cumar fi computerele de control al traficului sauinterfeþele obiºnuite dintre guvern ºi cetãþean,de felul sistemului asigurãrilor sociale.30Problema þãrilor avansate este ca au mult maimulte elemente vulnerabile la asemenea atacuridecât inamicii lor mai puþini dezvoltaþi.Controlul computerizat s-a extins pe o scara atâtde largã, încât ar fi dificil ca întreaga economiecivilã sã fie imunizatã la aceste atacuri. Etapa,,Furnica ucigaþã" a RMA ar face forþele combatantemult mai puþin vulnerabile la asemeneaperturbãri, întrucât se vor baza pe o reþea deinformaþii dispersatã ºi laxã, lipsitã de noduricentrale cu un grad mare de vulnerabilitate.Astfel de progrese tehnice duc laasimetrii complexe. Pentru contracarareaameninþãrii unui rãzboi informaþional existãopþiuni de nivel tehnologic inferior. Una dintreele este deplasarea rapidã într-o poziþie strategicã,urmatã de pãstrarea unei tãceri depline. 0alta este coordonarea printr-un sistem foarterudimentar de comunicaþii. Cea dintâi reprezintão versiune a strategiei aplicate de sârbi înKosovo, iar cea de-a doua a fost aplicatã activ dearmata nord-vietnamezã împotriva reþelelorelaborate de senzori desfãºurate de StateleUnite. Practicarea rãzboiului informaþionalnecesitã forþe relativ reduse. Cel mai dificiladversar pentru o þarã avansatã ca Statele Unitear fi o societate extrem de puþin dezvoltatã dinpunct de vedere tehnologic cu o elitã restrânsãde rãzboinici cibernetici care sã acþioneze dinstrãinãtate.Aºadar, RMA nu e nicio reþetã pentru ovictorie obþinutã fãrã efort ºi niciun panaceupentru perpetuarea superioritãþii americane.RMA nu va face câmpul de luptã transparent,dar va determina forþele armate care cautã sãevite senzorii sã acorde prioritate camuflãrii îndetrimentul mobilitãþii sau concentrãrii, într-omãsurã nemaiîntâlnitã pânã acum. RMA vacrea noi arme, mai precise ºi mai ucigãtoare,permiþând un raport mai economic întremuniþiile amplasate pe teren ºi þintele distruse,dar în cea de-a treia fazã, a sistemelor dispersateºi descentralizate, bazatã pe combinaþia dintresenzori ºi arme, ar putea favoriza defensiva.Astfel e posibil ca tendinþa actualã de favorizarea armelor de înaltã tehnologie lansate de peplatforme sã lase locul operaþiunilor mobile ºiofensivei. RMA permite poate rãzboiul automa-

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãtizat, dar pentru a se dovedi eficace acest rãzboitrebuie sã fie încã ºi mai brutal decât în prezent.Chiar dacã vor evolua spre roboþi de tipTerminator, sistemele RMA vor avea dificultãþimai mari decât infanteriile ºi platformele cuechipaj uman din ziua de azi în ceea ce priveºtediferenþierea combatanþilor de civili. Tendinþade favorizare a defensivei ºi de automatizare arãzboiului ar putea mãri presiunea pentrucãutarea unor soluþii de blocare prin intermediularmelor de distrugere în masã. Ar puteaavea ca efect încurajarea folosirii armelornucleare pentru spargerea unor sisteme deapãrare sofisticate, în loc sã vizeze eliminareanecesitãþii lor prin lovituri de precizie eficiente.În particular, armele nucleare cu explozieîn atmosferã ar putea fi utilizate pentru creareaunor pulsuri electromagnetice care sã distrugãcircuitele ºi sã perturbe undele radio, ,,orbind"astfel senzorii.E puþin probabil ca RMA sã aibã unechivalent real în domeniile biologic ºi chimic,în pofida progreselor majore înregistrate debiologie ºi ingineria geneticã. Folosirea acestortipuri de arme de distrugere în masã în lupteledintre state este însã ºi mai puþin tentantã decâtcea a armelor nucleare. Ele sunt ºi, dupã toateprobabilitãþile, vor rãmâne arme de exercitare aterorii asupra civililor. Unele acþiuni precumgazarea civililor din oraºul Halabja de cãtre aviaþiamilitarã a lui Saddam Hussein se vor produceîmpotriva civililor lipsiþi de apãrare ºi peteritoriile conduse de guverne ticãloase. Armelechimice au ºi un anumit efect de descurajare:celelalte state vor ezita sã le lanseze contra uneiputeri capabile de a produce ºi transporta laþintã gaze paralizante, de exemplu. Dar principalalor consecinþã este de a-i forþa pe soldaþi sãpoarte mãºti ºi costume de protecþie carejeneazã miºcãrile ºi sã foloseascã antidoturi cuefecte secundare neplãcute. Rãzboiul biologic arfi posibil dacã s-ar crea boli cu adresã precisã,care sã acþioneze pe o perioadã scurtã asupraanumitor populaþii ºi faþã de care propriile forþesã fie imunizate. Problema este cã majoritateabolilor cu adevãrat eficace sunt greu de stopat ºiau tendinþa de a suferi mutaþii. Numai un idiotar plãnui sã foloseascã superviruºi în speranþa31cã efectele lor pot fi îngrãdite. Din pãcate, întotdeaunaexistã un numãr mare de idioþi cu motivaþiepoliticã, iar acestora utilizarea pe scarãlargã a tehnologiei de modificare geneticã le-aroferi mijioacele de a crea astfel de arme relativuºor. Ar trebui sã fim recunoscãtori cã sectajaponezã Aum Shinrikyo a încercat sãfoloseascã gazul sarin în loc de un virus gripalatât de ucigãtor ca acela care a generat epidemiadin 1918. Este probabil ca rãzboiul chimic ºi celbiologic sã rãmânã la un nivel inferior celuiclausewitzian, adicã sã fie folosit pentruexercitarea terorii de stat asupra populaþiilorrebele sau pentru atacuri teroriste împotrivaoraºelor occidentale. În ultimul caz, riposta vaconsta în menþinerea ordinii ºi aplicarea unorcontramãsuri medicale eficace, ºi nu într-o luptãmilitarã în adevãratul înþeles al cuvântului.Capitolul de faþã este greu de rezumat, devreme ce a evitat simpla narare a transformãrilor.Cea mai bunã modalitate de încheiereeste de a împãrþi secolul XXI în trei. Cel maiprobabil, în primele trei decenii lumea va fiasemãnãtoare celei de astãzi: va continua dominaþiamilitarã americanã, combinatã cu reticenþaStatelor Unite de a acþiona ca jandarmmondial dincolo de anumite limite. Stateleavansate vor continua sã caute soluþii paºnice ladiferendele dintre ele ºi vor încerca sã menþinãla nivel mondial sistemul comercial liberal deacum. Nici China, nici Rusia nu vor fi suficientde puternice pentru a contesta hegemonia militarãamericanã. Europa va rãmâne relativ slabãdin punctul de vedere al capacitãþii deproiectare a puterii dincolo de propriile graniþe.Micile puteri ar putea purta rãzboaieclausewitziene clasice. Nemulþumiþii sau oprimaþiise vor angaja în lupte non-clausewitzieneºi în acþiuni de terorism contra guvernelor dinþãrile bogate ºi sãrace deopotrivã.La mijlocul secolului revoluþia militarãva ajunge spre maturitate, iar efecteledegradãrii mediului înconjurãtor ar puteadeveni suficient de grave pentru a modificatiparele economice existente, deplasândinvestiþiile spre contracararea efectelor schimbãrilorclimaterice ºi asigurarea resurselor naturale.Ambele transformãri ar putea slãbi þãrile

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãBIBLIOGRAFIEavansate. RMA ar putea permite fabricareaunor arme ieftine, dar inteligente care sãfavorizeze apãrarea. Standardele de viaþa arputea scãdea pe mãsurã ce economiile s-arîndrepta de la consumul discreþionar înspreasigurarea necesitãþilor primare precum hrana,combustibilul ºi infrastructura. Comerþul mondialar putea intra în declin, întrucât economiilevor stagna ºi costurile de transport vor creºte.Pãrþile sãrace ale lumii vor suferi mult mai mult.China va fi, cu siguranþã, perdantã într-o crizãecologicã severã, va avea o populaþiefoarte numeroasã, puþineresurse naturale ºi suferãdeja de pe urma degradãriimediului înconjurãtor.Ultimatreime a secoluluiar putea fiori mult mairea decât ceaprecedentã, cuo crizã ecologicãºi malthusianãextinsã, ori, dacãprintr-o minuneþãrile avansate vorînvãþa sã acþionezeîntr-un mod mai puþinegoist, se va încerca distribuireamai echitabilã a resurselor ºi atenuareaefectelor modificãrilor climatice ºi alecreºterii demografice.E de presupus cã într-o asemenea crizãextinsã vor apãrea conflicte violente între naþiuniºi, probabil, se vor folosi pe scara limitatãarme de distrugere în masã.Natura ºi deznodãmântul unor astfel deconflicte depãºesc puterea actualã de calcul.* * * Conflictele militare la începutul Mileniului Trei, Ed. Academiei de Înalte StudiiMilitare, Bucureºti, 2002;MUREªAN M., VÃDUVA GH.: Rãzboiul Viitorului, Viitorul rãzboiului, Ed. UniversitãþiiNaþionale de Apãrare , Bucureºti, 2004;MICHAEL IGNATIEFF ºi MARY KALDOR: Rãzboaie noi ºi vechi, violenþa organizatã în eraglobalã; traducere româneascã, Ed. Antet, 2001 p. 148;E.A. COHEN: A revolution in warfare, 1996, p. 37-54;M.O'HARTON: Technological Change and the Future af Warfare - Washinton, BrookingsPress, 2000;R.J. NEWMAN: The new space race, US News Report, 8 nov. 1999, p.30-38;B.D. BERKOWITZ: Warfare in the information age;A. TOFFLER ºi H. TOFFLER: Rãzboi ºi antirãzboi, 1993;S. HUNTINGTON: The clash of civilization and the Remaking of World Order, 1996.32

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãCORELAÞIAAPÃRARE NAÞIONALà - APÃRARE COLECTIVÃMaior dr.Virgil Ovidiu POPComandantul Batalionului 30 Vânãtori de Munte ,,Dragoslavele”Psiholog Alina Ioana DIMAAcademia Tehnicã MilitarãEste cunoscut faptul cã poporulromân, în decursul zbuciumateisale istorii, a fost nevoit de multeori sã întrebuinþeze armele pentru a-ºi apãrapãmântul natal împotriva cotropitorilor saupentru a-ºi câºtiga drepturile sale naturale laexistenþã suveranã ºi independentã.Numeroase momente de importanþã crucialãîn istoria României sunt legate, într-unfel sau altul, de acþiunile militare.Necesitãþile practice ale organizãrii ºi duceriiacestor acþiuni, ca ºi experienþa dobânditãpe câmpul de luptã, au generat preocupãrimajore în domeniul apãrãrii naþionale, audeterminat cãutãri de soluþii pentrurezolvarea unor probleme complicate, pentrugeneza de idei ºi formarea de principiicare sã stea la baza pregãtirii ºi ducerii acþiunilorde luptã.Viaþa demonstreazã cã pacea poate fiasiguratã nu prin divizarea omenirii înblocuri militare, indiferent cum sunt elenumite ºi cosmetizate, ci numai printr-untrainic ºi real sistem de securitate colectivã,printr-un dialog politic sincer, inclusiv înorganismele internaþionale.Experienþa istoricã atestã cã formareaunei coaliþii politico-militare este cu putinþãîn situaþia în care douã sau mai multe stateau anumite interese comune, pe careurmãresc sã le promoveze în raporturile lorcu terþe puteri, fie prin mijloace politico-diplomatice,fie prin presiuni sau ameninþarecu forþa sau, la nevoie, prin folosirea forþei.Începutul mileniului trei a debutat cupunerea în aplicare a unor noi concepte ºidoctrine în ceea ce priveºte ducerea rãzboiului,acest fapt datorându-se, în principal,schimbãrii mediului de securitate ºi, nu înultimul rând, dezvoltãrii fãrã precedent, dinpunct de vedere tehnologic, a armamentelorºi mijloacelor de lovire. Ultimele conflictearmate au demonstrat cã epoca armatelor demasã a apus, ele fiind înlocuite de armate deprofesioniºti cu o mobilitate ºi putere de focsporite, apte sã intervinã în timp scurt înorice zonã de operaþii, indiferent de locaþiaunde se desfãºoarã pe glob.Reducerea conflictelor de tip simetricºi amplificarea celor de tip asimetric în caremijloacele ºi procedeele prin care se realizeazãscopurile celor care produc astfel deconflicte, nu pot fi cuantificate ºi prevãzute,reclamã o revizuire amplã a organizãriistructurale ºi acþionale a forþelor ce urmeazãsã execute acþiuni militare. Factorii dedecizie politico-militari nu trebuie sã-ºidiminueze atenþia privind apãrarea naþionalãodatã cu intrarea României în NATO, cidimpotrivã, trebuie sã gãseascã soluþii pertinentede rezolvare a tuturor situaþiilor decrizã care ar putea afecta statul de drept ºiinteresele României. Analiza fizionomieiunui eventual conflict armat, demonstreazãcã între apãrarea naþionalã ºi apãrarea colectivã,nu existã contradicþii, dar se impune onouã structurã organizatoricã, noi proceduriºi o nouã dotare.Pentru a putea aprecia corect evoluþialegãturii dintre apãrarea naþionalã ºiapãrarea colectivã, corelaþiile ºi intercondiþionãrileîn diferite epoci ºi perioade33

APÃRAREA NBC 15/2008Artã militarãistorice, a fost necesar studierea, în primulrând a factorilor obiectivi care au determinataceste lucruri. Conceptul de apãrare naþionalã- apãrare colectivã nu poate fi rupt deansamblul vieþii sociale, a relaþiilor de clasãºi a orientãrii politicii statului, a caracteruluide clasã ºi a rolului social al armatei, a legãturiiconcrete dintre strategia politicã ºi ceamilitarã, acesta permiþându-ne sã explicãmîn mod corespunzãtor atât problematica, câtºi poziþiile adoptate de oamenii politici ºi degânditorii militari români, în diferitemomente ale istoriei patriei.Participarea la misiuni în afaragraniþelor þãrii, indiferent de anvergura loreste o activitate deosebit de complexã la careconcurã atât organizaþiile internaþionalecare le iniþiazã, cât ºi statele care contribuiecu forþe, precum ºi naþiunile pe teritoriulcãrora se vor desfãºura operaþiile. Pregãtireaacestor operaþii este o problemã comunãatât a conducerii politice, dar ºi a comandanþilormilitari desemnaþi sã conducã misiunea,statelor majore multinaþionale de lanivelul forþei ºi detaºamentelor naþionale.Forþele ºi structurile care se aflã în astfelde împrejurãri se aflã în ipostazedeosebite, ele având misiunea de a sprijiniforþele ºi structurile locale ºi internaþionaleîn stabilizarea situaþiei, prevenirea reizbucniriiconflictului ºi crearea condiþiilor pentrudesfãºurarea activitãþilor economice ºisociale.Participarea armatei României la acþiunimilitare la mare depãrtare de teritoriulnaþional poate avea loc în cadrul NATO, cuacordul ONU, în afara zonei de responsabilitate,sau în cadrul unor coaliþii, alcãtuite pebaza hotãrârii Consiliului de Securitate alONU, OSCE sau Uniunea Europeanã.Aderarea la o alianþã militarã, dupã ochibzuitã analizã politicã a intereselormajore ale þãrii, reprezintã un moment devârf al unei perioade istorice, iar uneorichiar unul care marcheazã o istorie întreagã.Este ºi cazul fericit al României, care, înurma unor dovezi de necontestat privindpotenþialul sãu uman ºi material ºi mai presusde toate profesionalismul în acþiunilemilitare în care au fost ºi sunt prezenteforþele româneºti, a fost admisã în NATO,având toate drepturile, dar în aceeaºimãsurã toate obligaþiile care derivã din noulstatut.Odatã cu primul pas al acceptãrii camembru al organizaþiei Nord-Atlantice,începe activitatea cea mai complexã, aceeade integrare, care este un proces îndelungatºi nu lipsit de dificultate.Una din modificãrile fundamentale sereferã la adoptarea de noi concepte, proceduri,reguli, concomitent cu latura acþionalãcare sã permitã acþiunea în comun aalianþelor în diferite misiuni.Astfel se desprinde necesitatea concomitenþeiapãrãrii teritoriului naþional ºi aparticipãrii la acþiuni militare în afara acestuia,problemã extrem de complexã avândîn vedere cã se porneºte de la o mentalitateconsolidatã în multe decenii cã armataRomâniei îºi apãrã cu propriile forþe numaiteritoriul sãu în condiþiile în care face partedintr-o alianþã militarã.Apãrarea naþionalã ºi apãrarea colectivãnu numai cã nu se exclud, dar încondiþiile statutului de stat membru NATO,ele se presupun ºi bineînþeles se intercondiþioneazã,mãiestria de a folosi forþele ºimijloacele fiind atât ale Alianþei, cât ºi aleRomâniei.Pregãtirea pentru specificul misiuniieste de importanþã primordialã ºi, de aici,structurarea programului de pregãtire trebuiesã serveascã îndeplinirii acestui obiectiv.34

APÃRAREA NBC 15/2008DoctrineS.M.G./CBRN - 1DOCTRINA APÃRÃRII CBRN ÎN ARMATA ROMÂNIEI- prezentare -Locotenent colonel Dumitru POPAMaior Dumitru IONCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Amplul proces de restructurare,operaþionalizare ºimodernizare pe care-l parcurgstructurile din Armata Românieideterminã adoptarea unei noi viziuniasupra operaþiilor acestora, în concordanþãcu evoluþiile din domeniul conflictelorarmate ºi exigenþele ce decurg din obligaþiilece revin României, ca stat consumatordar ºi furnizor de securitate, de a acþionaca aliat important, egal ºi credibil în operaþiide stabilitate ºi de sprijin.Proliferarea armelor nucleare, biologiceºi chimice ºi a mijloacelor derãspândire a acestora constituie un motivde adâncã îngrijorare. În ciuda progreselorîn consolidarea regimurilor internaþionalede neproliferare, rãmân, totuºi, provocãrimajore în privinþa proliferãrii.Proliferarea poate avea loc în ciudaeforturilor de prevenire a acesteia ºi poatereprezenta o ameninþare directã la adresamilitarilor ºi civililor.Unele þãri, inclusiv de la graniþastatelor NATO, vând sau achiziþioneazãarme de distrugere în masã chimice, biologice,radiologice ºi nucleare. Menþinereazonelor de instabilitate, proliferareaarmelor de distrugere în masã, chimice,biologice, radiologice ºi a celor nucleare, atehnologiilor tot mai sofisticate, determinãapariþia unor noi forme de ameninþare încare folosirea agenþilor toxici de luptã,substanþelor/produºilor radioactive sauagenþilor biologici cu diferite mijloace saudispozitive, militare sau improvizate ºievenimentele ce se pot produce ca urmarea acþiunii umane ostile, necontrolate sauaccidentale asupra instalaþiilor cu riscchimic, biologic, radiologic sau nuclear potdetermina contaminarea, pe diferiteperioade de timp, a unor zone/suprafeþede teren cu valori variabile ºi consecinþedeosebit de grave asupra vieþii ºi a mediului.În acest context, al prevenirii posibilelorconsecinþe ale riscurilor la adresasecuritãþii mondiale ºi naþionale amplificatede recurgerea la formele asimetrice derezolvare a conflictelor ºi de implicareaactorilor nonstatali, ºi a îndeplinirii unuiobiectiv prioritar de reducere a vulnerabilitãþiloroperaþionale ale forþelor proprii laîntrebuinþarea sau la ameninþarea cuîntrebuinþarea armelor chimice, biologice,radiologice ºi nucleare a apãrut,,S.M.G./CBRN-1 DOCTRINA APÃRÃ-RII CBRN ÎN ARMATA ROMÂNIEI “.Colectivul de elaborare, având încomponeþã reputaþi specialiºti, a reuºit, caprin elaborarea acestei doctrine, sã trasezecadrul general pentru implementarea ºiaplicarea principiilor ºi concepþiilorprivind Apãrarea CBRN în ArmataRomâniei, în concordanþã cu prevederiledoctrinare ale documentelor NATO.Obiectivul Doctrinei Apãrãrii CBRNîn Armata României constã în stabilireaorientãrilor ºi principiilor fundamentaleale activitãþii comandanþilor ºi35

APÃRAREA NBC 15/2008statelor majore ale unitãþilor ºi marilorunitãþi, în vederea desfãºurãriioperaþiilor militare într-un mediucontaminat chimic, biologic, radiologicsau supus efectelor combinate aledeflagraþiilor nucleare.Prevederile acestui document dereferinþã constituie fundamentul conceptualîn domeniul Apãrãrii CBRN, precumºi elementele de referinþã în pregãtireapentru apãrarea CBRN a forþei înainte, petimpul ºi dupã întrebuinþarea armelor dedistrugere în masã CBRN sau a unuieveniment provocat de emisia unor materialetoxice industriale.Doctrina Apãrãrii CBRN în ArmataRomâniei implementeazã prevederiledocumentului similar al NATO, care a fosttranspus în sistemul conceptual naþional.Conform deciziei adoptate la Reuniuneadin 26-28 februarie 2007 a Grupului delucru al NATO pentru operaþiile de apãrareCBRN, precum ºi prevederilor GlosaruluiNATO de termeni ºi definiþii CBRN conceptulfundamental NBC este tratat înforma sa îmbogãþitã prin reliefarea distinctãa componentei radiologice (R).Doctrina conþine clarificãri conceptualeºi procedurale, precum ºi referirinecesare la cerinþele ºi caracteristicilespecifice unei apãrãri eficace în condiþiileatacurilor cu arme de distrugere în masã ºiemisiilor necontrolate de materiale toxiceindustriale.Documentul este structurat pe cincicapitole care acoperã într-o legãturã logicãºi fireascã domeniul Apãrãrii CBRN.În capitolul I sunt prezentate,,Pericole ºi riscuri CBRN”, în capitolul II,,Principiile ºi componentele apãrãriiCBRN”, capitolul III ,,Pregãtirea apãrãriiCBRN”, capitolul IV ,,Conducerea apãrãriiCBRN în operaþiile militare”, iar capitolulDoctrine36V este dedicat dispoziþiilor finale.Prezentarea într-o formã conceptualãa modului de pregãtire, desfãºurare ºiconducere a operaþiilor de Apãrare CBRNîn sprijinul Forþelor Armatei României,realizeazã alinierea conþinutului doctrineila standardele de operare NATO, la legislaþiainternã ºi internaþionalã.Documentul se constiuie într-unghid util la îndemâna comandanþilor ºistatelor majore în ceea ce priveºtepregãtirea informativã a spaþiului de luptã(IPB) ºi sprijinul informativ, modul deîntocmire a anexei pentru apãrare CBRNla ordinul sau planul de operaþie alcomandantului Forþei Întrunite (JFC -Joint Force Commander) ºi pentru elaborareaprocedurilor standard de operareproprii capabilitãþilor de apãrare CBRN dela toate nivelurile.Documentul este aplicabil în egalãmãsurã în operaþii conduse de structurilede comandamente naþionale independentsau în cadrul coaliþiilor de naþiuni membreºi nemembre ale NATO, în cadrul structurilortip Forþe Multinaþionale Întruniteconduse de NATO, respectiv al GrupurilorTactice de Luptã ale Uniunii Europene, cufolosirea capabilitãþilor specifice saunespecifice ale NATO.

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriLa nivel global, lumea continuã sãrãmânã puternic conflictualã.Probabilitatea unui conflict militarde mare amploare este redusã, în timp ce conflicteleregionale ºi cele interne pot fi maifrecvent, iar efectul lor - direct sau cumulat -tinde sã devinã tot mai greu de controlat.Mediul de securitate internaþional segãseºte într-o rapidã schimbare. Unele schimbãrisunt lineare ºi previzibile, fie cã decurg dinevoluþia obiectivã a mediului de securitate, fiecã sunt rezultatul unor strategii ºi programe.Altele au caracter surprinzãtor, seismic sau dediscontinuitate strategicã ºi sunt însoþite de odozã de incertitudine semnificativã ca naturã,amploare ºi duratã.Proliferarea noilor riscuri ºi ameninþãriamplificã aspectele de insecuritate ale mediuluiglobal astfel cã, în perspectiva urmãtoruluideceniu, ordinea mondialã va arãta sensibildiferit, în condiþiile în care noua dinamicã arelaþiilor internaþionale favorizeazã eforturilecomunitãþii euroatalantice care vizeazã construcþiaunui nou echilibru internaþional, capabilsã asigure expansiunea ºi consolidarea libertãþiiºi democraþiei.Mediul de securitate este caracterizat, înprincipal, de urmãtoarele tendinþe majore:Eaccelerarea proceselor de globalizareintegrare regionalã, concomitent cu persistenþaunor acþiuni având ca finalitate fragmentareastatalã; consecvenþa rezonabilã a eforturilorconsacrate structurii unei noi arhitecturi desecuritate, stabile ºi predictibile, însoþitã deaccentuarea tendinþelor anarhice în uneleregiuni;Erevigorarea eforturilor statelor vizândprezervarea influenþei lor în dinamica relaþiilorinternaþionale;ROLUL ªI IMPORTANÞA APÃRÃRIICBRN ÎN CONTEXTUL NOILORRISCURI/AMENINÞÃRIColonel Ion BEREVOIANULocþiitor al comandantuluiCentrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC,,Muscel”Eîn paralel cu multiplicarea formelor ºicreºterea ponderii intervenþiei actorilor nestataliîn evoluþia acestor relaþii.În acest context, riscurile ºi ameninþãrilela adresa securitãþii naþionale a României suntpercepute, în primul rând, din perspectiva posturiide þarã membrã a Alianþei Nord-Atlanticeºi a Uniunii Europene. În aceste condiþii, deºipericolul unui rãzboi clasic, al unor agresiunimilitare convenþionale este foarte puþin probabil,neglijarea unor astfel de riscuri ar puteagenera vulnerabilitãþi majore la adresa securitãþiinaþionale ºi a capacitãþii de acþiune pentruîndeplinirea obligaþiilor internaþionale asumate.În acelaºi timp, însã, o serie de ameninþãri noi,asimetrice, de naturã militarã ºi non-militarãtind sã sporeascã sub raportul gradului de pericolºi al posibilitãþii de producere ºi pot afectagrav starea de securitate a cetãþenilor românisau a organizaþiilor din care România face parte.Principalele riscuri ºi ameninþãri, denaturã politicã, economicã, socialã ºi militarã,capabile sã punã în pericol siguranþa cetãþeanuluiºi securitatea naþionalã a României, valorileºi interesele sale ca stat membru al comunitãþiieuropene ºi euroatlantice sunt:Eterorismul internaþional structurat înreþele transfrontaliere;Eproliferarea armelor de distrugere în masã;conflictele regionale;Ecriminalitatea transnaþionalã organizatã;Eguvernarea ineficientã, din care dorimsã dezvoltãm pe primele douã, care necesitã opregãtire adecvatã în domeniul CBRN.Terorismul internaþional. Atacurileteroriste din 11 septembrie 2001 asupra unorobiective simbol ale civilizaþiei ºi puterii americane,ca ºi acþiunile de aceeaºi naturã ce le-au37

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriurmat în Europa ºi în alte regiuni ale lumiidovedesc faptul cã terorismul, în general, ºiterorismul internaþional structurat în reþeletransfrontaliere, în special, reprezintã cea maigravã ameninþare la adresa vieþii ºi libertãþiioamenilor, a democraþiei ºi altor valori fundamentalepe care se întemeiazã comunitateademocraticã a statelor euroatlantice.Reþelele teroriste internaþionale potdobândi acces la tehnologia modernã ºi se potfolosi de transferuri bancare ºi mijloace decomunicare rapide, de infrastructurã ºi asistenþãoferite de organizaþii extremiste, de suportulcriminalitãþii transfrontaliere, ori de sprijinulregimurilor corupte sau incapabile sãguverneze democratic. Ele pot provoca pierderimasive de vieþi omeneºti ºi de bunuri sau valori,în timp ce, datoritã accesului posibil la armelede distrugere în masã, consecinþele acþiunilorlor pot deveni devastatoare. Caracterul deschisal societãþilor democratice moderne, precum ºimodul complex ºi contradictoriu în care semanifestã diferite procese ale globalizãriiaccentueazã vulnerabilitatea tuturor statelorfaþã de aceastã infracþiune extrem de gravã, atâta fiecãrui stat în parte, cât ºi a comunitãþii internaþionaleîn ansamblu.Proliferarea armelor de distrugereîn masã. Existenþa ºi proliferarea armelorchimice, biologice, radiologice ºi nucleare(CBRN) constituie o ameninþare deosebit degravã sub raportul potenþialului de distrugere,în condiþiile în care accesul la astfel de mijloacedevine tot mai uºor, iar tendinþa dobândirii lorsporeºte ameninþãtor, unele state posesoaredezvoltã noi tipuri de mijloace de luptã, în timpce se amplificã preocupãrile pentru proliferareamijloacelor de transport la þintã; evoluþiile doctrinareacrediteazã tot mai frecvent ideea posibilitãþiifolosirii unor astfel de mijloace în cadruloperaþiilor militare; eficienþa controlului unorguverne asupra mijloacelor de luptã existente,componentelor în curs de realizare ºi tehnologiilorde fabricaþie scade alarmant. Concomitent,scad garanþiile de comportament responsabil alautoritãþilor ce intrã în posesia lor, îndeosebi încazul regimurilor animate de ideologii politicesau religioase extremiste.Riscul de prãbuºire sau de evoluþieanarhistã a unor state posesoare de astfel dearme, autoritatea redusã exercitatã de uneleguverne asupra structurilor militare, precum ºiexistenþa unor regiuni aflate în afara controluluistatului, favorizeazã dezvoltarea pieþei negrepentru astfel de mijloace.** *Angajarea activã în procesul de asigurarea securitãþii internaþionale, prin promovareademocraþiei, lupta împotriva terorismului internaþionalºi combaterea proliferãrii armelor dedistrugere în masã CBRN, reprezintã principalulimperativ al etapei actuale pentru politica desecuritate a României. Aceastã opþiune constituiecondiþia fundamentalã a participãriiRomâniei la beneficiile globalizãrii, a exploatãriioportunitãþilor pe care le prezintã mediul internaþionalºi a contracarãrii eficiente a riscurilorºi ameninþãrilor. Combaterea terorismului ºi aproliferãrii armelor de distrugere în masã CBRNreprezintã o prioritate a preocupãrilor vizândpacea ºi securitatea statelor lumii, din cauzaamplificãrii riscului de folosire iraþionalã arezultatelor dezvoltãrii ºtiinþei ºi tehnologieimoderne. În pofida unor progrese majoreprivind reducerea arsenalelor nucleare strategiceºi a unor succese importante obþinute înimplementarea acordurilor internaþionale deneproliferare, pericolul distrugerii civilizaþieiumane ºi a vieþii, prin folosirea unor astfel demijloace, se menþine încã ridicat. Sporesc, totodatã,riscurile ca armele de distrugere în masã sãfacã joncþiunea cu terorismul internaþional sauca terorismul nuclear sã fie promovat deregimuri iresponsabile. Aceste evoluþii creeazãprobleme grave de securitate la adresa cetãþenilor,comunitãþilor ºi instituþiilor statelordemocratice.Riscul în creºtere al achiziþionãrii sauproducerii de cãtre grupãri teroriste a unormijloace de luptã necesitã îmbunãtãþirea politicilorde contraproliferare ºi neproliferare, perfecþionareasistemului naþional de control ºicooperare cu sistemele similare ale statelormembre NATO ºi UE, precum ºi participarearesponsabilã la regimurile ºi acordurile inter-38

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrinaþionale în vigoare. Toate instituþiile ºi agenþiilecu atribuþii în domeniu, precum ºi organizaþiilenonguvernamentale ºi alte instituþii de profilsunt chemate sã-ºi sporeascã eforturilevizând reorganizarea, diversificarea ºi creºtereaeficienþei structurilor de acþiune ºi perfecþionareastrategiilor de combatere a proliferãriiarmelor de distrugere în masã, în conformitatecu interesele de securitate ale României ºi cuobligaþiile asumate prin tratate.** *În acest context, dupã discuþiile de laPraga din 2002, când s-a fãcut simþitã nevoiadezvoltãrii ºi modernizãrii structurilor deapãrare CBRN, printre care ºi înfiinþarea unorCentre de Excelenþã pe domenii/arme/specialitãþi,inclusiv în domeniul CBRN cu scopulîmbunãtãþirii/perfecþionãrii instruirii în acestdomeniu ºi creºterea eficienþei structurilor deapãrare CBRN pentru contracararea riscurilor/ameninþãrilorCBRN.La acest moment aniversar - 85 de ani dela înfiinþarea primelor structuri de apãrareCBRN - considerãm cã acestea se prezintã latoate nivelurile pregãtite ºi cu un nivel deinstruire compatibil cu structurile similare alestatelor membre NATO, iar specialiºtii CBRNsunt în mãsurã sã asigure expertizã ºi consilierepe probleme de apãrare CBRN la toate riscurileºi ameninþãrile existente. De asemenea, laCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC“MUSCEL”, începând tot cu anul 2002, a fostînfiinþatã instituþia Inspectorului în armaApãrare NBC, cu responsabilitãþi/obiective ºipânã la aceastã datã cu realizãri remarcabile îndomeniile:Vdezvoltarea/modernizarea armei;Vinstruirea personalului militar ºi civilîn arma Apãrare CBRN ºi protecþia mediului;Vcercetarea ºtiinþificã-aplicativã înarmã;Velaborarea actelor normative (manuale,concepþii, dispoziþii, standarde, programede instrucþie pentru misiuni etc.) în armaApãrare CBRN;Vparticiparea la dezvoltarea relaþiilorinternaþionale pe linie de armã;39Vînzestrarea cu noi tipuri de echipamenteºi materiale de apãrare CBRN.Cunoaºterea realitãþii din structurile deApãrare CBRN, în urma controalelor de informare/documentareexecutate de structuraInspectorului în Armã, precum ºi posibilitateaevoluãrii în Poligonul de Instrucþie alArmei/C.P. Ap. NBC “MUSCEL” a unitãþilor ºisubunitãþilor CBRN din Armata României, darºi experienþa acumulatã în misiunile executatede cãtre unele structuri ºi specialiºti din armaApãrare CBRN ne întãreºte convingerea cã laaceastã datã, arma Apãrare CBRN este bine gestionatã,iar problemele apãrute, în special pelinia asigurãrii cu echipamente performante aufost ºi sunt rezolvate cu responsabilitate ºi competenþãde cãtre structurile/specialiºtii CBRNdin armã.În concluzie, putem aprecia la ceasaniversar cã suntem în grafic cu toate activitãþileplanificate, structurile din arma Apãrare CBRNse gãsesc în plin proces de modernizare, iarproiectele privind perfecþioanrea instruirii, dezvoltareaºi modernizarea structurilor de armã,inclusiv instituþia Inspectorului în ArmaApãrare CBRN, asigurarea cu echipamente performantecompatibile cu structurile similare alestatelor membre NATO, vor fi în atenþia structurilordecidente, astfel ca Apãrare CBRN, prinspecialiºtii sãi sã dea rãspunsuri prompte ºi eficientela toate ameninþãrile/riscurile existenteîn mediul de securitate internaþional.

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriRISCURI ªI AMENINÞÃRI CBRNÎN MEDIUL INTERNAÞIONAL ªI INTERNMaior Gheorghe MITRICÃCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Mediul internaþional actual poatefi caracterizat ca instabil ºiimprevizibil, ameninþãrile fiindmultidirecþionale ºi multidimensionale. Se manifestãsimultan tendinþa de control ºi reducere astocurilor de muniþii CBRN cu cea de proliferare aacestora prin diversificare/modernizare sau achiziþionareadirectã sau indirectã de tehnologii,echipamente ºi materiale CBRN.Riscuri ºi ameninþãri globale ºiregionale- unele delimitãri conceptualeÎn dezbaterile iniþiate în cercurileexperþilor ºi în conþinutul unor studii de securitate,se întâlneºte tot mai des, în ultima perioadã,expresia consacratã de ameninþãri ºi riscuri globale.În aceastã catalogare se încadreazã categoriidiverse, precum:Iriscuri ºi ameninþãri generate de spectrulºi efectele încãlzirii globale, de macroexpansiuneaeconomicã nesistematizatã ºi necontrolatã ori de oviitoare penurie globalã de resurse energetice ;Iriscuri ºi ameninþãri generate defenomenul migraþiei ilegale (care, în contextulreducerii distanþelor ºi comprimãrii unor spaþii,datoritã globalizãrii, tinde sã confere unor fluxuriregionale o tendinþã cvasiglobalã);Iriscuri ºi ameninþãri generate de activitãþiale unor reþele transnaþionale de crimã organizatã(care tind, de asemenea, sã depãºeascã proporþiileunor continente sau spaþii geograficerestrânse);Iriscuri ºi ameninþãri generate de tendinþade extindere la scarã globalã a unor reþeleteroriste;Iriscuri ºi ameninþãri generate de proliferareaarmelor de distrugere în masã, îndeosebicele bazate pe utilizarea tehnologiilor nucleare.O primã precizare se impune, privitor ladelimitarea noþional-conceptualã a riscurilor ºiameninþãrilor. Doctrina Naþionalã a Informaþiilorpentru Securitate, document adoptat de cãtreConsiliul Suprem de Apãrare a þãrii în ºedinþa din23 iunie 2004, defineºte factorii de risc (pentrusecuritatea naþionalã) drept ,,situaþii, împrejurãri,elemente, condiþii sau conjuncturi interneºi externe, uneori dublate ºi de acþiune, care determinãsau favorizeazã materializarea uneiameninþãri (la adresa securitãþii naþionale) înfuncþie de vulnerabilitatea determinatã, generândefecte de insecuritate”, aceºtia fiind menþionaþi înstrategii de securitate ºi în alte documente.În continuare, doctrina defineºte ameninþarea(la adresa securitãþii naþionale) ca o serie de,,capacitãþi, strategii, intenþii, planuri cepotenþeazã un pericol la adresa atributelor fundamentalesau calitãþilor existenþiale ale statului(român), a bazei economice a societãþii, a ordiniiconstituþionale, a drepturilor ºi libertãþilor fundamentaleale cetãþenilor”.Ameninþãrile se pot materializa prin atitudini,gesturi, acte, fapte care creeazã (conduc la)stãri de dezechilibru ºi instabilitate ºi genereazãstãri de pericol. Ameninþãrile pot fi identificate înraport cu natura (politicã, economicã, militarã,socialã, de mediu), forma (atitudini, gesturi, fapte,evenimente, fenomene, acþiuni umane), stadiul(latente, posibile, probabile, iminente) sau tipullor (fãþiºe, mascate, mixte, violente, nonviolente).Se observã cã, în delimitarea factorilor derisc, sunt aduse în prim-plan, cu precãdere, elementelede ordin material (situaþii, împrejurãri,conjuncturi). Astfel, riscurile intervin ca o stare defapt, relaþie sau evoluþie a acestora, potenþatã deanumite disfuncþii, vulnerabilitãþi sau (în anumitecazuri, în mod excepþional) de o succesiune deacþiuni ºi activitãþi în care intervin ºi factorisubiectivi, ce pot genera efecte de insecuritate sau40

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrichiar se poate materializa prin ameninþãri. Sepoate aprecia, prin urmare, cã factorii de risc suntpreponderent imateriali, obiectivi, referindu-se laconjuncturile ce pot favoriza generarea uneiameninþãri ori a unui pericol. Totuºi, în anumitecazuri (de exemplu, riscul de producere a uneiavarii, a unei catastrofe, pandemii etc.), poate sãintervinã ºi factorul subiectiv, cel uman, careagraveazã conjuncturile (stãrile) induse sau produsede factorii obiectivi, materiali (de mediu,care exprimã un ansamblu de relaþii - politice,economice, militare, parametri de funcþionare aiunor instalaþii, disfuncþii ale unor sisteme complexeetc.).În contrast cu riscurile ºi cu factorii de risc,ameninþãrile au, ca principal element de separareconceptualã ºi identificare, prezenþa factoruluisubiectiv (uman), care cautã sã exploateze anumitepuncte slabe dintr-un sistem de securitatesau dintr-un domeniu (disfuncþii, vulnerabilitãþi),astfel încât, prin crearea unor capacitãþi saupunerea în aplicare a unor intenþii, planuri,strategii, pe cale violentã sau nonviolentã, fãþiºãsau prin disimulare, sã ducã la apariþia unor stãride pericol.De aici, rezultã cã factorii de risc sunt preponderentstatici, riscurile agravându-se caurmare a unor schimbãri accidentale ce s-ar producela un moment dat într-un ansamblu situaþional(de stare), pe când ameninþãrile au caracterdinamic, de regulã planificat, datorându-seacþiunilor întreprinse de oameni sau grupuri deoameni (vectori ai ameninþãrilor).În practicã, este uneori dificil sã se separecu precizie riscurile de ameninþãri, având învedere întrepãtrunderea, în diversele domenii deactivitate, a factorului material cu cel uman. Însuccesiunea sistemic-evolutivã, pornind de la simplula complex, pentru nevoi de analizã teoreticã,putem opera cu distincþia formalã între acestedouã concepte, având în vedere atât distincþiadatã de prezenþa sau absenþa factorului subiectiv(uman), respectiv a intenþiei, cât ºi succesiunealor logicã: factori de risc (materiali) ->riscuri ->vectori ai ameninþãrilor (oameni sau grupuri deoameni) ->ameninþãri.Se are în vedere faptul cã riscurile se materializeazãaccidental ºi conjunctural, pe cândameninþãrile au la bazã intenþia de a produceanumite efecte negative, printr-o succesiune programatã/planificatãde evenimente/acþiuni, decãtre un individ, un grup neorganizat de indivizisau de cãtre anumite grupãri/organizaþii/entitãþi.În al doilea rând se va þine cont de relaþia de anterioritate:riscurile existente pot genera sau potfavoriza materializarea unei ameninþãri, iarameninþãrile (ca intenþie aplicatã, pusã în practicã)pot conduce la apariþia stãrilor de pericol .Delimitarea conceptualã a riscurilor ºiameninþãrilor nu este doar un exerciþiu teoretic,cu aplicabilitate restrânsã la nivelul dezbaterii academice.În practica instituþiilor de securitate ºi înprocesul decizional curent ori de management alcrizelor, este important sã se identifice ºi sã fiecunoscute atât riscurile (care trebuie monitorizateºi reduse la minimum posibil), cât ºi ameninþãrileexistente (care trebuie prevenite ºi, în cazul încare s-a încercat ori se încearcã materializareaunor intenþii planificate de indivizi sau entitãþiostile, sã fie contracarate oportun).Riscuri CBRN în medii internaþionaleºi în teatrele de operaþiiLãrgirea accesului la tehnologie, materialeºi resurse cu un potenþial de risc foarte ridicat,expansiunea urbanizãrii ºi distribuþia globalã aindustriilor ºi materialelor nucleare, biologice ºichimice mãreºte posibilitatea emisiilor de materialetoxice industriale (MTI) în mediu, ca rezultat alneglijenþei, dezastrelor naturale, acþiunii deliberatesau distrugerilor.Utilizarea agenþilor CBRN dateazã din celemai vechi timpuri; astfel, în anul 429 î.C., în timpulrãzboiului Peloponezului(431-404 î.C.), spartaniiau folosit în asediul cetãþii Atena un amestecfumigen alcãtuit din lemne sau paie umede pestecare se turna smoalã, rãºinã sau pucioasã (sulf)încinsã; de asemenea, dinastia chinezã Sungfolosea frecvent fumul de arsenic ca mijloc deluptã în scopul reducerii capacitãþii combative ainamicului. Acestea sunt doar câteva exemplecare ilustreazã preocupãrile omenirii în utilizareamijloacelor CBRN ca elemente determinante înevoluþia favorabilã a unui conflict.Programele de proliferare a armelor CBRNau demarat încã din anii 1950. În decursul timpuluis-a observat o permanentã dezvoltarea a lor,41

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriexperimentarea ºi utilizarea în acþiunile militare,precum ºi evaluarea efectelor acestora asupra trupelorºi populaþiei.Atunci când vorbim de riscurile chimice nufacem referire doar la agenþii chimici de luptã ci ºila emisii de substanþe chimice toxice industriale(SCTI) specifice facilitãþilor industriale civile ºi laterorismul chimic.În teatrele de operaþii cum ar fi Irak sauAfganistan, utilizarea armelor chimice, a agenþilorchimici de luptã are o probabilitate scãzutã darprezenþa pericolului atacurilor teroriste asuprafacilitãþilor industriale de producere a MTI sauatacurile teroriste cu dispozitive improvizateîncãrcate cu agenþi chimici de luptã asupraforþelor coaliþiei dar ºi asupra populaþiei civilereprezintã un risc de maximã intensitate.Obiectivul teroriºtilor se poate constitui atât dinfacilitãþile industriale aflate în aria de operaþii aforþei cât ºi din facilitãþi aflate în afara ei dar careprin dispersia, concentraþia substanþelor sau complexuluide substanþe pot constitui un pericolpotenþial pentru personalul dispus în terendescoperit. Efectele urmãrite nu se referã în principalla provocarea de victime omeneºti cât lacrearea unui sindrom psihotic care sã afectezeintegritatea psihologicã a militarilor. Stresul câmpuluide luptã, element deosebit de important îndesfãºurarea optimã a operaþiilor militare poate fiamplificat de iminenþa unui astfel de atac, efecteleacestuia fiind foarte greu de estimat ºi, implicit, decontracarat. Acest fel de risc este permanent înorice teatru de operaþii.Un alt element de îngrijorare se datoreazãprezenþei grupãrii teroriste Hezbollah, grupareconectatã, dupã câte se pare cu grupareaAl-Qai'Dah ºi gruparea Hamas (din Palestina).Scopul declarat al acestora este constituit deprovocarea de cât mai multe victime în numele"rãzboiului sfânt" al "islamului" indiferent demijloacele folosite (inclusiv armele chimice ºi biologice).Practic, orice muniþie convenþionalã poatefi încãrcatã cu agenþi chimici de luptã. Muniþiachimicã este umplutã cu o încãrcãturã deexploziv mare sau redusã funcþie de proprietãþilefizico-chimice ale agentului chimic de luptã ºifuncþie de efectele planificate ale loviturii. Spreexemplu, în conflictul dintre Iran ºi Irak, irakieniiau utilizat muniþie chimicã cu iperitã având oîncãrcãturã explozivã redusã. Indicii dedescoperire a atacului chimic a fost reprezentat,pentru iranienii aflaþi sub bombardament, desunetul înfundat al exploziei muniþiei chimice ºimirosul specific de usturoi. Urmare a acestui atac,soldaþii au fost trataþi pentru rãni datorateagenþilor toxici vezicanþi (vezicule purulente,bãºici etc.).Interzicerea armele chimice, atât subraportul folosirii, cât ºi al activitãþilor de realizarea arsenalelor cu astfel de arme face obiectulConvenþiei privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugereaacestora, deschisã spre semnare la 13ianuarie 1993 ºi intratã în vigoare la 29 aprilie1997. În prezent, Convenþia are 164 state pãrþi ºiîncã 18 state semnatare.În ciuda acþiunilor de control a armamentelor,transferul materialelor ºi tehnologiilorde producere a armelor CBRN continuã în anumiteþãri binecunoscute cum ar fi Rusia ºi Chinasau þãrile subdezvoltate.Programele de înarmare cu agenþi chimicide luptã ale fostei Iugoslavii dateazã din anii 1950.Iugoslavia a produs agenþi toxici de luptã cum arfi iperita ºi sarinul pentru încãrcarea muniþiilor încadrul fabricii de arme chimice de la Mostar,actualmente parte a Bosniei. În 1992, în urmadezmembrãrii Iugoslaviei, Serbia a preluat echipamentelede producere a armelor chimice. În zonãau existat ameninþãri ºi acuzaþii referitoare la utilizareaagenþilor chimici de luptã în Bosnia, utilizareaCS-ului reprezentând principala acuzã.Forþele sârbeºti au ameninþat cu bombardareareactorului nuclear din Slovenia dar forþelemusulmane au aºezat deliberat recipiente cu clorinãaduse din combinatul chimic de la Tuzla înfaþa poziþiilor de apãrare în scopul de a împiedicaatacurile artileriei sârbeºti.În domeniul biologic, statele deþinãtoarede arme biologice îºi ascund programele de dezvoltareale acestora sub paravanul cercetãrilormedicale legale, fiind dificil de identificat sau dediferenþiat un vaccin sau medicament de un agentbiologic de luptã. Producerea agenþilor biologici/toxinelornu necesitã echipament specializatºi de aceea nu este necesarã depozitarea agenþilorbiologici de luptã. Datoritã biotehnologiei se potproduce rapid mari cantitãþi de agenþi biologicinecesari, utilizând culturi mici. Globalizarea42

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãribiotehnologiei a fost realizatã nu prin deciziinaþionale, ci prin extinderea cooperãrii ºicercetãrii în domeniul tehnologiei, la scarã mondialã,în vederea obþinerii de vaccinuri destinatecombaterii potenþialilor agenþi biologici folosiþi deteroriºti.Rusia a moºtenit programul de dezvoltareal agenþilor biologici al fostei Uniuni Sovieticeinclusiv facilitãþile de producere ºi realizare aarmelor cu agenþi biologici ºi toxine biologice.Fosta Uniune Sovieticã a dezvoltat un numãr deagenþi biologici executând teste în teren cu aceºtiaîn zona insulei Vozrozhdeniya ºi Marea Aral. Înaprilie 1979, la fabrica de agenþi de luptã biologicidin Sverdlosk, aproximativ 10 kg de antrax subformã de spori au fost eliberaþi în mod accidentalîn atmosferã având ca urmare moartea a sute decivili.Riscul nuclear reprezintã o problemã demare actualitate deoarece poate determina dispariþiaspeciei umane ºi a vieþii de pe planetã.Actualele cercuri de putere îºi bazeazã acþiunile pesupremaþia nuclearã în regiune ca element dedescurajare iniþial, sau ca element de impunere adeciziilor proprii.Atacurile nucleare de la Hiroshima ºiNagasaki reprezintã un capitol trist din istoriaomenirii, capitol care nu ar trebui sã se mai repeteîn nicio circumstanþã. Aceste atacuri nu numai cãau demonstrat cruzimea cu care umanitatea poateacþiona împotriva ei înseºi dar a reliefat de asemeneaun viitor terifiant ºi sumbru al planetei dacãnu se va stopa proliferarea armelor nucleare ºi nuse va adopta dezarmarea nuclearã.Cu toate acestea, aproximativ 30 de statedeþin arme nucleare sau desfãºoarã cercetãri îndomeniu dintre care se pot menþiona Anglia,Franþa, China, India, Israel, Pakistan, Rusia, SUAºi recent, Iran, Coreea de Nord ºi probabil Libia (înurma unor achiziþii pe piaþa neagrã a armamentuluinuclear).Riscul unui rãzboi nuclear accidental s-aamplificat, însã, la ora actualã, unul dintre celemai mari riscuri îl constituie pericolul declanºãriiunei bombe nucleare de cãtre un grup terorist. Nutrebuie uitat faptul cã orice conflict regional sauteatru de operaþii genereazã apariþia unor grupurirebele, de rezistenþã sau teroriste care luptã pentruanumite idealuri sau scopuri, cu concepþii ºidoctrine fundamentaliste în care elementul religiosare un puternic accent.Acestea sunt pericolele reale care ameninþãla ora actualã omenirea la care se adaugã erorileumane ºi tehnologice, ºi nu este vorba, neapãratde un rãzboi nuclear care este imaginat ca fiindtotal.În urma dezmembrãrii fostei URSS, Rusia ademarat un program de reconstrucþie a propriuluiarsenal nuclear, în special ca rãspuns la prezumtivaameninþare nuclearã americanã. Astfel, lamomentul actual, cele douã þãri, Rusia ºi SUAdeþin 26300 arme nucleare cu diferite capabilitãþide lovire a þintelor oriunde în lume. De asemenea,acestea au pregãtite sute de lovituri nucleare caforþã de reacþie rapidã, þintite unele asupra celorlalte,putând fi declanºate în câteva minute.ISRAEL deþine programe decercetare/înarmare încã dinainte de 1970, programeaflate la ora actualã în derulare. Situaþiastocurilor militare de material fisionabil aIsraelului se prezintã astfel :PAKISTAN deþine un program de înarmarenuclearã declanºat dupã 1970, programe care suntîncã în derulare. În februarie 2004, pãrintelebombei nucleare pakistaneze, AQ Khan, a vânduttehnologia nuclearã pe piaþa neagrã Coreei deNord, Iranului ºi Libiei. Situaþia stocurilor militarede material fisionabil a Pakistanului se prezintãastfel :INDIA deþine un program decercetare/înarmare încã dinainte de 1970, programaflat la ora actualã în derulare. Situaþiastocurilor militare de material fisionabil a Indiei seprezintã astfel :43

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriCHINA deþine un program decercetare/înarmare încã dinainte de 1970, programaflat la ora actualã în derulare. Situaþiastocurilor militare de material fisionabil a Chineise prezintã astfel :RUSIA deþine un program decercetare/înarmare încã dinainte de 1970, programaflat la ora actualã în derulare. Situaþiastocurilor militare de material fisionabil a Rusieise prezintã astfel :IRAN a devenit de curând o altã sursã decrizã în zona Golfului prin demararea unui programnuclear. În cadrul vizitei la Teheran a directoruluiAgenþiei Internaþionale pentru EnergieAtomicã, Mohamed ElBaradei, s-a reþinut faptulcã Iranul construieºte, în apropiere de localitateaNatanz, o facilitate destinatã îmbogãþirii uraniului,element definitoriu în construirea unei armenucleare, alte surse specificând faptul cã programuleste în fapt extrem de avansat, facilitateafiind deja pregãtitã sã producã uraniu îmbogãþit ºisã asambleze componentele armei nucleare.Poziþia oficialã a Iranului s-a materializatprintr-un anunþ referitor la intenþia de a construio facilitate de conversie a uraniului în apropierea44localitãþii Isfahan sub egida AgenþieiInternaþionale pentru Energie Atomicã, în faptacesta fiind primul pas în producerea uraniuluihexafluorid, un gaz utilizat în procesul deîmbogãþire a uraniului. Toate aceste elemente arputea destabiliza întreaga zonã ºi aºa destul deinstabilã în urma conflictului din Irak; de asemenea,au alarmat Israelul, þarã care, dupã propriiledeclaraþii, susþine cã regimul iranian respingedreptul acesteia de existenþã ca stat ºi constituie oalarmã la adresa stabilitãþii în zonã, generândapariþia sau continuarea activitãþilor grupãrilorextremiste ca de exemplu gruparea Hezbollah.COREA DE NORD, o altã sursã de îngrijorarepentru securitatea pe termen scurt ºi lung înAsia de Est, a demarat un program nuclear înapropiere de localitatea Yongbyon prin construireaunei facilitãþi nucleare pe care, în urma presiunilor,a declarat cã o va închide. De asemenea,nu trebuie uitat faptul cã cele douã þãri, Coreea deNord ºi Coreea de Sud, sunt încã în rãzboi atâtatimp cât nu a fost semnat nici un tratat de pacedupã rãzboiul din 1950, graniþele celor douã þãrifiind la momentul actual cele mai puternic militarizatedin întreaga lume. Primul test nuclear alCoreei de Nord a generat îngrijorare, forþând alteþãri precum Japonia, Coreea de Sud ºi Taiwan sãse orienteze cãtre declanºarea de programenucleare.RUSIA, putere nuclearã declaratã ºirecunoscutã, deþinãtoare a circa 16000 capetenucleare, a schimbat, prin declaraþiile preºedinteluiVladimir Putin, întreaga viziune referitoarela securitatea europeanã. Afirmaþia prin careRusia îºi va îndrepta armele nucleare cãtre principaleleoraºe europene a generat îngrijorare înîntreaga Europã, declaraþia venind ca urmare aintenþiei americane de a plasa în zona Balcanilorun sistem de interceptare ºi detecþie a rachetelor,sistem presupus a fi îndreptat cãtre Rusia.Deºi eforturile depuse pentru punerea înaplicare a Tratatului de Neproliferare a ArmelorNucleare sunt continue ºi cu rezultate pozitivevizibile, totuºi, preocupãrile pe plan mondial tindsã minimizeze toate aceste succeseDacã pânã acum am vorbit despre armelenucleare ca principalã ameninþare împotriva vieþiiplanetare ºi viitorului omenirii, în secolul 21oamenii de ºtiinþã au dezvoltat un alt concept,acela de pericol radiologic. Armele radiologice,

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrisau altfel denumite bombele murdare, reprezintão altã etapã în dezvoltarea tehnologiilornucleare. Aceste tipuri de arme, deºi nu prezintãaceleaºi efecte ca ºi o loviturã nuclearã, au specificfaptul cã efectele acestora se resimt în timp,afectând pe termen lung genomul uman,declanºând boli ereditare cum ar fi cancerul.Bombele murdare cunoscute ºi ca dispozitive dedispersie a radiaþiei (RDDs ) sunt arme care utilizeazãexplozivi convenþionali pentru a dispersamateriale radioactive, acestea amplificând rãnile ºidistrugerile cauzate de explozie. Capabilitateaunui astfel de dispozitiv de a provoca efecte semnificativedepinde de tipul de material radioactivutilizat ºi de modalitatea de dispersie folositã(tipul de explozibil folosit). De asemenea, mai esteinfluenþatã de locaþia exploziei, urbanã sau terendeschis, ºi de condiþiile meteorologice predominanteîn momentul atacului. Analiza acestortipuri de arme a generat apariþia a trei concluziiprincipale, astfel:Iatacurile cu armele radiologice se constituieîntr-o ameninþare credibilã, deoarece materialeleradioactive necesare se gãsesc depozitate înîntreaga lume, deºeurile radioactive constituindu-seîntr-o realã problemã din cauza faptului cãnu sunt securizate în mod adecvat împotriva elementelor/teroriºtilorcare intenþioneazã sã lefoloseascã în scop violent;Iîn urma unui atac cu arma radiologicãnu vor rezulta sute de mii de victime ca în urmaunui atac nuclear; aceste atacuri ar putea contaminade exemplu, zone urbane largi, în carenivelul de radiaþie va depãºi limita minimã acceptatã;Imaterialul radioactiv necesar poateproveni din facilitãþile militare ºi civile, putândcontamina suprafeþe întinse, fiind necesarã evacuareapopulaþiei ºi de asemenea, generândteroare în rândul acesteia chiar dacã nivelul deradiaþie este scãzut iar numãrul victimelor iradiateeste mic. Cu alte cuvinte, efectul principal estepsihologic, de a crea panicã în jurul obiectivului înscopul terorizãrii populaþiei civile ºi atingerii scopurilorcare au generat atacul.Tratatele de neproliferare a armelornucleare nu au putut opri dezvoltarea ºi rãspândireatehnologiilor nucleare, India, Pakistan, Israelºi foarte posibil Coreea de Nord deþinând armenucleare sau având posibilitãþi de asamblarerapidã a acestora. Africa de Sud a declarat înrepetate rânduri cã are programe de înarmarenuclearã însã în prezent, aceasta a anulat toateaceste programe de înarmare ºi dezvoltare aarmelor nucleare. Dupã toate probabilitãþile, înmomentul în care a avut loc inspecþia OrganizaþieiNaþiunilor Unite, Irakul se pregãtea sã demarezeprogramul de înarmare nuclearã, evenimentelecare au urmat împiedicând realizarea acestuia,fapt ce ar fi condus la noi factori de risc nuclear.Existã motive de îngrijorare referitoare laposibilitãþile de "scurgere" din Rusia a materialelorºi tehnologiilor cu efecte de distrugere înmasã cãtre þãri interesate sau grupãri teroriste,generând o piaþã ilicitã, greu, dacã nu imposibil decontrolat cu impact deosebit asupra stabilitãþii înzonã ºi în întreaga lume. Încã din anii 1991, auavut loc numeroase incidente în urma cãrora aufost furate cantitãþi importante de materialnuclear din Rusia.Dupã 11 septembrie 2001, pericolul unoratacuri teroriste de amploare asupra populaþieidin oricare parte a lumii nu este departe de a fi unscenariu de neimaginat. Terorismul chimic, biologicsau nuclear nu mai este de domeniulfilmelor ºtiinþifico-fantastice, reprezentând la oraactualã una dintre cele mai grave ameninþãri laadresa tuturor statelor. Potrivit unor analiºti,riscul utilizãrii acestor arme este in creºtere, avândin vedere sporirea violentei interetnice ºi religioaseºi a încãlcãrii drepturilor omului. Potrivitaltora, posibilitãþile unui atac terorist cu arme biologice,de exemplu, sunt reduse dar se trag semnalede alarmã asupra consecinþelor dezastruoase,dacã nu se vor lua mãsuri imediate. Tratateleinternaþionale care se referã la aceste tipuri dearme nu prevãd mãsuri suficiente de control. Deaceea se impune o implicare nu numai a statelordar ºi a organizaþiilor nonguvernamentale.Este bine de reþinut faptul cã o serieîntreagã de naþiuni diversificã tehnologii pentrudezvoltarea legalã a programelor de înarmareCBRN. Cele mai multe programe sunt desfãºurateîn regiuni ale lumii unde balanþa puterii, aºa cumeste ea înþeleasã în Europa, nu existã. Atunci cândaceste tipuri de arme sunt utilizate, sau existãameninþarea cu utilizarea acestora, conflicteleregionale tind sã se amplifice generând îngrijorarela nivel internaþional complicând eforturile derezolvare a crizelor.45

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriRiscuri CBRN în mediul internFactorii de risc la adresa României pot ficlasificaþi în:Ifactori de naturã externã;Ivulnerabilitãþi interne;Iriscuri asimetrice.Principalii factori de risc de naturãexternã cu care România se poate confrunta petermen scurt ºi mediu pot fi:Tproliferarea ADMCBRN, a tehnologiilorºi materialelor nucleare, a agenþilor chimici ºi biologici,transferurilor de materiale nucleare, armamentelorºi tehnologiile armelor letale neconvenþionale;Tproliferarea sau dezvoltarea reþelelorteroriste ºi a crimei organizate transfrontaliere;Ttraficul de armament ºi materialeradioactive ºi strategice;Tmigraþia clandestinã.Principalii factori de risc de naturãinternã (vulnerabilitãþi interne) cu careRomânia se poate confrunta pe termen scurt ºimediu sunt:Tdisfuncþionalitãþi ºi întârzieri înrealizarea unui sistem integrat ºi unitar de managemental pericolelor de naturã CBRN;Tposibilitatea producerii unor dezastreecologice, catastrofe naturale ºi procese dedegradare a mediului;Triscul producerii accidentelor nucleare,chimice sau radiologice;Tposibilitatea producerii accidentelor biologice,epidemii ºi epizootii;Tinsuficienta dezvoltare a infrastructuriiinformaþionale de bazã ºi specifice;Tdeficienþe în protecþia informaþiilorclasificate.Riscurile asimetrice sunt materializatesub forma:Tterorismului sub orice evoluþie internã ºiinternaþionalã, inclusiv sub formele sale nucleare,chimice, biologice, radiologice ºi informaþionale;Tdiseminãrii necontrolate a tehnologiilornucleare, materiilor radioactive, a echipamentelortehnologice pentru realizarea ADMCBRN, aarmamentelor ºi altor mijloace letale neconvenþionale;46Tacþiunilor ce pot atenta la siguranþa sistemelorde comunicaþii, alimentare cu energie,apã alte surse de strictã necesitate;Structurile cu atribuþii în domeniu vor fipregãtite ca împreunã cu structurile specializatede apãrare CBRN, sã identifice factorii de riscCBRN, sã monitorizeze evoluþia acestora, sãprevinã ºi sã gestioneze crizele ºi sã intervinãoportun ºi eficient cu forþe, echipamente ºimijloace adecvate, pentru contracararea ºi gestionareaacestor tipuri de riscuri.BIBLIOGRAFIE1.F.T./CBRN-11, Managementul riscurilor ºicapabilitãþi de apãrare CBRN, Bucureºti2007;2.Spaþiul sud-est european în contextulglobalizãrii, Sesiunea de comunicãri ºtiinþificecu participare internaþionalã, STRATE-GII XXI, Bucureºti, Editura UniversitãþiiNaþionale de Apãrare "Carol I", 2007;3.www.isis-online.org/map-project/worldmap.html

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriTEHNICI DE PROLIFERARE A TERORISMULUI CBRNSublocotenent Camelia GHEORGIANSublocotenent Iulia MANGHIUCCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Atacurile teroriste din 11 septembrie2001, care au ucis, aproape instantaneu,câteva mii de civili inocenþi,urmate de alte acþiuni criminale asemãnãtoare, executateîn mai multe zone ale lumii, au determinatmodificãri profunde ale mediului de securitate, cuconsecinþe semnificative pentru comunitatea internaþionalã.Secolul al XXI-lea a debutat cu evoluþia brutalãa fenomenului terorist spre atentate cu unnumãr mare de victime, spre superterorism. Înaceastã tendinþã, armele de distrugere în masãreprezintã o tentaþie majorã a entitãþilor teroriste,interesate tocmai de efectele nimicitoare, de masã,ale acestor arme.Evoluþia recentã a fenomenului terorist adovedit cã nicio þarã nu se poate considera la adãpostde pericolul terorismului. Ameninþarea teroristãnu mai poate fi nici ignoratã ºi nici toleratã.Este consacratã aprecierea cã posibilitateaunor atacuri teroriste cu arme de distrugere în masãreprezintã cea mai mare ameninþare care planeazã asupraomenirii la acest început de mileniu.Proliferarea armelor de distrugere în masãreprezintã procesul prin care aceastã categorie de armeeste dobânditã de un stat sau o entitate nonstatalã ori esteintrodusã într-un stat sau într-o zonã în care, pânãatunci, nu a fost prezentã.În dreptul internaþional, conceptul de proliferarea fost introdus cu ocazia negocierii Tratatuluicu privire la neproliferarea armelor nucleare din1968, care defineºte proliferarea ca un transfer alarmelor nucleare de la state posesoare de astfel dearme cãtre state neposesoare.Evaluând principalele riscuri ºi ameninþãricare pot pune în pericol securitatea naþionalã,implicit securitatea publicã ºi siguranþa cetãþeanului,Strategia de securitate naþionalã a Românieiplaseazã pe primele douã locuri terorismul internaþional,respectiv proliferarea armelor de distrugereîn masã. Se subliniazã cã "..sporesc, totodatã,riscurile ca armele de distrugere în masã sã facãjoncþiunea cu terorismul internaþional sau ca terorismulnuclear sã fie promovat de regimuri iresponsabile.Aceste evoluþii pun probleme grave de securitatela adresa cetãþenilor, comunitãþilor ºi instituþiilor".Armele de distrugere în masã constituie oameninþare deosebit de gravã la adresa pãcii ºi securitãþiiinternaþionale, implicit la adresa securitãþiinaþionale a României, datoritã, atât potenþialului lorimens de distrugere, cât ºi sporirii ameninþãtoare atentaþiei dobândirii acestor mijloace în condiþiile încare accesul la ele devine tot mai facil.Riscul ca entitãþile teroriste sã dobândeascãarme de distrugere în masã adaugã o nouã dimensiunecriticã acestei ameninþãri. De altfel, terorismulcu folosirea armelor de distrugere în masã este consideratca forma cea mai gravã de terorism,megaterorismul sau, dupã unii autori, superterorismul.Analizând argumentele pentru caregrupurile ºi organizaþiile teroriste se orienteazã spreprocurarea ºi folosirea armelor de distrugere înmasã, rezultã urmãtoarele:" în primul rând, armele de distrugere înmasã sunt atractive pentru teroriºti datoritã efectelor catastrofalepe care le produc.Vom reaminti cã în Primul Rãzboi Mondial,prin folosirea primei generaþii de arme chimice (cuefecte letale limitate), s-au produs între 800.000 ºi1.300.000 victime. Armele chimice moderne auefecte letale mult mai mari, de peste 100 - 500 ori.Experþii americani considerã cã o cantitatede doar 28,35g agent biologic în circa 4 litri mediude culturã poate produce material suficient pentru aîmbolnãvi sau a omorî peste 95% din populaþia unuioraº de mãrimea Washingtonului." în al doilea rând, costurile de producereºi de dispersare a armelor de distrugere în masã, radiolo-47

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrigice, chimice ºi biologice, este semnificativ mai mic decât alarmelor convenþionale.Experþii apreciazã cã un terorist poate dezvoltao cantitate semnificativã de arme chimice saubiologice într-o camerã de 20 m 2 cu numai 10.000dolari. Spre exemplu, toxina botulinicã poate fi produsãcu numai 400 dolari pe kilogram.Elementul definitoriu al terorismului cuarme de distrugere în masã îl reprezintã producereaunui numãr disproporþionat de mare de victime saude mari distrugeri ori ambele, cu o cantitate cât maimicã de arme sau materiale nucleare, radioactive,biologice ori chimice. Sintetic, acest element sepoate exprima ºi prin formula "efecte cât mai maricu costuri cât mai mici".Experþii ONU care au studiat, în 1969,efectele armelor de distrugere în masã, menþionaucã pentru o operaþiune de amploare împotriva populaþieicivile, costurile sunt de:x2000 dolari/km 2 în cazul folosirii armelorconvenþionale;x800 dolari/km 2 în cazul folosirii armelornucleare;x600 dolari/km 2 în cazul folosirii armelorchimice;x61 dolari/km 2 în cazul folosirii armelorbiologice.Deci, sub raportul costurilor, rezultã evident,din punctul de vedere al teroriºtilor, avantajelearmelor de distrugere în masã în raport cu cele convenþionaleºi, dintre acestea, ale armelor biologice." în al treilea rând, teroriºtii sunt maiinteresaþi de acele arme de distrugere în masã care pot fiprocurate, dezvoltate, produse ºi diseminate fãrã mari dificultãþiºi cu posibilitãþi cât mai mici ca preocupãrile lor sãfie descoperite de autoritãþi.Dezvoltarea unui dispozitiv nuclear de cãtreteroriºti este foarte greu de realizat, necesitând ologisticã ºi o expertizã specializate, foarte costisitoare.În plus, fãrã testarea unor asemenea armeeste greu de apreciat dacã atacul terorist preconizatva produce efectele scontate. Iar experimentareaunui dispozitiv nuclear exploziv genereazã efecte cepot fi uºor detectate de autoritãþi, chiar de la maridistanþe.Cu totul altfel se pune problema în cazulfolosirii de cãtre teroriºti a "valizei nucleare".Acest tip de armã nuclearã a fost cercetat ºi realizatîn fosta Uniune Sovieticã în anii '70, fiind posibil cao parte din cele 43 astfel de dispozitive nucleare dispãrutesã fi ajuns în posesia organizaþiei teroriste AlQaeda, prin intermediul contrabandiºtilor ceceni.Datoritã ecranului realizat de cilindrul în care esteplasatã încãrcãtura de plutoniu, nivelul radiaþiei ceajunge în afara "valizei nucleare" poate fi greu dedetectat, acesta putând fi pus în evidenþã doar cuaparaturã dozimetricã de mare sensibilitate.Activitãþile de dezvoltare ºi producere aarmelor chimice ºi biologice sunt foarte greu dedetectat deoarece nu genereazã urme înainte de diseminare.Deci, descoperirea unui program clandestinde producere a armelor chimice sau biologiceeste extrem de dificilã, existând riscul de a fidezvãluit când este prea târziu, aºa cum s-a întâmplatîn cazul activitãþilor sectei Aum Shinrikyo.Armele chimice ºi biologice pot fi diseminatede cãtre teroriºti fãrã a atrage în mod deosebitatenþia, dacã se folosesc alte metode decât celeexplozive.Mijloacele de diseminare a armelor chimiceºi biologice sunt la îndemâna teroriºtilor, ele putândfi procurate fãrã a genera suspiciuni. Spre exemplu,dispozitivele de împrãºtiere a erbicidelor ºi pesticidelor,utilizate curent pentru întreþinerea culturiloragricole, sunt preconizate a fi folosite în vederea diseminãriiarmelor chimice ºi biologice. Un aspect arputea totuºi sã atragã atenþia, ºi anume portulmijloacelor de protecþie de cãtre teroristul caremanevreazã un astfel de dispozitiv. Dar, dacã acestaeste un kamikaze, nu se mai pune problema folosiriimijloacelor de protecþie.Pericolul folosirii armelor nucleare rãmâneactual datoritã a douã premise:" actori non-statali au dobânditcunoºtinþe asupra armelor nucleare, pe care le potfolosi în vederea producerii ºi folosirii acestora;" armele nucleare improvizate, darfuncþionale, ca ºi dispozitivele de dispersare radiologicã(bombele murdare) sunt cunoscute ºi accesibileunor organizaþii teroriste.Dobândirea de arme de distrugere în masãsau de materiale necesare producerii acestora decãtre o entitate teroristã se realizeazã prin achiziþionare,sponsorizare, sustragere sau dezvoltareproprie.Achiziþionarea de capacitãþi nucleare, radiologice,biologice sau chimice reprezintã cumpãrareade cãtre o entitate teroristã a armelor, materiilorprime, componentelor, tehnologiei sau cunoºtinþelornecesare de la un stat susþinãtor al terorismului,organizaþie criminalã sau operator economicproducãtor, care se aflã în posesia unor asemeneacapacitãþi.Este cunoscutã situaþia apãrutã în ultimul48

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrideceniu al secolului trecut în spaþiul fostei UniuniSovietice, unde unele grupãri de tip mafiot au intratîn posesia diferitelor materiale componente alearmelor de distrugere în masã, pe care le-au vândutunor entitãþi teroriste, precum Aum Shinrikyo ºi AlQaeda.O altã situaþie delicatã apãrutã în urma dezintegrãriiUniunii Sovietice o reprezintã interesulminor acordat de autoritãþile fostelor state sovieticepentru securitatea capacitãþilor din domeniul militar,inclusiv nuclear. Astfel, un numãr de state sauchiar grupãri teroriste s-au arãtat interesate sã achiziþionezearmament, materiale, tehnologie sau serviciileunor specialiºti, în situaþia în care acestea audevenit mai mult decât disponibile. Printre stateleinteresate de achiziþionarea unor astfel de capacitãþiau fost menþionate Iranul, Irakul, Coreea de Nord ºiLibia, unele dintre acestea cunoscute ca state carefinanþeazã sau susþin terorismul. În prezent, în Iraka fost abolit regimul dictatorial al lui SaddamHussein, iar Libia ºi-a declarat capacitãþile în domeniularmelor de distrugere în masã, fiind sprijinitãpentru eliminarea acestora.Existã informaþii conform cãrora organizaþiateroristã Al Qaeda ar fi achiziþionat, în perioada2000 - 2001, de la separatiºtii ceceni, 20 miniîncãrcãturinucleare în schimbul a 30 milioane dolari ºi adouã tone opiu. Mai multe rapoarte au arãtat faptulcã Osama Bin Laden a încercat sã achiziþionezediferite arme chimice din Irak ºi Sudan ºi agenþipatogeni (toxina botulinicã, Yersinia pestis ºiBacillus antracis) de la furnizori de materiale biologicedin Republica Cehã, Kazahstan ºi Indonezia.Un alt grup terorist interesat de achiziþionareade materiale ºi substanþe chimice toxice afost Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).Într-un interviu acordat cotidianului britanicThe Observer, un fost membru PKK, Seydo Hazar, aafirmat cã i s-a ordonat sã construiascã o bombã cusarin ºi, în acest scop, a procurat ºi a plasat, la o casãconspirativã a PKK din Drosia (Grecia), o valizã cuexplozibili ºi precursori ai sarinului.Sponsorizarea unei entitãþi teroriste cucapacitãþi nucleare, radiologice, biologice sau chimicereprezintã procesul prin care un stat deþinãtorde asemenea capacitãþi, numit stat sponsor,furnizeazã materiale, tehnologie, cunoºtinþe sauchiar arme în stare funcþionalã unei grupãri sauorganizaþii teroriste.Apreciind ca importantã monitorizarea atitudiniistatelor considerate sponsori ai terorismului,pentru a identifica orice tendinþã de terorism cuarme de distrugere în masã, Departamentul de Statal SUA a elaborat o listã cu statele sponsor alegrupãrilor ºi acþiunilor teroriste ºi urmãreºte, împreunãcu serviciile de informaþii, atitudinea acestorafaþã de procurarea ºi utilizarea armelor CBRN. Listaelaboratã în anul 2001 cuprindea Coreea de Nord,Cuba, Iran, Irak, Libia, Siria ºi Sudan.De asemenea, Coreea de Nord nu a semnatconvenþiile privind interzicerea armelor bacteriologice(biologice) ºi cu toxine, respectiv armelor chimice.Iranul, considerat cel mai activ stat sponsoral terorismului, a desfãºurat programe de achiziþionareºi de dezvoltare a capacitãþilor sale în domeniularmelor de distrugere în masã. Se presupune cãIranul dezvoltã arme biologice în localitateaDamghan ºi, în ciuda opoziþiei comunitãþii internaþionale,desfãºoarã programe de îmbogãþire a uraniului,declarate în scopuri energetice, dar suspectatea fi îndreptate spre producerea armelornucleare.Unii experþii considerã cã dacã Iranul ardecide sã treacã la desfãºurarea programului pentruproducerea armei nucleare, ar avea nevoie de câþivaani buni pentru finalizarea acestuia. Într-o estimareoficialã, datã publicitãþii de Administraþia SUA înaugust 2005, se aprecia cã Iranul ar putea fabrica oarmã nuclearã în cel puþin 6 sau chiar 10 ani. Larândul sãu, Institutul Internaþional pentru StudiiStrategice din Londra, în raportul intitulat"Programele iraniene de înarmare strategicã - oevaluare finalã", apreciazã cã Iranul ar mai aveanevoie de câþiva ani pentru a se dota cu armamentnuclear. El se confruntã cu douã dificultãþi tehnicemajore: producerea materialului de fisiune ºi construireafocoaselor nucleare.Experþi germani au exprimat îngrijorarea în"Passauer Neue Presse" cã Iranul poate construibomba nuclearã în câteva luni.Directorul General al AIEA, MohamedEl Baradei a afirmat, într-un interviu acordat revisteiNews Week, "cã dacã Iranul are activitãþi nucleareparalele, în doar câteva luni va avea arma".Datã fiind opþiunea Iranului de sponsorizarea grupãrilor teroriste, în special a celor fundamentalisteislamice ºi a celor care vizeazã atacareaIsraelului, dobândirea de cãtre acesta a capacitãþilornucleare ar reprezenta o ameninþare deosebit degravã.Siria este un stat cunoscut pentru susþinereagrupurilor ºi acþiunilor teroriste în vederea satisfaceriipropriilor interese. Dispune de stocuri de arme49

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrichimice, refuzând sã semneze convenþia de interzicerea acestor arme. De asemenea, se presupune cãSiria posedã ºi arme biologice.Siria încearcã sã-ºi dezvolte ºi un arsenalnuclear. La începutul lunii septembrie 2007, trupespeciale israeliene, în urma unei operaþii desfãºuratãla o bazã militarã din zona deºerticã Dayr az - Zawar,au capturat material nuclear, dovedit a fi de provenienþãnord-coreeanã. A urmat, la 6 septembrie, unatac aerian israelian pentru a stopa tentativa Sirieide a fabrica arma nuclearã.Sustragerea de materiale, tehnologie ºichiar de arme de distrugere în masã reprezintãcel mai greu de controlat mijloc de dobândire a acestorade cãtre entitãþile teroriste. Sustragerea estefacilitatã, în principal, de lipsa unor mãsuri de securitateeficiente la multe dintre obiectivele care deþinastfel de arme sau produse cu dublã utilizare, folosibilela dezvoltarea acestora.Datoritã dificultãþilor economice ºi a proliferãriireþelelor de crimã organizatã ºi a corupþiei înstatele fostei Uniuni Sovietice, posibilitatea de sustragereºi traficare este în creºtere. Un oficial rus adeclarat cã aproximativ 100 dispozitive nucleare audispãrut, iar serviciile secrete ale SUA au confirmatcã au fost sustrase materiale nucleare de la institutedin Rusia. ªeful Departamentului de Control alEnergiei Atomice ºi Materialelor Nucleare dinFederaþia Rusã recunoºtea, în 1998, cã din regiuneaCeliabink a fost sustras suficient material nuclearîncât sã se fabrice o încãrcãturã nuclearã.Fenomenul de sustragere a materialelornucleare ar putea fi favorizat de faptul cã sistemelede securitate ale silozurilor de arme nucleare sovieticeau fost concepute sã fie asigurate faþã deameninþãri externe ºi mai puþin faþã de cele din interior.Nu pot fi ignorate nici posibilitãþile dedobândire sau sustragere de materiale nucleare dinalte state care deþin tehnologii sau reactoarenucleare precum India, Pakistan, Coreea de Nord.În urma interogãrii prizonierilor Al Qaeda,au fost dezvãluite intenþiile organizaþiei teroriste dea sustrage materiale fisionabile sau deºeuri radioactivedin centrale nuclearo-electrice aflate pe teritoriulamerican. Îngrijorarea a fost sporitã deaprecierea cã, la nivelul anului 2002, mãsurile desecuritate nuclearã nu erau suficient de bine organizatepentru a putea face faþã unor încercãri de sustragerea materialelor radioactive sau chiar fisionabileºi, mai grav, chiar unor atacuri ce ar puteadeclanºa catastrofe nucleare.O altã modalitate de sustragere a materialelorsau substanþelor chimice, radioactive saufisionabile de cãtre teroriºti este pirateria. Suntcunoscute cazurile de piraterie sãvârºite în strâmtoareaMalacca de cãtre membrii organizaþiei TigriiTamili ºi membrii Al Qaeda, prin care au încercat sãprocure uraniu ºi oxid de plutoniu.Potrivit unei avertizãri a Agenþiei Internaþionalepentru Energie Atomicã din luna mai2002, materialele necesare construirii unei bomberadiologice sunt disponibile, practic, în toate þãrilelumii ºi sunt insuficient controlate. Existã aproximativ100 þãri care nu dispun de procedurile necesarecontrolului sau chiar detectãrii unor astfel de materiale.Dezvoltarea proprie de tehnologie, materialesau chiar arme de distrugere în masã se bazeazãpe aptitudinea grupului sau organizaþiei teroriste dea coopta sau racola în rândurile sale persoane calificate,capabile sã proiecteze ºi sã dezvolte asemeneacapacitãþi.Indivizi cu o pregãtire ºtiinþificã ºi tehnicãsuperioarã sunt capabili sã gãseascã reþetele deobþinere pentru agenþi chimici de luptã. Procedeelede producere a unor asemenea substanþe sunt vechide 50 - 80 ani ºi sunt încã viabile. Sinteza diferitelorsubstanþe chimice se regãseºte în manuale, lucrãriprofesionale sau chiar pe Internet. Producerea unorsubstanþe chimice toxice necesitã, pe lângãcunoºtinþele necesare, obþinerea de materiale sauprecursori, precum ºi spaþii de producere cu dotãrisimilare unui laborator.Mai multe substanþe, precursori ai agenþilorchimici de luptã, pot fi achiziþionaþi legal, datoritãutilizãrilor lor comerciale curente.Unii experþi considerã cã un terorist poatedezvolta o cantitate semnificativã de arme biologicesau chimice într-o încãpere cu dimensiuni de4,5m x 4,5m cu un cost de pânã la 10.000 dolari.Majoritatea atentatelor teroriste au folositcantitãþi limitate de substanþe radioactive, chimice,toxice sau de agenþi patogeni, de aceea, în astfel desituaþii, preferãm noþiunea de terorism cu mijloaceCBRN sau terorism CBRN. Atât noþiunea de terorismcu arme de distrugere în masã (terorism ADM),cât ºi noþiunea de terorism cu mijloace CBRN (terorismCBRN) includ ºi actele teroriste referitoare laatacarea unor obiective civile, urmate de dispersareaîn mediu a factorilor nocivi respectivi.În perioada 1975 - 2000, entitãþile teroristeau încercat sã dobândeascã, sã deþinã ºi sã ameninþecu folosirea a peste 60 tipuri de agenþi chimici ºi biologici.În ordinea descrescãtoare a frecvenþei, mate-50

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãririalele implicate în aceste categorii de activitãþi, aufost:Proliferarea armelor de distrugere în masãeste desfãºuratã de un numãr restrâns de state ºientitãþi nonstatale, dar reprezintã un pericol realdatoritã, atât diseminãrii informaþiilor ºi tehnologiilorprivind aceste arme, cât ºi posibilitãþilor de ajutorarea statelor proliferatoare sau entitãþilor teroriste.Diseminarea în creºtere a armelor de distrugereîn masã sporeºte riscul utilizãrii acestora decãtre state în conflicte locale sau regionale ºi alachiziþiei de cãtre entitãþi teroriste, care ar puteadesfãºura atentate menite sã producã un marenumãr de morþi ºi distrugeri pe scarã largã.În pofida eforturilor depuse la nivel internaþional,regional ºi al statelor democrate pentru acontrola fenomenul proliferãrii armelor de distrugereîn masã, se înregistreazã totuºi un procesîngrijorãtor de continuare ºi chiar dezvoltare a acestuia,în special de diseminare necontrolatã atehnologiilor nucleare.Într-un numãr viitor al revistei, vomprezenta câteva exemple privind folosireaarmelor de distrugere în masã în atentateteroriste.Bibliografie selectivã:1. Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu -Armele chimice ºi statutul acestora în dreptul internaþional, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,Bucureºti, 2005, p. 15;2. ªtefan Dogaru, Horia Dogaru - Convenþia privind interzicerea armelor chimice ºi legea internã deaplicare a prevederilor acesteia, Revista românã de drept umanitar, anul VII, 1999, nr. 1 (25), p. 14 - 16;3. Petre Junie - Arma chimicã - din istoria unei triste cariere, Colecþia revistei "Lumea", 1986;4. General de brigadã dr. ing. ªtefan Dogaru - Din istoria armelor chimice ºi a negocierilor pentruinterzicerea acestora, Buletinul Convenþiei pentru interzicerea armelor chimice, ANCESIAC, Bucure?ti, nr.10, octombrie 1995, p. 1 - 15;5. General locotenent prof. univ. dr. Tudor Cearapin, inspector de poliþie drd. Horia Dogaru -Terorismul cu arme chimice - o gravã ameninþare, Revista APÃRAREA NBC, Câmpulung - Argeº, anul VI(2005), nr. 1 (9), p. 37 - 44;6. Horia Dogaru - Terorismul chimic, Revista românã de drept umanitar, anul IX, 2001, nr. 3 (38),p. 19 - 21;7. http://cns.miis.edu/pubs/week/020903.htm8. http://www.ccfr.org/publications/opinion/opinion.html;9. http://www.un.org/french/news-13 september 200510. http://www.sri.ro/pdfuri/strategia.pdf11. http://cns.miis.edu/pubs/reports/cbrn.2k.htm;12. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_contries_with_nuclear_weapons.51

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriCONSIDERAÞII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA ILEGALêI ÎNTREBUINÞAREASUBSTANÞELOR CHIMICE CU CARACTER TOXICÎN SCOPURI TERORISTECãpitan Haralambie RUMÂNUStatul Major al Forþelor TerestreCãpitan Marian CREÞEANUBatalionul 72 Apãrare NBC ,,Negru Vodã”Substanþele chimice cu caractertoxic se produc, în general, în scopuriindustriale ca materii primesau chiar ca produs finit. Utilizarea lor în domeniulindustrial (economic) se constituie într-oactivitate atent monitorizatã, mãsurile de protecþieadoptate fiind reprezentative în acestsens. Ca modalitate principalã de control s-aoptat pentru monitorizarea permanentã înzonele de producþie precum ºi în zonele deîntrebuinþare sau depozitare.Depozitarea substanþelor chimice cu caractertoxic utilizate în industrie a reprezentat ºiva reprezenta în continuare un risc potenþialprivind ameninþarea vieþii ºi a mediului înconjurãtorîn zona/aria consideratã de risc. Astfel,raportând numãrul (tipul) substanþelor chimicecu proprietãþi toxice la capacitãþile de producþieºi stocare (depozitare) putem înþelege gravitateaunor incidente (evenimentele) chimice datorateunor accidente sau unor acþiuni intenþionate.Un studiu în domeniul riscului generatde producerea ºi depozitarea substanþelor toxiceindustriale, dat publicitãþii în anul 2007 deUniversitatea din Kyoto, a reliefat urmãtorulaspect: un accident chimic sau efectele unor acþiunivoluntare de avariere/distrugere asupraobiectivelor industriale care întrebuinþeazã saudepoziteazã astfel de substanþe ar putea aveaefecte similare (sau chiar mai mari) cu un ataccu ADMCBRN. Argumentele care stau la bazateoriei sunt:Qatacurile cu ADMCBRN se executãselectiv, asupra unor þinte (obiective) militaresau în zone de conflict unde populaþia poate fi,în majoritate, evacuatã;Qºansele de supravieþuire în situaþiaatacurilor cu ADMCBRN a structurilor/unitãþilormilitare sunt majorate de:Iorganizarea monitorizãrii în domeniu;Iavertizarea oportunã;Iexistenþa echipamentelor de protecþiespecifice;Iexistenþa echipamentelor de decontaminare;Iasistenþa medicalã specializatã;Qîn zonele/platformele industriale (deproducere a substanþelor toxice industriale)populaþia nu este suficient instruitã privind:Icunoaºterea caracteristicilor substanþelor(toxicitate, persistenþã etc);Imodalitãþile de autoprotecþie;Imodalitãþile de limitare a efectelor;Imodalitãþile de decontaminare;Qasistenþa medicalã destinatã populaþieiîn zonele industriale nu poate acoperi necesitãþilede intervenþie/evacuare medicalã ;Qla nivelul populaþiei nu se poateimpune o disciplinã pe linia avertizãrii ºi reacþieiîn situaþia crizei generate de incidentele chimice.Dacã analizãm riscurile generate detransportul substanþelor chimice industriale cucaracter toxic putem identifica douã cauze principalea unor accidente/incidente:Qcauze accidentale;Qcauze datorate unor acþiuni premeditate.Riscurile în situaþia unor accidente petimpul transportului se pot datora:þla transportul pe roþi:52

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriîinfrastructurii necorespunzãtoare adrumurilor;îcirculaþiei în condiþii de trafic intens;îfactorului uman.þla transportul pe calea feratã:îfolosirea unor vagoane (cisterne)atipice sau aflate în stare avansatã de degradare;îexistenþei unei infrastructuri cu gradde siguranþã scãzutã;îfactorului uman.Indiferent de cauzele producerii (accidentalsau acþiuni intenþionate) impactul asupravieþii ºi a mediului, prin violenþa efectelor rezultate,emisiile necontrolate de agenþi chimicicauzeazã dezastre incomensurabile.În situaþia unor incidente (emisii/accidente)chimice, în faza iniþialã sunt dificil deidentificat cauzele (natura) producerii acestora.În prima fazã limita dintre o acþiune intenþionatãºi un accident, nu este relevantã.Din punct de vedere al acþiunilor întreprinse,pentru gestionarea situaþiei, putem distingedouã etape distincte, astfel:2etapa iniþialã producerii evenimentuluiîn care, de regulã, se executã activitãþi specificepentru:6salvarea supravieþuitorilor ºi evacuareaacestora din zonã;6acordarea primului ajutor ºi triereavictimelor funcþie de gravitatea afecþiunilor;6limitarea efectelor;6izolarea zonei;6executarea decontaminãrii personaluluiºi terenului.Activitãþile se pot desfãºura concomitentsau în ordinea prioritãþilor în funcþie de forþeleºi mijloacele avute la dispoziþie ºi timpul dereacþie.2etapa a doua a gestionãrii evenimentuluiîn care, de regulã, se executã activitãþi specificepentru:6identificarea cauzelor produceriievenimentului;6identificarea persoanelor care se facvinovate;6calcului impactului asupra personalului/populaþiei;6impactul de mediu.53Acvitãþile enumerate în cele douã etapereprezintã activitãþi de principiu, care se vordesfãºura cronologic în ordinea importanþeiacordate de structura responsabilã de gestionareaincidentului. Acestea pot fi completatede alte mãsuri stabilite prin proceduri de operarespecifice structurilor care acþioneazã pentrulimitarea ºi înlãturarea efectelor.O abordare prin prisma producerii ilegalede substanþe cu caracter toxic sau a folosirii substanþelortoxice industriale pentru a servi, conformideologiilor teroriste, pentru producereade pierderi de vieþi omeneºti, producerea paniciisau a destabilizãrii economice duce la o serie deconcluzii (identificarea metodelor potenþiale),astfel:ºproducerea ilegalã a substanþelor toxice(letale) presupune eforturi tehnice mari ºicondiþii tehnice deosebite;ºachiziþionarea pe cale legalã a unorcompuºi finiþi sau de sintezã reprezintã o variantãmai apropiatã scopurilor propuse dar ºiaceastã variantã presupune condiþii deosebite înspecial pe linia siguranþei manipulãrii ºi pãstrãriiacestora;ºfolosirea directã a unor substanþe/compuºichimici cu caracter toxic fabricaþi înscopuri industriale (clor, amoniac, acizi etc.)reprezintã cea mai economicã metodã ce poatefi aleasã în scopul declarat de producere a contaminãriide mici proporþii;ºatacul sau sabotajul instalaþiilor industriale,deºi presupune o pregãtire deosebitã,reprezintã cea mai semnificativã cale de producerea contaminãrii pe suprafeþe mari;ºatacul sau sabotajul echipamentelor(mijloacelor) de transport a substanþelor cu caractertoxic, privitã prin prisma raportului dintrecosturi ºi ºansele de reuºitã, constituie ceamai probabilã modalitate de atingere a scopurilorimpuse de ideologia teroristã.În continuare vom propune succint câtevadintre cerinþele necesare punerii în aplicare ametodelor enumerate :a) cerinþe specifice producerii ilegale asubstanþelor toxice:uexistenþa personalului specializat;uexistenþa unor echipamente ºi insta-

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrilaþii speciale;ucrearea unor condiþii de lucru speciale;uprotecþia deosebitã a spaþiului/zonei delucru;ufonduri mari;uasigurarea dificilã a materiilor prime.În concluzie, putem aprecia cã metodanu este rentabilã pentru producerea substanþelorchimice cu caracter toxic. Deºi aceastãmetodã este folositã, în mod special, pentru sintetizareadrogurilor de mare risc, ea nu poate fiexclusã definitiv din lista activitãþilor generatoarede risc chimic.b) cerinþe specifice pentru folosirea directãa unor substanþe cu caracter toxic fabricate înscopuri industriale:uchiar dacã vor fi achiziþionate în cantitãþimici, se impun mãsuri deosebite pentrupãstrare;uefectul/contaminarea fiind de micãamploare vor constitui în principal un factorpsihologic insuficient atingerii scopurilor propusede o potenþialã organizaþie teroristã;ufonduri mari;Putem afirma cã, deºi reprezintã ometodã relativ simplã, raportul efort-costuriefectnu o recomandã în mod deosebit.c) cerinþe specifice pentru atacul sau sabotareaobiectivelor industriale care produc saudepoziteazã substanþe toxice:uexistenþa personalului instruit/specializat;uexistenþa unor echipamente/materialeexplozive capabile sã producã avarii sau distrugereainstalaþiilor industriale;uplanificarea judicioasã a acþiunii pebaza unor informaþii complexe despre obiectivºi mãsurile de siguranþã adoptate în acesta;unumãr mare de persoane implicate înplanificarea, conducerea ºi executarea acþiunii.Referitor la aceastã metodã, se poatedesprinde concluzia cã, prin amploarea uneiastfel de acþiuni, ºansele de reuºitã se reduc substanþialdatoritã monitorizãrii domeniului (producereasubstanþelor chimice) ºi mãsurilor desiguranþã deosebite adoptate la obiectiveleindustriale ce pot face obiectul unor atacuri.d) condiþii/cerinþe specifice pentru atacul54sau sabotarea mijloacelor sau echipamentelordestinate transportului substanþelor chimicepericuloase sau cu caracter toxic:unumãr redus de persoane care sãcunoascã intenþia ºi modul de acþiune;uinformaþiile necesare pentru organizareaacþiunii se pot procura cu uºurinþã, fiindsuficientã supravegherea punctelor de acces înobiective industriale producãtoare de substanþetoxice;uexistenþa unor mijloace explozive,incendiare sau chiar mecanice care sã favorizezeavarierea sau distrugerea echipamentelor/mijloacelorde transport.Prin simplitate, efortul redus ºi costurilemici precum ºi posibilitatea pregãtirii rapide aacþiunii raportate la efectele ce pot fi obþinute,metoda analizatã poate fi consideratã, prin comparaþiecu celelalte metode analizate ca fiind ceamai probabilã.O concluzie finalã desprinsã din analizametodelor propuse în lucrare, poate fi sintetizatãastfel: rigorile vieþii moderne au evidenþiatdependenþa omului de evoluþiaindustrialã, ºi o renunþare la producereasubstanþelor chimice cu caracter toxic esteconsideratã ca fiind de neacceptat.Indiferent dacã substanþele toxice suntproduse exclusiv în scopuri teroriste saupentru necesitãþi industriale, acestea vorconstitui permanent un pericol pentruviaþã ºi mediul înconjurãtor. Ameninþareachimicã a devenit o certitudine sumbrã,iar viitorul omenirii (al civilizaþiei -într-o accepþie generalã) depinde de modulîn care vom ºti sã prevenim ºi sã gestionãmincidente/evenimente sau crize ceimplicã substanþe chimice cu caractertoxic.

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriPESTICIDELE FOLOSITE CA SIMULATORI?!Colonel (r) dr.ing.Nicolae LUÞÃCSPI - ICECHIM BucureºtiDepartamentul Pesticide, Biocide ºi ÎngrãºãminteFolosirea armelor de nimicire în masã(NBC - nucleare, biologice ºi chimice)de cãtre terorismul internaþional,un pericol permanent amplificatpentru întreaga lume civilizatãDespre terorism ºi teroriºti vorbeºte toatã lumea,îndeosebi dupã 11 septembrie 2001, când civilizaþia occidentalãa primit cea mai durã loviturã din istoriaatacurilor teroriste. S-au creat coaliþii antiteroriste, s-auintensificat, pânã la limita ignorãrii normelor democratice,mãsurile de supraveghere a populaþiilor, au fostsporite considerabil fondurile alocate de guverne structurilorcu atribuþii în prevenirea ºi combaterea terorismuluietc. Cu toate acestea, atacurile Al-Queda ºi alegrupãrilor ce împãrtãºesc ideologia acestei organizaþii, nuau încetat. Federaþia Rusã, Spania, Marea Britanie etc.pentru a nu se mai menþiona Orientul Mijlociu ºi teatrelede conflicte militare din Irak ºi Afganistan au fost principaleleþinte ale terorismului internaþional.Specialiºtii din SUA, NATO etc., apreciazã cãpotenþialul distructiv al terorismului internaþional esteimens. Experþii din lumea civilizatã sunt preocupaþi ºiîngrijoraþi în mod deosebit de diversitatea armamentelorde care dispune ºi, totodatã, ce pot fi procurate grupãrileteroriste. Îngrijorarea întregii lumi civilizate capãtãaccente dramatice când este vorba despre accesul laarmele de distrugere în masã (NBC: armele chimice, biologiceºi nucleare) a terorismului internaþional.Armele chimice se folosesc de aproape un secol,iar cele nucleare ºi biologice de peste ºase decenii.Agenþii chimici sunt relativ uºor de fabricat sauprocurat (Internetul a devenit de mare ajutor în acestsens). Desigur, prezintã unele dificultãþi transportul,depozitarea, manipulare etc. a armelor chimice. Totuºi, înmulte ramuri ale industriei chimice se folosesc intermediaricare pot fi utilizaþi pentru fabricarea agenþilor chimicide rãzboi, exemple: industria pesticidelor, medicamenteloretc. Pericolul este amplificat de posibilitatearealizãrii ºi folosirii armelor chimice în sisteme binare,prin reacþii chimice rapide, în mijloace ce se pot realiza cuuºurinþã. În astfel de sisteme, reacþia de sintezã a STL serealizeazã prin punerea în contact a intermediarilor debazã, înainte de utilizare, direct în mijloacele de folosire.Agenþii biologici patogeni, sunt, de asemeneapericuloºi. Sunt relativ uºor de procurat ºi au o mare eficacitate,putând produce contaminarea, respectiv îmbolnãvireaa sute de mii de persoane, în timp scurt, multedin cazuri putând fi letale. ªi în cazul armelor biologiceexistã mari riscuri pentru cei care le manipuleazã ºi lefolosesc.Materialele nucleare furate, constituie cea maimare ameninþare. Îngrijorarea este amplificatã de uriaºulpotenþial nuclear lãsat fãrã mãsurile necesare de securitatedupã destrãmarea URSS. Totodatã, trebuie avut învedere faptul cã mulþi cercetãtori ºtiinþifici de valoare dindomeniul nuclear care au rãmas fãrã un loc de muncãdupã destrãmarea URSS. Unii dintre aceºtia putând sã-ºiofere serviciile unor þãri strãine, aflate pe AXA RÃULUI,ºi, posibil, unor grupãri teroriste.Într-un raport recent al Pentagonului semenþiona cã majoritate grupãrilor teroriste nu dispun deresursele financiare ºi tehnice necesare pentru achiziþionareade armament nuclear, dar îºi pot procuramateriile care sã le permitã fabricarea de agenþi chimici ºibiologici de rãzboi, de mijloace radioactive etc.Din scurtele consideraþii prezentate, rezultã cuclaritate obligaþia tuturor statelor civilizate de a se pregãtipentru a preîntimpina un atac terorist, cu armele NBC ºi,totodatã, pentru a fi în mãsurã sã lichideze urmãrile unorastfel de acþiuni. Realizarea de decontaminanþi "BIO-CHEM" de înaltã eficacitate, a aparaturii necesare pentrufabricarea ºi utilizarea, acestora, pregãtirii personalului sespecialitate, etc., sunt considerate de cãtre experþi ca fiindmãsurile ce trebuie luate de urgenþã. Pericolul permanentpe care îl prezintã folosirea STL de cãtre terorismul internaþionala declanºat în ultimii ani, pe plan mondial,ample cercetãri ºtiinþifice ce au ca scop conceperea ºirealizarea de noi decontaminanþi chimici care sã se caracterizezeprintr-un spectru larg de activitate ºi o marecapacitate de decontaminare.În cadrul cercetãrilor ce se efectueazã în scopulconceperii ºi realizãrii de noi decontaminanþi, nu existãposibilitãþi pentru testarea capacitãþilor decontaminante aSTL. Legislaþiile naþionale nu permit sinteza de STL ºilucru cu aceasta decât în condiþii speciale ºi aprobãrile deriguare. Deasemenea, în laboratoarele de cercetare dindomeniul chimiei nu existã utilajele ºi condiþiile necesarepentru lucru cu STL reale în condiþii de deplinã securitatepentru personalul respectiv. În consecinþã, pe plan mondial,în cadrul cercetãrilor ce se efectueazã în scopulobþinerii de noi decontaminanþi chimici performanþi,pentru testarea capacitãþilor de decontaminare a noilorproduse se folosesc aºa-ziºii simulatori de STL. Aceºti simulatorisunt, în special, unele pesticide organofosforice:Paraoxon, Demeton, Malation etc.CONCLUZII:Din considerentele prezentate mai înainte,rezultã, în mod evident cã în cadrul cercetãrilor ºtiinþifice55

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrice se efectueazã în scopul realizãrii de noi decontaminanþichimici, este necesar sã se obþinã, cu prioritate, simulatoriide STL, care sã fie utilizaþi pentru testareacapacitãþii decontaminante a produselor respective.Simulatorii de STL se pot folosi cu succes, ºi încadrul pregãtirii ºi instruirii militarilor de specialitate ºi aformaþiunilor civile care vor participa, în cazul când va finecesar, la lichidarea urmãrilor atacurilor cu STL efectuatede terorismul internaþional.Terorismul globalizat ºi neconvenþional, îngrijorareacu accente dramatice a lumii civilizateSubstanþe toxice de luptã - insecticideleorganofosforice ºi carbamice care pot fi folositede terorismul internaþional ca arme de nimicireîn masãSpecialiºtii în substanþe toxice de luptã dinarmatele din cadrul NATO (SUA, Anglia, Franþa,Germania etc.), precum ºi cei din forþele armate aleRusiei, Chinei, Japoniei etc., considerã cã terorismulinternaþional, funcþie de posibilitãþi, conjunctura tehnicostrategicã,disponibilitãþile tehnologice ºi economice, descopurile urmãrite, etc. pot sã foloseascã ca agenþi chimicide rãzboi, orice substanþã toxicã, care are acþiune letalãasupra subiecþilor umani, cu ajutorul cãrora sã contaminezeimportante obiective economico-sociale, politiceetc..Totuºi, din studiul datelor celor mai recente dinliteratura de specialitate, rezultã cã specialiºtii sunt cvasiunanimiîn ceea ce priveºte natura substanþelor toxicecare pot fi folosite de terorismul internaþional ca agenþichimic de rãzboi. Pe primele locuri se situeazã substanþeletoxice de luptã (STL) clasice. Desigur, din considerentetehnico-tactice-strategice ºi al proprietãþilor toxice peprimul loc se situeazã cele neuroparalitice, urmate de celevezicante, toxicele generale etc. La acestea se pot adãugapesticidele caracterizate prin puternice efecte toxiceletale, în special cele organofosforice ºi carbamice (tabelulnr. 2).Colectivul de cercetãtori din SUA condus de LenzBret E., apreciazã cã terorismul internaþional va folosi cuprioritate STL. neuroparalitice ºi vezicante menþionate întabelul nr.1.Dintre pesticidele care pot fi folosite ca agenþichimici de rãzboi, specialiºtii au în vedere pe cele ce secaracterizeazã printr-o toxicitate ridicatã ºi au acþiunerapidã asupra subiecþilor umani. Dintre pesticide, se apreciazãcã insecticidele organofosforice ºi carbamice cu dozeletale medii acute DL50 având valori de 1-15 mg. /kg.masã vie, pot fi folosite, cu prioritate de terorismul internaþional.În tabelul nr.2 se prezintã potenþialele insecticideorganofosforice ce pot fi folosite ca agenþi chimici derãzboi de cãtre terorismul internaþional.Insecticide organofosforice ºi carbamice ce pot fifolosite ca agenþi chimici de rãzboi de terorismul internaþional.Valorile dozelor letale medii acute ale insecticidelororganofosforice ºi carbamice prezentate în tabelul nr. 2,evidenþiazã toxicitatea ridicatã a acestora: DL50 = 0,9-6,4mg./kg. masã vie, faþã de mamifere, deci ºi faþã desubiecþii umani.Atât insecticidele organofosforice, cât ºi cele carbamice,sunt puternici inhibitori de colinesteraze, avândaceleaºi mecanisme biochimice de acþiune asuprasubiecþilor umani ca ºi STL-neuroparalitice. Pe plan internaþional,multe din intoxicãrile accidentale ale persoanelorcare au manipulat ºi utilizat necorespunzãtoraceste categorii de insecticide, au avut un sfârºit tragic,letal.Aceste categorii de insecticide au o mare stabilitatechimicã faþã de oxigenul atmosferic ºi umiditate, caracteristicice le conferã o remarcabilã persistenþã. Unele56

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãridintre aceste pesticide se caracterizeazã printr-o mare toxicitatecând se gãsesc în mediu sub formã de aerosoli.Exemplu, Furadanul sub forma de aerosoli, are DL50 de0,075 mg./l.aer, la o inspiraþie pe o perioadã de 4 ore.Tabunul în mediu neutru ºi la temperaturi normale,hidrolizeazã cu o vitezã redusã; în urma procesuluide hidrolizã se obþine dimetilamida acidului etilfosfonic ºiacid cianhidric:Concentraþii ce nu depãºesc 20 mg. tabun în litrude apã, la 20 0 C, reacþia de hidrolizã se finalizeazã dupãcirca 24 ore.Reacþia de hidrolizã a tabunului are un caracterautocatalitic, viteza procesului crescând odatã cu majorareaconcentraþiilor de tabun în apã (solubilitateatabunului în apã, la 20 0 C este de 80g/l.).Sarinul hidrolizeazã în mediu neutru ºi la temperaturanormalã, cu o vitezã redusã, toxicul fiind destulde stabil la hidrolizã.Din procesul de hidrolizã a sarinuluirezultã ca produºi principali, acidul metil -O-izopropilfosfonicºi acid fluorhidric; ambele produse fiind lipsitede toxicitate:Decontaminarea obiectelor infectate cu pesticideleprezentate în tabelul 2 necesitã substanþe, mijloaceºi personal calificat ca ºi în cazul STL neuroparalitice ºivezicante.Reacþiile chimice ce stau la baza proceselorde decontaminare a STL neuroparaliticepreconizate a fi folositede terorismul internaþionalPentru conceperea ºi realizarea de noi decontaminanþiBIO-CHEM performanþi trebuie studiate ºi elucidatemecanismele reacþiilor chimice ce stau la baza proceselorde distrugere a STL preconizate a fi utilizate deterorismul internaþional.Totodatã, pe baza elucidãrii mecanismelor reacþiilorchimice ce stau la baza produselor de distrugere a STLse vor selecþiona pesticidele organofosforice care pot fifolosite ca simulatori pentru testarea capacitãþii lor dedecontaminare.Hidroliza STL neuroparaliticeStudiul proprietãþilor chimice a STL neuroparalitice:tabun, sarin, soman ºi Vx, evidenþiazã posibilitateadecontaminãrii obiectelor infestate cu aceastã categoriede toxice, folosind reacþiile de hidrolizã.Din literatura de specialitate rezultã cã toate STLneuroparalitice hidrolizeazã uºor în mediu alcalin, iar fluorofosfonaþiiºi în mediu acid printr-un proces autocatalizat.,Scindarea hidroliticã a legãturii esterice:se produce numai în condiþii energice ºiîn mediu puternic acid.Procesul de hidrolizã al sarinului este ireversibil,iar viteza este determinatã de o serie de factori, astfel :a) viteza hidrolizei creºte odatã cu mãrirea temperaturii;b) cu creºterea concentraþiei de toxic în apã ºi înprezenþa urmelor de acizi sau baze tari, care acþioneazãcatalitic asupra descompunerii hidrolitice a produsului.La concentraþia de 0,1 g sarin la 1 litru de apã, la 20 0 C,dupã 72 de ore, hidrolizeazã numai 39 % din cantitateainiþialã, în timp ce în cazul unei concentraþii de 1 g sarin/l apã tot la 20 0 C, dupã 68 de ore, hidrolizeazã, practic,întreaga cantitate de toxic. Aceastã influienþã a concentraþieide toxic asupra reacþiei de hidrolizã se explicã prinfenomenul de autocatalizã acidã, care se manifestã dupãdescompunerea hidrocataliticã a circa 30 mg. sarin/l. apã.Efectul autocatalitic al procesului de hidrolizã se explicãprin creºterea concentraþiilor de ioni H+, rezultaþi prindisocierea produselor de hidrolizã.Amplificarea vitezei de hidrolizã are loc pemãsura avansãrii procesului. Prin acidularea soluþieisarin-apã, reacþia de hidrolizã are loc, de la început, cu ovitezã mai mare. Exemplu, o soluþie de16 mg. sarin/l.apãcare, conþine 0,1 N HCl, la 25 0 C, hidroliza se producecomplet în 10 ore. Într-o soluþie de 1 N HCL, la 25 0 C, pro-57

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãricesul de hidrolizã este complet numai dupã 30 minute.În soluþii puternic acide ºi la încãlzire îndelungatã,are loc numai hidroliza legãturii ,ci ºi scindarea legãturii esterice,astfel:Hidroliza legãturii esterice are loc numai înmediu acid ºi la o încãlzire îndelungatã. În acest caz seformeazã acidul metilfosfonic, acidul fluorhidric ºialcoolul pinacolinic:Se formeazã acid metilfosfonic.Prezenþa substanþelor alcaline în mediu aposamplificã mai mult viteza de hidrolizã decât acizii. Înaceastã variantã, în urma procesului de hidrolizã seformeazã sãrurile corespunzãtoare ale acidului fluorhidricºi respectiv ale acidului metil-O-izopropil fosfonic:Viteza procesului de hidrolizã mult amplificatã asarinului în medii alcaline prezintã o importanþãdeosebitã privind posibilitãþile de decontaminare ale acesteiSTL-neuroparalitice. Exemplu, la o concentraþie de16 g sarin/1 l. apã, în prezenþa, în soluþie, a 0,1 N NaOH,hidroliza totalã a substanþei toxice se produce numai în3-5 minute.Hidroliza sarinului în etanol 96%, are loc cu ovitezã mult mai redusã, datoritã scãderii constantelor dedisociere a acizilor rezultaþi din reacþie (de hidrolizã).Astfel, într-o soluþie etanolicã (de 96% etanol), 4,8 gsarin/l. în etanolul respectiv, la 25 0 C, procesul de hidrolizãse produce complet numai dupã 30 de zile.Somanul, este apreciat ca o STL relativ stabilã lahidrolizã. La temperatura camerei, la o concentraþie de100 mg.sarin/l. apã, hidroliza totalã a toxicului se finalizeazãnumai dupã 76 de zile.Hidroliza somanului în mediu neutru, genereazãacidul metil-O-pinacolilfosfonic ºi acid fluorhidric.În mediu alcalin se formeazã sãrurile corespunzãtoare:Viteza reacþiei de hidrolizã a somanului se amplificãpe mãsura creºterii concentraþiei de toxic în apã ºiridicarea temperaturii. Exemplu, la 40 0 C, ºi o concentraþiede 12 g. soman/ l.apã. hidroliza se finalizeazã numai în6 ore.Hidroliza somanului, ca ºi în cazul sarinului, arecaracter autocatalitic, determinat de influienþa ionilor deH+, care mãresc viteza procesului. În cazul somanului,acidul O-metilpinacolilfosfonic, care este un acid relativtare, prin disociere, pune în libertate o cantitate mai marede ioni H+, mãrind astfel viteza procesului.La pH-ul neutru, în cazul somanului, se observã-la început-o perioadã de latenþã de cca. 4 ore, dupã careapare fenomenul de autocatalizã. De fapt, durata delatenþã necesarã declanºãrii fenomenului de autocatalizãîn cazul somanului, este determinatã de concentraþiainiþialã a toxicului în apã ºi temperatura soluþiei. În principiu,se admite cã fenomenul de autocatalizã începedupã ce s-a produs hidroliza a 2.10-4 moli soman (30 mg.soman/1 l. apã).Procesul de hidrolizã al somanului în mediualcalin decurge cu o vitezã mai mare decât în cazulhidrolizei acide ºi creºte odatã cu accentuarea bazicitãþiimediului. În acest caz, ca produse ale procesului dehidrolizã a somanului, rezultã sãruri ale acidului metil-Opinacolinfosfonicºi a acidului fluorhidric:În exces mare de hidroxizi alcalini ºi mai ales înmediu alcoolic, molecula de soman se descompune cantitativ,pânã la sarea disodicã a acidului metilfosfonic, astfel:Somanul reacþioneazã cu sãrurile bazice generândsãrurile neutre corespunzãtoare. Astfel, cuhipocloritul de calciu 2/3 bazic, în suspensie apoasã,somanul reacþioneazã formând sãruri neutre ale aciduluimetilfosfonic:58

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãria)VX-ul este o substanþã stabilã la hidroliza. Însoluþii apoase, la temperatura de 25 0 C, viteza procesuluide hidrolizã a VX-ului este de aproximativ de 185 de orimai micã decât a sarinului. Exemplu, la o concentraþie de1,3.10-2 mg VX / litru de apã, la pH = 7, dupã 6 luni, prinhidroliza spontanã, se descompune numai 60% din cantitateainiþialã de VX. Reacþia de hidrolizã a VX-ului areloc prin scindarea legãturii;se pun in libertate acidul metiletoxifosfonic ºidimetilcisteanmna, substanþe netoxice:b)În continuare, dimetilcisteanina rezultatã dinreacþie, în prezenþa oxigenului atmosferic, se oxideazã cuuºurinþã la disulfura corespunzãtoare.c)Stabilitatea ridicatã la hidroliza a VX-ului ºi atuturor compuºilor din aceastã clasã chimicã (cu structurimoleculare similare), se explicã prin influenþe inductive,intra- ºi intermoleculare, datoritã configuraþiei electronicenesaturate a nivelului "d" al atomului de fosfor. Dinacest motiv, compuºii chimici din aceastã clasã chimicã,inclusiv VX-ul, hidrolizeazã foarte încet chiar la pH mairidicat (pH = 10):Reacþia de hidrolizã menþionatã mai sus are loc încondiþiile în care existã un exces mare de apã (soluþiidiluate). În varianta când existã o cantitate mai redusã deapã, spre exemplu, cea provenitã din umiditatea atmosfericã(trebuie avut în vedere cã VX-ul este o substanþãhigroscopicã), reacþia are loc cu o viteza mai mare, iar înprima fazã se formeazã acidul metiletoxifosfonic care, larândul lui, reacþioneazã cu o nouã moleculã de VX,rezultând astfel un pirofosfat cu proprietãþi toxice pentrumamifere, deci ºi pentru subiecþii umani:În mediu alcalin, viteza reacþiei de hidrolizã aVX-ului se mãreste în mod semnificativ. Din reacþierezultã sarea corespunzãtoare a acidului metiletoxifosfonicºi dimetilcisteanina. Totuºi, viteza de reacþie înmediu alcalin a VX-ului nu este suficientã pentru a puteafi folositã ca o metodã de decontaminare.CONCLUZIIDin cercetarea proceselor de hdrolizã ale STLurilorneuroparalitice (tabun, sarin, soman, VX) rezultãurmãtoarele concluzii importante privind posibilitãþile dedecontaminare a acestora, astfel: în general, tabunul, sarinulºi somanul au o solubilitate redusã în apã; solubilitateaîn apã a VX-ului este, pratic, inexistentã.La pH neutru, viteza de hidrolizã a STL-urilorneuroparalitice este nesemnificativã.În cazul sarinului ºi a somanului, se înregistreazãun proces de hidroliza autocataliticã, dupã o perioadãcând acizii HF ºi metilfosfonici rezultaþi din reacþiedepãºesc o anumitã concentraþie în soluþia respectivã.Procesul de hidrolizã în cazul acestor grupe deSTL-uri se desfãºoarã cu viteze amplificate în medii acideºi bazice; în principiu, produsele de hidrolizã sunt netoxicefaþã de subiecþii umani.În cazul VX-ului, când procesul de hidroliza areloc în cantitãþi reduse de apã, din reacþie rezultã pirofosfatulcorespunzãtor, care este un produs toxic pentrumamifere etc.În concluzie, în elaborarea a noi metode dedecontaminare pentru STL-urile neuroparalitice trebuiesã se aibã în vedere douã aspecte principale:- solubilitatea redusã a acestor substanþe înmediu apos;59

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãri- viteza redusã a proceselor de hidrolizã în mediuneutru a toxicelor din aceastã grupã.Reacþia STL- neuroparalitice cu amoniaculºi aminelePrin dizolvare în apã, amoniacul ºi amineleformeazã sãruri de amoniu cu caracter bazic puternic, astfel:În prezenþa apei, amoniacul reacþioneazã subforma de NH 4 OH ºi, în consecinþã, reacþia va fi:În general, STL- neuroparalitice reacþioneazã cuamoniacul ºi aminele primare ºi secundare în mod analog,cu formarea acidului metilfosfonic:În cazul sarinului ºi a somanului, atunci cândexistã un exces de amoniac, respectiv aminã, se formeazãsãrurile de amoniu ale acidului metilalcoxifosfonici corespunzãtori:ConcluzieReacþiile STL-urilor neuroparalitice cu amoniaculºi cu aminele primare ºi secundare pot sta la bazaelaborãrii unor proiecte pentru decontaminareasurafeþelor infectate cu acea clasa de toxice.Reactiile STL-neuroparalitice cualcoolatii ºi fenolaþiiîn principiu, tabunul, sarinul ºi somanulreacþioneazã în mod similar cu alcoolaþii ºi cu fenolaþii. Seobþin diamide ale acidului etoxifosfonic în cazultabunului, esterii micºti ai acidului fosfonic în cazul sarinuluiºi al somanului, astfel:Reacþia STL-urilor neuroparalitice cu amoniac ºiamine primare ºi secundare (alifatice sau aromatice) areloc ºi în mediu de solvenþi organici. Produsele rezultatedin reacþie sunt lipsite de toxicitate.În mod analog reacþioneazã ºi tabunul, însã dinproces rezultã compuºi cu structuri moleculare specifice,netoxice. Excepþie face acidul cianhidric (HCN), produstoxic, care apare în cazul reacþiei dintre tabun ºi amineleprimare ºi secundare. Totuºi, cantitãþile în care apare HCNnu pune probleme în cazul în care operaþiunea de decontaminarea obiectelor contaminate cu tabun s-ar efectuacu amine deoarece sunt cantitãþi foarte mici de toxic.Operaþiunea nu se poate efectua în cazul distrugerii unorcantitãþi mari de tabun, cu amine.Reacþiile cu alcoolaþi ºi cu fenolaþi prezintã oimportanþã practicã în cazul sarinului ºi a somanuluideoarece pot sã stea la baza elaborãrii unor procedee dedecontaminare a unor porþiuni de piele infectate cu picãturidin aceste toxice, în cazul subiecþilor umani. Reacþiilecu alcoolaþii ºi cu fenolaþii ale STL-urilor neuroparaliticemenþionate mai înainte se pot valorifica în medii apoasesau alcoolice.În cazul VX-ului, reacþiile cu alcoolaþi ºi fenolaþise desfãºoarã cu viteze reduse ºi nu prezintã importanþapracticã.CONCLUZIEDin cercetarea datelor din literatura de specialitatea proprietãþilor chimice ale STL - neuroparaliticerezultã cã, în mod practic, decontaminarea diverselorsuprafeþe sau obiecte infectate cu astfel de toxice se poate60

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriefectua cu alcoolaþi ºi fenolaþi, suspensii de hipoclorit decalciu, respectiv hipoclorit de calciu 2/3 bazic etc.Substanþele clorurate pot fi considerate ca decontaminanþigenerali. Ca exemplu, pentru decontaminareaVX-ului pot fi folosite, la temperaturi normale, soluþii saucu suspensii care conþin 5% clor activ. La temperaturi situatesub 5 0 C, decontaminarea totalã a VX-ului poate firealizatã decât prin încãlzirea soluþiilor ºi suspensiilor.Concentraþiile maxime de VX admise dupã decontaminaresunt de 0.0003 g/m 2 pe suprafeþele obiectelor cucare vine în contact direct personalul ºi de 0.005 g/m 2 peteren.CONCLUZII FINALE:a) Pe bazã de considerente fizico-chimice, tehnico-economiceºi tactice, pentru testarea la nivel de laboratora capacitãþilor de decontaminare a noilor produseconcepute ºi cercetate, ca simulatori de STL-neuroparalitices-au selecþionat insecticidele organofosforicemalation, triclorfon ºi DDVP;b) Simulanþii selecþionaþi permit sã se efectueze,cu rezultate bune ºi chiar foarte bune, testarea capacitãþilordecontaminante - la nivel de laborator - a noilorproduse ce se concep ºi cerceteazã în acest scop;c) Simulatorii selecþionaþi permit ca determinareacapacitãþilor decontaminante a noilor produserealizate ºi în condiþii de poligon etc.Într-un numãr viitor al revistei vom publica o continuare a acestui articol în care vomdetalia noþiuni referitoare la pesticidele organofosforice folosite, pe plan mondial, ca simulatoriSTL neuroparalitici care se folosesc pentru testarea capacitãþilor de decontaminare a noilor produseconcepute în acest scop.BIBLIOGRAFIE1.NBC Defence & Technology International, Chemical Warfare: Part Chemical Decontamination, vol. 1, No. 4, pp. 59-65, About 1985 No Month Given.;2. K.G. Benz, NBC Defence--an overview, Part 2: Detection and Decontamination, Internal Defence Review, IDR, About 1983 No Month Given;3. Yang et al., Edgewood Research, Development & Engineering Center, Decontamination of Chemical Warfare Agents, Dec. 1992;4.NBC Defence &Technology International, Decontamination, 1987 Yearbook, pp. 29-30 No Month Given;5.Yang et al., "Decontamination of Chemical Warfare Agents", Chem. Rev. 1992, 92, pp. 1729-1743 No Month Given;6.Yang, Y.C., "Chemical Reactions for Neutralising Chemical Warfare Agents," Chem. Ind., 1995, 9, 334-337;7.Yang, Y.C., Berg, F.J., Szafraniec, L.L., Beaudry, W.T., Bunton, C.A., and Kumar. A., "Peroxyhydrolysis of Nerve Agent VX and Model Compounds andRelated Nucleophilic Reactions," J. Chem. Soc., Perkin Trans., 1997, 2, 607-613;8.Tucker, M.D., Williams, C.V., Tadros, M.E., Baca, P.M., Betty, R. and Paul, J., "Aqueous Foam for the Decontamination and Mitigation of Chemical andBiological Warfare Agents," Sandia Technical Report SAND2000-1419, 2000, Sandia National Laboratories, Albuquerque, New Mexico;9.Raber, E., McGuire, R., Shepley, D., Hoffman, M., Alcarez, A., Earl, W., and Currier, R., "Oxidizers: The Solution for Chemical Agent Decontamination,"DOE Chemical and Biological Nonproliferation Program, 1998 Summer Meeting, Washington D.C;10.Wagner, G.W., and Yang, Y.C., "Baking Soda, Hydrogen Peroxide, Alcohol: The Refreshing, Universal Decon for VX, GB and HD," Scientific Conferenceon Chemical and Biolgical Defense Research, Nov. 1998, ERDEC, Aberdeen Proving Ground, MD;11. Baicu Tudorel, dr.docent "Îndrumãtor pentru folosirea pesticidelor", Ed.Ceres,Bucureºti 1979;12. x x x Index Phytosanitaire, ACTA, 1992, Ed.Association Agricole, Paris;13.Samsurin A.A., Krimer N.Z. "Fizicokhimieskie sovistva pesti?dov", Moskva Izd . "Himia",1976;14.Academician Prof. Univ. Dr. (medic), General maior (r), Voicu Victor, Olinescu R., Dr."Mecanisme enzimatice în farmacodinamie" , Ed. ºtiinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti,1977;15.Prof. Dr. Dc.Ing. Margareta Avram, "ANTIDÃUNÃTORI", Editura Academiei Române, Bucureºti 1974;16.x x x The PESTICIDE MANUAL , Tenth Edition, 1994; A WORLD COMPENDIUM , Incorporating The Agrochemical Handbook, Editor:Clive Tomlin;17. x x x CODEXUL Produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în ROMÂNIA ; Bucureºti 1999;18. x x x CODEXUL Produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în ROMÂNIA Bucureºti 2004;19."Substante chimice de lupta - C12", Editura Ministerul Forþelor Armate, Bucuresti, 1971;20. Ganea I., general maior, ing., doctor docent in stiinte, "Substante toxice de lupta", Academia militara, Bucuresti, 1971;21. *** Organische Phosphorverbindungen, Thieme G. Stuttgard, 1963;22. *** Huben-Hegel, Methoden der Organische Chemie, Band XII/1; Band XIII/8;23.Kosolapoff G.M., Maier I., "Organic Phosphorous Compounds", vol 2, Division of John Wiley NY, 1972;24.Kosolapoff G.M., "Organic Phosphorous Compounds", vol 6, cap.15 "Organic Derivatives (Esters and Organic Anhidro Acids) of Phosphoric andPolyphosphoric Acids)" .Wiley -Interscience a Division of John Wiley et Sons, Inc. New York, London, Sydnei, Toronto, 1973;25. Sanders Franke s.a "Aspect of the Chemistry and Toxic Action of Organic Compound Containing Phosphorus and Fluorine" Cambridge Univ. Press, 1957;26.Sun, Yin, and Kwork Y. Ong. "Detection tehnologies for chemical warfare agents and toxic vapors", Boca Raton, CRC. Press, 2005, 272 p.;27.Marrs, Timothy C., " Chemical warfare agents: toxicology and treatment", Chichester, New York, Wiley, 1996, 243 p.;28.Croaddy, Eric. "Chemical and bilogical warfare: a comprehensive survey for the concerned citizen", New York, Springer-Verlag, 2002, 306 p.;29.Alim A. Fatah (dr.); John A Barrett; Richard D. Archilesi, Kenneth J. Edwing (dr.); Charlote H.Lattin; Michael S. Helinski, Imran A Baig, "Guide for theSelection of chemical and Biological Decontamination Equipament for Emergency FirstResponders", NI.J Guide 103-00, vol.1; U.S. Departament of Justice Programs;Na?ional Institute of Justice; vol. I Octomber 2001;30.Compton James A.F. "Military chemical and biological agents; chemical and toxicological properties" Caldwell, N.J., Telford Press, 1987, 458 p.;31.*** LEGEA nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenþiei privind interzicerea dezvoltãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugerea acestora; republicatãîn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 116 din 10/02/2004. Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2004;32.***, "Potential military Chemical/Biological Agents and Compounds", Departament of Army, Washington D.C., 1990;33. Lenz Bret E; Allen Tom, PCT. Int. Appl.WO 2004/108172, din 16 decembrie 2004;34.Delcomyn, Carrie ?a. ; Patent SUA, Appl. Publ. US 2050085402 din 21 aprilie 2005;35.Tadros, Maher E.; Tucker, Mark D; Patent SUA 6.566754 din 20 mai 2003;36.Delcomyn, Carrie; Henly, Michael; Patent SUA, Appl. Publ. US 20050090419 din 28 mai 2005;37. Dr. ing. Nicolae Luþã, col.dr. Viorel Ordeanu, col. prof. univ.dr. medic Gh. Þarãlungã, dr. fiz. Filip Chiraleu, biochim.Mariana Popescu, ing.C-tin Neamþu,dr.chim. Maria Manganu "Decontaminanþi polivalenþi pentru combaterea atacurilor teroriste BIO-CHEM" prezentatã la Simpozionul Internaþional "Prioritãþile chimieipentru o dezvoltare durabilã" organizat de ICECHIM-Bucureºti 20-21 oct. 2005.61

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriPREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREALA AGENÞI CHIMICI ÎN MEDIUL DE MUNCÃPlutonier Viorel PASCUCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Omenirea mileniului III se confruntãtot mai des cu riscul - ameninþareaproducerii - accidentelor aparentnesemnificative, dar care sunt un real pericol pentrutoþi locuitorii Globului Pãmântesc.În acest context, este necesar a fi amintit ºiprezentat, în cadrul revistei de specialitateCBRN ,,APÃRAREA NBC”, un scurt ghidmetodologic pentru prevenirea riscurilor legate deexpunerea la agenþi chimici.Ghid metodologic pentru prevenireariscurilor legate de expunerea la agenþichimiciObiectivul acestuighid metodologic este de ainforma ºi a asigura sfaturipractice tuturor specialiºtilorcare sunt implicaþiîn asigurarea mãsurilor deprevenire necesare eliminãriisau diminuãrii efectelorexpunerii la agenþichimici de la locul demuncã a angajaþilor, persoanelorcu atribuþii îndomeniul protecþiei munciiºi a membrilor comitetelor de securitate ºi desãnãtate în muncã.Ghidul a fost elaborat în cadrul Programului,,CREAREA UNUI SISTEM DE PROTECÞIE ASÃNÃTÃÞII ANGAJAÞILOR EXPUªI LA AGENÞIPERICULOªI ÎN MEDIUL DE MUNCÔ de cãtreexperþi ai Inspecþiei Muncii ºi ai Institutului Naþionalde Cercetare - Dezvoltare pentru Protecþia Muncii încolaborare tehnicã cu Ministerul Angajãrii ºiSolidaritãþii din Franþa ºi Institutul Naþional deCercetare ºi Securitate (INRS) din Franþa.Ghidul propune un demers de prevenire aaccidentelor în conformitate cu reglementãrile legislaþieiîn domeniu în vigoare. În cursul ultimilor ani,legislaþia românã în domeniul protecþiei sãnãtãþii lalocul de muncã a fost perfecþionatã în conformitatecu reglementãrile europene în materie, fiind principiulde bazã al elaborãrii noii legislaþii. Pentrucunoaºterea ºi aplicarea noii legislaþii în domeniulagenþilor chimici, s-au elaborat materiale de informare(ghiduri, pliante, broºuri) ºi s-au organizatcampanii de informare ºi sensibilizare a participanþilorla procesul de muncã (pentru azbest, pentrupulberi de lemn etc.). Aceste ghiduri, împreunã cubroºurile, afiºele, autocolantele ºi modulele de formareelaborate în cadrul acestui proiect, au creatbaza de materiale de informare ºi formare necesarãcunoaºterii riscurilor ºi a mãsurilor ce trebuie luatepentru a combate efectele negative ce decurg dinexpunerea la agenþi periculoºi în mediul de muncã.Metodologia de prevenire a riscurilor asociateagenþilor chimici are la bazã, ca elemente principale,elemente de legislaþie naþionalã privind agenþiichimici ºi principalele caracteristici ale acestoragenþi. Ea cuprinde principiile generale de prevenire,etapele procesului de prevenire, ierarhizareamãsurilor de prevenire ºi mãsuri de prevenire.Idei principaleÎn planificarea mãsurilor de intervenþie încazul unui incident major trebuie sã se aibã în62

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrivedere implicarea agenþilor chimici.În cazul oricãrei victime ce prezintã simptomeinexplicabile ºi neobiºnuite se va þine cont deexpunerea la agenþi chimici.Intoxicaþia cu agenþi chimici, în special cu ceineurotropi, poate fi tratatã când este diagnosticatãprecoce.Se impune purtarea echipamentului de protecþieîn situaþiile în care existã suspiciunea cãagenþii chimici persistã în mediul înconjurãtor.Victimele se transportã din mediul contaminatîn zone bine ventilate, pentru acordarea primuluiajutor.Decontaminarea victimelor implicã îndepãrtareahainelor, tunderea/raderea pãrului contaminatºi spãlarea cu apã sau cu soluþie diluatã dehipoclorit de sodiu, pentru a curãþa agenþii rezidualide pe piele.Definiþii?Agent chimic - orice element sau compuschimic, ca atare sau în amestec, în stare naturalã saufabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deºeu, dinorice activitate, indiferent dacã este sau nu produsintenþionat ºi este sau nu plasat pe piaþã.?Mijloace de producþie - totalitateamijloacelor de muncã (clãdiri, instalaþii, maºini,unelte, mijloace de transport etc.), ºi a obiectelormuncii (materii prime, produse intermediare etc.)utilizate în procesul de producþie a bunurilor materiale.?Mediu de muncã - ansamblul condiþiilorfizice, chimice, biologice ºi psihosociale în care unulsau mai mulþi executanþi îºi realizeazã sarcina demuncã.?Pericol - sursã sau situaþie cu potenþialeefecte negative asupra stãrii de sãnãtate, a bunurilormateriale, a mediului sau asupra tuturor acestora.?Risc - combinaþia dintre probabilitatea demanifestare a unui pericol ºi gravitatea consecinþelor.?Valoarea limitã de expunere profesionalã- reprezintã media ponderalã cu timpul, peo perioadã determinatã (durata unui schimb demuncã sau termen scurt - 15 min.) a concentraþieiagentului chimic în aer la nivelul respirator al individului/angajatului.genereazã ozon ºi pulberi de toner) pânã la marilecombinate industriale;þsunt foarte variaþi - dupã unele sursenumãrul agenþilor chimici care se aflã în prezent pepiaþã este de peste o sutã de mii;þpot migra - uneori pe distanþe foarte maride la sursã, în funcþie de curenþii de aer, configuraþiaterenului, natura agentului chimic.þse pot acumula:în spaþiu - în special în zone închise,neventilate.în organism - unele substanþe se acumuleazãîn þesuturi ºi se eliminã foarte greu sau nuse mai eliminã din organism.þau o gamã largã de efecte:asupra stãrii de sãnãtate (efecte toxicologice);asupra mediului (efecte ecotoxicologice);alte efecte (incendiu, explozii, corozivitate);þprezintã incompatibilitãþi - substanþe acãror prezenþã simultanã în mediul de muncã, ladepozitare sau transport trebuie evitatã deoareceprin reacþiile dintre ele rezultã compuºi foarte toxici/inflamabili/explozivi.þprezintã efect sinergic - efectul mai multornoxe asupra aceluiaºi organ se cumuleazã.Prezenþa agenþilor chimici la locul demuncãAgenþii chimici pot fi:"utilizaþi ca mijloace de producþie în procesulde muncã;"generaþi în procesul de muncã, intenþionatsau accidental, permanent sau ocazional, subforma de:produse finite/secundare;emisii în mediul de lucru;deºeuri.I. Caracteristicile agenþilor chimiciþsunt foarte rãspândiþi - pot fi întâlniþi de labirourile în care funcþioneazã un copiator (care63

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriMãsurile de prevenire a riscurilor vor avea învedere toate modurile în care agenþii chimici pot fiprezenþi la locul de muncã.ATENÞIE! Expunerea la agenþi chimicipoate avea loc ºi în timpul fazelor de transport,manipulare sau mentenanþã.Stare de agregareAgenþii chimici se pot afla sub formã de:[gaze - oxigen, monoxid de carbon, azot;[lichide - soluþii acide, bazice, solvenþi;[solide - oxid de calciu (var nestins),hidroxid de sodiu (soda causticã), oxid de siliciu(nisip).Agenþii chimici se pot afla ºi sub formã dematerii în suspensie:" pulberi - suspensie de materii solide înaer, rezultatã din procese mecanice sau prin turbionare;" fumuri - suspensie de materii solide înaer, rezultatã din procese termice ºi/sau chimice;" ceaþã (aerosoli) - suspensie de materiilichide în aer, produsã prin condensare sau dispersie.Starea în care se aflã agenþii chimici trebuieavutã în vedere la identificarea cãilor de pãtrundereîn organism ºi la stabilirea mãsurilor de protecþiecolectivã ºi individualã.Valorile limitã de expunere profesionalã suntreglementate ºi se exprimã în:" mg substanþã/m 3 aer - pentru gaze, lichideºi pulberi;" nr. fibre/cm 3 aer - pentru fibre.Valorile limitã de expunere profesionalã semãsoarã prin metode standardizate sau omologate,de cãtre laboratoare autorizate/specializate. Valorilelimitã de expunere se gãsesc în Fiºele Tehnice deSecuritate.În practicã respectarea valorilor limitã trebuiesã fie un obiectiv minimal, angajatorul avândobligaþia sã reducã nivelul de expunere la cea maimicã valoare ce poate fi practic atinsã.II. Pericole asociate agenþilor chimiciPericole pentru sãnãtateN TOXICITATEClasele de toxicitate ale agenþilor chimici sestabilesc în funcþie de LD 50 - doza de agent care aprovocat moartea a 50% din populaþia testatã.Toxicitatea agenþilor chimici se apreciazã înfuncþie de doza letalã stabilitã prin teste de laboratorpe animale. Parametrii cei mai folosiþi pentru acuantifica rezultatele testelor sunt:- LD 50 = doza care a provocat moartea a50% din populaþia testatã. Se exprimã în mg substanþã/kgcorp al animalului testat;- LC 50 = concentraþia unei substanþe care aprovocat moartea a 50% din populaþia testatã, carea fost expusã o perioadã determinatã. Se exprimã înmg substanþã/l aer.Pentru clasificarea agenþilor chimici dinpunct de vedere al toxicitãþii s-au stabilit urmãtoarelevalori:Existã trei cãi de pãtrundere a agenþilorchimici în organism:IInhalarea constã în pãtrunderea în organismprin inspirarea substanþelor sub forma de:- gaze;- vapori;- pulberi.IContactul cu pielea ºi mucoasele constã înabsorbþia în organism prin contactul cu:- substanþe;- materiale;- echipamente de protecþie impregnate.IIngestia este o cale de pãtrundere înorganism întâlnitã mai ales în cazul:- accidentelor, de genul - o substanþã esteconfundatã cu un aliment (zahar, sare);- nerespectãrii normelor de lucru (pipetarecu gura, identificarea substanþelor prin degustare);- nerespectãrii normelor de igienã (mâncatulºi fumatul cu mâinile nespãlate).64

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriN COROZIVITATECaracterul coroziv al agenþilorchimici se manifestã atât asupra þesuturilorvii cât ºi asupra materialelor deconstrucþii, ambalajelor, echipamentelortehnice.N CARACTER IRITANTEfectul iritant al agenþilor chimicise poate manifesta la nivelul pielii, almucoaselor nazale, oculare ºi bucale precumºi la nivelul bronhiilor.Temperaturi de inflamabilitate pentrulichidePericole de explozie ºi incendiu EXPLOZIVITATESubstanþele pot reacþiona exotermîn absenþa oxigenului din atmosferã ºi potproduce imediat emisii de gaze care încondiþii de probã determinate, detoneazã,produc o deflagraþie rapidã sau sub efectulcãldurii, explodeazã când sunt parþial închise.Limitele inferioare ºi superioare de exploziereprezintã intervalul de concentraþii în careamestecul dintre substanþã ºi aer explodeazã înprezenþa unei surse de aprindere.Limitele de explozie pentru gaze ºi vapori seexprimã în % volum. (ex. benzenul are limitele deexplozie 1,2 - 8%)Limitele de explozie pentru solide se exprimãîn mg/m 3 . SUBSTANÞE OXIDANTEAceste substanþe pot degaja oxigenºi provoca incendii în contact cumaterialele combustibile, în prezenþaunei surse de aprindere.III. Etichetarea ºi ambalareaagenþilor chimiciEtichetarea agenþilor chimiciEticheta unei substanþe chimice sau preparatpericulos trebuie sã conþinã obligatoriu urmãtoareleelemente: INFLAMABILITATEPunctul de inflamabilitate este temperaturade la care o substanþã degajã o cantitate de vaporisuficientã pentru a forma cu aerul un amestecinflamabil în prezenþa unei surse de aprindere.Substanþele inflamabile sunt caracterizate înfuncþie de temperatura (punctul) de inflamabilitate.Orientativ, se pot utiliza urmãtoarele intervale detemperaturã de inflamabilitate pentru agenþii chimici:1Numele substanþei sau o denumirerecunoscutã internaþional;1Numele, adresa completã ºi telefonulcelui care rãspunde de plasarea pe piaþã a substanþeisau preparatului, respectiv producãtorul, importatorulsau distribuitorul;1Simbolurile referitoare la pericol ºi dacãeste cazul, indicaþii despre pericolele rezultate dinfolosirea substanþei;1Fraze-tip specifice utilizãrii substanþelor65

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãripericuloase, referitoare la riscurile care pot apãrea lautilizarea substanþei periculoase (fraze R);1Fraze-tip de securitate indicând recomandãrireferitoare la prudenþa cu care trebuie utilizatãsubstanþa periculoasã (fraze S);1Atribuirea numãrului ComunitãþiiEconomice Europene din IESCE, dacã acesta estealocat.Etichetarea recipientelor primare ºisecundareSe aplicã principiul:"Împarþi produsul……..........................multiplici eticheta"Particularitãþi de etichetarePentru cazurile în care unui agent chimic îicorespund mai multe simboluri de avertizare se alegprimele douã, în ordinea descrescãtoare a graduluide risc. În dreapta etichetei se amplaseazã pericolulcu gradul de risc cel mai mare, iar în stânga, cel cugradul de risc mai redus.Ierarhizarea simbolurilor de avertizare înfuncþie de gradul de riscObligaþia semnului grafic:- T face facultativã pe cea a semnelor graficeC, Xn ºi Xi;- C face facultativã pe cea a semnelor graficeXn ºi Xi;- E face facultativã pe cea a semnelor graficeF ºi O.Fraze de risc (fraze R)În legislaþia naþionalã existã 64 de fraze derisc (în reglementãrile comunitare sunt 68 de fraze)ºi 57 combinaþii (în reglementãrile comunitare sunt52 de combinaþii).Exemple de fraze de risc ºi combinaþii:BR1 - Exploziv în stare uscatã;BR45 - Poate determina apariþia cancerului;BR23 - Toxic prin înghiþire;BR47 - Poate determina efecte mutagene;BR15/29 - În contact cu apa elibereazã gazetoxice, foarte inflamabile.Frazele de risc care nu au fost încã preluate înreglementãrile naþionale sunt:BR65 - Nociv, poate cauza afecþiuni aleplãmânilor în caz de ingestie;BR66 - Expunerea repetatã poate provocauscarea pielii ºi crãparea acesteia;BR67 - Inhalarea vaporilor poate provocasomnolenþã ºi ameþeli;R68 - Posibile efecte ireversibile.Fraze de securitate (fraze S)În legislaþia naþionalã existã 62 de fraze desecuritate (în reglementãrile comunitare sunt 64 defraze) ºi 18 combinaþii (în reglementãrile comunitaresunt 17 combinaþii).Exemple de fraze de securitate ºi combinaþii:BS3 - A se pãstra la rece;BS22 - A nu se inhala praful;BS33 - A se lua mãsuri împotriva descãrcãrilorde electricitate staticã;BS36/37 - A se purta îmbrãcãminte de protecþieºi mãnuºi de protecþie adecvate.Frazele de securitate care nu au fost încã preluateîn reglementãrile naþionale sunt:BS63 - În caz de accident prin inhalaretransportaþi victima în afara zonei contaminate,pentru repaus.BS64 - În caz de ingestie clãtiþi gura cu apã(doar dacã persoana accidentatã este conºtientã).Frazele de risc ºi de securitate pot lipsi pentruagenþii chimici iritanþi, inflamabili ºi explozividacã:6Fraze de risc:- sunt ambalate în recipiente mai mici de0,125 l;- formularea frazelor este identicã cu simbolulde avertizare.Exemplu:66

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãri6Fraze de securitate: - sunt ambalate înrecipiente mai mici de 0,125 l.Ambalarea agenþilor chimiciConform legislaþiei în vigoare, plasarea pepiaþã a agenþilor chimici este permisã numai dacãsunt respectate urmãtoarele cerinþe pentru ambalaje:[sã fie astfel proiectate ºi realizate încât sãîmpiedice orice pierdere de conþinut prin manipulare,transport ºi depozitare;[materialele din care sunt fabricate ambalajeleºi dispozitivele de etanºare sã fie rezistente laatacul conþinutului ºi sã nu formeze compuºi periculoºicu acesta;[ambalajele ºi sistemele de etanºare sã fiesolide ºi rezistente pentru a evita orice pierderi ºi aîndeplini criteriile de siguranþã în condiþiile uneimanipulãri normale;[ambalajele ºi sistemele de închidere care sereînchid vor fi proiectate astfel încât sã se poatãreînchide în mod repetat fãrã pierderi de conþinut;[ambalajul trebuie sã fie închis iniþial cu unsigiliu a cãrui violare sã fie vizibilã în momentuldeschiderii ambalajului, iar sigiliul sã fie ireparabildistrus odatã cu prima deschidere.Semnalizarea de securitate ºi de sãnãtatepentru agenþi chimiciSemnalizarea poate fi:kpermanentã - panouri, culori, etichetare;kocazionalã - semnal luminos, semnalacustic, comunicare verbalã, gest-semnal.Referitor la pericolele asociate agenþilorchimici, se utilizeazã diferite tipuri de semnalizãripermanente, cum ar fi:[panouri de interzicere;[panouri de avertizare;[panouri de obligativitate;[panouri de salvare sau de prim ajutor;[panouri privind materialele sau echipamentelepentru prevenirea ºi stingerea incendiilor.Recipientele utilizate la lucru, pentru depozitareºi conductele vizibile, care conþin agenþichimici, trebuie sã fie semnalizate cu etichete care sãconþinã o pictogramã sau un simbol pe culoarea defond.Atunci când este suficientã identificarea grupeide agent chimic se poate utiliza doar culoarea defond. Când este necesarã o identificare mai precisã aagentului, se utilizeazã semnalizãri suplimentare.IV. Depozitarea, manipulareaºi transportul agenþilor chimiciGestionarea/organizarea depozitelorEste recomandabil sã se stabileascã un plande depozitare care sã permitã localizarea precisã adiferitelor clase de produse ºi sã se þinã o evidenþãclarã a stocurilor de produse astfel încât în caz deincendiu sau de avarii sã fie posibilã cunoaºterearapidã a:knaturii produselor;kcantitãþilor din fiecare produs;klocului de depozitare.Depozitareaagenþilor chimici seface astfel încât sãse excludã pericolulde accidentare,incendiu, explozie.Agenþii chimicicare nu suntexplozivi, inflamabili,caustici sau corozivi ºi sunt ambalaþi în lãzi, sacisau baloturi se depoziteazã în stive cu rânduriîntreþesute. Depozitarea agenþilor chimici pe rafturiºi stelaje se face astfel încât sã nu fie posibilã cãdereaacestora. Se va scrie la loc vizibil sarcina maximãadmisã care nu trebuie depãºitã. Pe ambalaje semenþioneazã masa brutã prin scriere directã peambalaj sau prin etichetare.67

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriSepararea produselorUnele produse pot reacþiona violent cu substanþecu care sunt incompatibile. De exemplu, substanþelecombustibile pot reacþiona violent cuproduºii oxidanþi existând pericol de incendiu. Esterecomandabil sã se depoziteze împreunã agenþiichimici aparþinând aceleaºi clase.- disponibilitatea asigurãrii informaþiilor.Manipularea ºi transportul agenþilor chimiciElementele sistemului de muncã/lucruPentru încãrcarea/descãrcarea agenþilorchimici este recomandabilã elaborarea unei proceduricare sã precizeze obligaþiile transportatorului ºiale celui care face recepþia. Aceastã procedurã vaconþine ºi planul de circulaþie al vehiculului, modulde operare, protecþia individualã ºi mãsurile în cazde accident. Locurile de încãrcare/descãrcare ºidepozitare a agenþilor chimici caustici, corozivi sautoxici, vor fi dotate cu soluþii neutralizante precumºi cu surse de apã, respectiv duºuri pentru spãlare.V. Evaluarea riscurilor chimiceManagementul gestionãrii riscurilor legatede expunerea la agenþi chimici presupune:-evaluarea oricãrui risc referitor la securitateaºi sãnãtatea personalului, care decurge dinprezenþa agenþilor chimici;-luarea cu prioritate mãsuri de eliminare saureducere la minimum a riscurilor datorate prezenþeiagenþilor chimici periculoºi;-luarea mãsurilor de prevenire ºi protecþieacordând prioritate protecþiei colective;unde:EXECUTANT - Factor uman implicat nemijlocitîn executarea unei sarcini de muncã.MIJLOACE DE PRODUCÞIE: Totalitateamijloacelor de muncã (clãdiri, instalaþii, maºini,unelte, mijloace de transport etc.) ºi a obiectelormuncii (materii prime, produse intermediare etc.)utilizate în procesul de producþie a bunurilor materiale.SARCINA DE MUNCÃ: Totalitatea acþiunilorce trebuie efectuate de executant, prin intermediulmijloacelor de producþie, în anumite condiþii demediu, pentru realizarea scopului sistemului demuncã.68

APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãriVI. Prevenirea riscurilor legarede expunerea la agenþi chimiciPrincipii generale de prevenireEste obligatorie respectarea principiilor generalede prevenire a riscurilor datorate agenþilorchimici (Legea Protecþiei Muncii nr. 90/1996,N.G.P.M.)VII. ConcluziiDE CE O ABORDARE MANAGERIALÃ ?Proiectarea activitãþilor dupã ciclul- plan - do - check - react - combinã:2spiritul anticipativ - strategic;2mecanismele organizatorice;2mecanismele de feed-back;2caracteristicile comportamentuluiuman.Ierarhizarea mãsurilor de prevenireBibliografie:1. Legea nr.90/1996 a Protecþiei Munciiºi Normele Metodologice de aplicare;2. SR 13253/1996 Ambalaje.,Etichetarea substanþelor ºi produselor chimicepericuloase;3 Ordonanþa de urgenþã a GuvernuluiRomâniei nr.200/2000 privind clasificarea,etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºipreparatelor chimice periculoase;4. STAS 5055/1/1991 Ambalaje.Marcarea încãrcãturilor;5. STAS 5055/2/1991 Ambalaje.Simboluri grafice de avertizare;6. Uniunea Europeanã, Programfinanþat prin PHARE ,,Ghidul angajatoruluiprivind reducerea expunerii lucrãtorilor laagenþi chimici periculoºi la locul de muncã” -material editat cu sprijinul INRS Franþa;7. Uniunea Europeanã, Programfinanþat prin PHARE ,,Ghidul metodologic pentruprevenirea riscurilor legate de expunerea laagenþi chimici” material editat cu sprijinul INRSFranþa.69

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieEXERCIÞII ASISTATE DE CALCULATOR- forme moderne ºi eficiente de instruire organizate ºi desfãºurateîn Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Colonel Ion BEREVOIANUMaior ing.Liviu DOBRESCULocotenent Cãlin GAVACentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Scopul acestui articol este de a precizao modalitate de organizare, întocmireºi desfãºurare a exerciþiilor folosindsoft-urile "APÃRAREA NBC" ºi "NBC ANALY-SIS". În ansamblul acþiunilor menite sã asigurecreºterea eficienþei procesului de instruire ºi educaþie,pregãtirea ºi proiectarea desfãºurãrii exerciþiilortactice reprezintã o condiþie necesarã.Exerciþiile reprezintã o activitate complexãde pregãtire desfãºuratã în condiþii cât mai apropiaterealitãþii spaþiului de luptã integrat. Acesteapresupun executarea, într-o viziune unitarã ºicontinuã, a mai multor cerinþe esenþiale necesarepentru îndeplinirea misiunii. Exerciþiile constituiebaza pentru executarea evaluãrii interne ºiexterne a nivelului de instrucþie al unei structurila sfârºitul unor etape/module de instrucþie.Fiecare comandant/ºef conduce exerciþiile planificatela nivelul structurii militare pe care ocomandã.Comandamentele ºi forþele nominalizateprin planurile de cooperare pentru intervenþia încaz de urgenþe civile vor participa la activitãþile deinstruire planificate de structurile InspectoratuluiGeneral pentru Situaþii de Urgenþã. De asemenea,vor planifica, anual, în cadrul instrucþiei colectivea comandamentelor ºi a forþelor un exerciþiu detip STX, pe linia intervenþiei în caz de urgenþecivile, în zona de responsabilitate alocatã fiecãreistructuri.Exerciþiile care se executãpe timpul instrucþiei colective a comandamentelorExerciþiile au ca scop principal perfecþionareaºi menþinerea deprinderilor necesareelementelor de comandã pentru îndeplinirea misiunilor.Exerciþiile care se planificã ºi se executãde cãtre comandamente într-un an de instrucþiesunt urmãtoarele:Fexerciþiu de rezolvare a unei situaþii tactice(STX);Fexerciþiu tactic pe hartã (MAPEX);Fexerciþiu tactic fãrã trupe (TEWT);Fexerciþiu de comandament în teren(CFX);Fexerciþiu de comandament cu comunicaþiiºi informaticã în teren (CPX);Fexerciþiu tehnic de specialitate (CISEX);Fexerciþiu prin simulare constructivã(SIMEX);Fexerciþiu/antrenament de mobilizare;Fexerciþiu de conducere a focului (FCX);Fexerciþiu de luare a deciziei (DMX);Fexerciþiu de conducere logisticã (LCX).Pentru pregãtirea exerciþiilor, pe timpulprocesului de planificare a acestora se vordesfãºura conferinþe de planificare ºi ateliere delucru. Numãrul acestora se va stabili de cãtrecomandantul structurii care organizeazã exerciþiul,în funcþie de complexitatea acestuia.Cadrele militare din comenzile subunitãþilorparticipã la exerciþiile desfãºurate decomandamentul batalionului/similare, fiecareîndeplinind propriul rol de comandã ºi control.În procesul de planificare a exerciþiilor înprincipiu, se va avea în vedere ca ordinea executãriiacestora sã fie: pe hartã, prin simulare, înteren.Tema exerciþiilor, scopul, problemele derezolvat ºi obiectivele se stabilesc de comandantul/ºefulstructurii în funcþie de misiuni, nivelulde instrucþie ºi resursele la dispoziþie. În cadrulexerciþiilor vor fi introduse ºi scenarii pentrurezolvarea problemelor de protecþie împotrivaarmelor chimice, biologice, radiologice ºinucleare, incidentelor EOD etc..Structurile de conducere ale instituþiilor70

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiemilitare de învãþãmânt, cu excepþia celor alecolegiilor militare liceale, organizeazã ºidesfãºoarã, pe durata anului de învãþãmânt, celpuþin un exerciþiu de rezolvare a unei situaþii pehartã ºi un exerciþiu tactic pe hartã. Acestea vor ficu tematicã adaptatã la specificul structurii.Cadrele militare din instituþiile militare deînvãþãmânt pot participa ºi la exerciþiile organizatede eºalonul superior sau de alte eºaloane.Exerciþiile care se executãpe timpul instrucþiei colective a forþelorScopul general al acestor exerciþii îl constituieperfecþionarea deprinderilor colective dobânditede militari pe timpul instrucþiei colective ºievaluarea/aprecierea nivelului instrucþiei structurilormilitare la sfârºitul unor etape/module depregãtire.Exerciþiile pentru perfecþionarea deprinderilorpe timpul instrucþiei colective pot fi:6exerciþii de rezolvare a unei situaþii tactice- STX;6exerciþii de antrenament în teren - FTX;6exerciþii tactice cu trageri de luptã - LFX;6exerciþii tactice prin simulare realã/instrumentatã - SIMFTX.Aceste exerciþii se planificã ºi se desfãºoarãîn conformitate cu Programele de Instrucþie pentruMisiuni specifice fiecãrei structuri. La sfârºitulfiecãrei etape/modul de instrucþie se executã unexerciþiu în teren de tip STX, FTX sau LFX, pentruevaluarea nivelului de performanþã atins de cãtreunitãþi pe timpul instrucþiei colective.Exerciþiile naþionale pentru certificareaºi afirmarea structurilor destinate NATOScopul general al acestor exerciþii îl constituierealizarea suportului operaþional al evaluãriiîn vederea certificãrii ºi afirmãrii structurilor destinateNATO, în anul în care finalizeazã procesulde operaþionalizare.Exerciþiile pentru executarea evaluãrii învederea certificãrii ºi afirmãrii se planificã, organizeazãºi conduc de cãtre eºaloanele superioare.Acestea se desfãºoarã în poligoane care sã permitãdislocarea unitãþilor cu toate materialele ºi echipamenteledin dotare (mai puþin stocurile) precumºi desfãºurarea acestora pe timpul ducerii acþiunilorîn întregul spectru de operaþii.Exerciþiile multinaþionaleScopul general al participãrii la exerciþiilemultinaþionale îl constituie realizarea interoperabilitãþiiforþelor proprii cu forþele celorlaltearmate ale statelor membre NATO ºi UE, cooperareaîn cadrul iniþiativelor regionale, cooperareacu statele vecine ºi cele aspirante la NATO sau UEºi alte state, astfel încât, la nevoie, sã poatã acþionaeficient, în comun, pentru îndeplinirea misiunilor.Competenþele privind programarea, planificarea,ºi coordonarea desfãºurãrii exerciþiilormultinaþionale revin eºaloanelor superioare.La nivelul fiecãrei structuri, participarea laexerciþiile NATO trebuie conceputã ca un tot unitarpentru a se asigura continuitatea în instrucþie.În conformitate cu scopurile ºi obiectivelefiecãrui exerciþiu, în mod deosebit a celor cu caracterîntrunit, coordonarea participãrii ArmateiRomâniei la exerciþii multinaþionale se va face decãtre structura stabilitã de cãtre conducereaeºaloanelor superioare.Exerciþiile prin simulareExerciþiile prin simulare se clasificã, dupãmodul de realizare a simulãrii, în:Ãexerciþii prin simulare constructivã(SIMEX), se executã de cãtre comandamente,independent sau întrunit;Ãexerciþii tactice prin simulare realã/instrumentatã (SIMFTX), se executã de unitãþi ºisubunitãþi luptãtoare ºi de operaþii speciale.Exerciþiile prin simulare constructivã/SIMEXreprezintã o alternativã eficientã latipurile de exerciþii clasice, putând asigura, cueforturi materiale ºi financiare reduse, o eficientizarea tuturor proceselor ºi activitãþilor militare.Aceste exerciþii trebuie sã preceadã activitãþilepractice ce se vor executa în teren.Exerciþiile tactice prin simulare realã/instrumentatã (SIMFTX) asigurã creºterea calitãþiiºi realismului exerciþiilor cu trupe în teren,prin unificarea exerciþiilor FTX cu cele LFX.Exerciþiile prin simulare se executã în bazaDirectivei pentru planificarea ºi desfãºurareaSIMEX/SIMFTX, elaboratã ºi aprobatã deeºaloanele superioare.71

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieStructura exerciþiilorPentru întocmirea exerciþiilor se are învedere existenþa unei structuri standard, astfel:Existenþa în Centrul de Pregãtire pentruApãrare NBC "Muscel" a soft-urilor "APÃRAREANBC" ºi "NBC ANALYSIS" permite rezolvareaunor exerciþii tactice de tipul:a. exerciþiu de rezolvare a unei situaþiitactice (STX):- sunt exerciþii de micã amploare (nivelgrupã, pluton, companie ºi compartimente alestatului major);- au ca scop antrenarea efectivelor pentrurezolvarea unor situaþii tactice ce pot sã aparã pecâmpul de luptã (instruirea pentru îndeplinireaunui set redus de cerinþe pentru misiuni);- asigurã aplicarea tehnicilor ºi a procedeelorde acþiune prevãzute în manualele/doctrinelede luptã;- au un caracter preponderent practicaplicativ,urmãrind perfecþionarea deprinderilor lanivel de echipã/echipaj ºi subunitate/compartiment;- stau la baza pregãtirii exerciþiilor de maimare amploare;- permit o mare flexibilitate în concepere ºiorganizare.b. exerciþiu tactic pe hartã (MAPEX):- asigurã o foarte bunã pregãtire înainteatrecerii la executarea exerciþiilor în teren;- dau posibilitatea creãrii oricãrei situaþiiposibile în caz real;- se pot desfãºura ºi cu un numãr redus departicipanþi.c. exerciþiu tactic fãrã trupe (TEWT):- se executã de cãtre comandanþi ºi statemajore, fãrã trupe;- au ca scop perfecþionarea deprinderilorcomandanþilor ºi statelor majore în stabilireacursurilor acþiunii în vederea luãrii deciziei.d. exerciþiu prin simulare constructivã(SIMEX):- se executã de cãtre comandamenteleoperaþionale ºi de cãtre comandamentele deunitãþi ºi mari unitãþi din forþele dislocabile, independentsau întrunit cu structuri din celelalte categoriide forþe ale armatei.e. exerciþiu de luare a deciziei (DMX):- contribuie la îmbunãtãþirea procesului deînþelegere a situaþiei, formarea coeziunii întrecomandanþi, statele majore ºi comandanþii subordonaþi;- au în vedere gãsirea de soluþii pentru celemai dificile situaþii ce pot sã aparã pe câmpul deluptã.f. exerciþiu asistat de computer (CAX):- presupun rezolvarea unor situaþii operative/tacticesimulate pe calculator;- asigurã instruirea comandanþilor/comandamentelor,statelor majore ºi a structurilor subordonate/cursurilorde apãrare CBRN în planificareaºi conducerea operaþiilor militare.În cadrul acestei forme de pregãtire,cursanþii aplicã în mod întrunit cunoºtinþeleînsuºite anterior ºi folosesc deprinderile formate ladisciplinele de specialitate, îºi formeazã ºi îºi perfecþioneazãcapacitatea de organizare ºi de execuþie,priceperea de a conduce în mod independentºi creator activitãþile practice corespunzãtoareatribuþiilor ce decurg din funcþiile la unitãþi,ori dupã absolvirea cursurilor, în condiþii cât maiapropiate de realitate.În cadrul procesului de instrucþie ºi educaþie,exerciþiile au un rol important, ele constituindmodul de verificare a punerii în practicã acunoºtinþelor însuºite ºi a formãrii ºi perfecþionãriideprinderilor necesare personalului participant.Exerciþiile de specialitate deþin un rol prioritar,deoarece reprezintã categoria de instrucþie ceamai complexã, care formeazã priceperi ºi deprinderiintelectuale ºi practice cât mai apropiate derealitatea câmpului de luptã, dezvoltã ºi perfecþioneazãcalitãþile morale ale militarilor detoate gradele ºi contribuie la cãlirea fizicã a acestora.Pentru organizarea ºi desfãºurarea în bunecondiþii a acestor tipuri de exerciþii sunt necesare72

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieurmãtoarele elemente:1realizarea infrastructurii informaticecare sã cuprindã: sãli de specialitate, staþii de lucruºi reþea INTRANET;1programe informatice pentru realizareascenariilor tactice/operative, simularea ºi rezolvareaautomatã a situaþiilor CBRN/evenimentelorEADA, redactarea ºi transmiterea documentelorde conducere ºi informare, folosind poºta electronicã;1subcentrul de simulare/punctul decomandã care sã asigure conducerea operativã aexerciþiului ºi evaluarea participanþilor.Pentru organizarea ºi pregãtirea unui exerciþiu,instructorul/conducãtorul exerciþiului desfã-ºoarã urmãtoarele activitãþi:Fanaliza datelor de bazã necesareîntocmirii exerciþiului tactic;Fplanificarea timpului pentru întocmireaexerciþiului;Fstabilirea ºi studierea bibliografiei;Felaborarea documentelor necesaredesfãºurãrii exerciþiului;Fexecutarea recunoaºterilor ºi definitivareadocumentelor;Fpunerea în situaþie ºi pregãtirea executanþilor.Pentru pregãtirea exerciþiului, instructorulanalizeazã urmãtoarele informaþii referitoare la:Ftema exerciþiului;Fdata când se desfãºoarã ºi durata;Fideile de bazã ale concepþiei exerciþiului;Flipsurile constatate pe timpul controalelor;Fasigurarea materialã;Flocul de desfãºurare a exerciþiului;Fdata când trebuie sã prezinte la aprobatdocumentele.Instructorul îºi stabileºte un plan depregãtire a exerciþiului în care trece toate activitãþilepe care le va desfãºura în timpul afectat.Studiul bibliografiei are menirea de a reaminti ºicompleta cunoºtinþele teoretice ale instructorului,cunoºtinþe ºi principii care trebuie materializate încadrul exerciþiului.În acest scop se vor studia documentele despecialitate, instrucþiunile pe linia armei precum ºiliteratura de specialitate.Întocmirea concepþiei graficeConcepþia graficã este un document principalce se întocmeºte în vederea desfãºurãrii exerciþiuluiºi reprezintã cadrul tactic de desfãºurare aacestuia. La întocmirea concepþiei se va urmãri caexerciþiul sã aibã caracter dinamic, sã prezintesituaþii des schimbãtoare ºi sã permitã trecerea dela o formã de luptã la alta. Ori de câte ori seîntocmeºte un exerciþiu tactic, conducãtorul acestuia,înainte de a trece la întocmirea concepþiei, vaanaliza pe hartã varianta optimã care sã asigure pede o parte îndeplinirea scopurilor propuse, iar pede altã parte încadrarea în normele de consumstabilite.În principiu, concepþia graficã a unui exerciþiutactic va cuprinde:Fsituaþia iniþialã a pãrþilor;Fconcepþia luptei pentru trupele proprii ºipentru inamic;Fdate referitoare la întrebuinþarea subunitãþiide apãrare CBRN;Fsituaþiile tactice din ducerea luptei.Lucrul practic pentru întocmirea concepþieigrafice a exerciþiuluiPentru întocmirea concepþiei grafice aexerciþiului tactic, instructorul desfãºoarã urmãtoareleactivitãþi:Cstabileºte, pe hartã, locul de desfãºurare aexerciþiului;Cstabileºte direcþia de ducere a acþiunilorde luptã;Cstabileºte aliniamentul de contact dintreinamic ºi trupele proprii;Cstabileºte pe hartã concepþia luptei pentruunitatea de infanterie;Cstabileºte pe hartã elementele dinhotãrârea eºalonului superior de infanterie (executareaunui contraatac, introducerea în luptãetc.);Cstabileºte pe hartã vecinii ºi misiunile lorcu un eºalon mai jos;Cstabileºte pe hartã hotãrârea inamiculuiºi elementele eºalonului superior;Ctrece pe hartã situaþiile din ducerealuptei;Ctrece pe hartã dispozitivul subunitãþii deapãrare CBRN;Cstabileºte momentele tactice ce se vorcrea ºi le materializeazã pe hartã (atac aviaþie, atacgrup cercetare-diversiune, teren contaminat etc.);73

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþie74Ctrece pe hartã situaþia iniþialã.Întocmirea documentelor necesaredesfãºurãrii exerciþiului tacticPentru desfãºurarea exerciþiului pregãtitorse vor întocmi urmãtoarele documente:vconcepþia exerciþiului grafic pe hartã;vconcepþia-text ºi planul de desfãºurare;vplanul cu principalele evenimente ºiincidente;vdocumente anexã: tema tacticã, ordinulde operaþii (ordin de operaþii preliminar), ordinefragmentare, planul mascãrii acþiunilor inamicului,alte documente necesare.La momentul de faþã, Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBC "Muscel" dispune de facilitãþide instruire prin simulare aplicabile în domeniulcercetãrii CBRN.Facilitãþile de instruire prin simulare presupuno infrastructurã hardware care constituieplatforma pentru aplicaþii software dedicate.Ne vom opri asupra aplicaþiilor soft pe carele deþine Centrul, le vom detalia ºi vom explicaintegrarea acestora.APLICAÞIA INFORMATICÃ,,NBC ANALYSIS”Aceastã aplicaþie este un soft oficial NATOdestinat interconectãrii subcentrelor/centrelor decolectare ºi control NBC, care permite realizareaautomatã a analizei, prognozei ºi raportãriiatacurilor chimice, nucleare ºi a accidentelor(ROTA) ºi avertizarea unitãþilor aflate în zonele derisc, precum ºi introducerea situaþiilor tactice pehartã.Facilitãþile aplicaþiei:xpermite prognozarea automatã azonelor contaminate RBC, în baza rapoartelorNUC 1 ºi transmiterea automatã la unitãþile de riscCBRN;xpermite importul de scenarii tactice de laexerciþiile anterioare;xdeterminã automat zonele real contaminateîn urma mãsurãtorilor (NBC 4);xcalculeazã dozele absorbite în funcþie detimpul expunerii personalului;xcoordonare cu Centrele de Control NBCale Ariei NATO.Structura aplicaþiei:Aplicaþia poate lucra în douã moduri delucru:qmodul de lucru "OPERATIONAL", aplicaþiafiind conectatã la Centrele de Control NBCale Ariei NATO;qmodul de lucru "EXERCISE", aplicaþiafiind utilizatã pentru instruire.Aplicaþia permite transmiterea automatã arapoartelor NBC ºi a importului de scenarii de laexerciþiile anterioare, în funcþie de setãrile fãcute.Are posibilitatea interconectãrii în SARNBC prinorice mijloc de comunicaþii care permite transferulde date (LAN, MODEM, legãturã directã întredouã calculatoare). De asemenea, permite importulde hãrþi digitale de orice format.Conþine formele necesare creãrii ºi modificareaatributelor obiectelor grafice reprezentate pehartã (unitãþi, raioane, aliniamente de contact,linii de despãrþire, poligoane, rute, diferite acþiunimilitare reprezentate schematic etc.). Utilizatoruldispune de help contextual ºi help on-line careoferã acestuia toate informaþiile necesareexploatãrii acestor forme.Reprezentarea scenariilor tacticeAnaliza, prognoza ºi raportarea CBRN:Bpermite realizarea automatã a analizei,prognozei ºi raportãrii atacurilor nucleare, biologice,chimice ºi a evenimentelor ROTA;Bgenerarea automatã a rapoartelor NBC 2ºi NBC 3 pe baza raportului NBC 1 ºi a mesajelorde vânt;Bcorelarea tuturor rapoartelor NBC 2 NUCprimite ºi transformarea acestora într-un singurraport NBC NUC pe baza informaþiilor concludente;Breprezentarea automatã pe hartã a zoneide risc prognozatã ºi transmiterea automatã aacesteia unitãþilor care pot fi afectate;Bpermite vizualizarea în orice moment adeplasãrii norului contaminat CBRN pe direcþiavântului;Bavertizarea automatã a unitãþilor din

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiezona de risc pentru a putea fi luate în timp oportunmãsurile de protecþie CBRN corespunzãtoaresau pãrãsirea zonelor de risc;Bdeterminã automat zonele real contaminate(NBC 5) pe baza informaþiilor transmise dinrapoartele NBC 4; în cazul contaminãrii radioactive,zonele real contaminate vor fi transpuse pehartã cu un anumit cod de culori, corespunzãtordebitului dozei absorbite;Bdeterminã automat doza absorbitã decãtre militarii care au acþionat în zonele contaminateradioactiv sau care urmeazã sã acþioneze înastfel de zone;Bpermite transmiterea automatã a informaþiilordetaliate despre atacurile executate cuADMCBRN.Rapoartele NBC sunt introduse în sistemde cãtre cursanþi/operatori sau pot fi primite prinreþea de la sursele de informare sau alte subcentre/centrede colectare ºi control NBC.În cazul evenimentelor EADA/ROTA, aplicaþiadispune de un ghid în care se prezintã informaþiidetaliate despre materialele toxice industriale(prognozarea zonelor, mãsuri de siguranþã,pericolele asociate, primul ajutor etc.).Analiza nuclearãAnaliza chimicãAnaliza biologicã75Analiza ROTA/TICAPLICAÞIA INFORMATICÃ,,APÃRAREA NBC”Aceastã aplicaþie este un pachet de programedezvoltat în ORACLE destinat realizãriiexerciþiilor tactice de stat major pe calculator, curezolvarea automatã a analizei, prognozei ºiraportãrii atacurilor chimice, nucleare ºi a accidentelor(ROTA) produse la obiective de risc NBC.Facilitãþile aplicaþiei:xaplicaþii în procesul de învãþãmânt pentrurealizarea exerciþiilor de stat major;xposibilitãþi de utilizare pe reþea localã(LAN) sau pe reþele dispuse la mari distanþegeografice (WAN);xposibilitãþi de utilizare pe internet;xlucrul independent asupra unui scenariutactic;xlucrul în echipã asupra aceluiaºi scenariutactic;xposibilitatea vizualizãrii ºi intervenþieiinstructorului asupra scenariilor realizate dinorice punct al reþelei;xscenariile realizate pot fi salvate în bazade date;xacces ierarhizat la date prin utilizarea deroluri ºi privilegii ORACLE.Structura aplicaþiei:qmodulul de reprezentare graficã pehartã.qmodulul de manevrare a obiectelorgrafice.qmodulul de analizã, prognozã ºiraportare NBC.Modulul de reprezentare graficã pe hartã asigurã:Bposibilitãþi de navigare ºi zoom pe hartãcu vizualizarea în orice moment a scãrii hãrþii;Breprezentarea pe straturi a elementelorhãrþilor digitale (ape, localitãþi, comunicaþii, reliefetc.) cu posibilitate de afiºare simultanã sau selectivãa diferitelor elemente de interes;Bvizualizarea poziþiei curente în coordo-

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþienate UTM;Bposibilitate de tipãrire la imprimantã ascenariilor realizate;Bconcentrarea tuturor elementelor decontrol într-o singurã fereastrã.de risc prognozatã ºi transmiterea automat a acesteiaunitãþilor care pot fi afectate.Analiza nuclearãReprezentarea graficã pe hartãModulul de manevrare a obiectelor grafice:Bconþine formele necesare creãrii ºi modificareaatributelor obiectelor grafice reprezentatepe hartã (unitãþi, raioane, aliniamente de contact,linii de despãrþire, poligoane, rute, diferite acþiunimilitare reprezentate schematic etc.);Butilizatorul dispune de help contextual ºihelp on-line care oferã acestuia toate informaþiilenecesare exploatãrii acestor forme.Analiza chimicãReprezentarea scenariilor tacticeModulul de analizã, prognozã ºi raportareNBC:Bpermite realizarea automatã a analizei,prognozei ºi raportãrii atacurilor nucleare ºi chimice;Bgenerarea automatã a rapoartelor NBC 2ºi NBC 3 pe baza raportului NBC 1 ºi a mesajuluide vânt;Breprezentarea automatã pe hartã a zoneiAnaliza ROTA/TICRapoartele NBC sunt introduse în sistemde cãtre operatori prin intermediul modululuiclient/server.Rapoartele NBC 2 ºi NBC 3 sunt generateautomat pe baza informaþiilor din rapoarteleNBC 1 ºi mesajele de vânt ºi sunt prezentate sprevalidare operatorului.Aplicaþia are un modul destinat reprezentãriipe hartã a unitãþilor, raioanelor, liniilor dedespãrþire, aliniamentelor de contact, itinerarelor76

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiede deplasare, rutelor de cercetare, posturilor deobservare etc. Situaþia ºi acþiunile trupelor propriiºi ale inamicului sunt reprezentate prin semneconvenþionale ºi abrevieri specifice domeniuluimilitar. Fiecare unitate are atribuitã o anumitãzonã de responsabilitate ºi poate fi pusã în relaþiede subordonare cu alte unitãþi. Hãrþile folosite deaplicaþie sunt organizate pe mai multe straturitematice cu posibilitãþi tematice.Pe acelaºi sistem al aplicaþiei pot sã operezesimultan mai multe scenarii independente saulucrul în comun asupra unui scenariu care sãsimuleze diferite niveluri din cadrul SARNBC saudiferitele eºaloane din cadrul unei mari unitãþi,instructorul având la orice moment imagineaglobalã a desfãºurãrii exerciþiului ºi posibilitateaintervenþiei asupra scenariului.Beneficiind de astfel de programe informaticese pot planifica ºi desfãºura exerciþii integratoareasistate de calculator, exerciþii la care potfi angrenate toate tipurile de cursuri care sedesfãºoarã în Centrul de Pregãtire pentru ApãrareNBC "Muscel".Scopurile care se urmãresc pe parcursuldesfãºurãrii exerciþiilor sunt:þperfecþionarea deprinderilor ºi dezvoltareaabilitãþii cursanþilor pentru efectuareaestimãrii de stat major în procesul de pregãtire ºiconducere a acþiunilor subunitãþilor de apãrareCBRN pe timpul pregãtirii ºi desfãºurãrii operaþiilorîn condiþiile pericolului ºi al întrebuinþãrii decãtre inamic a ADMCBRN;þdezvoltarea capabilitãþilor privind aplicareaîn activitãþile planificate ºi desfãºurate destructurile de apãrare CBRN a noilor orientãridoctrinare pentru realizarea interoperabilitãþii ºicompatibilitãþii cu structuri similare NATO;þformarea ºi dezvoltarea deprinderilorpractice de utilizare a programelor informatice"APÃRAREA NBC" ºi "NBC ANALYSIS" pentruredactarea situaþiilor CBRN/ROTA, folosind proceduraautomatã;þperfecþionarea deprinderilor în lucrul destat major, redactarea corectã ºi transmiterea întimp oportun a documentelor de conducere ºiinformare.Prin folosirea situaþiilor, scenariilor ºiefectelor ADMCBRN simulate pe câmpul deluptã instruirea pentru apãrare CBRN poatefi asiguratã la toate cele trei domenii deinstrucþie: individualã, colectivã ºi a comandamentelor.Generarea situaþiilor, scenariilor ºiefectelor ADMCBRN pe câmpul de luptã nu trebuiesã aibã ca rezultat un mediu controlabil caîntr-un laborator.Trebuie sã reproducã o acþiune militarã cucomplexitatea ºi elementele sale imprevizibile,determinând militarul ºi comandantul sãreacþioneze.Posibilitãþile de analizã postacþiune ºi evaluarefac acest sistem de instruire deosebit de eficientîn pregãtirea subunitãþilor de apãrare CBRN,forþelor operaþionale ºi statelor majore ale acestora.BIBLIOGRAFIE:4Norme privind instrucþia în ForþeleTerestre, Bucureºti, 2006.4Ordin privind instrucþia ºi exerciþiile înForþele Terestre în perioada 2007-2010, Bucureºti,2006.4Catalog privind exerciþiile ce se executãîn Forþele Terestre, Bucureºti, 2006.4F.T./CBRN-10, Manualul operatoruluipentru raportarea exploziilor nucleare, atacurilorchimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizareapericolelor asociate ºi zonelor de risc, Câmpulung,2005.4Instrucþiuni de utilizare a aplicaþiei"APÃRAREA NBC".4Instrucþiuni de utilizare a aplicaþiei "NBCANALYSIS".77

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiePROGRAME DE EDUCAÞIE PRIVIND COMPORTAMENTUL UMAN ÎNCAZUL APARIÞIEI SITUAÞIILOR DE URGENÞÃLocotenent colonel Carol-Teodor PETERFICentrul Naþional Militar de ComandãStatul Major GeneralComportamentul uman rãmâne, înmare mãsurã, o necunoscutã, cu atâtmai mult în situaþii de nesiguranþã,stress, limitã de timp specifice situaþiilor de crizã.Oamenii acþioneazã de cele mai multe ori dininstinct în situaþii de urgenþã, în condiþiile în carenu existã practic timpul necesar pentru planificaresau experimentarea diferitelor moduri de acþiune.Din acest motiv, domeniul educativ care acoperãacea parte educaþiei referitoare la activitãþileºi/sau acþiunile în situaþii de urgenþã, ar trebui sãocupe un loc central, atât în educaþia adulþilor câtºi în procesul instructiv-educativ desfãºurat înºcoli.Având în vedere creºterea numãrului dezastrelorºi a victimelor acestora, este necesar, maimult ca niciodatã sã gândim în termenii preveniriiºi pregãtirii împotriva dezastrelor.În multe þãri programele pentru informareºi educare a populaþiei sunt implementate de regulãla iniþiativa guvernelor dar ºi a organizaþiilorguvernamentale ºi nonguvernamentale cu preocupãriîn prevenirea ºi pregãtirea pentru situaþiide dezastre. Aceºtia au fãcut multe eforturi latoate nivelele societãþii, în cercuri sociale ºi profesionale,în ajutorul unor anumite grupuri devârstã ale populaþiei - tineri, adulþi ºi vârstnici -pentru a dezvolta o "culturã" de prevenire ºipregãtire în faþa riscurilor ºi pericolelor care li sepot întâmpla lor ca indivizi precum ºi societãþii încare trãiesc.Diferite acþiuni luate în acest domeniuºi-au demonstrat eficienþa lor peste tot în lume:este recunoscut ºi dovedit astãzi cã informarea ºiinstruirea sunt douã dintre cele mai bune mijloacede reducere a numãrului dezastrelor ºi limitare aconsecinþelor lor. Este de asemenea cunoscut cãînvãþarea timpurie a principiilor de bazã ale autoprotecþieiºi a responsabilitãþilor în situaþii dedezastre au cele mai bune rezultate. Copii ºi adolescenþiisunt þinta acestor campanii de informareºi instruire care sunt lansate, periodic, în acestscop.Aceastã activitate pedagogicã trebuie sã fiefãcutã într-un mod profesional. În timp ceînvãþarea istoriei, geografiei sau matematicii facobiectul unor studii pedagogice extrem de sistematice,este cunoscut cã nu la fel se întâmplã ºi încazul instruirii în prevenirea ºi pregãtirea împotrivariscurilor ºi dezastrelor. În acest caz, se facepregãtire împotriva dezastrelor naturale care esteaccentuatã de cele mai multe ori în perioada accidentelordin gospodãrie sau rutiere. În sfârºit,existã puþine state în care aceste subiecte sunttratate în ºcoli într-o manierã cuprinzãtoare ºi sistematicã.Acesta este contextul în care organizaþiileinternaþionale, regionale ºi naþionale susþin dezvoltareaunei strategii globale în domeniul preveniriiºi pregãtirii împotriva accidentelor ºi dezastrelor,care se va baza pe producerea ºi implementareaunor programe pedagogice adecvate.Apãrarea civilã cuprinde desigur toate mãsurilemenite pentru pregãtirea ºi intervenþia împotrivaaccidentelor ºi situaþiilor de dezastre naturale sauprovocate de om. Apãrarea civilã, ca termengeneric referitor la gestionarea situaþiilor deurgenã, trebuie sã fie consecventã în a susþine alocareatemelor specifice în programa ºcolarã dinclasele primare pânã la terminarea cursurilorºcolare obligatorii ºi sã fie învãþatã ca orice altãmaterie ºcolarã.Este necesar, prin urmare, sã se promovezeun concept global de instruire în domeniulapãrãrii civile ºi sã se colaboreze în acest scop cucercurile pedagogice interesate din þãrile în cursde dezvoltare precum ºi din cele dezvoltate.Ca atare, la nivel internaþional, o prioritatede prim rang este acordatã programelor educativeimplementate la nivelul comunitãþilor locale ºicare au la bazã o analizã pertinentã a riscurilorspecifice zonei. O atenþie deosebitã în cadrul aces-78

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþietora este arãtatã programelor de pregãtire profesionalã,a cãror principal scop este înþelegereaameninþãrilor ºi conºtientizarea faptului cãdeprinderile personale reprezintã componentaesenþialã a oricãrei strategii de reducere ariscurilor. Mai mult, investiþia fãcutã în resursaumanã constituie fundamentul unei capacitãþi derãspuns adecvate, care se va îmbunãtãþi de la an laan ºi care va avea o valoare mai mare decât aoricãrei investiþii fãcute în sisteme tehnologice deultimã generaþie, destinate reducerii riscurilor.Pregãtirea ºi educaþia realizatã în vedereareducerii riscurilor ºi gestionãrii situaþiilor deurgenþã, poate lua diferite forme manifeste, dincare putem enumera:a. pregãtire ºi educaþie de bazã;b. pregãtirea în centre de management alriscurilor;c. programe educaþionale academice;d. programe educative ce se realizeazã înlicee ºi colegii;e. programe de pregãtire destinate specialiºtilor;f. programe destinate comunitãþilor bazatepe construirea unei capacitãþi proprii de rãspuns;g. programe de managemant al situaþiilorde urgenþã avangardiste etc..Programele educative fundamentale saude bazã în domeniul reducerii vulnerabilitãþilor însituaþii de urgenþã, rezidã în principal din interesulpe care de mai bine de douã decenii specialiºtiiîn situaþii de urgenþã îl acordã studiului riscurilorspecifice ºi responsabilitãþile pe care structurile deintervenþie în situaþii de urgenþã ºi autoritãþilelocale ºi centrale le au pentru realizarea unormãsuri de protecþie cuprinzãtoare ºi viabile.Plecând de la aceste realitãþi, la momentul actual,cercetãrile academice au devenit mult mai interesateîn a transfera cunoºtinþele ºi rezultatele experienþelorefectuate cãtre populaþie ºi a legadiferitele comunitãþi de resursele locale, în scopulrealizãrii unei protecþii adecvate, prin cunoaºtereaameninþãrilor ºi a modului în care acestea pot ficontracarate.O atenþie tot mai mare în rândul comunitãþiloracademice este acordatã condiþiilor socioeconomicecare determinã un anumit grad de vulnerabilitatea unei comunitãþi în faþa unei situaþiide urgenþã. Acest grad de vulnerabilitate estedeterminat în mare parte de nivelul de educaþie alpopulaþiei respective, nivelul de dezvoltare economico-socialã,capacitatea de empatie asubiecþilor grupului, precum ºi alte caracteristicidemografice.Actualmente, programele destinatepregãtirii ºi educãrii în domeniul managementuluisituaþiilor de urgenþã nu mai poate fi consideratca un domeniu de studii ºtiinþifice destinateexclusiv specialiºtilor. Conceptul de managemental dezastrelor, apãrut la sfârºitul anilor`80 ºiînceputul anilor`90, nu mai prezintã aceleaºi principiireferitoare la extinderea locului, rolului ºiresponsabilitãþilor autoritãþilor într-o strategiecontemporanã de reducere a riscurilor ºi vulnerabilitãþilor.În actualul context internaþional, s-ademonstrat cã importanþa educaþiei ºi a pregãtiriiîn domeniul managementului urgenþelor civile acrescut ºi s-a diversificat. O atenþie deosebitã esteacordatã schimbãrilor survenite în natura dezastrelor,condiþiilor tot mai complexe în care semanifestã vulnerabilitãþile ºi riscurile, facilitãþilorinstituþionale ºi cerinþelor de educare a populaþiei.Educaþia ºi pregãtirea realizatã în scopulreducerii riscurilor de dezastre trebuie canalizatepe mai multe paliere. Acolo unde programeleeducaþionale de management al riscurilor suntdeja implementate, se va urmãri extinderea arieide cuprindere concomitent cu lãrgirea grupurilorþintã. O mai mare atenþie trebuie acordatã integrãriiacþiunilor preventive de reducere ariscurilor de producere a dezastrelor în programelenaþionale de dezvoltare. Acest dezideratpoate fi uºor atins dacã se realizeazã un transferconºtient de autoritate de la nivel central la cellocal ºi se mizeazã în dezvoltarea economicosocialãpe realizarea acelor programe de dezvoltaredurabilã.Este recunoscut faptul cã un managementeficient al urgenþelor poate fi realizat numai încontext interdisciplinar, bazat pe lucru în echipã,în care cercetãtorii, profesorii ºi specialiºtii conlucreazãºi pun în practicã noi soluþii, elaborate înurma studiilor experimentale sau teoretice. Prindiseminarea cunoºtinþelor profesionale ºi tehnicese realizeazã o mai bunã percepþie a riscului ºi amodului sãu de abordare în contextul complex alvieþii sociale, economice ºi chiar culturale. Atâtautoritãþile publice cât ºi cele politice recunoscdeopotrivã faptul cã? strategiile cele mai eficientede management al situaþiilor de urgenþã necesitã79

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiedeprinderi diferite, iar acestea pot fi dezvoltatenumai printr-o investiþie instituþionalizatã înresursa umanã disponibilã.La nivelul centrelor de pregãtire pentrumanagementul situaþiilor de urgenþã se poateobserva o tendinþã de involuþie ºi reîntoarcere aprecupãrilor acestor centre cãtre domeniuloparaþional în detrimentul celui educaþional.Acestea ºi-au îndreptat atenþia mai mult asupramodului de realizare a planurilor în situaþii deurgenþã ºi a procedurilor de planificare a pregãtiriiactivitãþilor comunitãþilor pentru situaþii deurgenþã. În ciuda acestui fapt, se poate observaclar o reorientare cãtre problemele comunitãþii învederea realizãrii unor proiecte ce vizeazã abordareamultidisciplinarã a riscurilor ºi gãsirea unorsoluþii eficiente de întãrire a responsabilitãþiicomunitãþilor locale pentru gestionarea tipurilorde riscuri specifice. Prin aceasta se vizeazãîntãrirea comunitãþii ºi obþinerea unui rãspunseficient ºi operativ din partea acesteia, atât înaintecât ºi pe timpul sau dupã apariþia unei situaþii deurgenþã.Datoritã faptului cã în aceste centre suntderulate programe de pregãtire de peste 20 da ani,ele constituie adevãrate "pompe de specialiºti îndomeniul managementului situaþiilor de urgenþã" înmulte þãri dezvoltate, cu referire specialã la celedin Africa sau regiuni ale Asiei. În acestea, programelepilot au fost transformate în programe denivel naþional, cu caracter obligatoriu, vizând înspecial latura preventivã ºi de reducere a riscurilorºi vulnerabilitãþilor, cu un pronunþat caracterpractic. Aceste iniþiative au generat imediat ºi alteprograme informative adaptate condiþiilor ºinevoilor locale concrete.Dezastrele naturale au fost mult timp studiateprin prisma ºtiinþelor fizicii ºi exprimate întermeni de forþã fizicã sau abordate din punctul devedere al disciplinelor tehnice, inginereºti. Uninteres academic restrâns a fost arãtat pentrurealizarea unor studii despre impactul efectelordezastrelor la nivel macro ºi micro social. Cuexcepþia Statelor Unite care au efectuat un astfelde studiu încã de la mijlocul anilor 60, în nicio altãþarã nu au mai fost realizate astfel de studii pânãîn 1970.În Europa, la Bruxelles, mai mulþi specialiºtiîn ºtiinþe tehnice au contribuit la realizarea"Centrului de Cercetare ºi Epidemiologie aDezastrelor". Ideia unui grup interdisciplinar despecialiºti în ºtiinþe tehnice a fost preluatã ºi înAnglia unde s-a constituit, la Londra, GrupulTehnic, care a stat la baza înfiinþãrii InstitutuluiInternaþional pentru Dezastre, în 1978. ca atare,studiul dezastrelor a cunoscut o dezvoltare acceleratãtimp de mai bine de 10 ani, dar numaiîntr-o parte a lumii. Mai mult de 60 de centre destudiere a dezastrelor ºi tipurilor de risc au fostînfiinþate ºi cam tot acelaºi numãr de instituþii deînvãþãmânt superior oferã programe de pregãtireîn acest domeniu.Tot în scopul dezvoltãrii programelor depregãtire în domeniul gestionãrii situaþiilor deurgenþã, Asian Disaster Reduction Center dinKobe, Japonia a cooptat un numãr de 70 de instituþiiîntr-o organizaþie naþionalã, care oferã posibilitãþide pregãtire a specialiºtilor în domenii variate,de management al situaþiilor de urgenþã sauadiþionale acestuia.O abordare specialã o are CranfieldUniversity, din Marea Britanie care dezvoltã programede management al situaþiilor de urgenþã ºiun curs de master în domeniu. Principala noutatea cursului o constituie faptul cã se doreºtecooptarea personalului mediu experimentat dindomeniu managementului situaþiilor de urgenþãºi interconectarea specialiºtilor din toate organizaþiilenaþionale ºi internaþionale (agenþii ale ONU,UE, NGOs, structuri militare etc.) cu specialiºti dindomeniul geografiei, protecþiei mediului,ºtiinþelor politice etc.Scopul declarat al cursului este constituireaunor capabilitãþi reale de management al situaþiilorde urgenþã ºi reducerea riscurilor de producerea unor dezastre.La nivel regional existã deasemenea universitãþicare oferã programe de studii postuniversitareîn domeniul managementului situaþiilor deurgenþã.La nivel professional ºi de pregãtire a specialiºtilorse remarcã o creºtere a interesului pentrumanagemantul riscurilor, în special la nivelulþãrilor mici, poziþionate în zone cu riscuri crescutede dezastre. În special în þãrile asiatice se poatevedea un interes crescut pentru formarea ºi dezvoltareadeprinderilor specialiºtilor în domeniu,prin crearea de programe adiþionale la cursurilede geologie, hidrometeorologie ºi climatologie. Caatare, un numãr tot mai mare de persoane sunt80

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiecapabile sã analizeze ºi sã interpreteze fenomenelefizice, fapt ce conduce la o mai bunã înþelegere ºigestionare a urmãrilor posibile ale unui dezastrunatural ºi nu numai.Odatã cu dezvoltarea ºtiinþelor sociale ºi acelor de administraþie publicã se observã o lipsã deatenþie acordatã programelor formale de educaþieîn domeniul managementului situaþiilor deurgenþã care sã atingã în abordãrile lor problematicafactorilor socio-umani în producerea dezastrelor,responsabilitãþile politice sau rolul economiculuiîn determinarea apariþiei unor situaþii deurgenþã. Ca atare este vizibilã lipsa de pregãtire îndomeniu a liderilor comunitãþilor, fapt cu urmãricât se poate de grave, care poate avea impact nunumai la nivel local ci ºi la nivel naþional sauregional.Totuºi, un bun contra-exemplu îl constituieprogramul asiatic de reducere a riscurilor deproducere a dezastrelor , implementat în 10 þãri.Acest program abordeazã problematica unuicuriculum la nivel urban destinat micºorãriiriscurilor producerii unor dezastre, care poate fiadaptat ºi instituþionalizat la nivel local, regional ºinaþional. Programul se deruleazã de mai bine de7 ani ºi include cursuri referitoare la gestionareaunor situaþii de urgenþã generate de inundaþii,cutremure sau accidente tehnologice. Alte cursurifac referire la reducerea riscurilor prin abordareaproblematicii legate de siguranþa construcþiilor,securitatea infrastructurii etc.Conceptul educaþional de "construcþie decapabilitãþi" face referire în mod special la constituireaunui grup comunitar înzestrat cudeprinderi adecvate, resurse ºi abilitãþi tehnicecapabil de autoajutorare la nivel local. Acestdeziderat poate fi atins prin pregãtire, informarepublicã, transfer, acces sau deþinere de echipamenttehnologic adecvat domeniului operaþionalal situaþiilor de urgenþã. Prin implementarea acestuiconcept se urmãreºte responsabilizarea comunitãþii,reducerea riscurilor, eficientizarea instituþiilorºi organizaþiilor locale, prevenirea ºi limitareaeficientã a situaþiilor de urgenþã. Acestconcept poate fi corelat ºi cu cel de pregãtire amanagerilor ºi transfer de abilitãþi tehnice ºiexpertizã, diseminare a cunoºtinþelor tradiþionalespecifice, eficientizare organizaþionalã ºi structuralã,la nivel local, regional ºi naþional.În cadrul acestui concept au fost dezvoltatemai multa programe ca:a. United Nation Disaster Programm, pentruconstruirea unor capabilitãþi locale în AmericaCentralã ºi Jamaica;b. Întãrirea birourilor de prevenire ºi gestionarea dezastrelor în þãrile din Caraibe;c. Pactul de stabilitate pentru reducereariscului de inundaþii în bazinul Tisei (Ungaria,România ºi Ucraina);d. Reducerea traficului de droguri (Iran,Tadjikistan, Uzbekistan);e. Programe de pregãtire a comunitãþilor înAlbania, Estul Timorului, România, Madagascar,Mali etc.** *Ce se face, în þara noastrã, pentrupregãtirea populaþiei în situaþii de dezastre?Elevii, studenþii, pensionarii beneficiazã de opregãtire adecvatã? Cine face aceastapregãtire ºi cât de riguros se executã ea?Structurile de Protecþie Civilã vizeazã cuprioritate eficientizarea sistemului organizatoric ºide rãspuns pentru gestionarea tuturor categoriilorde urgenþe, pentru creºterea capacitãþii de reacþiea tuturor componentelor, începând cu ministerele,structurile din MIRA, MAp, SRI. Referitorla aceasta, generalul de brigadã Liviu ViorelNemeº, prim adjunct al inspectorului general alInspectoratului General pentru Situaþii deUrgenþã, þine sã precizeze: ,,Pregãtirea populaþiei avizat în special douã aspecte. Primul se referã lapartea de pregãtire ºtiinþificã, ºi în aceasta direcþieam dezvoltat o cooperare cu toate instituþiile deînvãþãmânt superior. Aº aminti Institutul de Fizicãa Pãmântului, Facultatea de Geografie, Institutulde Geodinamicã a Pãmântului, Academia TehnicãMilitarã, UNAp etc., pe plan intern ºi, pe planinternaþional cu structuri similare. A doua direcþiede pregãtire îi vizeazã pe specialiºti ºi se realizeazãprin exerciþii complexe desfãºurate în condiþii câtmai apropiate de cele reale. Se poate iarãºi vorbide astfel de exerciþii pe plan intern ºi internaþional.În fiecare an am organizat douã sau trei exerciþiicomplexe în care am angrenat ºase, ºaptejudeþe, în zone considerate de risc. Prin acesteexerciþii, am reusit sã cuprindem aproape toþi factoriide risc cu care s-ar putea confrunta populaþia:inundaþii, cutremure, cãderi masive de zãpada,accidente tehnologice, alunecãri de teren,81

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieaccidente nucleare, radiologice, incusiv pregãtireapopulaþiei pentru atacuri NBC ºi, nu în ultimulrând, pentru diminuarea efectelor negativeprovocate de acþiuni teroriste.Pregãtirea populaþiei se executã dupã unalgoritm bine pus la punct. Pregãtirea pe linie deprotecþie civilã pentru întreaga populaþie, se facediferenþiat, existând programe care sã acoperetoate segmentele de populaþie, indiferent cã nereferim la elevi, studenþi, pensionari, persoaneangajate sau nu etc., afirma colonelul (r) TeodoraIspas, din cadrul compartimentului PlanificareUrgenþe Civile ºi Pregãtire pentru Intervenþii.Fiecare cetãþean trebuie sã cunoascã care suntmãsurile ºi regulile de comportare în situaþia produceriiunor dezastre. De exemplu, pentrupregãtirea pensionarilor, fiecare preºedinte al asociaþieide locatari are obligaþia de a instrui pensionariipe linie de protecþie civilã. Din pãcate, nuputem monitoriza respectarea întocmai a acestorîndatoriri, datoritã faptului cã ducem lipsa de specialiºtipentru Protecþia Civilã.În cadrul întreprinderilor, conform legislaþiei,existã câte un inspector de protecþie civilã,în funcþie de numãrul salariaþilor, poate existachiar un Birou de Protecþie Civilã.Responsabilitatile privind instructajul personaluluiîn incinta acestora revin în totalitate persoaneicu funcþia cea mai mare din cadrul unitãþii.Între Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºiDirecþia de Protecþie Civilã a fost încheiat unProtocol, în care se stipuleazã modalitatea de efectuarea instructajelor, numãrul de ore alocat, bibliografiaaferentã, cine le conduce etc. Pe viitor, odatã ce va intra în vigoare noua lege a ProtecþieiCivile, se va lãrgi ºi spectrul de pregãtire din ºcoli,pentru cã ºi problemele sunt de altã naturã.Anul de învãþãmânt trecut, în municipiulBucureºti, am fost în peste 40 de ºcoli generale ºilicee, am participat la ºedinþe cu cadrele didacticeºi am încercat sã discut cu toþi directorii de ºcoli.Am constatat cã, în aceste instituþii, se simtenevoia unei pregãtiri mai serioase. De asemenea,în sprijinul nostru vine mass-media, dar considerãmcã nu de fiecare data suficient. Populaþia esteconºtientã cã în noi gãseºte un sprijin real ºi astfelne bucurãm de incredere.Pentru viitor, intenþionãm sã organizãmcursuri de pregãtire pentru elevi ºi studenþi.Deocamdatã, se lucreazã la manuale ºi lametodologie.Pentru Direcþia de Protecþie Civilã, un rolimportant îl deþine colaborarea cu structurilepoliþiei, jandarmeriei ºi armatei. în scopul asigurãriiunei bune pregãtiri a populaþiei, au fostplanificate ºi executate anual exerciþii de antrenamentºi aplicaþii prin care s-a simulat producereaunor calamitãþi ºi catastrofe. Situaþiile de urgenþãimpun, aºadar, populaþiei ºi componentelor dinsistemul protecþiei civile prezenþã specializatã,inclusiv a personalului care asigurã asistenþã psihosocialã.Dezastrele de orice tip, au un impactpsihologic puternic asupra populaþiei ºi salvatorilor,susþine maiorul psiholog Iulian Mihalcea.Pregãtirea lor psihicã, în toatã lumea, se face decãtre specialiºti psihologi sau psihosociologi.Aceasta devine o strategie aparte, vizând întãrireacoeziunii intre echipele de salvatori ºi autosuprimareaemoþiilor; degajarea emoþionalã, considerândcã acþiunea se petrece într-un scenariu cupãpuºi sau manechine; concentrarea asupra aceea ce trebuie întreprins cu eficienþã ºirespectarea perioadelor de odihnã; crearea stãriide destindere psihicã, folosirea umorului pentruevitarea emoþiilor sau eliberarea de acestea, maiales când sunt implicaþi copiii.În concluzie, protecþia populaþiei civile artrebui sã fie preocuparea permanentã a tuturorcetãþenilor care, prin intermediul afiºajelor ºimass-mediei, ar trebui sã-ºi însuºeascã normele decomportament în diferite situaþii.BIBLIOGRAFIEResurse web1. www.rmcs.cranfield.ac.uk/dmc;2. disaster-publications@paho.org/;3. crid@crid.org.Lucrãri de autori:1.Charlie, Lakin, K., Community for All: Experiencesin Behavior Support and Crisis Response, College of Educationand Human Development, University of Minnesota, 2000;2.Baker, Dan, Training and Technical AssistanceStrategies for Behavior Support and Crisis Response, College ofEducation and Human Development, University of Minnesota,2005;3.Hanson, R., Wieseler, N., & Lakin, K., Impact:Feature Issue on Behavior Support for Crisis Prevention andResponse, 14(1) [online], University of Minnesota, Institute onCommunity Integration, Minneapolis, 2000;4.Freeman, Rachel, Lynn ºi Smith, Christopher, I.,Functional Assessment: Responding to Challenging Behavior,College of Education and Human Development, University ofMinnesota, 2000.82

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieSISTEMUL DE PREGÃTIRE PRIN CURSURIÎN CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC ,,MUSCEL”Maior Emilian BOBOCEACentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Învãþãmântul militar este acea componentãa instruirii în care se realizeazãformarea, specializarea ºi perfecþionareainstruirii personalului în activitate ºiîn rezervã. Acesta se desfãºoarã pe baza unuicurriculum integrat, etapizat ºi diferenþiat, peforme ºi niveluri de învãþãmânt ºi are ca obiectivprincipal cunoaºterea ºi dezvoltarea gândirii creativea individului, elemente de bazã îndesfãºurarea instructiei ºi, ulterior, a practicãriiatribuþiilor funcþiei.Procesul de formare ºi dezvoltare profesionalãa ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilorasigurã cunoºtinþe, deprinderi, abilitãþi ºicompetenþe necesare manifestãrii acestora în celetrei ipostaze esenþiale ale exercitãrii profesiei: caluptãtor, specialist militar în armã, conducãtor deoameni ºi structuri militare ºi cetãþean în serviciulnaþiunii.Ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii seformeazã ºi se dezvoltã profesional prin:)pregãtire instituþionalizatã;)instrucþie colectivã;)pregãtire complementarã.Pregãtirea instituþionalizatã se realizeazã îninstituþii militare ºi civile de învãþãmânt adecvateformãrii, instruirii ºi pregãtirii permanente, asigurândformarea ºi dezvoltarea lor profesionalã peparcursul întregii cariere militare.Învãþãmântul pentru pregãtirea permanentãa ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilorcuprinde :a) cursurile de carierã, care asigurã calificareasau perfecþionarea pregãtirii prin dobândireade noi competenþe profesionale faþã de celedobândite în cadrul formãrii iniþiale sau perfecþionarea/dezvoltareaacestora, astfel încât,absolvenþii cursurilor de cariera sã-ºi poatãdesfãºura activitãþile specifice aceleiaºi profesii lanivelul superior al standardelor ocupaþionale stabiliteîn Ministerul Apãrãrii;b) cursurile de nivel, care asigurãînsuºirea de cunoºtinþe ºi formarea de deprinderiîntr-o arie restrânsã din sfera de cuprindere a profesiei;c) cursurile de recalificare, care asigurãînsuºirea de cunoºtinþe ºi formarea de deprinderispecifice unei ocupaþii sau profesii diferitã de ceadobânditã anterior .Cursurile au durate variabile, de la o sãptamânãpânã la 6 luni, reglementate prin normespecifice Ministerului Apãrãrii, în raport de obiectiveleºi finalitãþile stabilite prin proiectare ºiresursele la dispoziþie.Oferta de cursuri din Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBC ,,Muscel”, în special cele denivel/specializare oferã posibilitatea personaluluimilitar ºi civil sã se informeze, pe de o parte, culocul, rolul ºi importanþa apãrãrii NBC ºi protecþieimediului în Armata României, iar pe de altã parte,sã-ºi formeze abilitãþi ºi competenþe necesareîndeplinirii atribuþiilor funcþionale în acestedomenii.În baza actelor normative care reglementeazãactivitatea de învãþãmânt în Centrul dePregãtire pentru Apãrare NBC ºi potrivit nevoilorMinisterului Apãrãrii, instituþia noastrã propunepentru anul de învãþãmânt 2008/2009, cursurilede formare, carierã ºi de nivel prezentate întabelul de mai jos.Activitatea de instruire din Centrul dePregãtire pentru Apãrare NBC "Muscel" este organizatãºi se desfãºoara în conformitate cu prevederileactelor normative în vigoare, potrivit principiilorînvãþãmântului ºi instrucþiei militare, asigurândîndeplinirea misiunii de bazã privind formarea,perfecþionarea ºi specializarea personaluluimilitar ºi civil în arma Apãrare NBC ºi îndomeniul protecþiei mediului.Competenþa profesionalã ºi prestaþia personaluluididactic din centru asigurã îndeplinireamisiunii de bazã ºi a obiectivelor operaþionale83

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþie84

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiedidactice stabilite prin precizãrile organizatorice ºimetodice ale eºaloanelor superioare. Personaluldidactic este în mãsurã sã asigure un învãþãmânteficient ºi de calitate potrivit scopurilor, politiciloreducaþionale ºi comenzii sociale specifice.Activitatea didacticã, la nivelul ariilorcurriculare /catedrelor ºi cursurilor de specialitatese desfãºoarã în concordanþã cu cerinþele ºi obiectiveleoperaþionale stabilite pentru formarea, specializareaºi dezvoltarea profesionalã a personaluluimilitar din Forþele Terestre, pe baza planurilorde învãþãmânt, programelor analitice ºiproiectelor didactice specifice.Planurile de învãþãmânt ºi programeleanalitice ale disciplinelor de studiu asigurã continuitateapregãtirii ºi perfecþionãrii în armã acadrelor militare din arma apãrare NBC ºi îndomeniul protecþiei mediului. Alegerea disciplinelorde învãþãmânt, ponderea acestora,formele de organizare ºi de evaluare s-a fãcut îndeplinã concordanþã cu etapele procesului deinstruire, categoria cursului, nivelul de pregãtire ºiarma, avându-se în vedere cerinþele impuse demodelul absolventului.Formele ºi metodele moderne de organizareºi metodele de evaluare a învãþãmântuluifolosite, corespund precizãrilor metodice ºi organizatoricespecifice fiecãrei discipline de studiu însprijinul procesului de pregãtire a cursanþilor.Aplicarea metodelor moderne ºi interactivede învãþare (metoda aplicaþiilor, predarea ºiînvãþarea sub asistenþa calculatorului, studiul decaz; jocul de rol, munca de grup, jocul de rãzboi,problematizarea, învãþarea prin descoperire -euristicã, algoritmizarea, învãþarea prin simulare)a dus la urmãtoarele constatãri :- învãþarea activã ºi gândirea criticã conducla cunoºtinþe utilizabile;- învãþarea activã conduce la toleranþã ºi lacomportament social interdependent;- cursanþii sunt mai bine antrenaþi atuncicând se folosesc metode active de predare.Îndeplinirea cerinþelor din modelul absolventuluieste permanent monitorizatã prin sistemulevaluãrilor periodice, precum ºi prin faptulcã fiecare instructor proiecteazã activitatea didacticãîn corelaþie cu prevederile modelului absolventuluiºi obiectivele disciplinei pentru care areresponsabilitate. Existã concordanþã între formelede evaluare ºi conþinutul instruirii, iar acest lucrupermite aprecierea obiectivã, sistematicã a niveluluiperformanþei atinse în procesul didactic.Realizarea unei concordanþe depline între formelede evaluare ºi conþinutul instruirii permiterealizarea unui învãþãmânt formativ.Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC"Muscel" a stabilit la nivel decizional implementareaîn cadrul procesului de învãþãmânt aunor procedee de lucru, a cãror scop final sã fieeficienþa, iar prin intermediul comisiilor didactices-au statuat astfel de procedee de lucru, prin caresã se aplice prevederile cerinþelor actelor normativecare reglementeazã organizarea intruirii înMinisterul Apãrãrii. Astfel, în programeleanalitice a fost prevãzutã desfãºurarea de exerciþiiorganizate conform "Ghidului elaborãrii programelorde instrucþie pentru misiuni" ºi a"Programelor de instrucþie pentru misiune" acãror structurã ºi mod de desfãºurare au asiguratîndeplinirea obiectivelor didactice formulate înconformitate cu standardele de performanþã.În concluzie, se poate aprecia din punctde vedere calitativ, cã actul didactic s-a ridicat înmod constant la un nivel ºtiinþific superior, dardin pãcate aceastã stare reflectatã în calitateapregãtirii cursanþilor, se opreºte odatã cu terminareacursurilor deoarece la unitãþile unde suntîncadraþi, nu se regãseºte o bazã materialã echivalentãcu cea existentã în centru, pentru continuareapregãtirii de specialitate.85

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieSUBOFIÞERUL CBRN-INSTRUCTORÎN CADRULCENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC ,,MUSCEL”Maior Petre DUMITRUPlutonier Viorel PASCUCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Odatã cu revenirea societãþiiromâneºti la democraþie, procesultransformãrilor produse dupã1990 a cuprins ºi Armata României, care aadoptat o nouã strategie de formare a personaluluimilitar, compatibilã cu statutul de membruNATO ºi cu politica de apãrare a þãrii.Transformarea sa într-o armatã modernãimplicã aspecte de ordin cantitativ ºi calitativ,concretizate prin noi standarde de pregãtire,proceduri de instruire ºi formare a maiºtrilormilitari ºi subofiþerilor, precum ºi asoldaþilor/gradaþilor voluntari.Ameninþarea armelor CBRN ºi proliferareaacestora impune, practic, un nou NATO,"reutilat" pentru prevenirea ºi combatereatransferurilor ilicite de tehnologie nuclearã, aîntrebuinþãrii unor asemenea arme împotrivacetãþenilor ºi statelor, dar ºi globalizat, care sã fiecapabil de a lupta multiform ºiglobal cu superterorismul. Înaceste condiþii alianþã promoveazã,cu prioritate, iniþiativede securitate în bazinulmediteranean ºi Orientul Mijlociuºi Apropiat din Irak pânãîn Afganistan, zona cea maiexpusã terorismului ºi proliferãriiarmelor CBRN.Începând cu anul 1995,în baza Legii nr.80 privind"Statutul cadrelor militare", ºiîndeosebi din anul 2000, cânda fost adoptat "GHIDUL CARI-EREI MILITARE", subofiþeriisunt pregãtiþi sã îndeplineascãfuncþii de execuþie ºi decomandã, de la cele mai mici structuri militareºi pânã la cele de stat-major, precum ºi de consilierea comandanþilor pe toate treptele ierarhice.Integrarea României în structurile NATO aimpus actualizarea continuã a principiilorproiectãrii, înzestrãrii ºi instruirii structurilorforþelor pentru sprijin de luptã din compunereaarmatei, cu profunde implicaþii în fundamentareateoriei ºi practicii militare.Adaptarea standardelor euroatlanticeobligã la mutaþii semnificative structurale ºifuncþionale în instruirea personalului/forþelorcu cele patru componente de bazã: învãþãmântulmilitar, instrucþia, exerciþiile ºi instruireaprin practicarea atribuþiilor funcþionaleaferente funcþiei.Instrucþia cuprinde totalitatea acþiunilorîntreprinse pentru formarea, dezvoltarea ºimenþinerea deprinderilor individuale ºi colec-86

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþietive, necesare îndeplinirii misiunilor/sarcinilor.Prin instrucþie se cultivã, de asemenea, spiritulde luptã ºi virtuþile militare ºi se realizeazã coeziuneastructurilor militare, elemente esenþialepentru capacitatea forþelor de a rãspunde ºiacþiona eficient în spaþiul de luptã integrat.Activitatea de instrucþie este organizatã ºi executatãîn scopul atingerii/menþinerii capacitãþiioperaþionale necesare pentru îndeplinirea misiunilorspecifice.Programele de Instrucþie pentruMisiuni/P.I.M sunt concepute pentru a înlesniplanificarea, pregãtirea ºi conducereainstrucþiei. Instrucþia se executã respectândprincipiul înlãnþuirii logice "de la simplu lacomplex" ºi "de la parþial la întrunit", acordându-sesuficient timp pentru înþelegere ºi exersare.Personalul ce parcurge programul deinstrucþie trebuie sã fie de fiecare datã foartebine informat asupra misiunilor/sarcinilor deîndeplinit, a situaþiilor create ºi a performanþelorce trebuie sã fie atinse. Practic, estenecesar ca executarea instrucþiei sã respecte, încât mai mare mãsurã, algoritmul ºi procedeelestabilite pentru acþiunile reale. Asigurarea unorcondiþii cât mai apropiate de cele existente înteatrul de operaþii este esenþialã pentruinstrucþia orientatã pe performanþã. Instrucþiatrebuie sã se desfãºoare în poligoane, în condiþiicât mai apropiate cu cele ale câmpului de luptã,cu echipamentele militare proprii ºi în condiþiileexistenþei adversarului.În acest context, îºi afirmã rolul tot maipregnant subofiþerul CBRN-instructor. Abordândesenþa acestui subiect, credem cã nu estelipsit de interes sã reamintim faptul cã, pânã nudemult, subofiþerul CBRN - instructor sau subofiþerulîn general se afla între corpul decomandã ºi cel de execuþie, respectiv întreofiþeri ºi trupã, atribuindu-se sintagma de "ajutoral ofiþerului". Aceastã "posturã" nu-i confereasubofiþerului CBRN nici autoritate ºi niciresponsabilitate, fapt ce a condus cãtre marginalizareaacestei categorii de personal, la demotivareasubofiþerilor ºi la diminuarea încrederiiîn sine, mai mult decât atât, a condus la lipsaîncrederii corpului de comandã faþã de subofiþeri.Cu toate acestea nu aducem în discuþiecompetenþa profesionalã a subofiþerilor implicaþiîn actul didactic, în pregãtirea cursanþilorsau a militarilor în termen sau cu termen redus 1(cei mai mulþi erau experþi în armamente ºimuniþii, aparaturã ºi echipamente de apãrareCBRN, motoare, exploatare sisteme ºi instalaþii)ci maniera în care aceºtia au fost utilizaþi, înprocesul de instruire ºi rolul secundar, auxiliaratribuit acestora.În armatele þãrilor, aliate în NATO, subofiþeriireprezintã categoria de personal a cãreiactivitate principalã pe timp de pace esteinstrucþia individului ºi a grupurilor mici,deoarece subofiþerii sunt cei care în luptã vor filiderii celor pe care îi instruiesc pe timp de pace."Instruieºte-te aºa cum vei lupta!"reprezintã motto-ul adoptat ºi sub care trebuiesã se desfãºoare instrucþia în Forþele Terestre ºiîn toatã Armata României.Plecând de la acest deziderat ºi având înfaþã viziunea despre subofiþerul român modern,lider militar capabil sã conducã ºi sã instruiascãsubordonaþii prin puterea exemplului personal,sã îºi foloseascã propria experienþã, sã impunã ºisã menþinã standardele de pregãtire ºi comportament,sã aibã grijã de subordonaþi, de tehnicaºi echipamentul din dotare ºi sã se adaptezeschimbãrilor specifice mediului militar ºi alesocietãþii în general, vom înþelege cã subofiþerulCBRN - instructor a cãpãtat un nou statut, onouã dimensiune adaptatã la realitatea câmpuluide luptã modern.Fundamentul instrucþiei în ForþeleTerestre îl reprezintã ciclul managementuluiinstruirii, care include etapele planificãrii, executãriiºi evaluãrii instrucþiei, coroborate cuobþinerea feedback-ului pe tot timpul acestoretape. Atunci când se elaboreazã lista cu cerinþeleesenþiale pentru misiune/LCEM, instrucþiape timp de pace trebuie racordatã la misiunile larãzboi specifice fiecãrui tip de structurã militarã.În consecinþã, managementul instrucþieiapãrãrii CBRN include în mod obligatoriu sub-1= Termeni folosiþi pe timpul când armata era ,,obligatorie pentru tinerii cetãþeni români”, înaintea procesului transformãrilorproduse , de adoptare a unei noi strategii a personalului militar, compatibilã ci statutul de membru NATO87

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþieofiþerii CBRN.În cadrul structurilor militare, canalul desprijin al subofiþerilor funcþioneazã în paralel ºiîl completeazã pe cel de comandã. Acesta esteun canal de comunicare ºi management cepleacã de la consilierul comandantului pentrumaiºtri militari, subofiþeri ºi soldaþi/gradaþi voluntari,cãtre administratorii de subunitãþi,locþiitorii comandanþilor de plutoane, comandanþiide grupe, pânã la ultimul subofiþer. Înansamblul structural al conducerii procesului deînvãþãmânt ºi instruire, subofiþerul CBRN -instructor, deºi se situeazã în plan ierarhic pe otreaptã inferioarã, are un rol determinantdeoarece conduce ºi realizeazã instruirea ºi educarealuptãtorilor din subordine.Pornind de la definiþia existentã înDicþionarul explicativ al limbii române în careinstructorul este acea "persoanã competentã careîi instruieºte pe alþii", realizãm diferenþa dintresimpãlitattea ºi complexitatea autoritãþiiinstructorului pânã la instruirea personaluluidin subordine conform cerinþelor standardelorde instruire. Trecând în revistã ultimii ani parcurºide învãþãmântul militar, de instrucþie îngeneral, putem evidenþia transformãrile pozitivesuferite de instructorul militar ºi mai ales decãtre subofiþerul CBRN - instructor.Astãzi, subofiþerul CBRN - instructorreprezintã persoana care reuºeºte sã se impunãîn faþa militarilor subordonaþi, a cursanþilor princunoºtinþe, atitudine, dãruire ºi experienþã.Aceste atribute conferã subofiþerului CBRN calitateade formator, menit sã instruiascã ºi sãeduce viitorii lideri, plecând de la simpla darfundamentala poziþie "drepþi" ºi salutul militar,pânã la însuºirea diferitelor dimensiuni ale conduceriiorganizaþiilor mici, din care enumerãm:proceduri de lucru în echipã, tehnici noi decomunicare interpersonalã, gestionarea eficientãa stresului ºi riscului, adecvarea stilurilor deconducere conform activitãþilor desfãºurate.Odatã cu noua dimensiune a subofiþeruluiîn general ºi a subofiþerului CBRN - instructorîn special, trebuie menþionatã ºi manieranouã, modernã de abordare a actului didactic.Acest aspect este întâlnit în cadrul Centrului dePregãtire pentru Apãrare NBC "MUSCEL",unde subofiþerul CBRN - instructor a evoluat dela predarea, transmiterea cunoºtinþelor în modclasic, monoton, plictisitor (în care accentul erapus pe memorare, pe capacitatea cursantului deasimilare), la un instructor modern, care puneaccent pe capacitatea de analizã ºi sintezã,iniþiativã ºi încredere în sine din partea cursantului.Mai mult decât atât, folosindu-ºi capacitateaempaticã, instructorul realizeazã optimizareaprocesului de instruire.Acþiunile de luptã moderne dau tot maimult dimensiunea realã a aportului inteligenþeiºi tehnologiei militare la obþinerea succesuluistrategic, operativ ºi tactic, rãzboaiele cele mairecente - avem în vedere cel puþin conflicteledin Iugoslavia (1999), Afganistan (2001-2002)ºi Irak (1991 ºi 2003) - probând pe deplinvalenþele determinante ale binomuluiinteligenþã - tehnologie în înfruntareaarmatã. S-a demonstrat, indubitabil, mai alesîn aceste ultime conflicte de mare amplitudineºi dinamicã acþionalã, cã surprindereatehnologicã 2 ºi informaþionalã, rezultat alinteligenþei umane ºi artificiale, a avut, are ºiva avea un rol decisiv în confruntarea militarã.Punând la lucru inteligenþa - în conducere,organizare, asigurarea operaþiei ºi luptei, cercetare,mascare ºi manevrã strategicã sau tacticã, înfolosirea de forme ºi procedee inedite de acþiune-,coroboratã cu valenþele remarcabile aletehnicii ºi tehnologiei militare, tacticienii ºi2= Colonel dr.Lucian Stãncilã, Tendinþe în evoluþia fizionomiei luptei armate moderne, Gândirea MilitarãRomâneascã, nr.5/1999, p.1788

APÃRAREA NBC 15/2008Educaþie ºi instrucþiestrategii decid soarta rãzboiului. Consistenþajudecãþilor de valoare, a elaborãrilordecizionale, care în viitor se estimeazã cã vor fi"mai puþin secvenþiale, mai mult simultane ºi mereuanticipative" 3 , are un impact hotãrâtor asupradesfãºurãrii operaþiilor militare.Capacitatea de a executa activitãþi caracterizateprin complexitate, dificultate, adaptabilitatela un scop, realizare originalã ºi valoaresocialã, permiþând combinaþii variate ºi diferenþierisubtile ale ideilor (dupã G.D. Staddard),inteligenþa reprezintã, în viziunea autorilor dedicþionare, facultatea de a înþelege, a sesiza pringândire, aptitudinea de a se adapta la o situaþie,de a se schimba în funcþie de circumstanþe. Înrealitate, ea se diferenþiazã de gândire, estemãsurabilã, pentru cã, aºa cum spune J. Gatty,se traduce prin "capacitatea de a mobiliza dateleteoretice într-un final practic". Deosebindu-se denoþiunea de spirit sau de gândire, inteligenþaeste de nepreþuit în cadrul conflictelor armate,întrucât conferã posibilitatea de a descifra situaþiilecomplexe, a le pãtrunde sensul, a realizaînþelegerea lor superioarã.Ca trãsãturã generalã a gândirii,inteligenþa dã comandanþilor/instructorilorposibilitatea de a surprinde cu uºurinþã legãturileascunse dintre fenomene, de a trece rapidde la o situaþie la alta, de a îmbina într-un modinedit cunoºtinþele militare.Pe bunã dreptate, specialiºtii militari oconsiderã "un gradient funcþional al gândiriiumane", care permite o rezolvare la un nivelsuperior a problemelor complicate ale luptei.Calitatea celui instruit, a absolventuluicursant, este direct proporþionalã cu calitateainvestiþiei fãcutã în acesta, instrumentul principalprin intermediul cãruia se investeºte îlreprezintã instructorul. Modul în care se realizeazãacest lucru este esenþial pentru un luptãtorinstruit la standardele cele mai înalte.Performanþele celui instruit nu rezultã doar dinmãsura în care acesta ºi-a atins obiectivele, cimai ales din dezvoltarea capacitãþii acestuia de ase adapta ºi a rezolva problemele apãrute petimpul instruirii. Pe scurt, prin abilitatea lui de agãsi resursele necesare soluþionãrii situaþiilornou create, pregãtindu-l astfel cu o gândire constantã,sãnãtoasã, bazatã pe un studiu individualconsecvent.Subofiþerul CBRN - instructor trebuie sãse impunã în faþa cursantului, soldatului/gradatuluivoluntar nu atât prin autoritateafuncþiei ºi a gradului, cât mai ales princunoºtinþe, competenþe, mod de comportare,exemplu personal, stil de muncã ºi prin încredereainsuflatã acestora de un militar instruit.În aceeaºi ordine de idei, instructorul CBRN areobligaþia de a educa ºi instrui, de a cunoaºtecapacitãþile celor ce se instruiesc, dificultãþileîntâmpinate de cãtre aceºtia, adaptându-ºi permanentmodul de transmitere a cunoºtinþelor înfuncþie de aceste variabile.În concluzie, în condiþiile noilor abordãriconceptuale privind rolul ºi locul subofiþeruluiromân modern, credem cã acesta seaflã pe un traseu ascendent, care, coroborat cupregãtirea profesionalã, dãruirea, motivarea ºiambiþia de a reuºi sã facã faþã noilor misiuni, nedau garanþia instruirii luptãtorului în domeniulCBRN la standardele cele mai înalte.Unitãþile ºi subunitãþile din apãrareCBRN vor continua sã asigure eficienþa conduceriiºi desfãºurãrii operaþiilor pe perioade prelungiteîn medii CBRN. Astfel încât, atât îndomeniul conducerii militare, al creaþiei tehniceºi tehnologice, cât ºi în cel acþional, resursaumanã specializatã sã facã o permanentãinvestiþie de inteligenþã, acþionând preponderentcreativ, inovativ, probând un comportamentde "armatã de forþã cerebralã".3= General de brigadã dr.Constantin Oniºor, Explorãri strategice, Ed.Polirom, Iaºi, 2002, p.6689

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelorCONTRIBUÞIA ROMÂNIEILA GESTIONAREA CRIZELOR POLITICO-MILITARECONTEMPORANE1. Crizele politico-militareDupã încheierea Rãzboiului Rece, a apãrut o serieîntreagã de conflicte în diferite zone ale lumii. Pe lângãacestea s-au creat situaþii în care s-a dovedit cã unele statenu sunt în mãsurã sã-ºi gestioneze problemele interne cucare se confruntã. Acest fapt a condus la destabilizare,care a afectat nu numai þãrile implicate dar ºi zona cãreiaîi aparþineau, generând situaþii de crize politico-militarefãrã precedent în istorie.Mecanismele de care dispuneau structurile desecuritate (ONU ºi celelalte organizaþii regionale - OSCE,OSA, OUA, ASEAN ºi altele) s-au dovedit ineficiente ºidepãºite de situaþie. S-au impus în felul acesta noi forme,noi încercãri de a gestiona crizele tot mai frecvente careizbucneau. Sfârºitul de secol XX ºi începutul secolului XXIau adus cele mai multe intervenþii din istorie pentru gestionareasituaþiilor de crizã apãrute. În perioada contemporanãcriza nu este numai interstatalã. Statele nu maideþin nici monopolul violenþei armate, nici pe cel al puteriieconomice ºi chiar militare. Mai mult decât atât,uneori preferã sã încredinþeze sarcina de a rezolva problemeleproprii organizaþiilor internaþionale, deveniteactori cu un statut deplin al crizelor internaþionale ºi alprocesului de reglementare a acestora.În acest context riscurile la adresa securitãþiistatelor europene, în general, ºi la adresa securitãþiinaþionale în special, cunosc o proliferare ºi modalitãþi demanifestare pânã de curând necunoscute. Aceste riscuri,identificate tot mai mult drept consecinþe ale dificultãþilorºi rivalitãþilor în plan economic, social, politic, militar,religios sau de altã naturã, þin mai mult de manifestareaunor convulsii în plan intern sau internaþional decât deposibilitatea apariþiei unor agresiuni clasice.Crizele sunt definite în funcþie de caracteristicileacestora ºi de domeniul de manifestare. Dintre toatetipurile de crize, cele politico-militare sunt de cea maimare complexitate ºi prezintã cel mai grav pericol pentrupace ºi stabilitate. În scopul asigurãrii gestionãrii eficientea crizelor, statele trebuie sã îºi creeze sisteme naþionale degestionare a crizelor. Cele mai eficiente ºi în acelaºi timpperfecþionate aparþin statelor membre NATO.România acþioneazã constant ca un factor de stabilitateºi de consolidare a securitãþii în plan regional ºiglobal. Þara noastrã acþioneazã atât în plan conceptual,iniþiind sau asociindu-se la diverse soluþii pragmatice, câtºi în plan practic-aplicativ, contribuind cu forþe militare laoperaþiile de menþinere sau de impunere a pãcii, iniþiateîn baza unor hotãrâri ale Consiliului de Securitate alLocotenent colonel Teodor Cornel MORCANCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”ONU. Dovedind cã este un aliat de încredere, þara noastrãdã dovadã de credibilitate ºi transparenþã în formulareapoliticii sale externe ºi militare, prezentând predictibilitateîn acþiunile întreprinse în plan internaþional.România a devenit pentru prima oarã în istoria sabimilenarã un participant activ la gestionarea situaþiilorde crizã. Am devenit astfel, mai ales dupã primirea înNATO, dintr-o þarã cu un deficit cronic de securitate,într-un furnizor de stabilitate, securitate ºi pace.Sfârþitul Rãzboiului Rece a fost unul din marileevenimente transformatoare ale secolului XX, acesta fiindechivalentul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial prinefectele sale asupra structurii sistemului internaþional,dar având loc fãrã conflict armat.La sfârºitul Rãzboiului Rece ameninþãrile globalenu au dispãrut, nu s-au micºorat ci s-au modificat.Pericolul rãzboiului a fost înlocuit cu o multitudine defactori de risc a cãror importanþã variazã de la o situaþie laalta, de la o regiune la alta. Instabilitatea s-a extins ºi înEuropa, nu numai în zonele tradiþionale cunoscute dinOrientul Mijlociu ºi Apropiat, Asia ºi Africa. Conflicteleau devenit explozive ºi duc la o gamã întreagã de crize,interne ºi internaþionale, care au rãdãcini sociale, etnice,religioase ºi economice.Evenimentele de la sfârºitul anului 1989, cunumeroasele mutaþii ale situaþiei politico-strategice încentrul ºi în estul Europei, au generat un amplu proces deredefinire a raporturilor internaþionale.Mediul de securitate este caracterizat de transformãrisubstanþiale, care necesitã adaptarea criteriilor clasicede analizã a securitãþii internaþionale. Noile provocãrila adresa securitãþii, generate de suprapunerea unorfenomene precum globalizarea ºi fragmentarea, seadaugã unor forme clasice de riscuri ºi vulnerabilitãþiregionale. Se menþin focare de tensiune tradiþionale, darmodul lor de dezvoltare este influenþat de apariþia unorriscuri neconvenþionale ºi transfrontaliere, precum terorismul,crima organizatã ºi proliferarea armelor de distrugereîn masã.În proiectul de lege românesc privind "SistemulNaþional de Management Integrat al Crizelor" la Art.2(1)se dã definiþia crizei, astfel:"Criza este o situaþie de anormalitate, lanivel naþional sau internaþional, în care suntameninþate sau perturbate condiþiile de viaþã,mediu sau sãnãtate, proprietatea, stabilitateapoliticã, economicã, socialã iar pentru revenirea lastarea de normalitate este necesarã adoptarea de90

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelormãsuri specifice, prin acþiunea sistemelor naþionalecu competenþe în domeniu."Criza politico-militarã este o stare acutã, de tranzit,fie cãtre o reaºezare a ordinii, fie cãtre un conflict. Eaeste declanºatã de o serie de circumstanþe, nu sedeclanºeazã niciodatã pe neaºteptate. Existã aproapeîntotdeauna o perioadã de trecere de la starea de normalitatela cea de anormalitate.Rezultatul imediat al crizei determinã, în oricesituaþie un nou echilibru. Succesul presupune cã statulºi-a atins obiectivele principale pe care ºi le-a fixat iniþial.Eºecul presupune acceptarea condiþiilor puse de adversarpentru a ieºi din crizã.În cazul compromisului actorii consimt la diverseschimbãri ale sistemului internaþional pe care ar fi preferatsã le evite. Impasul presupune cã scopurile fixate depãrþile în conflict nu sunt atinse. Tensiunile ºi sursele deconflict nu sunt eliminate. Exemplu: criza iugoslavã,amorsatã în iunie 1991 ºi care ºi-a urmat logica timp demai mulþi ani.Rezultatele crizelor, precum ºi opinia ºi percepþiaactorilor asupra lor au o influenþã inevitabilã asupra configuraþieisistemului internaþional care rezultã în urmaunei crize. Deºi imprevizibilã ºi, prin urmare, greu de gestionat,criza rãmâne un mecanism destul de eficace detransformare voluntarã a sistemului internaþional.2. Managementul crizelor politico-militarede cãtre structurile cu atribuþii în domeniul securitãþiiManagementul crizelor cuprinde ansamblulmecanismelor, procedurilor ºi activitãþilor prin care factoriide decizie stabilesc ºi pun în aplicare în mod unitarmãsurile necesare pentru prevenirea ºi controlul crizelorprecum ºi pentru înlãturarea efectelor acestora, în scopulrevenirii la normalitate.Principalele structuri cu atribuþii în domeniulgestionãrii crizelor politico-militare sunt ONU, OSCE, UEºi NATO.ONU ºi rolul sãu în gestionarea crizelor politico-militareONU este o organizaþie cu vocaþie universalã, creatãdupã al Doilea Rãzboi Mondial pentru a asigura paceaºi securitatea internaþionalã. Este alcãtuitã în prezent din195 de state care s-au declarat hotãrâte sã protejeze "generaþiileviitoare de flagelul rãzboiului".Dacã la înfiinþarea organizaþiei cea mai mareprovocare o constituiau rãzboaiele interstatale, aceastãsituaþie s-a schimbat fundamental pe parcursul ultimelordecenii: conflictele armate dintre state au scãzut lanumãr, în schimb cele din interiorul statelor au cunoscuto creºtere imensã, la fel ºi unele fenomene mai noi -terorismul transnaþional, proliferarea armelor de distrugereîn masã, traficul de arme mici.Dintre organele principale ale ONU sunt competentesã acþioneze pentru garantarea pãcii, rezolvareadiferendelor ºi asigurarea securitãþii internaþionale:Consiliul de Securitate, Adunarea Generalã, ºi în anumitecondiþii, Secretariatul General al organizaþiei.91Ca singura organizaþie interguvernamentalã cuvocaþie globalã, ONU posedã o serie de avantaje faþã deorganizaþiile regionale: un mult mai înalt grad de legitimitate,cel mai extins sistem de soluþionare a disputelor,o mai mare experienþã instituþionalã. Organizaþiileregionale posedã avantajul de a cunoaºte mai bine actoriilocali ºi pot fi þinute la curent mai rapid despre evoluþiilesituaþiei din teren. În acelaºi timp însã, Consiliul deSecuritate tinde sã fie dominat de cei cinci membri permanenþi(SUA, Rusia, Franþa, Marea Britanie, China),exercitarea dreptului de veto putând încetini luareadeciziilor. Dupã cum a spus Immanuel Kant, întotdeaunava fi rãzboi. Important este sã ne aflãm pe calea spre pace.ONU îºi va putea continua aportul la eforturile de prevenirea conflictelor, numai dacã statele îºi vor menþinesprijinul.Contribuþia OSCE la gestionarea crizelor politico-militareObiectivul principal al OSCE îl reprezintã diplomaþiapreventivã. Acþiunea ºi demersurile diplomaþieipreventive vizeazã în principal douã tipuri de conflicteprevizibile: cele imediate, pe termen scurt ºi conflictele petermen lung. O prevenire durabilã a conflictelor înEuropa nu poate fi conceputã decât pe termen lung,întrucât o asemenea acþiune vizeazã implicit instaurareaunei democraþii viabile, crearea unui climat de încredereîntre populaþie ºi cei care o guverneazã, instituirea destructuri pentru promovarea drepturilor omului,respectarea minoritãþilor. Diplomaþia preventivã are învedere ºi tranziþia paºnicã de la un sistem economic centralizatspre economia de piaþã.OSCE, fãrã sã dispunã de mijloacele materialesuficiente, a creat o serie de structuri ºi mecanisme care îipermit teoretic sã se angajeze activ în diplomaþia preventivã,pe de o parte, iar pe de altã parte, influenþa ºi capacitateasa sunt limitate de opþiunile statelor pentru ometodã sau alta, de reapariþia sferelor de influenþã ºi dealþi factori.Ca un instrument de diplomaþie preventivã a fostconceputã funcþia de Înalt Comisar pentru minoritãþinaþionale care sã permitã declanºarea unei alarme timpuriisau întreprinderea unei acþiuni rapide pentru aîmpiedica transformarea unor tensiuni privindminoritãþile, într-o situaþie conflictualã.OSCE nu este numai o comunitate de valori ci ºio comunitate de responsabilitãþi, ajutorul acordat altorstate participante fiind atât o îndatorire moralã cât ºi unapoliticã.Rolul Uniunii Europene în managementul crizelorpolitico-militareUniunea Europeanã a generat un nivel ridicat dedezvoltare economicã pe continent dar ºi o nouã abordarea securitãþii întemeiatã pe soluþionarea paºnicã a conflictelorºi pe cooperarea internaþionalã.Producând un sfert din Produsul Mondial Brut ºiunind între hotarele sale 27 de state ºi peste 450 milioanede oameni, Uniunea Europeanã este în mod inevitabil unactor global, care trebuie sã-ºi asume responsabilitatea

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelorparticipãrii la asigurarea securitãþii mondiale (Strategia deSecuritate a UE).UE se manifestã pregnant pe scena geopoliticiimilitare punând accent pe potenþialul sãu economic cât ºipe resursele sale politice ºi militare. Câteva din procedurilede prevenire ºi gestionare a conflictelor la nivelulUE ar fi: prevenirea declarativã, alerta timpurie,menþinerea ºi impunerea pãcii, cooperarea cu organizaþiileinternaþionale (ONG ºi OIG).Prevenirea declarativã este un factor important înpolitica externã a UE. Prin aceastã metodã se definesc ºise comunicã atât tipul de comportament care este doritsau cerut, cât ºi tipul de comportament ce nu va fi tolerat.În primul rând, este vorba de declaraþiile privinddrepturile omului, democraþia ºi reglementarea conflictelorîn mod paºnic, în al doilea rând sunt declaraþiilecare încurajeazã tendinþele politice cu implicaþii în domeniulconstruirii pãcii.Uniunea Europeanã dispune de mai multe sursede informaþii, care pot furniza celor responsabili o alertãtimpurie. Comisia Europeanã are o reþea de peste 100 demisiuni diplomatice peste hotare, iar PreºedinteleComisiei, alãturi de Directoratul general are legãturidirecte la nivel înalt cu numãr mare de state ºi organizaþiiinternaþionale ºi regionale.Evoluþiile recente sporesc posibilitatea UE de oconstrui forþe de menþinere ºi impunere a pãcii.Trimiterea de observatori în diferite zone de conflict pentrumonitorizarea situaþiilor de crizã este coordonatã ºifinanþatã de Comisia Europeanã.Cooperarea cu organizaþiile internaþionale poateconstitui o altã procedurã de gestionare a conflictelor aUE. În acest context se remarcã ºi cooperarea cu ONU,OSCE ºi NATO. Criza Iugoslavã a reprezentat un importanttest pentru cooperarea între aceste organizaþii.Cooperarea cu ONG-urile se referã la sprijinirea procesuluide democratizare ºi de respectare a drepturilor omului,ajutor umanitar, sprijin pentru refugiaþi. Acesta serealizeazã prin intermediul unor ONG-uri cum ar fiCrucea Roºie sau Medici Fãrã Frontiere, cu care ComisiaEuropeanã a stabilit proceduri clare pentru a permite obunã cooperare în situaþii de crizã.UE este prezentã azi în zone fierbinþi precumOrientul Mijlociu, Africa sau Asia, fiind implicatã ºi înprocesul de stabilizare ºi reconstrucþie a Balcanilor deVest. Deci, din punct de vedere al spaþiului de acþiune, UEeste alãturi de marii actori implicaþi în securizareadiferitelor regiuni ale lumii, ca o expresie a vocaþieideclarate de actori globali. Ceea ce deosebeºte fundamentalacþiunea UE în planul abordãrii crizelor este viziuneasa specificã de rezolvare a acestora. Concret, este vorba defolosirea integratã a tuturor instrumentelor de putere decare Uniunea dispune - diplomatice, politice, economice,instituþionale ºi militare - în vederea obþinerii efectelordorite. Astfel se contribuie la îmbunãtãþirea cooperãriicivili-militari în managementul crizelor, prin stabilireamecanismelor de accelerare a procesului de decizie ºiconectarea, într-un sistem informaþional comun, a principaliloractori implicaþi, având drept efect mai buna coordonarea acþiunilor în teatru.Managementul crizelor politico-militare de cãtre NATONATO este o organizaþie guvernamentalã, în careþãrile membre îºi pãstreazã suveranitatea ºi independenþa,bazatã pe cooperare politicã ºi militarã. MembriiAlianþei se angajeazã sã salvgardeze libertatea,moºtenirea comunã ºi civilizaþia popoarelor lor, bazate peprincipiile democraþiei, drepturilor omului ºi guvernãriilegii.De-a lungul timpului NATO a câºtigat o vastãexperienþã în domeniul prevenirii conflictelor ºi gestionãriicrizelor. Noile riscuri ºi ameninþãri care au apãrutau fãcut ca Alianþa sã se adapteze permanent pentru aface faþã noilor situaþii de crizã.NATO subliniazã importanþa activitãþilor de cooperareîn cadrul Euro-Atlantic Partnership Council(EAPC), Partnership for Peace (PfP), NATO Rusia Council(NRC), NATO Ukraine Commission (NUC), MediteraneanDialogue pentru prevenirea conflictelor ºi managementulcrizelor.Cooperarea cu alte organizaþii internaþionale,care contribuie la menþinerea pãcii ºi securitãþii este o altãfaþetã a implicãrii NATO în managementul crizelor. Dincauza dificultãþilor întâmpinate de misiunea ONUUNPROFOR, contactele NATO-ONU s-au doveditesenþiale ºi benefice la toate nivelele, iar în final o forþãcondusã de NATO a fost dislocatã în Balcani. De asemenea,o legãturã strânsã între NATO ºi ONU s-a stabilit lanivelul Oficiului NATO pentru Planificarea UrgenþelorCivile respectiv Departamentul pentru CoordonareaAsistenþei Umanitare al ONU. Asemenea aranjamentes-au stabilit ºi cu OSCE. Acestea au inclus vizite periodice,conduse de cãtre directorul pentru ManagementulCrizelor ºi Operaþii din cadrul NATO ºi ºeful Centrului dePrevenire a Conflictelor OSCE. Un alt aspect importanteste progresul fãcut în dezvoltarea unui parteneriatstrategic cu UE. Îmbunãtãþirea capabilitãþilor UE esteinterpretatã ca o creºtere de ansamblu a eficacitãþii NATOºi sprijinul UE de cãtre NATO este interpretat ca o alternativãpentru acþiunile alianþei. Un alt raþionament alsprijinului NATO pentru UE a fost acela cã UE va solicitamijloacele NATO pentru operaþii militare de intensitatemai mare. Un asemenea sprijin a fost vãzut ca beneficpentru întãrirea parteneriatului transatlantic. La 16decembrie 2002 a fost adoptatã o declaraþie comunãNATO - UE care a deschis drumul ºi a pus bazele uneicooperãri între cele douã organizaþii. În primãvara anului2003 au fost prezentate modalitãþi concrete de implementarea acordului Berlin Plus care face ºi referiri laîmbunãtãþirea sistemului de informaþii ºi documenteclasificate, esenþial pentru o cooperare eficientã în domeniulmanagementului crizelor. Implicarea în domeniulmanagementului crizelor a statelor nemembre NATO ºiorganizaþiilor internaþionale a constituit un obiectiv92

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelor93deosebit de important al conducerii NATO. În aceastãdirecþie, este marcantã implicarea Federaþiei Ruse. În septembrie2002, Consiliul NATO-Rusia a avizat documentulpolitic de operaþii de menþinere a pãcii, care stabileºteproceduri de consultãri ºi luare în comun a deciziilorprivind planificarea ºi conducerea operaþiilor.NATO poate sã conducã direct sau sã sprijineoperaþiile de stabilitate sau alte operaþii mandatate deConsiliul de Securitate al ONU sau OSCE.Deºi prevenirea conflictelor este consideratã, îngeneral, drept un mod inspirat de a investi în securitate,finanþarea sa este inadecvatã. Pentru misiunile demenþinere a pãcii, de exemplu, statele acordã cãºtiloralbastre ale ONU numai 1,40 dolari pentru fiecare 1000de dolari cheltuiþi pentru propriile lor forþe militare.Majoritatea þãrilor încã par a înclina sã-ºi angajezeresursele financiare în sistemul naþional sau colectiv deapãrare a intereselor lor de securitate.În cadrul NATO, finanþarea pentru domeniul"intern" al procedurilor ºi operaþiilor de gestionare acrizelor este asiguratã prin contribuþiile financiare alefiecãruia dintre membri la bugetul Alianþei.Principalele domenii în care acþioneazã NATOpentru a gestiona crizele sunt:- operaþii de descurajare ºi apãrare colectivã, în bazaart.5;- operaþii de rãspuns la crize, non art.5. În aceastãcategorie se înscriu operaþiile de stabilitate, din care facparte: combaterea terorismului, controlul armamentelor,sprijinul operaþiilor antidrog, asistenþa umanitarã, evacuareanecombatanþilor, impunerea de sancþiuni, sprijinulmilitar al autoritãþii civile, operaþiuni de cãutare-salvare,demonstraþia de forþã, loviturile ºi raidurile,apãrarea ºi menþinerea ordinii constituþionale, operaþii demenþinerea pãcii, prevenirea conflictului, restabilireapãcii, menþinerea pãcii, impunerea pãcii.ConcluziiÎn ultimii ani, ONU, OSCE, UE ºi NATO au întreprinseforturi susþinute pentru a-ºi evalua ºi adapta strategiileºi structurile de securitate noului mediu internaþional.Se impune o analizã comparativã a acestor organizaþiipentru a înþelege mai bine modul de prevenire ºi gestionarea conflictelor.ONU ºi OSCE beneficiazã de un mandat mai larg,în timp ce NATO ºi UE de unul mai restrâns. De asemenea,ONU ºi OSCE sunt organizaþii de cooperare ºi securitatecolectivã care se deosebesc de sistemele de apãrarecolectivã cum ar fi NATO.ONU posedã cel mai extins sistem de soluþionarea disputelor, cu o gamã largã de organisme ºi de metode.Cu toate acestea ONU ºi unele organisme regionale aucãzut de acord asupra unei diviziuni a responsabilitãþilor.De exemplu în relaþiile cu Georgia, ONU se ocupã de conflictuldin Abhazia, iar OSCE de conflictul din Ossetia.Temele esenþiale de securitate internaþionalã trebuiesã fie soluþionate în cadrul ONU, direct în Consiliulde Securitate. Sancþiunile, operaþiile de pace ºi stabilizaresunt legitimate exclusiv de ONU; chiar ºi în cazurile acþiunilormilitar-politice din Afganistan (2002) sau Irak(2003-2004) iniþiat de SUA ºi de coaliþii internaþionale,s-a impus necesitatea legitimãrii internaþionale, într-unfel sau altul, din partea Naþiunilor Unite.În procesele de stabilizare ºi reconstrucþie dinBalcani ºi Afganistan s-a implicat ºi NATO, dar mai puþinîn Irak. OSCE a fost folositã în prevenirea conflictelor ºireconstrucþia democraticã în Balcani, Caucaz ºi AsiaCentralã.Operaþiile pe care le desfãºoarã UE au alt caracterfaþã de cele întreprinse de NATO. Tipul de crize gestionatede UE este altul decât cel vizat de NATO. UniuneaEuropeanã se pliazã mai mult pe latura civilã a crizelor(aºa numitele crize tip Petersburg, misiuni umanitare,º.a.m.d.).Dupã lansarea cu succes în anul 2003 a OperaþieiArtemis, UE a hotãrât sã preia comanda Operaþiei Alteea,fãcând apel la capabilitãþile NATO. Acest angajament alUE în Balcani se deosebeºte faþã de intervenþia iniþiatã deNATO, prin faptul cã nu s-a limitat doar la aspectele militareci a avut în vedere sprijinirea procesului de democratizarea þãrii în totalitatea sa. Eforturile au fost focalizatepe misiuni de stabilizare ºi reconstrucþie. AcþiunileUE în Africa, în R.D. Congo ºi Sudan sunt limitate dinpunct de vedere al intervenþiei la obiective punctuale(sprijinul acordat ONU, pe timpul alegerilor, sau UniuniiAfricane, pentru soluþionarea crizei din Darfur/Sudan),dar cu o certã perspectivã asupra efectelor pe termenlung.3. Contribuþia României la managementulcrizelor politico-militareRomânia acþioneazã ca un actor statal important,având în acelaºi timp statutul de membru al OrganizaþieiNaþiunilor Unite, a Consiliului Europei, a NATO, UE ºi aunui numãr de a!te organizaþii internaþionale.România ºi Organizaþia Naþiunilor UniteRomânia, prin prezenþa sa în diferite organe aleONU, are posibilitatea de a participa la procesul decizionaldin cadrul organizaþiei mondiale, cu influenþe asuprasituaþiei internaþionale la nivel global ºi în zone geograficeapropiate. De asemenea, participarea României la operaþiuniONU de menþinere a pãcii a evidenþiat eficienþaArmatei române ºi disponibilitatea politicã a României dea se implica în activitãþi militare multinaþionale pentrumenþinerea stabilitãþii internaþionale, managementulcrizelor ºi prevenirea conflictelor.În ceea ce priveºte raportarea la prioritãþile demaximã actualitate ale ONU, România se alãturã eforturilorgenerale de a gãsi formule eficiente pentru reformareasistemului Naþiunilor Unite. De asemenea,România urmãreºte cu atenþie evoluþiile conceptuale aleoperaþiunilor de menþinere a pãcii, în vederea intensificãriiºi diversificãrii implicãrii ei în aceste operaþiuni.Astfel, România figureazã în grupul de state care au manifestatdisponibilitate de a participa la aranjamentelestand-by ale ONU, având ca obiectiv creºterea operativitãþiiintervenþiei ONU în situaþii de conflict ºi urgenþeumanitare. În acelaºi context, este de menþionat cã

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelorRomânia a asigurat, în 2005, Preºedinþia ComitetuluiDirector SHIRBRIG. în aceastã calitate, beneficiind ºi destatutul de membru ales al Consiliului de Securitate,România a acþionat pentru accentuarea dimensiunii decooperare operaþionalã ONU-SHIRBRIG, în vedereacreºterii capacitãþilor de rãspuns rapid ºi integrat laevoluþiile situaþiilor din zonele de interes.De la intrarea în organizaþia mondialã, în 1955,România a deþinut trei mandate în Consiliul deSecuritate: 1962, 1976-1977, 1990-1991.În perioada ianuarie 2004 - decembrie 2005,România a exercitat cel de-al patrulea mandat de membrunepermanent al Consiliului de Securitate al ONU,principalul organism din cadrul organizaþiei mondiale cuatribuþii în menþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale.În calitate de membru nepermanent (ales) alConsiliului de Securitate, þara noastrã ºi-a propus ca linieprincipalã de conduitã coerenþa prestaþiei în cadrul acestuiorganism ºi consolidarea profilului României capartener responsabil ºi eficient al structurilor europene ºieuroatlantice.Mandatul de membru nepermanent în Consiliulde Securitate, obþinut de România într-o perioadãdeosebit de dinamicã, cu evoluþii determinante pentrudestinul sãu european ºi euroatlantic, a presupus responsabilitãþisporite în domeniul pãcii ºi securitãþii mondialeºi a oferit oportunitãþi deosebite de dialog ºi conlucrare cucelelalte state partenere. România a fructificat în acestexerciþiu politic ºi diplomatic complex experienþa dobânditãprin participarea la operaþiunile de pace ale ONU ºi laacþiunile internaþionale pentru asigurarea stabilitãþii ºireconstrucþiei democratice. Totodatã, acþiunea Românieiîn cadrul consiliului s-a bazat pe experienþa deþineriiPreºedinþiei OSCE ºi a construirii unei societãþi democratice,factor de stabilitate regional deschis pentru acþiuneala nivel global.România ºi Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperareîn EuropaSecolul XXI a consacrat formula "securitate europeanãegal structuri de securitate interconectate". Încadrul abordãrii securitãþii prin cooperare, România,deþinând în 2001 preºedinþia OSCE, a depus eforturi substanþialepentru folosirea potenþialului OSCE în reglementareatensiunilor ºi conflictelor, prin implicarea înacþiunile OSCE în Bosnia-Herþegovina, Albania, R.F.Iugoslavia, FYROM etc. O serie de reprezentanþi româniau fost sau sunt membri ai misiunilor OSCE sau au participatca supraveghetori la alegeri.România considerã deciziile Summit-ului OSCEde la Istanbul (1999) un document de referinþã pentrudezvoltarea ºi adaptarea organizaþiei la noile realitãþipolitico-militare de pe continent. În acest sens, þara noastrãs-a implicat în negocierile privind adoptarea TratatuluiCFE, controlul armelor mici ºi al armamentelor uºoare,precum ºi în cele privind îmbunãtãþirea ºi dezvoltareadocumentului de la Viena.Responsabilitatea asigurãrii preºedinþiei în exerciþiua OSCE a oferit României o oportunitate deosebitãde afirmare ca partener credibil, o ºansã de a contribui laformarea ºi consolidarea unei comunitãþi de state prospereºi paºnice, bazatã pe respectul valorilor democraticecomune.De asemenea, România sprijinã dezvoltareacapacitãþilor acþionale ale OSCE, incluzând structurile dereacþie rapidã prevãzute la Summit-ul de la Istanbul. Cadeþinãtoare a preºedinþiei OSCE, România a participat înmod direct la negocierile pentru soluþionarea crizei dinFosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei ºi considerãnecesarã o participare susþinutã ºi în continuare, de laaspectele politice la cele operaþionale, incluzând creºtereanumãrului de observatori OSCE în zonã.România ºi Uniunea EuropeanãRomânia sprijinã deciziile Consiliului Europeande la Helsinki, care au stabilit elementele esenþiale pentruînfãptuirea Politicii Europene de Securitate ºi Apãrare(ESDP). În acelaºi timp, considerã cã dezvoltarea politiciiamintite este de naturã sã întãreascã capabilitãþile UE înceea ce priveºte managementul crizelor.România considerã cã Uniunea Europeanãposedã o serie de instrumente politico-economice ce îipermit o abordare globalã a noilor tipuri de riscuri ºiameninþãri la adresa securitãþii, în special în ceea cepriveºte diplomaþia preventivã ºi aspectele civile ale managementuluicrizelor. România are ºansa unicã de a participala un proces de anvergurã europeanã, PESA, încãde la lansarea sa. Aceasta reprezintã o oportunitate de acontribui la consolidarea stabilitãþii ºi securitãþii în spaþiuleuropean ºi subregional, prin includerea þãrii noastreîntr-un proces complex de prevenire ºi gestionare acrizelor.Având în vedere elementele cheie pe care implementareaobiectivelor stabilite la Helsinki le impune,România considerã cooperarea europeanã în domeniulindustriei de apãrare ca având un rol esenþial în cadrulprocesului de implementare a PESA.Cu prilejul Conferinþei de Angajare aCapacitãþilor de Apãrare, desfãºuratã în noiembrie 2000,la Bruxelles, România a pus la dispoziþia UniuniiEuropene un pachet de forþe rezultat în urma reevaluãriicapacitãþilor sale militare, puse anterior la dispoziþiaUniunii Europei Occidentale (UEO).România ºi-a propus sã eficientizeze contribuþiasa cu forþe ºi mijloace la Forþa de Reacþie Rapidã a UE.Aceasta presupune un pachet de forþe îmbunãtãþit, pus ladispoziþia UE pentru crearea Forþei de Reacþie Rapidã(FRR), contribuþia þãrii noastre în cadrul FRR urmând sãfie în concordanþã cu oferta de forþe puse la dispoziþiepentru operaþiuni în sprijinul pãcii conduse de NATO.Contribuþia României presupune un numãr de 3500 demilitari, din cadrul tuturor categoriilor de forþe armate,precum ºi o serie de capabilitãþi militare (nave ºi aeronave),care sã contribuie la constituirea capacitãþilor strategiceale FRR. În cadrul iniþiativei dezvoltãrii grupurilortactice de luptã (Battle groups), suntem deja implicaþi94

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelordirect în operaþionalizarea a douã brigãzi multinaþionale(cu Grecia - pentru una care este în stand-by din a douajumãtate a anului 2007 ºi alta cu Italia - pentru 2010).Pentru prima datã în istoria UE, aceste forþe ºi capacitãþimilitare urmeazã sã fie evaluate pe baza unei metodologiielaborate ºi adoptate de Comitetul Militar al UE.Prin creºterea ofertei sale la FRR, România contribuieîntr-o manierã mai eficace la realizarea HeadlineGoal, precum ºi a "obiectivelor colective de capacitate" -domenii-cheie pentru a oferi UE o capacitate credibilã deacþiune în situaþii de crizã - ºi la întãrirea poziþieiRomâniei ca furnizor de securitate ºi factor de stabilitateîn regiune, în perspectiva creºterii rolului UE în gestionareacrizelor din Bosnia-Herþegovina, Kosovo,FYROM.România ºi NATORomânia îºi propune, în conformitate cu angajamenteleasumate în cadrul NATO, realizarea unei capacitãþide reacþie ºi proiecþie a forþelor care sã permitãangajarea a ºase brigãzi luptãtoare, cu sprijinul de luptã ºilogistic aferent, a douã-trei escadrile de luptã, a uneiescadrile de transport, a 4-5 nave de luptã de tip fregatãmultirol ºi desfãºurarea simultanã a 5.000 de militari. Seapreciazã cã România va fi în mãsurã sã deplaseze în afarateritoriului naþional o brigadã aeromobilã, o flotilã detransport aerian, unitãþi de infanterie, vânãtori de munteºi paraºutiºti, precum ºi structuri de sprijin de luptã ºilogistice.În acest context misiunile Armatei României încadrul Alianþei sunt urmãtoarele: respingerea unei agresiuniarmate împotriva României sau a Aliaþilor sãi, încadrul apãrãrii colective a NATO; participarea la operaþiide rãspuns la crize; participarea la operaþii de asistenþãumanitarã în afara teritoriului României; participarea laoperaþii militare în cadrul unor coaliþii ad-hoc; participareala iniþiative de cooperare în domeniul apãrãrii ºi laimplementarea mãsurilor de creºtere a încrederii ºi stabilitãþii;oferirea de asistenþã militarã ºi sprijin pentru altestate; contribuþia la eforturile naþionale ºi internaþionalede control al armamentelor ºi de combatere a proliferãriiarmelor de distrugere în masã.Armata României, prin experienþa acumulatã, vacontinua sã sprijine prin programe bilaterale, potrivit cuaspiraþiile, nevoile ºi aºteptãrile lor, þãri precumMacedonia, Albania, Croaþia, Georgia ºi Moldova.Pentru 2007, Ministerul Apãrãrii a operaþionalizatdouã brigãzi NATO, care ne permit participarea atâtîn cadrul Forþei de Rãspuns a NATO, cât ºi la Grupul deLuptã al Uniunii Europene. În cadrul misiunii ISAFatenþia noastrã este concentratã asupra suduluiAfganistanului unde sunt dislocate majoritatea forþelorromâne participante. Armata României va continua participareala efortul NATO de instruire a forþelor irakieneinclusiv prin derularea programului de instruire a ofiþerilorirakieni la UNAp (pânã în prezent au fost instruiþi 37ofiþeri). România sprijinã noile iniþiative NATO cu accentpe transportul aerian strategic, forþe speciale ºi dezvoltãriconceptuale.Participarea armatei României la misiuni în afara teritoriuluinaþional pentru rezolvarea unor situaþii de crizã politico-militarãRelaþiile politico-militare din mediul regional ºiinternaþional, tendinþele ºi evoluþiile ce se manifestã îndomeniul militar, dar ºi politic, determinã angajareaarmatei în operaþii multinaþionale. Prin angajarea armateiîn misiuni în afara teritoriului statului român ºi participareala operaþii multinaþionale, România îºi promoveazãpropriile interese în plan extern. În domeniul economicsunt promovate relaþii preponderent de sprijin, reconstrucþieºi dezvoltare (tehnologii militare ºi civile, capabilitãþide transport). Calitatea de membru NATO impunemenþinerea "pachetului de forþe" deja angajat în teatrelede operaþii, dar ºi intensificarea unor noi modalitãþi deangajare a armatei în perspectiva evoluþiei mediului desecuritate.Participarea României la misiuni în afara teritoriuluinaþional cuprinde mai multe direcþii:Aparticiparea armatei României la misiuni însprijinul pãcii ºi de asistenþã umanitarã, la coaliþia internaþionalãde luptã împotriva terorismului, la operaþii destabilizare ºi reconstrucþie, la iniþiative de cooperareregionalã, toate în cadrul operaþiilor multinaþionale.Aparticiparea României la iniþiativele de cooperareregionalã vizeazã promovarea activã a stabilitãþii încentrul ºi sud-estul Europei ºi totodatã întãrirea roluluiþãrii noastre de furnizor de securitate în plan regional ºiinternaþional.Aparticiparea militarilor români la misiuni deobservare ºi/sau în funcþii de ofiþeri de legãturã constituieo contribuþie importantã la implementarea stabilitãþiiºi securitãþii regionale ºi internaþionale. Observatorii suntîn cadrul urmãtoarelor misiuni: UNMIK din Kosovo;OSCE din Georgia; MONUC din Congo; UNMEE dinEthiopia-Eritreea; ONUCI din Coasta de Fildeº; UNMILdin Liberia; UNAMA din Afganistan.Prin participarea ofiþerilor observatori la cursurileorganizate ºi conduse de ONU se asigurã cunoaºtereasituaþiilor politico-militare din zonele de instabilitate,însuºirea procedurilor de lucru practicate în sistemulONU ºi contribuþia României la edificarea stabilitãþii ºisecuritãþii regionale ºi globale.Scurt istoric al participãrii Armatei României la misiuniîn afara teritoriului naþionalÎnceputurile participãrii Armatei României la astfelde operaþii au loc din 1991. Prin mandatul ONU aplicatîn baza Rezoluþiei Nr.678/1991 în Golful Persic a avutloc operaþia GRANBY sub conducerea Marii Britanii-partea operaþiunii "Furtuna Deºertului" - la care în perioada 20februarie - 20 martie a participat Spitalul Chirurgical deCampanie nr.100, destinat asigurãrii asistenþei medicalede gradul III. Din totalul personalului de 384 oameni, 363au fost cadre medicale active, iar printre ceilalþi 21 au fostreprezentanþi ai forþelor terestre în compartimentelelogistic, administrativ ºi de pazã.95

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelorAceastã misiune a prilejuit una dintre primelecooperãri militare importante, în condiþii reale, într-ounitate provenitã dintr-o armatã fostã membrã aTratatului de la Varºovia ºi o structurã NATO, reprezentatãde armata britanicã, din care a fãcut parte spitalulmilitar românesc.Trebuie menþionat ca, dintre toate stateleTratatului de la Varºovia, doar Polonia a participat ºi laCãºtile Albastre ale ONU, cu mult timp (aproape 25 deani) înaintea României ºi cu efective mai numeroase.Etapele participãrii Armatei României la misiuni pestehotare se împart în urmãtoarele perioade:Etapa I, cea a precedentelor parteneriatului,începe din 1991 ºi dureazã pânã în ianuarie 1994, cândRomânia a fost prima þarã care a semnat ProgramulParteneriatului pentru Pace.Etapa a II-a este cea a participãrii în cadrulParteneriatului pentru Pace pânã la începutul anilor2000.Etapa a III-a, denumitã ºi etapa preaderãrii laNATO cuprinde anii 2000-2004, pânã în momentul integrãriiRomâniei în Alianþã.Etapa a IV-a a început din momentul primiriistatutului României de membru NATO cu drepturidepline.Din prima etapã, semnificative sunt participãrilemilitarilor la misiunea de observare din Transnistria ºi lamisiunea UNOSOM II din Somalia.Pentru dezamorsarea conflictului armat dinregiunea transnistreanã a Republicii Moldova, de o parteºi de alta a Nistrului a fost instituitã o zonã de securitate(lungime de 245 km ºi lãþime de 20-40 km).Sub egida CSCE, în perioada 19.04-19.06.1992 ogrupã de 25 observatori, a acþionat în zonã alãturi de unnumãr egal de observatori din Federaþia Rusã, RepublicaMoldova ºi Ucraina.Sub egida ONU din aprilie 1992 a fost iniþiatãmisiunea UNOSOM (United Nations Operation inSomalia), pentru supravegherea încetãrii focului întrepãrþile angajate în rãzboiul civil ºi protecþia personaluluiimplicat în acþiuni de ajutor umanitar.Din aprilie 1993 a fost extins mandatul ºi misiuneaa fost denumitã UNOSOM II, la care din iulie 1993a participat Spitalul Militar de Campanie 50 la operaþiunea"Restore Hope". În aceastã misiune care a duratpânã în octombrie 1994, cifra totalã a depãºit 700 de militari,din care doar o treime a fost de specialitate medicalã.Tot o treime a fost personal din forþele terestre - 70militari pentru protecþie ºi pazã, ceilalþi din compartimenteleadministrativ-logistice care au deservit autospecialelemedicale ºi de îmbãiere, autosanitare, autocisternede apã ºi de carburanþi-lubrifianþi, brutãria de campaniesau au fãcut parte din echipajele de luptã pe transportoareleTAB-79.Activitatea întregului personal românesc a fostapreciatã de Secretarul general al ONU Boutros-Boutros-Ghali, înaltul reprezentant al secretarului general al ONUpentru Somalia Abu Samah, precum ºi de comandantulmisiunii UNOSOM II, generalul-locotenent Bir Cevik dinTurcia.Despre etapa a II-a se poate spune cã a fost ceamai consistentã în participãri ºi rezultate obþinute, cares-au constituit în contribuþii substanþiale la afirmarea ºiconfirmarea rolului României de partener credibil alAlianþei.Dupã performanþa României de a fi primul statcare a semnat Programul Parteneriatului pentru Pace aurmat la timp foarte scurt ºi performanþa de a fi fostprimul stat partener care, doar într-un an (septembrie1995 - octombrie 1996), a încheiat întregul ciclu de aplicaþiiNATO/PfP cu întrebuinþarea tuturor celor trei categoriide forþe ale armatei (terestre, navale ºi aeriene).Prima subunitate româneascã a fost un plutoninclus într-o companie internaþionalã prezent în Poloniala exerciþiul "Cooperative Bridge-94". Concomitent cuacesta (7-16 septembrie 1994) în România a avut locexerciþiul "Cooperative Determination-94" destinatForþelor Terestre.În aceastã etapã se înscrie ºi cea mai lungãperioadã de prezenþã cu militari, unitãþi ºi subunitãþi peteatrul din Angola, începând din 17.05.1995 ºi pânã în01.08.1999 la misiunile UNAVEM III ºi MONUA, subegida ONU.La spitalul de campanie (mai 1995 - iunie 1997)în fiecare din cele patru serii care s-au rotit, ForþeleTerestre au avut câte 60 de militari, deci 240 în total.ROMBAT a fost denumirea unitãþii de infanteriede valoare batalion, rotit tot în patru serii din 22.06.1995pânã în 30.06.1997 cu un efectiv de câte 758 de militari,însumând pe toatã perioada 3032 de militari. În ordineaprezenþei lor în teatru la misiune au participat B.2 L, B.26L, B.812 L ºi B. 151 I.La misiunea MONUA între 01.07.1997 ºi01.08.1999, Forþele Terestre au participat cu o companiede infanterie Forþã de Reacþie Rapidã care în prima seriea avut un efectiv de 183 de militari, iar în urmãtoareledouã câte 146 ºi respectiv 138, însumând în total 467 demilitari.De asemenea, România a participat cu 124 deofiþeri de stat major români la UNAVEM III (mai 1996-iunie 1997).Performanþa României, realizatã între anii 1994-1999 poate fi exprimatã prin saltul ei uriaº fãcut în clasamentulstatelor participante la operaþiile de menþinere apãcii sub egida ONU. Dacã în toamna anului 1994, dupãretragerea Spitalului de campanie (UNOSOM) dinSomalia ºi în primele luni ale anului 1995 România ocupapoziþiile 62 din 72, sau 72 din 82 de state contributoare,a urcat treptat (43 în iunie; 34 în august; 23 în septembrie;21 în octombrie) pe locul 15 în decembrie - fiinddevansatã doar de Polonia (locul 12) dintre þãrile regiuniiestice de pe lista cu cele 70 de state care aveau trupe dislocateîn teatru.De-a lungul anului 1996 ºi în continuare,96

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelorRomânia s-a plasat pe locurile 11-12, iar prestaþia sa performantãa fost apreciatã în documentele difuzate laONU, îndeosebi de cãtre Departamentul Operaþiilor deMenþinere a Pãcii (DPKO).Dupã debutul pe teatrele africane, participarea înetapa a II-a s-a extins pe continentul propriu, chiar înzona apropiatã þãrii, în Albania tot sub egida ONU ºi înBosnia - Herþegovina sub comanda NATO.Contingentul ROCOM, la misiunea ALBA-97 înAlbania a fost compus din Detaºamentul tactic "SfântulGheorghe" cu 401 oameni ºi 10 ofiþeri de stat major încomandamentele operaþiei COPER-Roma ºi COMANFOR- Tirana, pe toatã durata (14 aprilie - 17 iulie 1997).Forþa Multinaþionalã de Protecþie a acþionat înAlbania cu 5000 de oameni din care Italia avea 50%, iarînaintea forþelor noastre terestre, ca efective, erau doarFranþa cu un batalion întãrit (850 de militari) ºi Turcia cuun batalion de 300 de militari ºi încã200 de poliþiºti militari,urmând apoi Austria (100 militari), Ungaria, Grecia,Olanda, Spania ºi Portugalia.Batalionul român a acþionat în cadrul Brigãziiitaliene "Friuli", dar a avut în componenþa sa ºi Compania123 "Leopardi" din Italia (110 militari).Batalionul de geniu împreunã cu cele douã plutoanede transport ºi de poliþie militarã participante laaceastã misiune, pe timpul celor ºase serii (a câte 199 deoameni) rotite pânã la sfârºitul etapei au însumat 194 demilitari.Tot ca debut fãrã precedent a fost în aceastã etapãºi prezenþa la prima misiune sub comanda NATO IFOR -Forþa Internaþionalã de Impunere a Pãcii în Bosnia-Herþegovina, începând din martie 1996 ºi continuândapoi din iunie 1997 cu SFOR - Forþa de Stabilizare dinBosnia-Herþegovina, pânã în prezent.Participarea la IFOR/SFOR a însemnat un batalionde geniu ºi câte un pluton de transport ºi de PoliþieMilitarã cu efectiv de 200 de militari în fiecare din celeopt serii rotite pânã în decembrie 2000, însumând deci1600 de militari în aceastã etapã.Aºadar, pe întreaga duratã a etapei a II-a, contribuþiaforþelor noastre s-a ridicat la un efectiv de 5900români participanþi la misiuni peste hotare.Etapa a III-a, denumitã ºi a preaderãrii Românieila NATO (ianuarie 2000-decembrie 2003) cuprinde continuareaprezenþei în cadrul SFOR (Bosnia-Herþegovina),dar ºi noi experienþe, elemente inedite sau debuturi fãrãprecedent.Continuarea prezenþei la Forþa de Stabilizare dinBosnia-Herþegovina a fost asiguratã de douã detaºamentecu denumiri diferite.Detaºamentul naþional "BOSNIA" compus din 68de militari pe fiecare serie cuprindea pe lângã geniºti ºi unpluton de 23 de poliþiºti militari sub comandã italianã,s-a înregistrat cu un efectiv total de 516 militari.Detaºamentul român "OLANDA", aºa cum aratãºi numele, a acþionat sub control operaþional olandez (încadrul contingentului olandez) cu un efectiv total de 250de militari în cele 6 serii, rotite la 4 luni.Un început a fost marcat prin participarea laForþa de Menþinere a Pãcii din Kosovo - KFOR care a adusforþele noastre terestre ºi în faþa unei noi experienþeprivind constituirea unitãþilor (subunitãþilor).În cadrul contingentului elen (Cp.34 ControlTactic din Bg.34 Elenã) la misiunea MAVCON a acþionatun pluton Poliþie Militarã de control trafic al forþelornoastre terestre, din aprilie 2001 ºi pânã în august 2003 aînsumat 125 de militari în cele cinci serii rotite.În cadrul detaºamentului belgiano-luxemburghezo-ucraineano-românKFOR - BELUKROKOS, a acþionato companie de infanterie, sub control operaþional belgiandin noiembrie 2001 ºi pânã în iulie 2003, compusã dincâte 89 de militari pe serie, ceea ce în final a însemnat unefectiv de 445 de oameni.La operaþia Joint Guardian - KFOR a participat,începând din martie 2002, o altã companie românã deinfanterie în cadrul contingentului italian din BrigadaMultinaþionalã de Vest, sub denumirea Detaºamentulnaþional român de forþe ROFND, cu câte 86 de militari peserie, respectiv 516 în cele ºase serii rotite la patru luni.Acest eveniment a însemnat pentru forþele noastrearmate angajarea la misiuni peste hotare, pentruprima datã pe continentul asiatic, în Afganistan ºi apoi înIrak. În al doilea rând are semnificaþia începerii participãriila acþiuni militare de tip coaliþie. Pânã acum,forþele noastre participaserã atât în Balcani, cât ºi înAfrica doar la tipurile de misiuni de pace (PeaceOperations - PO) sau în sprijinul pãcii. Din momentulangajãrii lor în Afganistan au început participarea la misiunitip coaliþie (Coaliþia Antiteroristã).De asemenea, dupã ce evoluaserã la misiuni subegida ONU ºi OSCE sau sub comanda NATO, tot din acestmoment au început sã participe la constituirea forþelorsub comanda SUA.În fine, dar nu neapãrat în ultimul rând, tot cuacest prilej forþele române au început prin mandat, sãparticipe la reconstrucþia unei armate naþionale a þãrii dinteatrul de operaþii.În teatrul din Afganistan, prima subunitate sositãdin ianuarie 2002 a fost plutonul de Poliþie Militarã (25de oameni), participant la Operaþiunea "Fingal" dusã deISAF - Forþa Internaþionalã pentru Asistenþã deSecuritate. Pânã la finele etapei în cele patru serii, rotitela ºase luni, au participat 100 de poliþiºti militari români.Pentru operaþia "Enduring Freedom", forþeleromâne au destinat un batalion de infanterie (405 militaripe serie), care a început misiunea din iulie 2002 ºi pânãlafinele etapei. Dupã cele trei rotiri efectivul total s-a ridicatla 1215 militari.La Conceptul de constituire ºi operþionalizare aArmatei Naþionale Afgane, începând din iunie 2003, participãDetaºamentul ANA TRAINING (46 de ofiþeri ºi subofiþeri),înfãptuirea acestui concept este coordonatã deOficiul de Cooperare Militarã pentru Afganistan (OMC-A) ºi supervizatã de militarii americani din CJTF-97

APÃRAREA NBC 15/2008Managementul crizelorPHOENIX.Activitatea detaºamentului român pentru instruireamilitarilor dintr-un batalion de tancuri ºi unulmecanizat din Armata Naþionalã Afganã, precum ºi deasigurare a mentenanþei tehnicii din dotarea celor douãbatalioane a fost elogiatã atât de comanda CJTF, cât ºi decãtre senatorii americani din Comisia de Apãrare ºi dinComisia de Politicã Externã.Ca sintezã a tuturor semnificaþiilor momentuluiinedit, al participãrii forþelor române la misiuni înAfganistan, acum se poate spune cã afirmaþia "drumulRomâniei spre NATO a trecut prin Kandahar" a devenito realitate.Totodatã, participarea la aceste misiuni a confirmatºi întãrit încrederea factorilor de decizie americani,atunci când au solicitat românilor un batalion de infanterie,pentru a-l înlocui pe cel anterior al militarilor canadieni,la Operaþia Enduring Freedom.În teatrul de operaþii din Irak, prima subunitatesositã a fost o companie de Apãrare NBC (70 de militari)care ºi-a îndeplinit misiunea în perioada 15 aprilie la18 octombrie 2003.Pentru operaþia de stabilizare ºi reconstrucþieIRAQI FREEDOM a fost destinat iniþial un detaºament degeniu care, începând din iulie 2003 îºi desfãºoarã activitateaîn cadrul Diviziei Multinaþionale Centru - Sud, subcomandã polonezã.De asemenea, un batalion de infanterie ºi o companiede Poliþie Militarã fac parte din DiviziaMultinaþionalã Sud-Est sub comanda Marii Britanii, înprezent se aflã în Irak 866 militari români.Ca o concluzie la aceastã succintã incursiune curepere istorice, prin participarea forþelor române la misiunipeste hotare, România ºi Armata sa în doar 15 aniºi-a fãurit o valoroasã ºi bogatã tradiþie care a constituitun argument forte pentru primirea în NATO.BIBLIOGRAFIE- Constituþia României, Bucureºti, 2003.- Carta Naþiunilor Unite 26.06.1945.- Manualul NATO, 2001.- Cartea albã a securitãþii ºi apãrãrii naþionale elaboratãde guvernul României, Bucureºti, 2004.- Mureºan Mircea, Operaþii multinaþionale. Curs demanagementul crizelor ºi operaþii multinaþionale, Bucureºti,2005.- Teodor Frunzeti, Soluþionarea crizelor internaþionale,Iaºi, 2006.- Manta Dãnuþ, Managementul crizelor în NATO,Bucureºti, 2004.- Ioan Crãciun, Prevenirea conflictelor ºi managementulcrizelor, Bucureºti, 2006.- Marian Buciuman, Comanda ºi controlul operaþionalîn gestionarea situaþiilor de crizã. În Gândirea MilitarãRomâneascã, nr. 6/2004.- Gheorghe Nicolaescu, Gestionarea crizelor politicomilitare,Bucureºti, 2003.- Paul Hirst, Rãzboi ºi putere în secolul 21, 2001.- Joseph S. Hye, Jr. , Descifrarea conflictelor internaþionale,2005.- WernerBauwens, Luc Reycheler, Arta prevenirii conflictelor,Bucureºti, 1996.- Jean Louis Dufour , Crizele internaþionale.- Michael Brecher , Crisis in World Politics, Theory andReality.- Dorel Buºe, Managementul crizelor ºi conflictelorregionale, Bucureºti 2006.- Dãnuþ Manta, Ioan Crãciun, Alexandra Sarcinschi,Gestionarea crizelor în cadrul NATO, U.N.Ap., Bucureºti 2004.- Strategii XXI, U.N.Ap., Bucureºti 2006.- Zbigniew Brzezinski, Marea Tablã de ªah, Bucureºti2000.- Constantin Hlihor, Geopolitica ºi geostrategia în analizarelaþiilor internaþionale contemporane, Bucureºti 2005.- Vãduva Gheorghe, Mihai Dinu, Crizele politico-militareale începutului de mileniu, Bucureºti 2005.- Alexandrescu Gelu, Moisescu Florin, Aspecte privindgestionarea crizelor, BuletinulUNAp nr.1/2004.- Gândirea MilitarãRomâneascã, 2000-2006.98

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalSIGURANÞA CERCETÃRII CLINICEÎN PROTECÞIA MEDICALÃ, NUCLEARÃ, CHIMICÃ ªI BIOLOGICÃColonel (r) dr.bioch.farm. Constantin STANColonel dr.ing.Ion SAVUProf.univ.dr. Aurelia Nicoleta CRISTEAProf.univ.dr. Natalia ROªOIUThe in vivo radiobiological internal decontamination of uranium isotopes, radionuclides and heavy metalsrepresented a new scientific discovery for the NBC Medical Protection domain.The fundamental research for in vivo internal decontamination of uranium is based on verified and evidentresults, obtained in scientific experiments on standard animals, where uranium (235U) was used as contaminantagent within competition researches in the area of the Nuclear Medicine.The experimental research sustains and describes reference data and results from the research meant to obtainnew and efficient biologically active products for radiobiological and chemical decontamination of uranium, radionuclidesand noxious chemicals. The originally patented compound is named Stanosimagne PP 6-006. The non-clinical(pre-clinical) pharmacology research was developed and performed on 635 standard animals (rats, mice, rabbits andguinea pigs) in concordance with the current regulations and settlements of the Romanian National Drug Agency.The product is not toxic; the lethal dose (LD1=0) has not been reached at a dose of 1.3g powder/kg-body,approximately 100g-powder/70Kg, or 700capsules/70Kg. The medicine is integrated in pharmaceutical products withouttoxicity or contrary reaction and it is indicated in the efficient treatment for biological decontamination ofUranium isotopes, radionuclides and heavy metals, respectively in the Mercury and Lead intoxication.The applicative pharmacology researches, in several pilot clinical studies on human cases of accidental or provokedinternal contamination with heavy metals and in radiological or orthopedic professional contamination, hasbeen carried out by Col.(r)dr.bioch.pharm. Constantin Stan, along with medical, pharmaceutical and biochemicaldidactic specialists from the Laboratories Departments of Pharmacology, Phytochemistry, Biochemistry, OrganicChemistry and Pharmaceutical Technique of the University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila", Bucharest.IntroducereÎn lucrarea de faþã se prezintã datele cercetãrilorde înaltã competiþie, în domeniul Medicinei Nucleare,efectuate în scopul obþinerii unor produºi biologic activieficienþi în decontaminarea radiobiologicã ºi chimicã auraniului, radionuclizilor ºi a altor noxe chimice.În stadiul actual, medicaþia bolii de iradiere seadreseazã exclusiv tratamentului simptomelor ºi leziunilordeterminate la nivelul diferitelor þesuturi ºi organe(1-6). Referitor la decontaminarea radiobiologicã, nuexistã încã o medicaþie eficientã ºi nici profilacticã.Pe plan internaþional, conceperea ºi aplicarea detratamente cu efect decorporator asupra organismelorcontaminate accidental sau experimental, au constituit opermanentã preocupare ºtiinþificã privind decontaminarearadiobiologicã in vivo sau in vitro a izotopilor uraniuluiºi a unor metale grele [7-11]. Experimentele nonclinice(preclinice), cu chelatorii molecular-sintetici Me-3,2-HOPO [7], 3,4,3-LIHOPO [8] ºi Ethane-1-Hydroxy-1,1-Bis-phosphonate (EHBP) [8], ºi 4,4,4-LIHOPO, comparativcu DTPA [10], dupã contaminarea ºobolanilor cuforme solubile de 203 Pb, 238 Pu ºi uraniu ( 233 U), datoritã toxicitãþiiacute, nu au dezvoltat rezultate aplicabile clinic.În cercetarea fundamentalã privind decontaminarearadiobiologicã in vivo a uraniului cu produsulfarmaceutic STANOSIMAGNE PP 6-006 capsule ºiunguent [12-17] s-au obþinut rezultate certe ºi evidenteîn experimentele ºtiinþifice pe animale standard, în care afost utilizat uraniu (izotopul 235 U) ca agent contaminant.Descoperirea ºtiinþificã se bazeazã pe faptul cãmedicamentul STANOSIMAGNE îndeplineºte scopul propuscu un Timp biologic de înjumãtãþire Tb 1/2 =8zile, estebine tolerat ºi se încadreazã în produsele farmaceuticefãrã toxicitate sau reacþii adverse, întrucât în experimentelenon-clinice pentru determinarea toxicitãþii acuteºi cronice, nu s-a atins doza letalã 1%, rezultatul fiindDL1=0%, la o dozã maximã administratã de 1,3g-pulbere/Kg-corp.Produsul farmaceutic STANOSIMAGNE ºi aplicareatratamentului destinat protecþiei medicale radiobiologicea personalului, se adreseazã în principal sistemuluiendocrin, glandelor endocrine, pentru propria eliberarede agentul toxic. Prin recuperarea deficitelor principalelorminerale ºi oligoelemente provocate de iradiere, în cir-99

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalcuitul limfatic se restaureazãprocesul de eliminare pe calenaturalã a radiotoxicului uraniu ºi a radionuclizilor, caproces de decontaminare internã in vivo, biociberneticindus ºi condus în propriul organism ca întreg [12-17].Medicamentul STANOSIMAGNE îndeplineºtecondiþiile de siguranþã în administrarea clinicã pentrupersonalul expus în zonele de risc nuclear, biologic ºichimic pentru eliminarea efectelor contaminãrii [12-17],latent-cumulative profesionale sau medicale, în radiologie,ortopedie, radioterapie ºi iradierea remanentã a persoanelorinvestigate cu produse radiodifarmaceutice.Date experimentaleS-a elaborat un nou produs farmaceutic fitoterapicsub formã de capsule ºi unguent, care s-a testat nonclinic(preclinic) ºi clinic cu denumirea de marcãSTANOSIMAGNE PP 6-006. Medicamentul elaboratconþine, ca principii active principale, hidromineraleleNa, Mg, Al, Si, K, Ca, Cr ºi Fe. Conþinutul elementar alprodusului medicamentos a fost determinat cantitativ-calitativprin activare cu neutroni termici ºi prin metodaspectrometriei de absorbþie atomicã.În compoziþia medicamentului au fost determinateprincipiile active secundare formate din flavonoizi,tanin catechic, derivaþi orto-dihidroxi-phenolici.Conþinutul în carotenoide ºi uleiurile volatile afost determinat prin metode colorimetrice, gravimetrice ºicromatografia în strat subþire - CSS.În analiza gaz-cromatograficã a compoziþieimedicamentului cu spectrometru de masã GC-MS s-auidentificat calitativ urmãtoarele clase de substanþe: acizigraºi saturaþi, acizi graºi nesaturaþi, uleiuri eterice, esteri,alcooli superiori, aldehide ºi cetone, aminoacizi.Medicamentul a fost cercetat preclinic (non-clinic),privind absenþa toxicitãþii acute ºi cronice, absenþadozei letale sau a efectului teratogen, toleranþa localã gastrointestinalã,toleranþa localã dermicã ºi efectul restauratorasupra dermului lezionat post-arsurã chimicã, termicãsau de arsura de iradiere.Pentru atestarea siguranþei în administrarea clinicãa medicamentului, conform metodologiei cuprinsãîn Farmacopeea Românã FR-X, cercetarea non-clinicãinterdisciplinarã a fost direcþionatã ºi finalizatã, cu datestatistice obþinute sistematic pe 635 animale standard:250 ºoareci albi NmRI adulþi, sãnãtoºi;250 ºobolani albi Wistar sãnãtoºi, adulþi;35 ºobolani Spraque Dowley adulþi, sãnãtoºi;30 ºobolani Spraque Dowley, tineri, 15 în starede anemie ºi 15 sãnãtoºi;30 ºobolani Wistar London adulþi, sãnãtoºi;2 iepuri Chinchilla adulþi, 1 sãnãtos ºi 1 bolnav;18 iepuri rasa albã adulþi, 3 loturi a câte 6 iepurisãnãtoºi;20 cobai Guineea Pig de 5-6 sãptãmâni, sãnãtoºi.În experimentele preclinice pe animalele de laborators-au efectuat teste hematologice ºi leucografice,100s-au determinat proprietãþile penetrante epidermice ºiefectele antialergice cutanate, s-au efectuat determinãrihistologice ºi anatomopatologice preclinice pe organeinterne.Analizele radiobiochimice, farmaceutice,biochimice ºi histologice, au fost iniþiate ºi conduse deautor ºi s-au efectuat în baza planului de cercetare-dezvoltarepentru:TDeterminãri elementare ºi radiobiochimice:- Reactorul Nuclear VVR-S al InstitutuluiNaþional de C&D pentru Fizicã ºi Inginerie Nuclearã"Horia Hulubei" Mãgurele, Bucureºti;- Reactorul Nuclear TRIGA al Institutului deCercetãri Nucleare Piteºti;- Laboratorul de analize al DepartamentuluiCercetare Producþie Radioizotopi (Radiofarmaceutici),INFIN-"HH" Mãgurele, Bucureºti;- Laboratorul Grupului de Biofizicã ºiRadiobiologie din Departamentul Fizicã FundamentalãINFIN-"HH" Mãgurele, Bucureºti;TDeterminãri farmaceutice:- Laboratorul Catedrei de FarmacognozieFitochimie Fitoterapie din Universitatea de Medicinã ºiFarmacie "Carol Davila" Bucureºti;- Laboratorul de Farmacologie Experimentalã,Catedra de Farmacologie UMF "Carol Davila" Bucureºti;- Laboratorul de Chimie Organicã din Catedra deChimie Organicã, UMF "Carol Davila" Bucureºti;- Laboratorul de Cercetare Producþie ºi ControlMedicamente al Catedrei de Tehnicã Farmaceuticã, UMF"Carol Davila" Bucureºti.TDeterminãri biochimice:- Laboratorul Clinic din Catedra de LaboratorClinic ºi Chimie Sanitarã, UMF "Carol Davila" Bucureºti;- Laboratorul de Biochimie din Catedra deBiochimie, UMF "Carol Davila" Bucureºti;- Laboratorul Clinic, Clinica de Boli Profesionale,Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti;- Laboratorul de Analize Chimice al Centrului deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare Nuclearã BiologicãChimicã ºi Ecologie Bucureºti;TDeterminãri histologice:- Laboratorul Analize Histologice, Catedra deMorfologie Normalã ºi Patologicã din Facultatea deMedicinã, Universitatea "Ovidius" Constanþa;- Laboratorul Analize Histologice, Catedra deAnatomie Patologicã din Facultatea de MedicinãVeterinarã Bucureºti;Mecanismul biochimic de iniþiere ºi accelerare aeliminãrii pe cale naturalã in vivo a uraniului 235U [12-17] s-a determinat prin analize fizico-chimice, radiologiceºi de microscopie electronicã efectuate pe ºobolani ºiiepuri la Laboratorul Departamentului CercetareProducþie Radioizotopi Radiofarmaceutici ºi LaboratorulGrupului de Biofizicã Radiobiologie din DepartamentulFizicã Fundamentalã, Institutul Naþional de C&D pentruFizicã ºi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" Mãgurele,Bucureºti.

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalSiguranþa în administrareaclinicã a medicamentuluiSTANISIMAGNEPe baza rezultatelor cercetãrii farmacologice ºihistologice preclinice susþinute statistic, privind decontaminareainternã in vivo ºi restaurarea biologicã activã cuprodusul STANOSIMAGNE s-au efectuat studii clinicepilot pe cazuri umane, din cele nerezolvate prin metodemedicale ºi tratamente clasice, astfel:- Decorporarea de metale grele, dupã o intoxicaþieacutã cu mercur ºi plumb;- Restaurarea leziunilor hematologice ºi dermiceinduse radiogen, specific bolii de iradiere, ca urmare acontaminãrii radiologice medical-profesionale, latentcumulativeºi incidentale, asupra personalului medicalsuperior, mediu ºi auxiliar în radiologie ºi ortopedie;- Decorporarea supradozelor chimico-farmaceuticemedicamentoase acumulate în trei ani de tratamentepentru afecþiunea "Amyloidozã primitivã renalã;- Restaurarea biologicã activã a leziunilorbiochimice cauzate de excesul de antibiotice asupra vilozitãþiiintestinale în Boala Celiacã la copii de la 0-4 ani.Studiul clinic a atestat valoarea ºi eficienþadeosebitã a medicamentului STANOSIMAGNE în decontaminarearadiobiologicã in vivo a unor metale grele ºirestaurarea biologicã activã. Medicamentul are ºi efectpreventiv asupra personalului expus în cazul contaminãriiradiotoxice în perimetre de risc nuclear, în cazulexpunerilor cumulate radiologic de personalul medicalexpus profesional în secþiile de Medicinã Nuclearã.Rezultate ºi discuþiiPrincipalele componente biochimice conþinute înmedicamentul STANOSIMAGNE se prezintã în Tabelul 1.Tabelul 1. Principalele componente determinatecantitativ în produsul STANOSIMAGNEAnaliza cromatograficã în strat subþire - CSS auleiurilor volatile cuprinde: azulene, pinene, camforã, citral,carvone ºi citronelole (Tabelul 2).101Tabelul 2. Uleiurile volatile biologic active determinateîn medicamentul STANOSIMAGNE, prin metodacromatografiei în strat subþire - CSSPrin analiza gaz-cromatrograficã cu spectrometrulde masã GC-MS s-au identificat urmãtoareleclase de substanþe:- Acizi graºi saturaþi: acid palmitic, acid caproic,acid stearic, acid capric;- Acizi graºi nesaturaþi: acid 9,12-octadecadienoic,acid linolenic;- Uleiuri eterice: - Monoterpenoide aciclice:Linalool;- Monoterpenoide monociclice: Cimen, Piperitol,Terpinenol, -Terpinen, ºi -Terpinen;- Monoterpenoide biciclice: cis-Sabinenã ºi trans-Sabinenã;- Sesquiterpenoide: Farnesol, Bisabolena,Cadinen.- Esteri ai acizilor formic, acetic, propionic: Acetatde linalil, acetat de 4-terpinenil, formiat de linalil, propionatde linalil;- Alcooli superiori: alcool terþamilic, 2-hexanol,3-metil-2-hexanol;- Aldehide ºi cetone: 2-metil valeraldehidã, izopropilmetil cetonã;- Aminoacizi: L-Valina.Produsul farmaceutic STANOSIMAGNE, are labazã multiple asocieri mineral-organic biologic active,cuprinse în principii active complexate fitochimic, precumºi alte principii secundare active.

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalPrincipala caracteristicã a medicamentului estebiodisponibilitatea acþiunii sinergice, prin care principiileactive ºi principiile secundare intervin atât prin mecanismebiochimice, cât ºi prin ionii metalici cofactori enzimatici,cu efect ionizant acido-bazic echilibrat ºi potenþialde oxido-reducere ºi reversibilitate asupra biomoleculelormodificate de contaminãrile radiobiologice ºi chimice.Principiile secundare complementare, din compoziþiamedicamentului, determinate prin analiza gazcromatograficãcu spectrometru de masã, reprezintã ºicaracterizeazã resursa structural-biochimicã, cu cele maivariate proprietãþi pentru biodisponibilitate post-iradiere,de la nivel molecular, pânã la nivel macromolecular ºistructural hormonal, apte de a completa structuri identiceabsente sau modificate, de tip aminoacid sau vitaminã.Cercetãrile interdisciplinare cuprind detaliereamolecularã a edificiului structural-biochimic al compoziþieimedicamentului STANOSIMAGNE pe baza formulelorsubstanþelor biologic active componente.CERCETAREA PRECLINICÃDin punct de vedere al toxicitãþii acute ºi croniceefectuate pe ºoarece, ºobolan ºi iepure, medicamentulSTANOSIMAGNE PP 6-006 corespunde prevederilorcuprinse în Farmacopeea Românã FRX ºi nu are dozãletalã întrucât DL1=0%. Studiul preclinic (non-clinic)asupra procesului de reproducere pe patru generaþii ademonstrat cã sunt excluse orice efecte adverse teratogene.Studiul toleranþei locale gastro-intestinalã a relevatabsenþa hemoragiilor, a leziunilor gastro-duodenale ºiintestinale, demonstrând o bunã toleranþã localã la dozefoarte mari, repetate zilnic, timp de o lunã.În determinãrile hematologice pe loturi deºobolani sãnãtoºi ºi ºobolani în stare anemicã, s-a constatatcã prin tratamentul cu STANOSIMAGNE, lasubiecþii sãnãtoºi nivelul hemoglobinei ºi leucocitelorsanguine se menþine la aceleaºi valori, pe când la subiecþiianemici, valorile iniþial scãzute ale hemoglobinei ºi leucocitelorrevin la stare normalã (Tabelele 3 ºi 4).Tabelul 3. Datele hemo-leucogramei la ºobolaniSpraque Dowley sãnãtoºiTabelul 4. Datele hemo-leucogramei la ºobolaniSpraque Dowley cu stare anemicãTestul preclinic a atestat proprietãþile de permeabilitatecapilarã imediatã urmatã de absorbþia ºi penetrareaepidermicã a compoziþiei aplicate. Nu s-a înregistratnici un efect advers, în timp ce pilozitatea s-a regeneratuniform ºi cu aspect strãlucitor, demonstrând ºi unefect stimulativ asupra structurii dermului.Unguentul STANOSIMAGNE prezintã o permeabilitaterapidã, optimã ºi maximã în aplicareacutanatã. Prezintã efecte biologice restauratoare imediate,nu prezintã efecte alergice cutanate, fiind bine tolerat,absorbit ºi integrat rapid în procesul de vindecare.În Tabelul 5 se prezintã datele statistice obþinutela examenul histologic al hepatocitelor binucleate dinanaliza comparativã a probelor de ficat prelevat de laloturile de ºobolani "caz-control" trataþi cu apã distilatã ºirespectiv, loturile tratate cu medicamentul STANOSI-MAGNE, cu concluzia cã medicamentul are ºi efecteregenerative.Tabelul 5. Determinarea numãrului de hepatocite binucleatepe 10 câmpuri microscopice cu obiectiv x40CERCETAREA EFECTULUI DECONTAMINANTºI REVERSIBIL1.Analiza activitãþii specifice. Pentru determinarearadiobiochimicã a activitãþii specifice a medicamentuluiSTANOSIMAGNE asupra decontaminãrii radiobiologiceºi chimice in vivo a uraniului ( 235 U), s-a aplicatmetoda de analizã prin activare cu neutroni termici,urmãrind atât eliminarea, cât ºi reþinerea 235 U în organeleanimalelor de experienþã (rinichi, pulmon, ficat, splinã ºirestul corpului).Reþinerea specificã a cantitãþii de 235 U pe unitateade masã, în probele de organ calcinate, a fost mai mare înrinichi, urmat de pulmon, ficat ºi splinã. Rinichiul, consideratorgan critic în cazul contaminãrii interne cu uraniu,dupã aplicarea tratamentului la ºobolan cu medicamentulSTANOSIMAGNE, rãspunde pozitiv.Rãspunsul pozitiv al rinichiului a fost demonstratpe baza analizei comparative la totalul excreþiilor celordouã loturi. Fenomenul cercetat a fost susþinut de efectulfarmacodinamic indus de medicament, prin iniþierea ºiintensa activare in vivo a funcþiei rinichiului pentrudecontaminarea radiobiologicã a 235 U, pe cale naturalã.Tabelul 6. Analiza cantitativã cu totalul eliminãriiuraniului 235 U în excreþiiAnaliza eliminãrii uraniului 235 U în urinã aratã ointensã activare a rinichiului ºi o eliminare cu mult mai102

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalmare la lotul tratat, faþã de lotul caz-control ºi inversarearaportului eliminãrii 235 U, prin urinã ºi prin fecale la LotulX caz-control faþã de Lotul Y tratat:- X eliminare 235 U în urinã 30,5% < 69,5% înfecale;- Y eliminare 235 U în urinã 54,0% > 46,0% înfecale.Lotul tratat cu STANOSIMAGNE, faþã de lotulcaz-control, a avut o ratã de eliminare a 235 U de 5,73 orimai mare prin urinã, (252,04 37,80 / 43,98 6,60), ºirespectiv, o ratã de eliminare de 2,15 ori mai mare prinfecale (215,54 32,33 / 100,07 15,02);Per total, eliminarea uraniului 235 U a fost de 3,25ori mai mare la lotul tratat decât la lotul netratat, (467,5870,13 / 144,05 21,62).Pe baza datelor de analizã radiobiochimicã asupralotului tratat, rezultã cã medicamentul a iniþiat activareaendocrinologicã a funcþiilor de eliminare, ceea ce a dezvoltato "respingere" mai pronunþatã a uraniului ca metalgreu ºi "agent chimic toxic", ca noutate ºtiinþificã susþinutãde diferenþierea modului de eliminare.2. Analiza urmelor de uraniu. Microharta color asurprins imaginea tridimensionalã a debutului formeipretumorale în compoziþia sângelui contaminat (Figura1), în care incluziunile nucleelor de uraniu, ca metal greutoxic ?i radioactiv, au devenit factorul coagulant asupraelementelor figurate din sânge, deteriorate sau distruse -în urma reacþiei de precipitare biochimicã în lanþ radialtridimensional (3D) - inclusã într-o proiecþie sfericã.Toate incluziunile de uraniu, analizate în microhãrþileexaminate au o proiecþie sfericã sau ovoidalã radialã în3D.Pe baza testelor ºi datelor radio-biochimiceasupra grupului de animale tratate ºi analizate la intervalede timp identice s-a observat cã activarea funcþiilorendocrine pentru eliminare, dezvoltã ºi accelereazã "respingerea"din organism a 235 U , considerat ca "agentchemo-toxic" (Figura 2).La analiza microhãrþilor de urme ale fragmentelorde la fisiunea neutrono-indusã a uraniului, atâtîn urinã, cât ºi în fecale, s-a constatat prezenþa diferenþiatãpe zile a incluziunilor nucleelor de 235 U . În mod evident,incluziunile nucleelor de uraniu analizat în eliminãrilezilnice, au devenit mai rare ºi uneori mai mici lasubiectul Y tratat, faþã de numãrul rarefiat de incluziuni,pânã la izolate nuclee de uraniu, în probele caz control Xnetratat.Analiza microhãrþilor cu urmele neutronoinduseasupra fragmentelor de fisiune a 235 U în urinã(Figure 2) ºi fecale ne conduc la o nouã descoperireºtiinþificã ce constã în diferenþierea prezenþei incluziunilornucleelor de 235 U (Figurile 2-4) cãtre momentuloptim de eliminare, ca Timp biologic de înjumãtãþireTb 1/2 al efectului decontaminant.Datele experimentale aratã cã rinichiul esteorganul critic care reþine specific cea mai mare cantitatede 235 U faþã de alte organe. Aplicând tratamentul cu produsulfarmaceutic STANOSIMAGNE, rinichiul rãspundepozitiv imediat ºi maxim în comparaþie cu grupulnetratat.Caz controlAnimale tratateFigura 1.Microharta color -Detector de urme cumica-muscovit activat cuneutroni termici - înregistratãîn analizorulphoto Zeiss cu grilaopticã microscopicãMulþimea datelor cercetate ºi analiza complementarãa microhãrþilor, atestã ºi susþin ipoteza blocãriifiltrelor renale de cãtre factorul coagulant ºi efectul deprecipitare radiotoxicã indusã de uraniu ca metal greu, lacare se adaugã ºi excesul proceselor biochimice chelatante.Noutatea ºtiinþificã verificatã în experimente,susþine concepþia decontaminãrii radiobiologice a uraniului,radionuclizilor ºi a altor noxe chimice prin aplicareaunei compoziþii biologic active, bazatã pe principiul sinergical compensãrii carenþelor hidrominerale. Tratamentulare ºi efecte restauratoare, prin deprecipitarea ºi decoagulareaformelor pretumorale din sânge ºi cu efectereversibile asupra reacþiilor biochimice de chelatare.Figura 2. Microhãrþile dozimetrice cu prezenþa 235 U înprobele de urinã analizate la intervale identice:stânga: X-control; dreapta: Y-animalele tratate103

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalANALIZE ªI DETERMINÃRI HISTOLOGICEAu fost analizate detaliat procesele biochimice ºibiologice, prin care s-au reconstituit componentele celulareºi tisulare "uzate", "mediu-distruse" sau "cavitatnecrozate"ca urmare a acþiunii exercitate, separat cu câte3 substanþe chimice nocive A, B ºi C, corespunzãtorarsurilor chimice de gradul I, II sau III.Modificãrile histologice analizate au evidenþiateficienþa noului tratament, sub aspectul cã formarea þesutuluide granulaþie a fost rezultatul unui proces inflamatorproliferativ, ca un þesut conjunctiv tânãr, bine vascularizat,bogat celular, cu rol de înlocuire ºi înnoire a elementelorcelulare alterate. Þesutul conjunctiv tânãr s-atransformat treptat, prin producere de fibre de colagen,într-un þesut cicatriceal, determinând în final vindecarea.Determinãrile histometrice efectuate prin metodaStudent-Fisher sunt prezentate comparativ statistic înTabelul 7. Datele referitoare la numãrul mediu de capilaremãsurate histometric la lotul 1, în dermul agresat cu substanþaB, eºantioanele B3 - caz-control fãrã tratament, ºiprobele comparative cu tratament, între Bioxiteracoreºantioanele B3B - test-martor, ºi unguentul STANOSI-MAGNE, în dermul lezional dl ºi dermul perilezional dpl,eºantioanele B3S - unguent, sunt detaliate în Tabelul 7.Tabelul 7. Numãrul mediu de capilare/10.000 m2 înderm, la lotul 1, lezionat cu substanþa B, fãrã, ºi cu tratament.La probele cutanate, agresate în arsurile chimiceºi apoi tratate cu unguentul STANOSIMAGNE FF 6-006s-a remarcat, atât vizual cât ºi histometric pe baza datelorstatistice, restaurarea biologicã activã a structurilor celularetegumentare lezionate.Noutatea ºtiinþificã se bazeazã pe argumentul cãîn cazul B3S - STANOSIMAGNE, apare un raport inverssemnificativ 1,85dl > 1,14dpl al numãrului mediu decapilare, în care dermul lezional dl este evident crescut,faþã de dermul perilezional dpl, comparativ cu raportulB3 - caz-control, 1,23dl

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicaldicale ºi farmaceutice, efectul decontaminant ºi restauratoral medicamentului STANOSIMAGNE asupra leziunilordermice induse radiogen, prezentãm rezultateleunui studiu de caz clinic, prin prisma medicilor ortopezi.Contaminãrile radiobiologice medicale profesionalelatent cumulative ºi incidentale asupra personaluluimedical superior, mediu ºi auxiliar al Clinicii deOrtopedie ºi Traumatologie din Spitalul Clinic de Urgenþã"Floreasca" Bucureºti, au provocat efecte cutanate deamploare, prin diverse leziuni dermice ale arsurii deiradiere induse radiogen [18], 19.Argumentaþia medicilor privind asigurarea unuitratament de protecþie medicalã radiobiologicã a fostdeterminatã de menþinerea riscurilor de iradiere profesionalã[18], 19. Camera de Gardã-Ortopedie, este poziþionatãîntre douã spaþii prevãzute cu aparate Roentgen,ceea ce face ca medicii ºi asistenþii din gardã sã se gãseascãîn permanenþã într-o "baie de radiaþii".Epicriza. Doi medici chirurgi (ortopedie),O.L.(f36) ºi M.N.(m42), cu starea de sãnãtate vizibil afectatã,prezentau diverse ºi severe leziuni cutanate pe braþeºi pe corp, ca urmare a iradierii profesionale latent cumulativeºi incidentale, timp de peste 10 ani [18] 19, ausolicitat imediat tratamentul cu STANOSIMAGNE capsuleºi unguent.Medicul O.L.(f36), prezenta profunde efectecutanate, cu dermul facial uscat pergamentos, subþiat ºicerat. Pe braþe prezenta ample suprafeþe de derm uscat,albicios care se descuama ca o pulbere la fiecare treceretactilã.La încheietura braþelor, în axilã ºi zona pectoralã,prezenta tipul de arsurã permanent umedã, iar în zonelecervical ºi subauricular evoluau mici pustule ºi exematideparþial infecþioase. Diversele tratamente dermice ºi vaccinuriaplicate în ultimii 5 ani, dupã scurte efecte de ameliorare,nu au mai avut nici un efect.Medicul M.N.(m42) prezenta aceleaºi efecte alearsurii de iradiere pe faþã, braºe ºi corp, diferenþiat caamploare în zona pectoralã, dar cu mai multe pustule ºiexematide în zonele cervical, subauricular ºi pe corp.Tratamentul, cu STANOSIMAGNE, câte 10 capsuleºi 5g-unguent de fiecare pacient, O.L.(f36) ºiM.N.(m42), a fost administrat timp de 5 zile, câte 2 capsule/zi(dimineaþa ºi seara) ºi câte 1g-unguent, aplicat pestructurile dermice lezionate. Medicamentul a avut efecterestauratoare identic-complete din primele zile, asuprafiecãrui tip de leziune dermicã indusã radiogen.Rezultatul tratamentului cu STANOSIMAGNEcapsule ºi unguent, a fost verificat ºi pe baza analizelormorfologiei sângelui. În analizele hematologice s-a constatatrestaurarea parametrilor biochimici în limitele normale.Efectul tratamentului a fost evident ºi stabil timp de6 luni, deºi cei doi medici ortopezi au continuat sãopereze în aceleaþi condiþii.Studiul clinic atestã cert ºi evident cã medicamentulSTANOSIMAGNE, este eficient ºi corespundescopului decontaminãrii radiobiologice in vivo ºi restaurãriibiologice active ºi are efect preventiv, în cazul activitãþilorprofesionale în perimetre de risc al contaminãriiºi iradierii radiologice în radioterapie ori radiodiagnostic,la numai o dozã de 10 capsule ºi 5g-unguent.Medicii ortopezi colaboratori au apreciat rezultatultratamentului ca noutate ºtiinþificã absolutã.ConcluziiTratamentul împotriva contaminãrii cu uraniu,acþioneazã sinergic pentru compensarea depleþiei ºi acarenþei hidrominerale, provocatã în organism de agentultoxic radioactiv, ºi ca metal greu, prin enteropatia deiradiere, vomismente, hematurie ºi tranpiraþii abundente.Prin administrarea tratamentului hidromineraleleºi oligoelementele sunt preluate de sistemul limfatic,pe cale digestivã sau cutanatã, ºi conduse prinmecanismele biochimice ºi biofizice competitive ale sistemuluiendocrin, direct în structurile afectate, pentrurestaurarea echilibrului acido-bazic ºi susþinerea catenarãa þesutului conjunctiv alterat de prezenþa uraniului,radionuclizilor sau a metalelor grele, ca agenþi toxicirespinºi de organism.Acþiunea tratamentului cu oligoelementele magneziuºi siliciu, conþinute în medicament, asupra decontaminãriianimalelor contaminate intern cu uraniu,urmãritã în cadrul cercetãrii farmacologice preclinice, seconfirmã a fi intens susþinutã prin mecanismul biochimicimprimat de compatibilitatea elementelor în acþiunea sinergicãdintre:- Flavone - prin chelatarea uraniului spre eliminare,pe cale naturalã;- Mediatorii biochimici: acetilocolina, histamina,serotonina ºi leucotriene;- Provitamina A (beta-carotenul) ºi vitamineleB2, C, K ºi clorofila;- Acþiunea antioxidantã a flavonozidelor asupraradicalilor liberi;- Acþiunea eritropoieticã a fierului trivalent Fe+3ºi a acidului pantotetic;- Acþiunea mineralelor ºi oligoelementelor Na,Mg, Al, Si, Cl, K, Ca, Mn, Fe, cu rol de mediatoribiochimici, ca ioni metalici cofactori, cu efect ionizantacido-bazic echilibrat ºi potenþial de oxido-reducere ºireversibilitate asupra bio-precipitaþilor din formaþiunilepretumorale cu conþinut hormonal sau hematic modificat,post-iradiere, dintre care o parte au ºi rol de regenerarea hematopoiezei, reglarea autoreînoirii ºi diferenþiereacelulelor stem;Datele experimentale au relevat cã, în raport cualte organe analizate, rinichiul reþine specific cea maimare cantitate de uraniu. Dupã aplicarea tratamentuluicu produsul farmaceutic STANOSIMAGNE, rinichiulrãspunde pozitiv în raport cu subiectul netratat.Eliminarea renalã a uraniului pentru subiectul contaminatºi tratat a fost de 252,04 37,80µg, în comparaþie cueliminarea de 43,98 6,60µg în cazul subiectului netratat,cu un nivel de eliminare de 5,73 ori mai mare, q.e.d.105

APÃRAREA NBC 15/2008CBRN medicalProdusul farmaceutic nu prezintã toxicitate ºiefecte secundare în dozele administrate. Animaleletratate au prezentat creºteri în greutate cu stimulareaapetitului. Administrat sub formã de unguent, în cazularsurii provocate de iradiere sau agenþi chimici, produsulfarmaceutic prezintã o penetrabilitate optimã în aplicareacutanatã, favorizând efecte biologice restauratoare, faptce probeazã calitãþile sale terapeutice. Produsul respectivnu determinã efecte alergice cutanate, fiind bine tolerat ºiabsorbit rapid în procesul de vindecare a plãgilor.Ca efecte biologice, administrarea sub formã decapsule a medicamentului a determinat restaurarea fizicãºi hematologicã a animalelor de experienþã cu stare anemicã;principiile active conþinute în produs au proprietateade a activa funcþiile biologice ale animalelorBibliografie1.Wursschmidt F. - "Diagnosis and therapy of radiation induced normaltissue toxicity: Lung", Nuclear Medical Defense Conference, Abstracts,p.7-8, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 20002. Zimmermann F. - "Diagnosis and therapy of radiationinduced tissue injuries: Liver", Nuclear Medical Defense Conference,Abstracts, p.9-10, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany,2000.3.Zimmermann F., Geinitz H., Molls M. -"Diagnosis and therapy of radiationinduced tissue injuries: Gastrointestinal system", Nuclear MedicalDefense Conference, Abstracts, p.11-12, Federal Armed Forces MedicalAcademy, Germany, 2000.4.Geinitz H., Zimmermann F., Molls M. - "Diagnosis and therapy of radiationinduced tissue injuries: Kidneys", Nuclear Medical DefenseConference, Abstracts, p.13-14, Federal Armed Forces MedicalAcademy, Germany, 2000.5.Grosu A.L., Feldmann H.J., Molls M. -"Diagnosis and therapy of radiationinduced tissue injuries: Central Nervous System", Nuclear MedicalDefense Conference, Abstracts, p. 15-16, Federal Armed Forces MedicalAcademy, Germany, 2000.6.Meineke V. - "Diagnosis and therapy of radio-gene induced skinlesins", Nuclear Medical Defense Conference, Abstracts, p.17-18,Germany, 2000.7.Henge-Napoli M.H., Archimbaud M., Ansoborlo E., Gourmeon P. -Efficacy of 3,4,3-LIHOPO for reducing the retention of uranium in ratafter acute administration. Institute de Protection et de SureteNucleaire, IPSN, Fontenay aux Roses, France. International Journal ofRadiation Biology, 68(4): 389-393, Oct 19958.Durbin P.W., Kullgren B., Xu J., Raymond K.N. - New agents [Me-3,2-HOPO] for in vivo chelation of uranium (VI): efficacy and toxicity inmice of multidentate catecholate and hydroxypyridinonate ligands.Chemical Sciences Division, Ernest Orlando Lawrence BerkeleyNational Laboratory, CA 94720, USA. Health Physics, 72(6): 865-879,Jun 1997.9.Ramounet-Le Gall B., Grillon G., Rateau G., Burgada R., Bailly T.,Fritsch P. - Comparative decorporation efficacy of 3,4,3-LIHOPO, 4,4,4-LIHOPO and DTPA after contamination of rats with soluble forms of238Pu and 233U. Radiation Protection Dosimetry, 105(1-4): 535-538,200310.Henge-Napoli M.H., Ansoborlo E., Chazel V., Houpert P., GourmelonP. - Efficacy of Ethane-1-Hydroxy-1,1-Bis-phosphonate (EHBP) for thedecorporation of uranium after intramuscularly contamination in rats.International Journal of Radiation Biology. 75(11): 1473-1477, Nov199911.Oomen A.G., Tolls J., Sips A.J., Groten J.P. - In vitro intestinal lead[203Pb] uptake and transport in relation to speciation. UtrechtUniversity, The Netherlands. Archives of Environmental Contamination& Toxicology. 44(1): 116-124, Jan 2003.12.Stan C. - STANOSIMAGNE FF 6-006 - capsules, drug for internaluse, indicated for the radiobiological decontamination of Uranium,radio-nuclides and heavy metals, The 32-nd International ScientificSymposium of the Defence Research Agency, Chemistry and MedicalNBC Protection, Vol.II, p.32-39, Bucharest, Apr 2001.tratate, cu efecte somative imediate.Datele histologice ºi histochimice au evidenþiatefectul de restaurare biologicã activã prin tratamentul cuSTANOSIMAGNE prin care se iniþiazã ºi se susþin proceselebiologice de reconstituire a componentelor celularelezionate prin iradiere sau contaminare chimicã.Produsul farmaceutic administrat preclinic ºi clinicare efecte notabile atât asupra decontaminãrii radiobiologicein vivo cât ºi asupra restaurãrii ºi vindecãrii tegumentelorlezate prin arsurile produse de iradiere ºi substanþechimice. În urma tratamentului aplicat, dateleobþinute au arãtat cã tegumentele lezate se refac princreºterea numãrului de capilare ºi fibre elastice în dermullezional ºi perilezional, favorizându-se o vindecare identicãºi rapidã.13.Stan C. - Active biologic composition for NBC Medical Protection,STANOSIMAGNE FF 6-006 - capsules, The 17-th InternationalSymposium on Naval and Marine Education NAV-MAR-EDU,Romanian Naval Academy Constantza, Vol.III, p.323-331, May, 2001.14.Stan C., Cristea A.N., Istudor V., Mihele D., St?nescu V., Mitrea N.,Iovu M., Sahagia M., Dumitrescu G. - STANOSIMAGNE FF 6-006Capsules, medicine for radiobiological decontamination of Uranium,radionuclides and heavy metals, The XII-th National Congress ofPharmacy with International Participation, Publisher GENICOD Ltd.,Bucharest, Vol.II, 378-380, Oct 2002.15.Stan C., Cristea A.N., Sahagia M., Dumitrescu G.- STANOSIMAGNEFF 6-006 Ointment, medicine for external therapy of chemical or thermalburns and radiogen induced skin lesions, The XII-th NationalCongress of Pharmacy, with International Participation, PublisherGENICOD Ltd., Bucharest, Vol.II, 421-424, Oct 2002.16.Stan C. - Pharmaceutical product with recovery effect in NBC MeicalProtection, STANOSIMAGNE FF 6-006 - Ointment, The 17-thInternational Symposium on Naval and Marine Education NAV-MAR-EDU, Romanian Naval Academy Constantza, Vol.III, p.332-341, May2001.17.Stan C. - STANOSIMAGNE FF 6-006 - ointment, drug for externaluse, indicated for the radiobiological decontamination of Uranium,radio-nuclides and heavy metals, The 32-nd International ScientificSymposium of the Defence Research Agency, Chemistry and MedicalNBC Protection, Vol.II, p.83-90, Bucharest, Apr 2001.18.Finch C.S. - Radiation injury, Pathogenesis of radiation injury,Clinical effects of radiation exposure. HARRISON'S Principles ofInternal Medicine. Thirteenth Ed., 2482-2487, London 199419.Washington V.C.Jr., Sober J.A.- Skin cancer, Melanoma and otherpigmented skin lesions. HARRISON'S Principles of Internal Medicine.Thirteenth International Ed., 1866-1870, London 199420.Yves M. - Larousse - Dictionar de medicina, Ed. UniversulEnciclopedic, Bucuresti, 377, 433, 542-543, 565, 1998.21.Kocher D.C. - Relationship between kidney burden and radiationdose from chronic ingestion of U: implications for radiation standardsfor the public. Health and Safety Research Division, Oak Ridge NationalLaboratory, Health Physics. 57(1): 9-15, Jul. 198922.Kol R., Pelled O., Canfi A., Gilad Y., German U., Laichter Y.,Lantsberg S., Fuksbrauner R., Gold B. - The interference of medicalradionuclides with occupational in vivo gamma spectrometry. NuclearResearch Center Negev, Beer-Sheva, Israel. Health Physics. 84(6): 756-763, Jun.200323.Lenskaia R.V., Pivovarova A.I., Lukianova A.G., Bykova I.A.,Zakharova G.A., Zelenina E.V., Trubina N.M., Buiankin V.M., ChernovV.M., Petrukhin A.A. - [Results of screening hematological and cytochemicalblood studies of 906 children living in Bryansk Province atplaces with different intensities of soil contamination with cesium-137and strontium-90]. [Russian] Gematologiia i Transfuziologiia. 40(6): 30-34, Nov-Dec 1995.24.IFA-CNCAN, Bucureºti - Standarde de bazã de radioprotecþie. Edit.Institutul de Fizicã Atomicã Comisia Naþionalã pentru ControlulActivitãþilor Nucleare, 1-13, 20-47, Bucureºti 1998.106

APÃRAREA NBC 15/2008Resurse umaneASPECTE PRIVIND EVALUAREA CADRELOR MILITARELocotenent comandor Marius CROITORUPsiholog Ioana SÎRBUCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Principalele particularitãþi alemediului militar sunt limitarea considerabilãa libertãþii de acþiune la perimetrulinstituþiei militare ºi în folosul acesteia,spiritul de lucru preponderent în echipã,solicitãri profesionale cu caracter de noutate,relaþii interumane bazate decisiv peierarhizare - pe de-o parte - ºi cooperare, pe dealtã parte, statute ºi roluri precis reglementate,cod propriu de comportamente, diferit de cel civilîn primul rând prin rigurozitate, sistem de comunicareºi valori morale specifice, comunitate descopuri, activitate cu un înalt grad de solicitare fizicãºi psihicã, condiþii de instruire adaptate formãriiindividului ca luptãtor (condiþii careîncearcã sã reproducã fidel solicitãrile câmpului deluptã modern), regim de muncã ºi de viaþã strictdirijat ºi controlat, grad înalt de complexitate atehnicii ºi armamentului (cu efect asupra permanentizãriipregãtirii efectivelor), misiuni cu înaltgrad de pericol ºi risc.Comandantul trebuie sã cumuleze maimulte competenþe, acesta trebuind sã fie conducãtorde oameni ºi organizaþii militare, specialistmilitar, luptãtor, educator, cadru militar cetãþean.În sistemul militar managementuleficient al resurselor umane este tot maiinteresat de creºterea eficienþei activitãþii.Aceasta preocupare aduce în centrul studiilorgradul de implicare al factorului uman.Eficienþa este o rezultantã multifactorialãcare este legatã de implicarea în activitate, denivelul motivaþional ºi de o serie largã departicularitãþi ale structurii de personalitatea celor care participã la activitãþi ºi care semanifestã prin aºa numitul "comportament organizaþional".Oamenii dintr-o organizaþie nu seimplicã în mod egal în activitate, nu manifestãacelaºi gen de comportament, nu înþeleg în modsimilar cerinþele postului ºi nu se raporteazã identicla sarcini ºi la ceilalþi. Deºi în sistemul militarexistã o relativã omogenitate în ceea ce priveºtesistemul educaþional ºi instrucþional, înpracticã diferenþele comportamentale suntuºor de sesizat.Implicarea în muncã este o dimensiuneesenþialã în obþinerea de performanþecrescute, însã ea trebuie înþeleasãca o dimensiune ambivalentã, careoscileazã pe o scarã de intensitãþi de la un gradcrescut pânã la unul aproape insuficient pentruobþinerea de performanþe satisfãcãtoare.Evaluarea personalului este o activitatecare în zilele noastre cunoaºte o arie de rãspândirefoarte largã. Statisticile menþioneazã cã ritmul depenetrare în viaþa organizaþionalã a practicilor deevaluare a personalului a cunoscut o dinamicã pecare puþini au bãnuit-o. De fapt, cerinþa de a evaluapersonalul unei organizaþii este impusã de ritmulaccelerat de dezvoltarea ºtiinþifico-tehnicã, deimplementarea noilor tehnologii ºi, fireºte deinternaþionalizarea pieþei concurenþiale. În acestcontext, competenþa se impune tot mai mult caun propulsor al economiei unei þãri.Actualul sistem de apreciere a cadrelormilitare din Armata României are ca modele sistemesimilare din armatele SUA, Marii Britanii,Franþei ºi Germaniei, care aufost implementate dupã anul2000 ºi care au caracteristicicomune la nivelul principiiloraplicate în procesul de evaluare.Obiectivitatea ºi veridicitateaaprecierilor de serviciudepind direct de competenþa;discernãmântul, corectitudinea,imparþialitatea ºi integritatea moralã apersoanelor cu atribuþii în acest domeniu. În acestsens comandanþii de pe toate treptele ierarhicesunt obligaþi sã aprecieze corect, fãrã a supraapreciasau subevalua activitatea, personalitatea ºipotenþialul personalului subordonat, evitând, pecât posibil, erorile caracteristice procesu1ui de107

APÃRAREA NBC 15/2008Resurse umaneevaluare.Pentru stabilirea unei proceduri demãsurare cât mai precisã cât mai precise a performanþelorumane au fost iniþiate numeroase programede cercetare, problema rãmânând deschisãºi în prezent. De-a lungul timpului, în activitateade apreciere s-a confruntat de la bun început cuerorile ºi imperfecþiunile tehnicilor de evaluareproiectate, deficienþe provenite atât din parteaevaluatorilor, cât ºi a instrumentului de evaluare.Aprecierea personalului are la bazã, îngeneral, percepþia ºi filtrul persoanei care faceevaluarea; ea nu se poate desfãºura în afara contactuluinemijlocit cu cel evaluat, dar, orice evaluator- în operaþia de notare pe care o face - estesupus propriilor sale limite ºi imperfecþiuni.Cea mai potrivitã metodã de optimizare aaprecierilor este sã instruim cu multã grijã evaluatorii,aceasta pentru cã în activitatea de evaluares-a constatat fie formalism sau exces de subiectivitatea celui care apreciazã, fie evaluatoruluinu-i sunt deloc clare aspectele pe care le noteazãsau semnificaþia termenilor, adjectivelor dupã carese face notarea, fie sistemul de apreciere nuconþine aspecte neesenþiale pentru activitateacelui evaluat.În acest context, apar în mod inevitabilerorile de apreciere ca o corelaþie strânsã saudeosebit de importantã între evaluãrile din maimulte domenii ale performanþei. Dinacest punct de vedere însã, rareori unindivid poate fi evaluat la acelaºi nivelîn fiecare din domeniile sau caracteristicilede performanþã avute învedere.Un prim pas major pentruevitarea sau estomparea apariþieiunor erori în aprecierea cadrelor militareîl constituie însãºi conºtientizarea acestora ºia dificultãþilor pe care le presupun, precum ºipregãtirea corespunzãtoare a managerilor, în general,ºi a celor de personal, în special, pentru cãaceºtia sã fie capabili sã examineze cu profesionalismcriteriile de evaluare ºi corelaþiile dintre ele,în raport cu cerinþele posturilor.Creºterea eficienþei ºi obiectivitãþiiaprecierii performanþei profesionale a cadrelormilitare poate fi fãcutã pe seama unei operaþionalizãriîn comportamente observabile ºi mãsurabilea indicatorilor care figureazã în fiºele deapreciere (capacitatea de conducere, capacitateaacþionalã, capacitatea de adaptare, judecata,iniþiativa, curajul, forþa caracterului, capacitateade comunicare, comportamentul, pentru ofiþeri,respectiv, grija faþã de oameni, lucrul în echipã,rezistenþa fizicã ºi psihicã, curajul, forþa caracterului,capacitatea de comunicare, comportamentul,pentru maiºtri militari ºi subofiþeri), precum ºiprin coroborarea datelor reieºite din observareasistematicã a subordonaþilor cu datele specificerezultate din examinãrile psihologice ale personalului,desfãºurate în unitãþile militare în conformitatecu dispoziþiile care reglementeazã activitateade cunoaºtere ºi asistenþã psihologicã.Scalele de evaluare sau folosirea datelordin examinãrile psihologice pot fi instrumente,anexe de lucru ale comandanþilor evaluatori, careajutã la evaluarea cât mai obiectivã a cadrelor militare,eliminând subiectivismul, cu toate cã arpãrea o activitate foarte birocraticã, pentru mulþifiind o obligaþie de serviciu care trebuie bifatã.Prezentãm o sugestie de operaþionalizare aindicatorilor de apreciere a performanþei: capacitateaacþionalã ºi capacitatea de adaptare.Capacitatea acþionalãCapacitatea acþionalã reflectã îndemânareade a întreprinde o acþiune, de a pune înaplicare un plan sau program, de a exercita influenþãasupra oamenilor ºi acþiunilor, de a antrenaoamenii ºi resursele în scopul dorit.Pentru manager, a gestiona motivaþiaînseamnã a obþine din partea personaluluidin subordine o angajare câtmai mare în activitatea pe care odesfãºoarã. A fi motivat înseamnã aputea transpune în practicã proiecte cecorespund aspiraþiilor fiecãruia ºi aatinge un înalt nivel de satisfacþie. Artagestionãrii motivaþiei, constã în gãsirea unuinumitor comun între aspiraþiile subordonaþilor ºiproblemele de serviciu ºi, înainte de orice, încrearea unor condiþii de muncã ºi a unui mediucare favorizeazã manifestarea comportamentelorcreatoare.Teoria ºi practica conducerii demonstreazãconvingãtor cã oamenii pot munci ºi fãrã a fiîmpinºi de la spate, sunt capabili de iniþiativã ºicreativitate, se pot autocontrola, cu condiþia sã fiecorespunzãtor motivaþi.Un adevãr pe cât de cunoscut, pe atât de108

APÃRAREA NBC 15/2008Resurse umaneignorat ne aratã cã succesul în conducere esteobþinut de acel comandant (ºef) care se sprijinã pecolectiv, pe experienþa ºi participarea oamenilor,pe capacitatea ºi iniþiativa subordonaþilor. Esteimportant sã ne intereseze sincer nevoile, frãmântãrileºi trebuinþele oamenilor, nu numai pentrucã este democratic sã procedãm aºa, ci ºi pentrucã este în beneficiul muncii. Comandantul trebuiesã ºtie sã asculte, sã fie capabil sã-i facã pe subordonaþisã-ºi simtã importanþa.Pentru evaluarea capacitãþii acþionale amfolosit o scalã de evaluare cu ancore comportamentale- SEAC.Scala de evaluare reprezintã performanþa,privind capacitatea de a influenþa ºi antrenaoamenii ºi resursele în scopul dorit, fiind selectatecele mai relevante dimensiuni care concurã la succesulprofesional.Pe scala de evaluare este desenatã scalapropriu-zisã dispusã pe verticalã, de la performanþasuperioarã sau de excepþie, la performanþainferioarã sau slabã. Cifrele de pe scalã (de la 1 la9) corespund diferitelor niveluri de eficienþã asferei de performanþã. O notã de 9 înseamnã operformanþã excepþionalã (corespunzãtoare niveluluicaracteristicii de performanþã Remarcabil (ã)- R), o notã între 7 ºi8 înseamnã o performanþãfoarte bunã(corespunzãtoare niveluluicaracteristiciide performanþã Dezvoltat(ã) - D), o notãîntre 5 ºi 6 înseamnão performanþã bunã(corespunzãtoare niveluluicaracteristiciide performanþã Minimdezvoltat (ã) -M), o notã între 3 ºi 4înseamnã o performanþãmai slabã(corespunzãtoare niveluluicaracteristiciide performanþã Insuficientdezvoltat (ã)- I), iar o notã între 1ºi 2 înseamnã o performanþãfoarte slabã(corespunzãtoare niveluluicaracteristicii de performanþã Slab dezvoltat(ã) -S).În partea dreaptã a scalei se gãsesc o seriede exemple care ca ºi cifrele de la 9 la 1, suntaºezate într-o anumitã ordine. Cele din parteasuperioarã a scalei exprimã o performanþã eficientã,exemplele din zona centralã a scalei descriu operformanþã medie, iar exemplele din partea inferioarãa scalei exprimã o performanþã la limitã.Exemplele sunt poziþionate pe fiºã de o aºamanierã încât sã poatã fi utilizate în acordareanotei adecvate fiecãrei persoane evaluate pe unaspect specific de performanþã, identificând peacela care descrie/surprinde cel mai bine comportamentultipic al unui anumit analist care trebuienotat, acordând nota corespunzãtoare domeniuluirespectiv de performanþã.Evaluarea se face încercuind cifra (9, 8, 7,6, 5, 4, 3, 2 sau 1) corespunzãtoare din partea dejos a scalei (unde scrie "Evaluare"), cifrã ce corespundeaprecierii pe care o face evaluatorulrespectiv, având grijã sã se evite erorile sistematicede apreciere.Nota astfel obþinutã, se va transformaîntr-unul din cele cinci niveluri de performanþã:109

APÃRAREA NBC 15/2008Resurse umaneCapacitatea de adaptareCapacitatea de adaptare implicã modul dea acþiona cu calm ºi stãpânire ºi de a avea rezultatemaxime în condiþii de mediu schimbãtoare ºigeneratoare de presiune ºi stres.Stresul este un fenomen psihosocial complexce decurge din confruntarea persoanei cucerinþe, sarcini, situaþii care sunt percepute cafiind dificile, dureroase, sau cu mizã mare pentrupersoana în cauzã. Stresul are o importanta componentãsubiectivã, în sensul cã ce este facil sauchiar relaxant pentru o persoanã, pentru o altapoate deveni ameninþãtor sau imposibil de realizat.Deseori stresul este redus doar la una dincomponentele sale, caz în care controlul stresuluieste deficitar. Cu alte cuvinte, dacã noi echivalãmstresul doar cu factorii de stres din mediu, existãriscul ca sã nu ne mobilizãm resursele de a facefaþã situaþiilor, considerând cã "aceasta este lumeaîn care trãim ºi nu i te poþi opune prea mult".Dacã spunem "sunt stresat" doar atuncicând ne simþim obosiþi, avem insomnii, diversestãri de disconfort fizic, probabil am ignorat cãmulte din situaþiile pe care le-am trãit sunt factoride stres cu impact major (de ex. decesul sau boalaunei persoane dragi, dificultãþi financiare majore,conflicte interpersonale intense ºi prelungite). Înacest caz, devenim conºtienþi de fenomenul stresuluidoar când rãspunsul organismului ºi psihiculuila situaþiile de încordare au devenit pregnantmanifeste; deci se poate echivala stresul cu reacþiilesomatice, emoþionale, cognitive sau comportamentale.Întotdeauna stresul decurge din îmbinareaa trei caracteristici cheie: prezenþa/absenþa factorilorde stres, resurse personale de confruntare custresorii ºi tipul de reacþii la stres.Viaþa ºi activitatea militarã, în condiþii depace ºi de crizã ºi cu atât mai mult în timp derãzboi, reprezintã o sursã de trãiri emoþionale pozitiveºi negative complexe, uneori contradictoriisau ambivalente, dar întotdeauna aflate în situaþiade a genera ºi de a menþine stresul psihic.Deoarece viaþa ºi activitatea militarã, constituieo sursã capabilã de a genera stres psihic, ceinfluenþeazã negativ moralul trupelor ºi diminueazãcapacitatea de luptã a militarilor iar "înrãzboi stresul psihic devine o componentã astrategiei de concepere, organizare ºi ducere aluptei" în lucrarea de faþã, ne-am propus ca obiectiv:identificarea factorilor de stres pe timp de pacedin organizaþia militarã.Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situaþiiexterne sau interne, sau condiþii alemediului, suficient de intense sau frecvente caresolicitã reacþii de adaptare din partea individului.Oamenii evalueazã în permanenþã mediul externºi intern (evaluare primarã) ºi nu rãspund pasiv laaceste evaluãri.Evenimentul (intern sau extern) poate fiperceput ca irelevant sau indiferent, pozitiv, negativsau ameninþãtor.În acelaºi timp, unii factori de stres pot fischimbaþi, alþii pot fi doar diminuaþi, în timp cealþi factori de stres trebuie acceptaþi ºi toleraþideoarece sunt nemodificabili.Principalii factori stresori care potapãrea pe timp de pace sunt:.volumul muncii, gradul înalt de solicitarefizicã ºi psihicã a sarcinilor militare;.pericolele posibile la care se expun militariicând mânuiesc armamentul ºi tehnica deluptã sau atunci când executã activitãþi cu risccrescut;.nivelul scãzut al ordinii ºi disciplineimilitare, climat de muncã deficitar în subunitãþi,conflicte între militari, calitatea slabã a procesuluipregãtirii pentru luptã;.nostalgia, impactul instrucþiei asuprasoldatului ºi stilul de conducere al instructoruluimilitar;.probleme nerezolvate sau evenimenteîn familie (naºterea copiilor, divorþul, decesul,anumite boli, faptul cã sunt unicii întreþinãtori aimembrilor familiei);.stresul pensionãrii (al trecerii în rezervã,disponibilizãrii);Resursele individuale de adaptare la stressunt definite ca ºi capacitatea cognitivã, emoþionalãºi comportamentalã de a reduce, stãpâni sautolera solicitãrile interne sau externe caredepãºesc capacitatea de rãspuns automatã aorganismului.Adaptarea la stres implicã atât existenþaunor resurse reale (intelectuale, emoþionale, fizice,sociale etc.) dar, de cele mai multe oridecurge din autoevaluarea propriilor resurse pentrua face faþã evenimentelor evaluate ca fiindnegative sau ameninþãtoare (evaluare secundarã).Nu de puþine ori existã o discrepanþã între110

APÃRAREA NBC 15/2008Resurse umaneresursele reale de rãspuns ºi evaluarea acestorresurse (prezenþa unor reale resurse care însã suntevaluate de persoana în cauza ca insuficiente),care genereazã de cele mai multe ori starea destres. Factori individuali cum sunt stima de sine,asertivitatea, optimismul sau sentimentul deautoeficacitate sunt factori de protecþie împotrivastresului.Pentru evaluarea capacitãþii de managementa stresului am folosit o scalã graficã.Scala de evaluare reprezintã performanþa,privind managementul stresului fiind selectatecele mai relevante dimensiuni care concurã lasuccesul profesional.Pe scala de evaluare este desenatã scalapropriu-zisã dispusã pe orizontalã, de la performanþainferioarã sau slabã, la performanþa inferioarãsau de excepþie. Cifrele de pe scalã (de la 1la 4 corespund diferitelor niveluri de eficienþãa sferei de performanþã. O notã de 4înseamnã o performanþã excepþionalã(corespunzãtoare nivelului Întotdeauna), onotã de 3 înseamnã o performanþã foartebunã (corespunzãtoare nivelului Frecvent),o notã de 2 înseamnã o performanþã bunã(corespunzãtoare nivelului Rar), o notã de 1înseamnã o performanþã slabã (corespunzãtoarenivelului Niciodaã).În partea stângã a scalei se gãsesc oserie indicatori de performanþã specificidomeniului evaluat.Exemplele sunt poziþionate pe fiºã deo aºa manierã încât sã poatã fi utilizate înacordarea notei adecvate fiecãrei persoaneevaluate pe un aspect specific de performanþã,identificând pe acela caredescrie/surprinde cel mai bine comportamentultipic al unui anumit analist care trebuienotat, acordând nota corespunzãtoaredomeniului respectiv de performanþã.Evaluarea se face încercuind marcândcu un "X" în dreptul nivelului corespunzãtor(4, 3, 2 sau 1) corespunzãtoare peverticalã, cifrã ce corespunde aprecierii pecare o face evaluatorul respectiv, având grijãsã se evite erorile sistematice de apreciere.În urma bifãrii cãsuþelor corespunzãtoarese poate obþine un punctaj cuprinsîntre minim 15 ºi maxim 60 (15 înmulþit cupatru niveluri), iar în funcþie de punctajultotal obþinut la final, acestea se transformã astfel:615 - 22 puncte, reprezintã o performanþãfoarte slabã (corespunzãtoare nivelului caracteristiciide performanþã Slab dezvoltat (ã) -S).623 - 32 puncte, reprezintã o performanþãmai slabã (corespunzãtoare nivelului caracteristiciide performanþã Insuficient dezvoltat (ã) - I);633 - 42 puncte, reprezintã o performanþãbunã (corespunzãtoare nivelului caracteristicii deperformanþã Minim dezvoltat (ã) - M);643 - 52 puncte, reprezintã o performanþãfoarte bunã (corespunzãtoare nivelului caracteristiciide performanþã Dezvoltat (ã) - D);653 - 60 puncte reprezintã o performanþãexcepþionalã (corespunzãtoare nivelului caracteristiciide performanþã Remarcabil (ã) - R)111

APÃRAREA NBC 15/2008Resurse umaneDiscuþiile individuale, consilierea ºi monitorizarearezultatelor trebuie sã constituie bazacreºterii performanþei în muncã a militarilor ºisursa de motivare a acestora în carierã. Nu trebuiesã mergem la un subordonat acasã pentru a aflaun lucru din viaþa sa, ci aceste discuþii trebuie sãse efectueze la serviciu, pentru multe din problemeleacestuia existând posibilitatea rezolvãriilor ºi prin discuþii personale, astfel încât cel încauzã sã se poatã concentra pe activitatea profesionalã.Totuºi existã o legãturã între comportamentulîn familie ºi societate ºi cel de la serviciu,însã prin aprecierea de serviciu se evalueazã tot ceþine de profesie, astfel ar fi o imixtiune în viaþapersonalã a fiecãrui militar.ºi dezvoltarea personalului în folosul sãu ºi alinstituþiei militare.La orice eºalon al ierarhiei militare, suntemobligaþi faþã de subordonaþi ºi faþã de instituþiamilitarã sã creºtem valoarea subordonaþilor,consilierea ºi monitorizarea fiind douã pârghiiimportante.BIBLIOGRAFIE:1. M.R.U. 3/1 - Instrucþiuni privindaprecierea cadrelor militare, Bucureºti, 20072. Armstrong, M. - Managementulresurselor umane, Editura CODECS,Bucureºti, 20033. Bãban, A. - Consiliere educaþionalã,Editura Psinet, Cluj-Napoca, 20034. Manolescu, A. - Managementulresurselor umane, Ediþia a treia, EdituraEconomicã, Bucureºti, 200 1Actualul sistem de apreciere are la bazãîmbunãtãþirea ºi dezvoltarea potenþialuluicadrelor militare.Comandanþii ºi ºefii de pe toatetreptele ierarhiei militare trebuie sã înþeleagãcã nu sunt simpli utilizatori airesurselor umane, ci sunt responsabili dedezvoltarea profesionalã a subordonaþilor,de creºterea performanþei ºi dezvoltareapotenþialului acestora.Nu ne putem permite ca, în calitate de evaluatori,sã cerem de la subordonaþi îndeplinireamisiunilor ºi a obiectivelor, fãrã o implicare directãîn modul cum acestea sunt realizate, în consiliereaîndrumarea ºi dezvoltarea profesionalã apersoanelor evaluate.Omului trebuie sã i se acorde mai multtimp, mai multã încredere pentru a fi cunoscut ºiînþeles, astfel încât acþionând resorturile intimeale acestora, sã se încerce creºterea performanþei112

APÃRAREA NBC 15/2008Noutãþi editorialeCONVENÞIA PRIVIND INTERZICEREAARMELOR CHIMICE ªI MANAGEMENTUL INFORMAÞIILORÎN SISTEMUL ACESTEIA- prezentare generalã -Locotenent colonel ing.Romulus BARBUCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ,,Muscel”Sub egida Editurii Academiei Naþionale deInformaþii a apãrut lucrarea "Convenþia privindinterzicerea armelor chimice ºi managementulinformaþiilor în sistemul acesteia" care prezintãun subiect de interes deosebit prin multitudineade informaþii puse la dispoziþia cititorului ºi sistematizareadeosebitã a materialului prezentat,ajutând la crearea unei imagini concrete asupraorganismelor internaþionale care sunt implicate înaplicarea convenþiei, cât mai ales asupra gestionãriiinformaþiei ºi a fluxului informaþional, cumãsurile specifice de management a informaþiilorclasificate ºi modul de îndeplinire a cerinþelor ºi astandardelor de securitate.Colectivul de autori format din: prof. univ.dr. Marius PETRESCU, conf. univ. dr. NeculaeNÃBÃRJOIU, dr. ing. ªtefan Mihai DOGARU,drd. Anca Gabriela PETRESCU, drd. Horia DOGA-RU ºi ing. Vladimir BOBOC au structurat lucrareaîntr-un mod natural, cu un scurt istoric al armelorchimice ºi al negocierilor pentru încheierea convenþieiprivind interzicerea acestora, conþinuturileConvenþiei privind interzicerea armelorchimice, organizaþia privind interzicerea armelorchimice, implementarea prevederilor convenþiei,managementul informaþiilor în sistemul convenþiei,confidenþialitatea informaþiilor în sistemul convenþiei, sistemul de clasificare a informaþiilorconfidenþiale, difuzarea informaþiilor de cãtre organizaþia privind interzicerea armelor chimice, proceduriîn caz de încãlcare a confidenþialitãþii ºi aplicarea reglementãrilor organizaþiei privind interzicereaarmelor chimice privind protecþia informaþiilor confidenþiale.Parcurgerea lucrãrii se constituie într-o lecturã interesantã asupra unei convenþii aproape unanimacceptate ºi a unui sistem informaþional deosebit de complex, cu multe ramificaþii, dar cu un circuitinformaþional funcþional, bine reglementat ºi condus, lucru necesar, datã fiind importanþa datelorºi a informaþiilor care sunt tranzitate ºi procesate.113

APÃRAREA NBC 15/2008MemorialisticãFERDINAND I DE ROMÂNIA ªI OªTIREAColonel (r) Ion DÃNILÃViaþa militarã a fost pentruregele Ferdinand undomeniu de mare interes,care l-a captivat prin tot ceea ceînsemna ea: ostaºul - þãran, azi plugar,mâine scut de apãrare al glieistrãbune, corpul ofiþeresc, sistemul depregãtire al tuturor armelor, regulamentelemilitare, exerciþiile, marºurileºi manevrele, la care participa fãrãurmã de ezitare, chiar cu mareplãcere."Soldat în adâncul firii sale" cum îl caracterizaregina Maria, soþia sa, Ferdinand s-asimþit poate cel mai liber în mijlocul unitãþii, altrupei, al corpului ofiþeresc, cu toatã apãsarea ceþi-o dã responsabilitatea îndeplinirii unor misiunimilitare de mare importanþã. Pentru el armatareprezenta locul unde ºi-a putut manifestaliber, fãrã constrângeri, personalitatea sa complexã.Paradoxal, în cadrul auster ºi rigid aloºtirii, Regele Ferdinand ºi-a manifestat întreagagamã ale sentimentelor umane, de laîncredere la dezamãgire, de la demnitate ºionoare la dispreþ, de la gustul amar al înfrângeriila sublimul ºi înãlþãtorul victoriei, demulþumire deplinã cã oºtirea românã, atât deapropiatã sufletului sãu, a izbutit în rãzboiulsfânt de reîntregire a neamului ºi a contribuitdecisiv la fãurirea României Mari, acum 90 deani.Formarea sa ca militar începe înGermania natalã dupã reguli prestabilite pentrutoþi membrii caselor princiare, imediat dupãsusþinerea bacalaureatului, în anul 1885.Slujeºte iniþial doi ani în garda prusacã, dupãcare devine elev al ªcolii Militare din Kassel. Laabsolvire este înaintat la gradul de sublocotenent,iar la cea de-a doua vizitã în România, înanul 1886, este înscris, cu acest grad, în controalele"Regimentului 31 Iunie".Din foaia matricolã, existentãîn Arhivele Militare Române, putemurmãri cu exactitate evoluþia cariereisale militare astfel:-14 noiembrie 1886 - primitîn armata românã, cu gradul desublocotenent, în Regimentul 31Iunie, conform decretului 2821;-19 aprilie 1889 - avansat lagradul de locotenent;-10 mai 1891 - avansat cãpitan;-11 noiembrie 1891 - numit comandantde Companie în Batalionul 1 Vânãtori,conform Ordinului 16.169;-29 decembrie 1892 - avansat maior ºinumit comandant al Batalionului 1 Vânãtori;-1 ianuarie 1895 - avansat locotenentcolonel,prin ordinul 4326/31.12.1894 ºi numitcap al Batalionului 1 Vânãtori, prin înalt Ordindin 01.01.1895, iar prin Decretul nr 99/09.1895este mutat în Regimentul 4 Roºiori;-21 noiembrie 1895 - avansat colonel,iar pe 28 noiembrie este numit comandant alRegimentului 4 Roºiori;-8 aprilie 1900 - avansat general debrigadã ºi numit comandant al Brigãzii 8Infanterie;-1 aprilie 1901 - numit comandant aldiviziei 4 Infanterie;-16 noiembrie 1902 - prin Înalt Decret2715/23.10.1902 este numit inspector generalal Cavaleriei;-7 noiembrie 1903 prin Decretul 2835pe lângã funcþia de inspector general alCavaleriei este numit ºi comandant al Corpului2 Armatã;-10 mai 1904 prin Înalt Decret 1681este avansat la gradul de general de divizie;-1 aprilie 1910 prin Înalt Decret1217/01.04.1910 este numit inspector generalal Armatei, deþinând ºi funcþia de inspector114

APÃRAREA NBC 15/2008Memorialisticãgeneral al cavaleriei;-07 noiembrie 1911 este avansat lagradul de general de corp de armatã;-septembrie 1914 - Rege al României;-1 decembrie 1918 - este ridicat "la ceamai înaltã treaptã ostãºeascã, care în graiul marilorpopoare nouã prietene ºi sprijinitoare secheamã: RANG DE MAREªAL".Parcurgând aceste date constatãm cãFerdinand este primul în istoria armatei românecare a fost înãlþat la gradele de general de divizieºi corp de armatã ºi la cel de mareºal.Deabia în 1930 Prezan ºi Averescu auprimit gradul de mareºal, apoi Carol al II - lea,Ion Antonescu ºi Mihai I au dobândit aceastãdemnitate supremã a oºtirii.Activitãþile militare desfãºurate deFerdinand la diferite eºaloane i-au permis ocunoaºtere profundã a sufletului ostaºuluiromân, a dorinþelor acestuia, a calitãþilor corpuluide comandã, elemente ce i-au fost de marefolos în timpul campaniei din 1913 ºi mai ales,în vremurile tragice ale Primului RãzboiMondial.Istoricul militar, generalul Radu Rosetti,afirma: "Prinþul Ferdinand", cum era atunci,dacã era sfios ºi dacã pãrea stângaci în public,nu era nici sfios, nici stângaci când te gãseai singurcu dânsul. Vãzuse multe, citise multe ºiorice subiect îl interesa ºi din toate ce spunea,douã preocupãri reieºeau ca dominante: bineleoºtirii ºi sila de tot ce nu era adevãrul.Menþionãm, totodatã, cã în conformitatecu formele protocolare ale vremii, Ferdinand afost proprietarul Regimentului 1 Vânãtori dinCracovia, cap al Regimentului de InfanteriePrusac nr.68, comandant onorific alRegimentului Prusac de gardã Pedestrã, proprietaral Regimentului 18 infanterie Rusã Volga ºicolonel - proprietar al Regimentului Austro -Ungar nr 96.Starea sa de spirit pentru ºi în oºtire estemanifestatã ºi prin urmãtoarele cerinþe lãsate lamoartea sa: "Doresc sã fiu îngropat în uniformade general de cavalerie deoarece în timpul acestuicomandament am trãit cei mai fericiþi anidin cariera mea militarã.În vara anului 1913, Ferdinand, atunci115principe moºtenitor a fost numit comandantulsuprem al Armatei de Operaþiuni care a trecutDunãrea la 2 iulie îndreptându-se în marº forþatspre Sofia, în cel de-al Doilea Rãzboi Balcanic,fãrã a întâmpina vreo rezistenþã mai serioasã.Prin aceastã intervenþie "cu arma la picior" la 17iulie 1913 Bulgaria solicitã armistiþiu, iar la 28iulie semneazã Pacea de la Bucureºti ºi doarpentru o scurtã vreme este restabilit echilibrulîn Balcani.Generalul Al. Averescu, ºeful sãu de statmajor în aceastã expediþie consemna: "expediþiade pacificare a echilibrului Balcanic în Bulgariaa fost condusã de însuºi Moºtenitorul Tronuluica ºi comandant suprem al armatei române, pecare a condus-o cu energie, cu hotãrâre, cu tactºi liniºte, demne de o adevãratã acþiune militarã".Odatã adresatã proclamaþia cãtre întregulpopor român - 15/28 august 1916 - cãlãuzit demaxima "Nimic pentru tine, totul pentru þarã"ºi de deviza casei regale "Nihil sine Deo" regeleîºi asumã sarcina rãzboiului izbãvitor ºi întregitor,mergând în întâmpinarea nãzuinþei naþieice-o pãstorea ºi nu a obârºiei devenind "mareprin nobilul sãu sacrificiu ºi prin patriotismul luiînãlþãtor".Pe toatã durata rãzboiului a fost comandantulsuprem al armatei noastre, exercitândcomanda asupra trupelor propii prin MareleCartier General ºi asupra celor ruseºti prin intermediulgeneralului Zaharov, apoi ªcerbacov, calocþiitor al augustului comandant - þarul.Se identificã cu oºtirea, tresaltã cu ea lavictorii, suferã la înfrângeri, trãieºte Golgotaretragerii, victoriile strãlucite din Triunghiul defoc al Moldovei, pentru a bea pânã la fund cupade cucutã a pãcii de la Bucureºti, dar rãmâneferm în credinþa victoriei cauzei româneºti.În perioada exilului moldovean, înlungile nopþi geroase, apãsat de grijile þãrii ºioºtirii deseneazã ºi concepte în totalitate cea maiînaltã distincþie militarã de rãzboi, "OrdinulMihai Viteazul" legiferatã ulterior de parlamentºi conferitã ofiþerilor pentru eroism în cele douãrãzboaie mondiale. Douã cruci ale ordinului"Mihai Vitezul" ºi le-a desprins de la gâtul sãu ºiuna a pus-o cu smerenie pe osemintele vijelio-

APÃRAREA NBC 15/2008Memorialisticãsului cãpitan de rãzboaie la înhumarea de laMãnãstirea Dealu (6 august 1920), iar cealaltãi-a înmânat-o în semn de recunoºtinþã locotenent-coloneluluiIon Antonescu la Tisa (1919).Receptiv la noutãþile câmpului de luptãmodern, dar trãgând învãþãminte ºi din experienþafolosirii la Orlat-Sibiu (1916) ºi pe frontuldin Moldova anului 1917 a gazelor toxice, la15 mai 1923 regele Ferdinand aprobã cerereaComitetului Consultativ pentru tehnicaprivitoare la rãzboiul chimic, subordonatDirecþiei a XI Tehnice Superioare dinministerul de rãzboi, la 31 octombrie 1924semneazã decretul de înfiinþare a Laboratoruluide cercetare chimicã, urmat, la 1 ianuarie 1925,de Înaltul Decret Regal pentru creareaServiciului Apãrãrii Contra Gazelor.Anul acesta, la 15 mai când se sãrbãtoreºteziua chimiºtilor militari seîmplinesc 85 de ani de la momentul în careregele Ferdinand Întregitorul ne-a nominalizatîn structura armatei române.La 18 decembrie 1923 regele semneazãDecretul nr. 6064 de înfiinþare a MuzeuluiMilitar Naþional, devenit prestigioasã instituþiede culturã peste ani, care din 2006 poartãnumele gloriosului fondator "Ferdinand I".La 14 februarie 1923 regele însoþit dereginã au inaugurat impozantul Palat alCercului Militar Naþional, din centrulBucureºtiului, rod al contribuþiei materiale atuturor ofiþerilor oºtirii române.Având în vedere conjunctura internaþionalã,analizând învãþãmintele reieºite dinrecentul rãzboi, dar înþelegând la justa valoareresponsabilitatea ce-i revenea ca monarh ºi corpal oºtirii în România Mare, Regele Ferdinand I apus accent pe crearea unei armate puternice,operative ºi moderne. Pentru a îmbunãtãþiipregãtirea, calitatea ºi capacitatea cadrelor decomandã decreteazã înfiinþarea liceelor militarede la Târgu-Mureº, Chiºinãu ºi Cernãuþi, a ªcoliide Ofiþeri de Marinã (1920), a ªcolii de Ofiþeride Administraþie (1921) sau a ªcolii de Aviaþie(1924).În anul 1920, pe lângã Spitalul Militars-a organizat ªcoala de Aplicaþie Sanitarã, iar în1921 a fost înfiinþat Institutul Militar Sanitar.Iubitor al miºcãrii în naturã, ocrotitor ºipracticant al sporturilor, conºtient de necesitateaºi importanþa pregãtirii fizice în armatã,regele aprobã înfiinþarea în 1919 a ªcoliiMilitare de Educaþie Fizicã la Bucureºti, care din1923, devine secþie a Institutului Naþional deEducaþie Fizicã ºi Sport.Acestea sunt câteva din mãsurile concretedin faptele fãrã tãgadã în folosul armateiromâne intreprinse de Regele Ferdinand I fãuritorulROMÂNIEI MARI.Bibliografie1. Neculai Maglior, Ion Dãnilã, VasilePopa - Ferdinand I vãzut de contemporanii sãi,Ed. Mil. Bucureºti, 2006, p. 334.2. Arhivele militare Române, fondDirecþia Cadre ºi Învãþãmânt, Memorii bãtrânigenerali, nr crt 24 fila 229.3. Al. Averescu - Notiþe zilnice derãzboi, 1916 - 1918, vol I, Ed. Mil, Bucureºti,1977, p. 354. Constantin Kiriþescu - Istoriarãzboiului pentru integritatea României, 1916 -1919, vol I, Tipografia "România Nouã",Bucureºti, p. 175116