varianta pdf - Market Watch

Industrial Software furnizeazã soluþii de e-administraþie pentru Primãria Alba IuliaNr. 133 / 15 martie - 15 aprilie 2011www.marketwatch.roSemiconductors WorldbyComunicaþiipowered byContinuous evolutionCare CenterprinProf. univ. dr. Ioan ªtefãnescu, director general ICSI Rm. Vâlcea:„TEHNOLOGIILE CRIOGENICEªI IZOTOPICE SUNTPORTALURI ALE ROMÂNIEIpaginile 6-10CÃTRE ELITA CERCETÃRII” BI-ul devine mobil Direcþii de reformare în Cercetare Private Cloud

SUMARCOVER STORY8 Tehnologiile criogenice ºi izotopice,portaluri ale României cãtre elitacercetãriiMANAGERIAL TOOLS12 Top 10 calitãþi de leadership aleunui Project ManagerCOMPANY FOCUS14 Private cloud, prioritatea Microsoft16 Interviu IBMENTERPRISE APPLICATIONS18 ERP hostat, beneficiu sau risc19 BI-ul devine mobil ºi în România22 Adoptarea CRM în utilitãþi,evoluþia de la reactiv la proactivSERVICII30 Managed Services, piaþa localã33 Nokia Care, succesul promisiuniiîndeplinite faþã de utilizatori34 De ce câºtigã teren externalizareaserviciilor de Call CenterLUMEA GEOSPAÞIALA36 Primãria Tîrgu-Mureº, pe drumulcãtre Lumea GeospaþialãTEHNOLOGIE38 Private Cloud, maximul rentabilizãriiinvestiþiilor în virtualizare41 IDC Security RoadshowINDUSTRY WATCH ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ42 EMC: „Utilizarea tehnologiei poatecompensa reducerile de personaldin administraþia publicã”44 Industrial Software implementeazãun sistem informatic integrat laPrimãria Alba Iulia46 Call Center-ele, o modã înadministraþia publicã RETAIL48 Ce au de învãþat retaileriide la micii comercianþi? IMM50 AIPPIMM ºi-a propus sã formezeo nouã clasã antreprenorialã EDUCAÞIE52 Articolele cercetãtorilor româniintrã mai repede în atenþiacomunitãþii ºtiinþifice mondiale COMUNICAÞII54 Un nou concept de televiziunedigitalã-IPTV prin AdNet TV56 ANCOM aduce comparatorulde tarifeEditor:FINWATCHAleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureºtiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;redactie@finwatch.rowww.marketwatch.roP.O. Box 4-124, 030775 Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuºanu@finwatch.ro PUBLISHER MARKET WATCH:Gabriel.Vasile@finwatch.ro Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþulescu@marketwatch.roRedactori: Luiza.Sandu@marketwatch.ro Consultanþi: Valentina.Neacºu@itex.ro Colaboratori: Catalin.Mosoia@gmail.com Marketing: Valentina.Tudor@marketwatch.ro REFORME24 Sistemul de cercetare românesc,conectat la reformele europene SEMICONDUCTORS WORLD27 Ingeniozitatea Infineon, rãsplãtitã deindustria germanãCERCETAREMARKET REVIEW58 Canon SX30 IS,un mega-zoom de performanþã58 Sony VAIO - Un laptopca un mãr verde MATERIALE AVANSATE28 ICPE-CA îmbunãtãþeºte performanþelematerialelor polimerice PROIECTE29 Mobilitate, Dezvoltare ºi ReducereaConsumului de Energie Publicitate:Director: Alexandru.Batali@finwatch.roAlexandru.Pãdure@marketwatch.ro Desktop Publishing:Ramona.Visan@marketwatch.ro Foto: Septimiu ªlicaru (tslicaru@yahoo.com) Abonamente: redactie@finwatch.ro Distribuþie:Director: Gabriel.Bocancia@marketwatch.roElena CorneanuSorin Pârvu Tipar:MONITORUL OFICIAL Data închiderii ediþiei:24 februarie 2011 NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelorsau a imaginilor apãrute în revistã este permisãnumai cu acordul scris al editurii. Fin Watchnu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualelemodificãri ulterioare apariþiei revistei.Fin Watch SRL este membru alBiroului Român pentru AuditareaTirajelor – BRAT. Market Watcheste o publicaþie auditatã BRAT.

MARKET WATCH A LANSAT SUPLIMENTULFEMEI ÎN TEHNOLOGIERevista Market Watch, împreunã cuMicrosoft România au lansat suplimentulFemei în tehnologie, alãturi de cunoscutedoamne din industria IT&C româneascã.Proiectul editorial demarat în acest anreprezintã finalizarea cu succes a uneiidei mai vechi. Revista Femei în tehnologievorbeºte despre minunatele doamnedin IT&C-ul românesc, care au înfiinþatafaceri de succes sau au contribuit substanþialla creºterea unor importantecompanii din sectorul IT&C din România.În þara noastrã, accesul femeilor latehnologie este deschis, la fel ºi drumulspre antreprenoriat, lucru valabil de altfelºi în multe þãri din regiunea ex-comunistã.Anul trecut a fost înfiinþatã „AsociaþiaFemei în tehnologie” (www.femei-intehnologie.ro),condusã de LoredanaPanait, Technical Audience MarketingManager Microsoft România, care îºipropune sã educe piaþa ºi sã faciliteze înglobareaunor practici de diversitate (careinclud, de exemplu, lucrul de acasã pentrupersoanele care au copii sau familie înîngrijire) de cãtre companiile româneºti.Puteti citi suplimentul Femei în tehnologiepe site-ul revistei Market Watch -www.marketwatch.ro.LUIZA SANDU S&T PROMOVEAZà SPIRITUL ANTREPRENORIAL„Consolidarea activitãþii unei companii sebazeazã pe componenta IT, cea care îi conferãflexibilitate ºi scalabilitate. Alegereasoluþiilor ºi serviciilor optime poate pune învaloare sau poate inhiba aceste douã caracteristici.Prin experienþa acumulatã în implementãride succes, consultanþii S&T Româniasprijinã viitorii întreprinzãtori ºi manageriiorganizaþiilor de tip IMM sã analizeze corectsituaþia existentã ºi sã aleagã instrumenteleIT cele mai potrivite din perspectiva obiectivelorde afaceri stabilite“, a declarat BogdanCocora, Director General, S&T RomâniaSRL, cu ocazia lansãrii oficiale a proiectuluistrategic „Formare ºi asistenþã în domeniulmanagerial-antreprenorial pentru mici ºi viitoriîntreprinzãtori, manageri ºi angajaþi dincadrul IMM-urilor din regiunile Nord-Est,Nord-Vest, Centru ºi Sud-Est“.Proiectul, care se va derula pe o perioadãde 3 ani, este realizat în parteneriat deErnst&Young SRL, S&T România, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi, UniversitateaTehnicã din Cluj Napoca, Universitatea„1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia ºiUniversitatea „Dunãrea de Jos“ din Galaþi.Obiectivul general al proiectului (cofinanþatdin Fondul Social European prin ProgramulOperaþional Sectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007–2013) îl constituiepromovarea culturii antreprenoriale ºi dezvoltareacunoºtinþelor, aptitudinilor ºi deprinderilorantreprenorial-manageriale înrândul a 2.880 de persoane. (R.G.) IBM FORUM 2011,PLEDOARIE PENTRUO INFRASTRUCTURÃIT MAI INTELIGENTÃIBM România a organizat„IBM Information InfrastructureForum 2011“, ocazie cu care experþiiIBM de vârf în domeniul infrastructuriiIT au prezentat cele mainoi tendinþe ºi soluþii din domeniu:virtualizare ºi gestionarea eficientãa infrastructurii IT; tehnici ºi soluþiisoftware pentru securizarea datelor;noile tehnologii cloud computing;cele mai recente tehnologii ºicele mai bune practici privindmanagementul serviciilor IT.În cadrul conferinþei au fost prezentatesoluþii de gestionare a risculuiºi compatibilitãþilor, precum ºisoluþii de optimizare a investiþiilordestinate dezvoltãrii afacerilor, îmbinândprezentãrile tehnice cudemonstraþii susþinute despecialiºtii IBM. Una dintre sesiunilede demonstraþii a fost axatãpe soluþiile IBM Smart Archive, careoferã o abordare completã ce îmbinãsoftware, sisteme ºi serviciiIBM special concepute pentruevidenþierea informaþiilor cu valoareintrinsecã prin procedee specificede colectare, organizare, analizãºi mod de folosire al informaþiilor.Abordarea propusã de cãtre IBMse bazeazã pe un set de soluþii,produse ºi servicii asamblateîntr-un mod unitar ºi integrat,formând o strategie care ajutãcompaniile sã foloseascã eficientinformaþiile din sistemele IT înscopul scãderii costurilor, reduceriiriscurilor ºi pentru a asigura cã informaþiilelegate de activitatea companieisunt stocate ºi protejate înmod corespunzãtor.Radu Ghiþulescu

Seria i-SENSYS MF9200Multifuncþionale color A4 eficiente pentru mediul office• Procesarea rapidã ºi funcþionalitãþile ridicate oferã companiilor osoluþie simplã, eficientã pentru printare laser la calitate ridicatã• Noile Canon i-SENSYS MF9220Cdn ºi MF9280Cdn sunt noile vârfuride gamã pentru multifuncþionale A4 (MFD)• Noile echipamentele de reþea asigurã aceleaºi performanþe graficeregãsite pe dispozitivele color Canon de vârf, pentru o calitate optimãcautarea unui echipament care sã introducã printul color digital,sã fie eficient ºi simplu de utilizat. i-SENSYS MF9280Cdn oferãaceleaºi funcþionalitãþi, dar beneficiazã în plus de capabilitãþi PCLºi PostScript Level 3 care furnizeazã suport infrastructurilor IT dincompanii mari ºi grupurilor de utilizatori. MF9280Cdn oferãprintare directã de pe carduri de memorie.Cele douã noi echipamente din seria Canon i-SENSYS au oeficienþã energeticã ridicatã ºi sunt certificate EnergyStar cu un consumde doar 2.3 KWh. Toate pãrþile consumabile sunt incluse înpatru cartuºe uºor de schimbat, astfel încât, de fiecare datã cândun nou cartuº este instalat, componentele vitale predispuse la uzurãsunt inlocuite.Interfaþa graficã intuitivã ºi unealta graficã de instalare fac uºoarenavigarea în meniu, instalarea ºi depanarea pe ecranul TFT de3.5in (8.8cm). Puternica funcþie SEND permite partajarea de documentela calitate înaltã pe reþea sau email, iar mulþumitã suportuluiLDAP aceste procese sunt mai uºor de rulat. InterfaþaRemote User asigurã o administrare uºoarã a echipamentelor.Tehnologia Canon de creare a fiºierelor PDF converteºte documentelela o dimensiune de pânã la 1/20 din dimensiuneadocumentului original, pentru a fi trimis pe email, server de reþeasau memorie flash USB.Noile modele cu capabilitãþi de reþea pot fi partajate în grupuride utilizatori pentru a creºte nivelul de productivitate ºi a asigura omodalitate uºoara ºi eficientã de a printa documente color.Construite în jurul fiabilelor motoare ce au echipat seria precedentã- Canon i-SENSYS MF8450, MF9130 ºi MF9170 – noilei-SENSYS MF9220Cdn ºi MF9280Cdn sunt ideale pentru producþiade documente excepþionale, broºuri, pliante ºi prezentãri.Cele douã modele au ca þintã afaceri cu cerinþe variate ale utilizatorilor.i-SENSYS MF9220Cdn este ideal pentru organizaþii mici înRezoluþia superioarã de printare oferã o excepþionalã acurateþeºi consistenþã a culorilor, chiar ºi în cazul în care sunt tipãriteimagini dificile cum ar fi tonuri de piele sau zone nuanþate,în penumbrã. Cu viteze de printare de pânã la 21ppm pentruprinturi color sau alb-negru, Canon i-SENSYS MF9220Cdnºi MF9280Cdn oferã un timp foarte mic pentru prima copiecreatã, îmbunãtãþind astfel productivitatea.Tava de alimentare cu capacitate de 850 coli (incluzândextensia de 500 coli) ºi productivitatea ridicatã a tonerelorasigurã eficienþã grupurilor de utilizatori cu volum de lucruridicat, în acelaºi timp oferind ºi un cost de exploatare redus,pe toatã durata de viaþã a produsului.

Prof. univ. dr. Ioan ªtefãnescu, director general ICSI Rm. Vâlcea:„TEHNOLOGIILE CRIOGENICEªI IZOTOPICEOPICE SUNTPORTALURI ALE ROMÂNIEI CÃTREELITA A CERCETÃRII”Setea de nemurire, cãutarea elixirului tinereþii, depãºirea limitelor cunoaºterii, îmbunãtãþireacalitãþii vieþii au reprezentat de-a lungul timpului frãmântãri constante ale umanitãþii. Cercetãtorii,poate cei mai pasionaþi oameni în descifrarea enigmelor vieþii, reuºesc de multe orisã transforme întrebãrile în rãspunsuri ºi imaginaþia în viitor. O astfel de dinamicã seregãseºte la câþiva kilometri de Râmnicu Vâlcea, acolo unde se aflã Institutul Naþional deCercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice ºi Izotopice - ICSI Rm.Vâlcea, locul încare cercetãtorii au creat tehnologii ce susþin domeniul energetic al fisiunii ºi fuziunii nucleare,domeniul energiei asociate hidrogenului ºi pilelor de combustibil, domeniul mediului ºi calitãþiivieþii. Apa Sãrãcitã în Deuteriu este doar unul dintre produsele patentate de institut,descoperire la care directorul general, prof. univ. dr. Ioan ªtefãnescu a avut o contribuþiemajorã, continuând an de an sã transpunã în practicã noi idei ºi noi proiecte, asociate fuziuniinucleare. Criogenia ºi echipamentele specifice, mediul ºi calitatea vieþii, siguranþa alimentarã,transferul tehnologic ºi serviciile de specialitate, dezvoltarea sistemului de gestionarea resurselor financiare publice ºi private ºi, nu în ultimul rând, dezvoltarea resurseiumane din cercetare, sunt obiective de cercetare-dezvoltare, care, adãugate celor de maisus, reprezintã fundamentul strategiei generale de dezvoltare a ICSI Rm.Vâlcea.Centrul CNH2În 2011, ICSI Rm.Vâlcea ºi-a propusdezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltareprin realizarea unuiLaborator de temperaturi scãzutepentru aplicaþii energetice alefluidelor criogenice în fuziune ºidomenii conexe. Care va fi rolul,menirea acestui laborator?Mai întâi de toate, trebuie specificatfaptul cã încercãm de ani buni sã ne definimun „playground”. Sarcina cercetãrii într-oþarã ca România este una destul de ingratã,þinând cont de faptul cã suntem într-osemnificativã întârziere de dezvoltarefaþã de alte þãri europene ºi, în plus, nuexistã o susþinere din partea unei industriicompetitive. Din acest motiv, ideea noastrãde bazã a fost de a ne gãsi o „niºã” de activitate,în care doar experienþa anterioarã ºipotenþialul creativ sã fie definitorii.Din acest punct de vedere, criogenia afost una dintre þintele noastre încã de la înfiinþareainstitutului ca organizaþie de cercetare.Este un domeniu care nu are încã oimagine publicã, dar care are un rol de cercetaresuport pentrumulte

domenii vitale de dezvoltare. Institutul aavansat în ultimii 10 ani mai multeproiecte pe termen lung, în care ne-ampropus ca implicarea noastrã în domeniuldezvoltãrii sau reformãrii unei noi structurienergetice sã fie tot mai adâncã ºi maicunoscutã pe plan naþional ºi european.Noul Laborator de temperaturi scãzute esteo etapã în aceastã traiectorie, care va permitecreºterea capabilitãþii instrumentale aICSI Rm.Vâlcea în domeniul criogeniei casuport atât pentru cercetãrile noastre îndomeniul fuziunii, cât ºi pentru introducereade noi tehnologii nepoluante bazatepe resurse regenerabile.Laboratorul va reprezenta, în acelaºitimp, ºi o platformã deschisã de cercetare,în care posibilitãþi de experimentare, neexistentepânã în momentul de faþã înRomânia, vor fi oferite oricãrei organizaþiiinteresate în domeniu.Pentru a fi mai specific, vreau sã subliniezfaptul cã noul laborator - denumireaeste genericã, cuprinzând în sinemai multe laboratoare cu topici distincte,are ca element central un sistem dual delichefiere Heliu/Hidrogen, care va permitederularea de experimente la temperaturiîn domeniul 4 ÷ 80 K. Este un lucru extraordinar,dat fiind faptul cã pânã în momentulde faþã astfel de condiþii de experimentareau fost total inaccesibile cercetãtorilordin România.Mai mult, heliul lichid produs în noullaborator va putea fi utilizat în spitale, lasistemele de investigare care necesitã menþinereaunor temperaturi foarte scãzute.Privit din perspectiva unui centru decercetare, laboratorul va activa în douã direcþiifundamentale, una legatã de ciclulcombustibilului - Tritiul ºi Deuteriul, pentruexperimentul de fuziune ITER, iarcealalatã de tehnologiile energetice, în sensuldezvoltãrii de sisteme de stocare ºitransport pentru cei doi vectori energeticiai viitorului: hidrogenul ºi electricitatea.Perspectivele pe care le estimãm în aceastãdirecþie sunt extrem de interesante, considerândefortul conjugat al tuturor statelorde a-ºi reforma sistemul energetic naþional.Apa Sãrãcitã în Deuteriu (ASD) este oapã microbiologic purã, mineralizatã,cu proprietãþi antiaging ºi anticancer,comercializatã în România, Ungaria,Japonia ºi SUA sub denumirea QLARI-VIA. Care sunt principalele sale caracteristici,în ce terapii este folositã?Prof. univ. dr. Ioan ªtefãnescu,director general ICSI Rm. VâlceaConcentraþia de deuteriu din organismulunui adult este de aproximativ 120-150 ppm. Cu toate cã nu pare mult, atuncicând comparãm aceastã cantitate cu masaaltor elemente vitale, se observã cã deuteriuleste prezent în corp într-o cantitatede ºase ori mai mare decât calciul ºi de zeceori mai mare decât magneziul.O serie de experimente, efectuate înclinici de specialitate, au demonstrat cãASD are efecte benefice asupra diviziuniicelulare. Cu cât conþinutul de deuteriu înapã este mai mic, cu atât va fi mai lent procesulde diviziune celularã, ºi, ca urmare,„îmbãtrânirea” organismului va fi încetinitã.Consumul a 0,5 litri de ASD poateavea efectul reducerii concentraþiei de deuteriuîn organism echivalent cu al consumuluide aproximativ 3-4 kg de fructe ºilegume proaspete.Consumul de ASD are o serie de efectecare duc la hidratarea epidermei, detoxifiereaºi reglarea sistemului digestiv, reducereariscului de atacuri de inimã, reglareasistemului circulator, tonifierea masei musculare,scãderea riscului de infecþii.În 2008, S.C. Mecrosystem S.R.L. Bucureºtia preluat de la ICSI Rm.Vâlcea instalaþiade obþinere a apei sãrãcite în deuteriuprintr-un contract de închiriere/exploatareºi a lansat pe piaþã produsulQLARIVIA, apa potabilã purificatã cuconþinut diminuat de deuteriu.Este de menþionat în acest context,proiectul ICSI dezvoltat pe Programul 5 –15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 9

COVER STORYINOVARE cu privire la „Transfer ºi dezvoltarede tehnologie pentru obþinerea apeisãrãcite în deuteriu ºi a derivatelor sale”,proiect finanþat de Autoritatea Naþionalãpentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS).Prin valorificarea acestui rezultat alcercetãrii, ICSI Rm.Vâlcea a primit în2008, din partea MEdC-ANCS, Premiulpentru cel mai original transfer tehnologic– Apa Sãrãcitã în Deuteriu transformatã înprodus comercializat.În prezent se dezvoltã un proiect finanþatdin fonduri structurale pentrumãrirea capacitãþii de producþie a apeiQLARIVIA ºi avem discuþii avansate cufirme de profil pentru realizarea de noi capacitãþide producþie.Rãmânând în apropierea surselorvieþii, Institutul a produs încã din1976 apa grea, cu o concentraþie de99,8%. Care au fost utilizãrile salede-a lungul timpului ºi ce direcþii noide cunoaºtere sunt explorate pornindde la valorificarea acestui tip de apã?Ne întoarcem cu 41 de ani în urmã,când la data de 1 Martie 1970 a fost statuatãînfiinþarea Uzinei „G”, astãzi ICSIRm.Vâlcea, ca instalaþie pilot industrial experimentalã.Cãutând respectarea termenelorstabilite prin actele normative dinperioada respectivã, instalaþiile experimentaleale Uzinei „G” au intrat eºalonat înfuncþiune ºi au fost omologate în ultimaparte a anului 1974. Pe 9 august 1976 s-aprodus prima apã grea (D2O) din România,Dcu o concentraþie de 99,8% D+H , dupã licenþãromâneascã, elaboratã de ICSIRm.Vâlcea. Cercetãrile efectuate au condusla brevetarea tehnologiei de producerea apei grele ºi valorificarea ei la proiectareaºi construcþia fabricii de apã grea ROMAGde la Drobeta Turnu Severin.Industrializarea producerii apei greleeste o consecinþã a dezvoltãrii reactoarelornucleare pentru producerea de energieelectricã, dupã filiera uraniu natural - apãgrea. Apa grea s-a dovedit a fi un foarte bunmoderator ºi în acelaºi timp ºi agent termic.Ca urmare, apa grea produsã în Româniaeste agentul moderator al fluxului de neutroniîn reactoarele nucleare CANDU(Unitãþile 1 ºi 2) de la CNE Cernavodã.Prin activitatea de susþinere a programuluinuclear naþional, ICSI Rm.Vâlcea contribuiela reproiectarea instalaþiei de reconcentrarea apei grele de la Unitãþile 1 ºi2/CNE Cernavodã, asigurã asistenþãtehnicã la montarea instalaþiei de reconcentrare,preparã ºi certificã etaloanele deapã grea pentru aparatura de analizã de laUnitãþile 1 ºi 2/CNE Cernavodã ºi de laROMAG Drobeta Turnu Severin, expertizeazãinstalaþiile tehnologice de laROMAG pentru confirmarea stãrii tehnicea acestora ºi, foarte important, realizeazãproiectul de execuþie al Instalaþiei de detritierea apei grele de la CNE Cernavodã,Unitãþile 1 ºi 2.Tehnologiile criogenice fac partedin core business-ul ICSI. Care estepotenþialul acestor tehnologii?Tehnologiile criogenice ºi de separãriizotopice sunt portaluri ale României cãtreelita cercetãrii. Aplicaþiile criogeniei acoperãun spectru larg interdisciplinar, de laanaliza comportãrii structurilor organice ºianorganice la temperaturi criogenice, pânãla studii de superfluiditate, supraconductibilitate,precum ºi dezvoltarea de concepteºi standarde privind proprietãþile fizico-chimiceºi mecanice ale metodelor ºialiajelor speciale.De la schimbul osmotic la nivel celularºi pânã la confirmarea plasmei, totuleste legat de existenþa, separarea ºi recombinareaîn anumite condiþii fizico-chimicea izotopilor unor elemente chimicecunoscute. Obþinerea anumitor izotopi,precum tritiul, se poate realiza doar prindistilarea criogenicã a amestecului speciilorizotopice ale hidrogenului: protiu,deuteriu ºi tritiu.Tritiul, izotop radioactiv, este îndepãrtatdin moderatorul centralelor nucleare detip CANDU cu ajutorul unei tehnologiisimilare cu tehnologia omologatã la scarãde laborator la institutul nostru pentru separareatritiului ºi deuteriului din ape deuterateºi tritiate, printr-un proces combinat:schimb izotopic catalizat ºi distilarecriogenicã. Pe baza rezultatelor obþinutes-a proiectat ºi construit la ICSI obiectivulde interes naþional „Pilot Experimentalpentru Separarea Tritiului ºi Deuteriului“,instalaþie de nivel semi-industrial, echivalentãcu o unitate de detritiere cuplatã lareactoarele nucleare CANDU sau la reactoarelede fuziune ITER.Este lesne de înþeles cã misiunea acesteiinfrastructuri de cercetare-dezvoltaredin ICSI, finanþatã în totalitate de cãtreCentrul CriogenicANCS, constã în dezvoltarea tehnologieide detritiere a apei grele utilizatã ca moderatorîn reactoarele nucleare CANDU ºi dea verifica comportarea materialelor ºiechipamentelor specifice în mediul tritiat ºila temperaturi criogenice.Cercetãrile efectuate ºi rezultateleobþinute în aceastã direcþie au fost recunoscutede MEdC - ANCS prin acordarea în2008 a Premiului pentru cel mai maretransfer tehnologic al anului - „Tehnologiade extragere a tritiului din apa grea utilizatãîn funcþionarea reactorului de tip CANDU,utilizat la Centrala Nuclearo-Electricã dela Cernavodã“.Acest izotop, tritiul, care este deºeupentru reactoarele de fisiune nuclearã,devine combustibil pentru noua generaþiea reactoarelor de fuziune nuclearã.ICSI este de mai bine de 12 ani înmarea familie a cercetãrii din domeniulfuziunii nucleare, fiind membru al unuivaloros consorþiu de cercetare Tri-Pla-CAîmpreunã cu KIT Germania, CEA/Franþaºi ENEA/Italia, consorþiu care participã înmod activ la proiectarea ºi realizarea instalaþiilorprimului Reactor Termonuclear ExperimentalInternaþional - ITER, ca infrastructurãde cercetare internaþionalã.10MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

COVER STORYObþinerea energiei din surse regenerabileeste o preocupare importantãa Institutului. Ce progrese aþi fãcutîn aceastã direcþie în ultimii ani?Sursele regenerabile sunt un domeniu„la modã” în cercetare, dat fiind faptul cãexistã un interes uriaº pentru dezvoltareaunor sisteme de energie sustenabilã. Iniþial,institutul s-a implicat cu dãruire în dezvoltareatehnologiilor bazate pe hidrogen,hidrogenul fiind previzionat ca un vectorenergetic major prin care sursele deenergie regenerabilã devin integrabile însistemele energetice viabile. Ulterior, interesulnostru s-a extins ºi asupra altorsurse de energie, în sensul dezvoltãrii desisteme integrate complete.Rezultatele obþinute în aceastã direcþieau condus la premierea institutului nostruîn anul 2008 cu Premiul Special al AutoritãþiiNaþionale pentru Cercetare ªtiinþificãpentru un „Sistem integrat de conversiea energiei din surse regenerabile”.Dupã cum ºtiþi, în cadrul institutuluiexistã un Centru Naþional pentru Hidrogenºi Pile de Combustibil, ale cãrui activitãþisunt focalizate cãtre implementareaenergiilor regenerabile în România. Gamade activitãþi este variatã, plecând de lacercetãri de tip exploratoriu, în vedereaelucidãrii proceselor fizico-chimice ce auloc în sistemele de conversie electrochimice,pânã la aplicaþii practice, precum realizareade sisteme de tip solid-state lighting,novatoare de iluminat stradal bazatepe surse fotovoltaice. De altfel, chiar în incintaacestui Centru existã o serie de aplicaþiiconcept, de tip demonstrativ, carereprezintã atât o bazã experimentalã pentrufuncþionarea unor astfel de sisteme, câtºi o promovare de tip „proof of”.În ceea ce priveºte strict proiectele decercetare prin care se doreºte implementareapilelor de combustibil pe autoturisme,doresc sã subliniez cã suntem peun trend ascendent prin existenþa în cadrulCentrului a unor platforme mobile electrice,cuplate cu ansambluri de pile decombustibil pentru mãrirea autonomiei deparcurs. În viitorul apropiat se prevede cuplareaacestor sisteme cu noi echipamentede stocare a hidrogenului pentru noi experimentãrice sunt prevãzute sã aibã locîn viitorul apropiat.Sunt absolut convins cã, în viitor, vomdispune de maºini absolut „curate”, cuhidrogen sau electric/hidrogen ºi cã Institutulva fi un promotor al acestora, celpuþin în România.Uneori poate fi dificil sã þineþi pasulcu o societate în continuã schimbare.Cum îmbinaþi cercetarea cu cerinþeledin mediul economic?De-a lungul timpului, ICSI Rm. Vâlceaa reuºit sã valorifice rezultatele obþinute înactivitatea de cercetare, astãzi oferind o seriede servicii de interes, atât pentru comunitate,cât ºi pentru mediul industrial. Dispunemde tehnici/facilitãþi de control foarteavansate, putând oferi un spectru com-plexde servicii analitice, atât pentru examinareaprobelor de apã, aer, sol, reziduuri,etc. în vederea certificãrii calitãþii lor ºi a impactuluiasupra mediului înconjurãtor,sãnãtãþii, cât ºi în domeniul securitãþii alimentare,de la certificare gaze etalon, gazede înaltã puritate utilizate în industria alimentarã,determinare reziduuri, pânã la amprentareizotopicã. Avem o selecþie vastã demetode ºi know-how la nivel internaþional,susþinut de colaborãri cu firme de renumeinternaþional în domeniul analitic, dar ºi colaborãricu instituþii naþionale de prestigiuîn domeniul lor de activitate. În scopul stimulãriitransferului tehnologic, prin introducereaîn circuitul socio-economic a rezultatelorcercetãrii, ICSI Rm. Vâlcea a înfiinþatîn 2006, sub certificarea ANCS, un IncubatorTehnologic ºi de Afaceri (ITA).Mai mult, calitatea informaþiilor ºi datelorfurnizate clienþilor noºtri, atât dinsectorul de cercetare, cât ºi din cel economic/industrial,reprezintã un factor primordialpentru serviciile oferite, laboratoareleICSI Rm. Vâlcea fiind acreditate conformISO 17025:2005 ºi certificate conformISO 9001/2008, ISO 14001-2005. ISO18001-2008 ºi CNCAN.Am învãþat cã cercetarea ºi în specialcercetarea aplicativã, care preîntâmpinãcererea economicã, necesitã timp, rãbdareºi multã dãruire ºi cã orice eºec poate fi ulteriorun pas înainte.Care sunt cheile evoluþieicontinue a Institutului?Prioritãþile ºi obiectivele strategiei generalea ICSI Rm.Vâlcea, bazate pe orientãrileatât la nivel naþional cât ºi europeanîn sistemul de cercetare-dezvoltare,converg cãtre încurajarea dezvoltãrii sectoruluiprivat prin inovare ºi transfertehnologic.Actele normative recent adoptate,modificãrile aduse legislaþiei în vigoare cuprivire la finanþarea activitãþii de cercetaredezvoltareºi a obiectivelor de interesnaþional în primul rând, dupã criterii deperformanþã, reprezintã un sprijin importantpentru institut din partea MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului prin intermediul AutoritãþiiNaþionale pentru Cercetare ªtiinþificã.Dezvoltarea parteneriatului intern/internaþionalprin valorificarea posibilitãþiloroferite de Programul Naþional de C-D, ProgramulCadru 7 al Uniunii Europene, programeleAIEA ºi de cooperare bilateralãconduce la crearea unui mediu de cercetarede nivel competitiv, comparabil cu celinternaþional. O componentã esenþialã înevoluþia continuã a institutului o reprezintãdiseminarea ºi asigurarea vizibilitãþiirezultatelor activitãþii de cercetare-dezvoltare,institutul participând consecventla saloanele naþionale ºi internaþionale deinventicã, târguri, expoziþii ºi alte manifestãricu caracter ºtiinþific.Nu pot omite faptul cã ICSI Rm. Vâlceaorganizeazã anual Conferinþa naþionalãcu participare internaþionalã „Progrese înCriogenie ºi Separarea Izotopilor”, careajunge în acest an la ediþia a 17-a, la doi aniorganizeazã Workshopul cu participare internaþionalã„Managementul Tritiului”,ajuns în acest an la ediþia a 5-a ºi, nu în ultimulrând, editeazã revista bianualã “Progressof Cryogenics and Isotopes Separation”.Institutul, prin specialiºtii sãi, aratã disponibilitatedeplinã de a reprezenta în continuareRomânia la organismele de specialitateale Directoratului General de Cercetareªtiinþificã de pe lângã Comisia Europeanã. ALEXANDRU BATALI15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 11

Top 10 calitãþi de leadershipale unui Project ManagerCare sunt calitãþile de care are nevoie unproject manager pentru a fi un lider deproiect eficient? ESI International, lider întrainingul de project management, a analizatcare sunt calitãþile care definesc unlider de proiect eficient.Mai multor lideri de proiectfoarte talentaþi le-au fosttrimise chestionare, care aufost procesate ºi transformateîn topul pe care îlprezentãm mai jos. Iatã care sunt cele 10calitãþi de leadership ale unui project managerîn ordine crescãtoare, conformfrecvenþei apariþiei lor în rãspunsurileprimite.1. Inspirã o viziuneUn lider de proiect eficient este adeseadescris ca persoana care are o viziune a direcþieicãtre care se îndreaptã proiectul ºiabilitatea de a o formula clar. Vizionariisunt cei care progreseazã din schimbare ºicare sunt capabili sã traseze noi graniþe.Liderii vizionari sunt capabili de a le transmiteoamenilor cã au un rol important încadrul proiectului. De asemenea, datoritãlor, oamenii au ºansa de a-ºi crea propriaviziune.2. Un bun comunicatorAbilitatea de a comunicacu oamenii este indicatãca fiind a doua cea maiimportantã abilitate aunui project manager.Leadership-ul în cadrulunui proiect atragedupã sine o comunicareclarã despre þeluri, responsabilitate,performanþã, aºteptãri ºi reacþii. Liderul deproiect este, de asemenea, legãtura dintreechipã ºi organizaþie. Liderul trebuie sãaibã abilitatea de a negocia eficient ºi dea-ºi utiliza puterea de convingere atuncicând este cazul, pentru a asigura succesulechipei ºi al proiectului.3. IntegritateUnul dintre cele mai importante lucruripe care ar trebui sã le þinã minte unlider de proiect este cã acþiunile lui, ºi nucuvintele, stabilesc modalitatea de lucrupentru echipã. Printre responsabilitãþileunui lider de proiect se numãrã ºi crearea ºiimpunerea unor standarde în ceea cepriveºte un comportament etic, cãrora sãse conformeze atât el, cât ºi ceilalþi membridin echipã, dar ºi acordarea unor recompensecelor care pun în practicã acestestandarde. Leadership-ul bazat pe integritatenu reprezintã altceva decât un setde valori pe care leîmpãrtãºesc toþimembriiechipei.4. EntuziasmNimãnui nu-i plac liderii negativiºti –ne descurajeazã. Oamenii îºi doresc unlider care sã fie entuziast ºi sã aibã o atitudinepozitivã. Membrii unei echipe deproiect vor sã simtã cã fac parte dintr-ocãlãtorie revigorantã, vor sã se simtã utili.De obicei, oamenii au tendinþa de a urmapersoanele care le spun cã un lucru poatefi realizat ºi nu pe cele care le dau 200 demotive pentru care acel lucru nu poate fifãcut. Entuziasmul este contagios, iar adevãraþiilideri ºtiu asta foarte bine.5. EmpatieCare este diferenþa dintre empatie ºisimpatie? Deºi cuvintele par similare, defapt ele se exclud reciproc. Potrivit lui NormanPaul, în simpatie subiectuleste în principalabsor-12MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

it în propriile sentimente, pe mãsurãce este proiectat înspre obiect ºi nu dãdovadã de o mare preocupare pentrurealitatea ºi validitatea experienþeiobiectului. Empatia, pe de altã parte,presupune existenþa obiectului ca unindivid separat, îndreptãþit la propriilesentimente, idei ºi istorie emoþionalã.Dupã cum remarca cineva: „E drãguþdacã liderul de proiect ne recunoaºteviaþa de dincolo de slujbã”.6. CompetenþãÎn termeni simpli, este vorba de a tealãtura cauzei cuiva, trebuie sã credemcã acea persoanã ºtie exact ce face.Competenþa în leadership nu se referãnumai la abilitãþile tehnice ale lideruluide proiect. Pe mãsurã ce managementulde proiect este recunoscut pe scarãdin ce în ce mai largã ca un domeniude sine stãtãtor, liderii de proiect vor fialeºi mai degrabã pe baza abilitãþilor lorde a-i conduce pe alþii cu succes, decâtpe baza abilitãþilor lor tehnice, aºa cumse întâmpla în trecut. Unul dintre celemai sigure mijloace prin care un liderde proiect poate fi considerat competenteste sã aibã la activ o listã lungã deproiecte de succes. Ca liderii de proiectsã fie consideraþi capabili ºi competenþitrebuie sã demonstreze cã au ºi abilitateade a provoca, inspira, promova ºiîncuraja.7. Abilitatea de a delega sarciniÎncrederea este un element esenþialîn relaþia dintre un lider de proiectºi echipa sa. Vã arãtaþi încrederea înceilalþi prin intermediul acþiunilor pecare le întreprindeþi – cât de mult leverificaþi ºi controlaþi munca, cât demult delegaþi sarcinile ºi cât de mult lepermiteþi oamenilor sã se implice. Indiviziicare nu sunt capabli sã aibã încredereîn alþi oameni eºueazã ca lideriºi vor fi mereu doar niºte micro-managerisau vor face toatã munca eiînºiºi. Dupã cum a remarcat un studentîn project management „Un bunlider este un pic leneº”.8. Calm sub presiuneÎntr-o lume perfectã, proiectelear fi livrate la timp, s-ar încadra înbugetele alocate ºi nu ar apãrea problemesau obstacole majore dedepãºit. Însã nu trãim într-o lumeperfectã – în fiecare proiect aparprobleme. Un lider cu un caracterputernic va face faþã acestor problemefãrã prea mare efort. Când lideriise întâlnesc cu un evenimentstresant, îl considerã interesant, simtcã pot influenþa rezultatul acestuia ºiîl vãd ca pe o oportunitate. Din incertitudineaºi haosul produs deschimbare, liderii se ridicã ºi formuleazão nouã imagine a viitorului,care reface unitatea proiectului.9. Abilitãþi de formator de echipeO persoanã care se ocupã de formareaunor echipe poate fi cel maibine definitã ca fiind o persoanã puternicã,ce asigurã echipei componentaprin care aceasta se îndreaptã,la unsion, cãtre obiectivul corect.Pentru ca o echipã sã avanseze de laun simplu grup de strãini cãtre o entitatecoerentã, liderul trebuie sãînþeleagã procesele ºi dinamica necesarepentru ca aceastã transformaresã aibã loc. El trebuie, de asemenea,sã ºtie ce stil de leadership sã utilizezepentru fiecare etapã din dezvoltareaechipei. Liderul de proiecttrebuie sã mai cunoascã ºi stilurilemembrilor de echipã ºi cum sã le valorificela momentul potrivit.10. Abilitãþi de rezolvarea problemelorDeºi se spune cã un lider eficientîmparte responsabilitatea rezolvãriiproblemelor cu membrii echipei, ede aºteptat ca liderii de proiect sãaibã abilitãþi excelente de rezolvarea problemelor. LUIZA SANDU

PRIVATE CLOUDCOMPANY FOCUS„Private cloud“, o schimbare majorãîn modul de operare a tehnologieiPentru Microsoft, cloud computing înseamnãsimplu: „IT consumat ca serviciu“ ºi garantatprintr-un SLA. În versiunea sa privatã,adoptarea acestui concept reprezintão schimbare majorã în modul de operare ainfrastructurii IT, schimbare care va ofericompaniilor un plus de eficienþã ºi agilitateanecesarã reacþiei la schimbarilemediului de afaceri.Cu douã înþelesuri distincte,cloud computing reprezintãatât orice servicii IT consumateprin Internet în timp real, cât ºitehnologia ºi arhitectura necesarelivrãrii acestora. În mod obiºnuit,cloud computing este împãrþit în trei categorii:IaaS (Infrastructurã ca serviciu,oferã un mod flexibil de a crea, utiliza ºiadministra un mediu IT virtualizat), PaaS(Platformã ca serviciu, permite automatizarea)ºi SaaS (Software ca serviciu, accesla funcþionalitãþi ce oferã valoare de businesspentru clienþi). Din punct de vedereal accesãrii acestor servicii, infrastructurade tip cloud poate fi publicã (accesibilãoricui prin Internet), privatã (accesibilãdoar în interiorul companiei) sau hibridã(o combinaþie între cele douã).O etapã superioarã în dezvoltareaacestui model de business este obþinereacapacitãþii de a muta fãrã efort deosebitun serviciu IT dintr-un cloud privatîntr-unul public ºi invers, un nivel ridicatde flexibilitate pe care o companie îlpoate obþine prin cloud computing înoperarea IT-ului. „Cloud computing vaoferi clienþilor opþiunea unei decizii majoredin punct de vedere financiar, sã investeascãîn infrastructurã sau sã o externalizeze,însã cu pãstrarea aceluiaºiset de aplicaþii ºi funcþionalitãþi.Gabriel Nicolaescu,Server and Tools BusinessGroup Lead Microsoft RomâniaDeoarece conteazã doar SLA-ul (ServiceLevel Agreement) ºi nu modul de livrareal IT-lui, flexibilitatea va fi maximã.Opþiunea de a rula IT-ul în public sauprivate cloud este o promisiune princare Microsoft se diferenþiazã de alþifurnizori de tehnologie care oferã fieopþiuni de tip SaaS, fie IaaS, fie implementãrion-premises“, considerã GabrielNicolaescu, Server and Tools BusinessGroup Lead Microsoft România.Virtualizarea,primul pas cãtre private cloudPânã recent, majoritatea organizaþiilorrulau aplicaþiile direct de pe unserver fizic, ceea ce inducea un gradfoarte scãzut de utilizare. Din acestmotiv, apariþia virtualizãrii a avut unimpact pozitiv în lumea IT ºi astfel s-aajuns la rularea unor aplicaþii multiple,pe multiple maºini virtuale, toate consolidatepe un singur server fizic. Acestnivel de abstractizare a adus o creºteremasivã de utilizare a serverelor ºi reduceriimportante de costuri, iar virtualizareaa devenit o tehnologie foarteapreciatã. Pe de altã parte, virtualizareainduce un nivel crescut de complexitateîn administrare, pe care însã o eliminãtehnologia IaaS. IaaS permite automatizareaoperaþiunilor de instalare, administrareºi monitorizare a maºinilor virtuale,ceea ce înseamnã o reducere suplimentarãa costurilor. Trebuie menþionatînsã cã nu orice infrastructurã virtualizatãînseamnã „private cloud“, diferenþadintre cele douã etape fiind fãcutãde adoptarea sau nu a unor soluþii demanagement ºi automatizare.Produse Microsoftpentru private cloudIT-ul tradiþional este departe de conceptulde private cloud. Pentru atingereaacestei stãri de fapt este nevoie de o seriede componente: virtualizare, automatizare,precum ºi de alte capabilitãþi tehno-14MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

PRIVATE CLOUDCOMPANY FOCUSlogice. În mod curent, lista de produse Microsoftdestinate adoptãrii private cloudcuprinde o gamã extinsã de produse, celemai importante dintre acestea fiind:• Windows Server Enterprise/Data-Center Edition• Microsoft System Center VirtualMachine Manager• Microsoft System Center ConfigurationManager• Microsoft System Center OperationManager• Microsoft System Center ServiceManager• OpalisProdusele menþionate mai sus, dedicateadoptãrii private cloud, existau înportofoliul Microsoft ºi anterior. Noutãþileconstau într-o schimbare fundamentalãa conceptelor precum ºi în lansareaunui set de bune practici (PrivateCloudGuidelines) ºi a unor instrumente softwaregratuite (Microsoft Data Center-ToolKit, Microsoft SelfService Portal 2.0),care uºureazã efortul de a ajunge la privatecloud. „Adoptarea private cloud nureprezintã o schimbare a tehnologiei actuale,în care multe companii au fãcutdeja investiþii, ci o schimbare a conceptelorºi a modului în care tehnologiaeste implementatã si operatã. Exigenþelecu care operãm tehnologiile vechi aucrescut în adoptarea private cloud. Deaceea, Microsoft a lansat un set de recomandãridespre cum se pot configura ºiimplementa tehnologiile de managementactuale pentru a fi conforme cu cele maibune practici în operare, conform cu exigenþeleCloud Computing. Private cloudreprezintã un alt mod de a gândi infrastructurapentru a obþine un plus de eficienþãºi o scãdere a costurilor. Astfel,tehnologia de datacenter Microsoft vinecu alte promisiuni, altã viziune ºi schimbãdirecþia în care ne îndreptãm cu versiunileviitoare“, afirmã Gabriel Nicolaescu.Ce oferã private cloud?Trecerea de la o arhitecturã IT tradiþionalãla IaaS reprezintã o evoluþie considerabilãîn modul în care companiile utilizeazãIT-ul. Aceastã evoluþie se regãseºteîn toate aspectele critice ale IT-ului: gradde utilizare, automatizare, administrare,flexibilitate, opþiuni de extindere etc. Dinpunct de vedere al beneficiilor, privatecloud oferã o îmbunãtãþire atât la nivel deIT prin atingerea unor capabilitãþi ce þinde: scalabilitatea ºi elasticitatea infrastructurii,self-service, mãsurare facilã a rezultateloretc., dar ºi la nivel de business, prinobþinerea unui grad ridicat de agilitate,ceea ce reprezintã capacitatea unei organizaþiide a se configura uºor ºi a rãspundeimediat la schimbãri. „O infrastructurã tipprivate cloud va putea livra în cadrul uneicompanii servicii IT cu un maxim dedisponibilitate, va putea tranfera costuride investiþii în costuri operaþionale, vaasigura reducerea considerabilã a acestoraºi va permite obþinerea unui nivel ridicatde agilitate IT. Prin private cloud, IT-ulpoate pune rapid la dispoziþia businessuluiinstrumentele de care are nevoiepentru începerea unui proiect nou, extindereasau comprimarea activitãþii, deschidereaunei unitãþi noi, integrarea uneicompanii achiziþionate etc. Deºi mai greude mãsurat ca impact în profitul companiei,acest plus de agilitate reprezintãbeneficiul cel mai important al adoptãriiprivate cloud, superior faþã de reducereade costuri IT, deoarece stã la baza uneicreºteri în viteza de reacþie a companiei laschimbare, ceea ce înseamnã competitivitateºi avans în faþa concurenþei“, considerãGabriel Nicolaescu.Beneficii astãziO parte dintre beneficiile oferite decloud computing sunt promisiuni viitoareºi vor putea fi obþinute doarprintr-o transformare completã a infrastructuriiIT. Ce pot obþine însã concretclienþii care pornesc la drum alãturi deMicrosoft într-un proiect private cloud?În principal, este vorba despre oabordare coerentã ºi de o platformã carepermite un nivel ridicat de integrare, reutilizareainvestiþiilor existente ºi capacitateade a administra tehnologii ºi infrastructurieterogene. De asemenea, unavantaj major faþã de competiþie îlreprezintã preþul. Spre exemplu, Microsoftsusþine cã un proiect privatecloud pe tehnologie proprie costã,înmedie, doar 1/3 din valoarea unui proiectsimilar derulat pe tehnologie VMware.Gabriel Nicolaescu afirmã cã: „diferenþamajorã între Microsoft ºi principaliicompetitori în spaþiul private cloud oreprezintã tehnologiile de management,care, în cazul Microsoft, acoperã o gamãmai extinsã de cerinþe ºi au costuri maimici. Putem reutiliza investiþiile existenteºi putem trece de la IT tradiþional laprivate cloud cu aceiaºi oameni în departamentulIT ºi aceleaºi tehnologii, fãrã aschimba fundamental ceea ce avem dejaîn datacenter, ci doar modul de operare.“Private cloud în piaþa localãPiaþa localã este la început de drum, înprincipal datoritã noutãþii conceptului, darºi gradului redus de adopþie a tehnologiilorde virtualizare faþã de alte þãri. Totuºi,în companiile foarte mari au fost iniþiatedeja proiecte de private cloud. În România,Microsoft deruleazã mai multe astfelde proiecte în cadrul unor companii dinTop 100. „Lucrãm deja cu mai multe companiifoarte mari din þarã ºi speram sãavem curând peste 10 implementãri privatecloud de succes în România. Lucrãmdirect cu echipa de consultanþã Microsoftºi printr-un grup restrâns de parteneri localide elitã, pe care i-am selectat dintre ceimai buni pe tehnologiile Windows Server.Îi ajutãm, astfel, sã-ºi formeze un set depractici ºi experienþa necesarã abordãriiproiectelor de private cloud. Aceste competenþese formeazã natural, în timp, însãne-am propus ºi am investit sã accelerãmprocesul de formare a partenerilor pentrutehnologiile Cloud Computing“, declarãGabriel Nicolaescu, Server and Tools BusinessGroup Lead Microsoft România.Starea incipientã a pieþei locale deprivate cloud oferã un spaþiu foarte marepentru dezvoltare, care, alãturi de cerinþeletot mai mari ale companiilorromâneºti pentru creºtere de eficienþã ºireducere de costuri, va genera oportunitãþimajore în urmãtorii ani pe întregsectorul cloud computing. GABRIEL VASILE15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH15

SERVICIICOMPANY PROFILEDania ªelaru, Director Divizia GTS IBM România:„Data Center-ul IBM Româniaoferã clienþilor unavantaj competitiv semnificativ“Prin investiþia în noul Data Center, IBMºi-a consolidat poziþia pe piaþa localã afurnizorilor de servicii ºi tehnologie, devenindsingurul mare furnizor internaþionalcare deþine propriul centru de date înRomânia. Dania ªelaru, Director DiviziaGlobal Technology Services IBM România,ne-a detaliat care sunt provocãrile cu carese confruntã companiile locale dupã aldoilea an de crizã ºi care sunt rãspunsurileoferite de IBM prin noua suitã de serviciipromovatã pe piaþã.Cum a evoluat cererea de servicii ITpe piaþa localã, în al doilea an decrizã economicã?Sub efectul crizei economice, dar ºica urmare a începerii procesului de maturizarea pieþei, concurenþa a devenitmult mai durã pe piaþa localã, firmeletrebuind sã facã faþã unei competiþiifoarte puternice. În acest moment, companiilesunt nevoite sã reacþioneze mairepede la provocãrile cu care se confruntã,sã lanseze rapid servicii ºi produsenoi, sã-ºi cunoascã mai bine clienþii, sãcontroleze mai bine costurile etc. IT-uleste însã un domeniu complex: tehnologiaeste foarte diversã, existã numeroºifurnizori ºi o multitudine de soluþii carerãspund, practic, la aceeaºi nevoie. Deaceea, consider cã, la momentul actual,una dintre principalele nevoi este aceea aexistenþei pe piaþã a mai multor serviciide tip consultanþã, care sã poatã consiliacorect un client în alegerea celei maibune soluþii. O datã depãºitã etapa identificãrii,în ciclul de implementare apareo a doua nevoie evidentã, ºi ea de mareactualitate, ºi anume lucrul cu specialiºticu experienþã realã. Specialiºti care sãpoatã asigura ºi garanta clientului rezultateledorite de aceasta ºi care sã-i oferesiguranþã ºi responsabilitate în etapaoferirii de suport pentru soluþiile caresunt alese ºi implementate. În decursullui 2010, un an dificil pentru întreagaeconomie româneascã, am observat oorientare din ce în ce mai evidentã spresoluþiile profesionale. Pânã acum câþivaani, companiile optau preponderent pentrusoluþii „custom“ – dezvoltate de unfurnizor sau dezvoltator de aplicaþii astfelîncât sã rãspundã nevoilor specificeunui client. Acum s-a ajuns însã la unnivel de maturitate în care firmeleconºtientizeazã faptul cã, în marea majoritatea cazurilor, costurile asociateunei asemenea opþiuni/implementãricresc continuu. Pe acest fundal se profileazão tendinþã din ce în ce mai evidentã:companiile se orienteazã spresoluþii „out of the box“, împinse denevoia de a ºti din start, cât mai exact, ceanume oferã soluþia aleasã, de nevoia dea avea la sfârºitul implementãrii o seriede livrabile foarte clar definite, care sãasigure un nivel superior de predictibilitate,atât la nivel de funcþionalitãþi, cât ºide costuri.Dania ªelaruCare este rãspunsul pe care îl oferãIBM România acestei schimbãrisemnificative a cererii?Pentru a rãspunde acestui cumul decerinþe, IBM România a operat o diversificarecontinuã a serviciilor pe care leoferã, concentrându-ne, de exemplu, pezona serviciilor de suport. Zonã în careIBM este recunoscutã unanim pentrucalitatea serviciilor oferite, nu doar petehnologia IBM, ci ºi pe platformeeterogene, respectiv pe infrastructurihardware de la alþi vendori. Avantajulclientului este evident – lucreazã cu unsingur furnizor de servicii, care poateoferi rãspunsuri ºi soluþii rapid. O altãdirecþie de dezvoltare actualã a IBMRomânia este deschiderea politicii de16MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

SERVICIICOMPANY PROFILEoutsourcing ºi spre piaþa localã, oferindastfel acces ºi clienþilor români la acestrezervor de competenþe, care deserveaîn anii precedenþi doar pieþele externe.Un element important îl reprezintã faptulcã, prin aceastã reorientare, nuoferim acces exclusiv doar clienþilormari, ci ne adresãm cu oferte adecvateºi companiilor mici ºi mijlocii, singurazonã care înregistreazã o creºtere semnificativã.La aceste douã direcþii principalese adaugã noile servicii pe care leoferim prin intermediul Data CenteruluiIBM. În acest nou portofoliu de serviciiacordãm o atenþie deosebitã zoneide Managed Services, care merg de lasimpla colocare, pânã la soluþii complexede back-up ºi disaster recovery ºicare oferã clienþilor IBM România unnivel foarte ridicat de flexibilitate. Deexemplu, dacã un client doreºte sã facãimplementarea unei anumite soluþii IT,dar nu dispune de resursele financiarenecesare investiþiei iniþiale în infrastructurã,prin intermediul Data Center-ului,IBM oferã respectivului clientposibilitatea de a închiria infrastructuraIT necesarã – hardware ºi software –contra unei rate lunare sau trimestriale.Este un sprijin real ºi solid pentru foartemulþi clienþi care nu pot susþine investiþiileiniþiale. Pe lângã avantajul financiar,trebuie luat în calcul ºi un aldoilea beneficiu foarte important ºianume cã IBM administreazã, într-oasemenea situaþie, întreaga infrastructurã.Concret, avem clienþi care lucreazãcu sisteme informatice complexeºi care nu deþin niciun specialist IT,aplicaþiile fiind administrate integral decãtre specialiºtii IBM. Nu în ultimulrând, un alt serviciu pe care îl promovãmîn acest an pe piaþa localã estedeschiderea celor douã centre regionaleIBM cu resurse specializate, care reunescsute de experþi, care lucreazã preponderentpentru subsidiare ale companieidin alte þãri. Este un capital decompetenþe extrem de important ºi valorosla care oferim acum acces partenerilorlocali IBM, care nu deþinresurse suficiente pentru a acoperi toatesoluþiile din portofoliul nostru ºi careacum pot lucra cu specialiºtii din acestedouã centre. Oferta se adreseazã ºi companiilorcare deþin centre de tip „SharedServices“ în România, care pot accesa ºiele acest rezervor de competenþe înaltspecializate. Totodatã, în viitorulapropiat, ne propunem sã extindemgama de servicii furnizate prin intermediulData Center-ului cu o ofertãconsistentã de servicii cloud.Cum a contribuit lansareaData Center-ului IBM România laconsolidarea poziþiei pe piaþa localãa furnizorilor de servicii?Data Center-ul operat de IBM înRomânia ne conferã o pozitie unicã pepiaþa localã – suntem singurul marefurnizor internaþional de tehnologie ITcare deþine propriul Data Center. DataCenter-ul IBM România are cel maiînalt nivel de disponibilitate de pe piaþalocalã, de 99,982, find compliant cu Tier3, conform standardelor Uptime Institute.Investiþia realizatã de IBM în acestData Center din România – o investiþierealizatã într-un climat economic dificil– demonstreazã cu prisosinþã seriozitateaintenþiilor noastre de a ne consolidapoziþia pe piaþa localã a furnizorilorde servicii. Data Center-ul reprezintãpentru IBM România un avantaj competitivimportant, pe care dorim sã-l valorificãmcât mai eficient, în beneficiulclienþilor noºtri, cãrora, graþie poziþieinoastre unice, le putem oferi un preþfoarte competitiv. Un alt element denoutate al ofertei diviziei de serviciiIBM este acela cã, prin intermediulportofoliului de servicii asociat DataCenter-ului, adresãm sectorul companiilormici ºi mijlocii, printre primii clienþidin centrul nostru numãrându-se dejafirme din aceastã categorie.Care este valoarea adãugatã decare beneficiazã clienþii apelândla serviciile IBM România?Valoarea adãugatã pe care IBM ofurnizeazã clienþilor sãi, prin serviciilecontractate, este conferitã de mai multeelemente. Pe de o parte, este un avantajde imagine – IBM este un partener debusiness foarte puternic, cu valoare ºinotorietate recunoscute pe plan mondial.Pe de altã parte, este vorba de siguranþape care o oferim prin responsabilitateape care IBM ºi-o asumã pentrufiecare client în parte. Dincolo denivelul de expertizã ridicat al specialiºtilornoºtri, cu ani de experienþã practicã,un alt atu îl reprezintã metodologiilecu care lucreazã IBM. Procesele integrateîn aceste metodologii reprezintã ogaranþie a faptului cã un client va primila finalul procesului de implementaretoate livrabilele pe care le-a stabilit,oferindu-i nivelul de predictibilitatedorit. IBM România deþine o competenþãfoarte puternicã pe zona de consultanþãºi management de proiect – cuexperienþa ºi certificãrile necesare – ºiavem specialiºti dedicaþi pe zona dearhitecturã ºi design de soluþie, capabilisã identifice ºi sã construiascã soluþiicare acoperã optim cerinþele de businessale clienþilor.Cum consideraþi cã va evoluapiaþa IT localã în 2011?2010 a fost un an de austeritate, cu oevoluþie platã, companiile drãmuindu-ºifoarte atent bugetele de investiþii. Deºiunii analiºtii sunt sceptici asupra uneiposibile creºteri în 2011, consider cã estevorba de un pesimism exagerat, datoratîn bunã mãsurã faptului cã puþini suntcei care îºi mai asumã „riscul“ unor estimãripozitive. Eu personal consider cãva fi un an mai bun, cu o creºtere temperatã,în sectorul privat sunt semnalede revenire treptatã, dar un rol importantl-ar putea juca anul acesta sectorulpublic. Pe de o parte, mesajele guvernamentalevorbesc despre o eficientizare aaparatului administrativ prin îmbunãtãþirearelaþiei cu cetãþeanul ºi extindereagamei de servicii oferite, iar pe dealta s-a atins un nivel mult mai bun decunoaºtere a modului de adresare ºiaccesare a fondurilor europene. RADU GHIÞULESCU15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH17

BUSINESS INTELLIGENCEENTERPRISE APPLICATIONS• SAS oferã suita de aplicaþii SASMobile, care poate rula pe iPhone,BlackBerry ºi smartphone-uri cuWindows Mobile;• QlikTech oferã soluþia QlikView,care funcþioneazã pe aproape toatetipurile de smartphone ºi, în plus,ºi pe iPad.Lista jucãtorilor consacraþi este completatãde vendori precum: MeLLmo(oferã soluþiile Roambi Enterprise Server3, Roambi Publisher utility ºi Roambimobile app care se pot integra cu majoritateaplatformelor de BI), Extended Results(oferã PushBI), SoftMaster (oferãSoftMaster Mobile BI care permite accesulla Oracle Business Intelligence EnterpriseEdition), Logi Info (oferã LogiXML),MicroStrategy (oferã MicroStrategy Mobile),Actuate (oferã BIRT Mobile) etc.iPad, încã în centrul atenþieiLa momentul actual iPad-ul are încã opoziþie dominantã pe piaþa tabletelor(87,4% conform IDC, 95% - conformStrategy Anlytics), dar care va începe sãse erodeze sub presiunea concurenþei.Pânã când acest lucru se va întâmpla,iPad-ul se bucurã de atenþia vendorilor desoluþii BI mobile, lista de aplicaþii compatibilecu produsul Apple fiind destul deconsistentã: • MicroStrategy • ExtendedResults • QlikTech • Roambi • TIBCO• Yellowfin ºi, nu în ultimul rând, companialocalã TotalSoft (vezi caseta). Laaceºtia se adaugã o serie de vendori cusoluþii BI bazate pe tehnologia Cloud(compatibile cu Safari, browser-ul nativiOS): • JackBe • Jaspersoft • SAP Businessby Design • Tableau • Roll Your Own.Fenomenul de eroziune a cotei deþinutede iPad este însã inerent (în pofidamult-aºteptatei lansãri iPad2), þinând contcã la primele douã evenimente IT ale acestuian – Consumer Electronic Show ºi MobileWorld Congress – au fost prezentatepeste 100 de modele de tablete. Potrivit estimãrilorIDC, cota de piaþã deþinutã deiPad în 2011 se va diminua treptat, pânã la40-50% în 2012, sub asaltul noilor deviceurilansate de RIM, Motorola, Asus, HP,Dell, Acer, HTC, Samsung etc. Pe de altãparte, platforma Android dezvoltatã deGoogle, care ºi-a fãcut intrarea în forþã ºipe piaþa tabletelor, deþine deja poziþiadominantã pe piaþa smartphone-urilor.Fapt care va obliga vendorii de mobile-BIsã-ºi extindã rapid aria de compatibilitatea aplicaþiilor proprii. RADU GHIÞULESCU ACCES LA INFORMAÞIIINDIFERENT DE PLATFORMÄSenior Software vine în întâmpinarea nevoilor de accesmobil la aplicaþiile de BI prin SeniorVisualBI, un produsdezvoltat pe platforma Tableau Software. În cazul SeniorVisualBI,disponibilitatea este datã de posibilitatea dea distribui informaþia cãtre angajaþi ºi colaboratori din diverselocaþii în mod securizat, prin Internet. SeniorVisualBIare încorporat un server destinat publicãrii analizelor.Acest server este dezvoltat pe tehnologii «web» ºiasigurã accesul la informaþii indiferent de platformã, atât timp cât existã Internet ºibrowser. Accesul la sistemul BI ºi datele aferente nu mai este limitat de componentahardware, iar informaþia poate fi accesatã de pe orice device desktop sau mobil:smartphone-uri, tablete, calculatoare portabile. Flexibilitatea este un aspect importantpentru cei mai mulþi dintre manageri, iar colaborarea on-line oferã atât mobilitate, câtºi libertate în alegerea device-urilor. (...) SeniorVisualBI aduce o caracteristicã nouãpentru utilizatorii de BI, cea de Self Service. Oricine poate crea vizualizãri interactiveale datelor cu Drag&Drop ºi alte instrumente intuitive, astfel încât noile rapoarte ºianaliza pot fi realizate uºor, fãrã costuri suplimentare.“Lori Haiducescu, Director de operaþiuni Senior Software DISCUÞII AVANSATEPENTRU PORTAREAAPLICAÞIILORDE BUSINESS„Companii din sectorul financiar-bancar,telecom, retail, asigurãri se aratã interesatede portarea aplicaþiilor de raportare ºi analizãpe device-uri mobile pentru accesareaKPI’s. Conducerea companiilor are învedere, în principal, informarea ºi analiza întimp real, ceea ce presupune acces la informaþiide bazã extrem de utile în luarea deciziilor.Având în vedere tendinþa pieþei pentrudevice-uri mobile smart (iPhone, Blackberry,iPad, Windows Mobile), suntem îndiscuþii avansate pentru portarea aplicaþiilorde business pentru a rãspunde cererilorvenite din partea executivilor. Odatã cu maturizareapieþei de BI, suntem pregãtiþi ºipentru portarea aplicaþiilor de acest tip pedevice-uri mobile. Deocamdatã, suntematenþi la bãtãlia care se dã acum pe piaþãîntre diferitele tipuri de platforme. Din punctde vedere al aplicaþiilor care suscitã interes,din ceea ce ne-am confruntat pânãacum, în top se aflã rapoartele operaþionalede tip dashboard, care oferã acces facil lainformaþii în timp real. În trendul actual lanivel de echipamente, existã o nevoie deaccesare a informaþiilor de tip tabelar cu ungrad ridicat de sintetizare ºi analizã, carenecesitã utilizarea unui ecran suficient demare pentru a valorifica facil informaþiaafiºatã. Alegerile persoanelor de deciziepentru acest tip de aplicaþii au în vedere înprimul rând acest aspect. Dupã pãrereamea, dimensiunea minimã a ecranuluiporneºte de la 4 inch. Flexibilitatea nu trebuiepierdutã din vedere, însã scopul mobilitãþiieste de a asigura accesul la informaþiede decizie în timp real. Tabletele sunt înaria noastrã de interes pentru aplicaþiilebusiness pe care le implementãm.“Andrei Caunii,Managing Partner Novensys15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH21

UTILITÃÞI | CRMENTERPRISE APPLICATIONState realã pentru furnizorii de utilitãþi,contextul actual impune o reevaluare serioasã.Realizatã nu doar sub presiunealiberalizãrii pieþei, ci mai ales a normativelorlegale. Care existã ºi în România.ANRE a aprobat prin Ordinul nr.86/2009, un regulament care impune furnizorilorinformarea consumatorilor, stabilindºi modalitãþile prin care trebuie sãse realizeze aceasta. Totodatã, regulamentulimpune furnizorilor sã elaboreze o„procedurã proprie, privind înregistrarea,investigarea ºi soluþionarea petiþiilorprimite de la consumatori, sã-i informezepe aceºtia cu privire la existenþa acesteiproceduri ºi sã o punã la dispoziþia celorcare o solicitã“.Toate aceste „impuneri“ ale ANRE-uluiforþeazã practic furnizorii sã adopte o abordarefocusatã pe client ºi nu doar pe servicii,aºa cum existã de zeci de ani în acestsector. O schimbare pe care CRM-ul, prinarhitectura ºi modelul de business pe careîl promoveazã, o faciliteazã, reprezentândun suport real în crearea unei noi strategii.Poate pãrea o argumentaþie abstractã,însã aplicaþiile concrete sunt elocvente. Deexemplu, prin modulul de Service ºi Suportal unei aplicaþii CRM se pot acoperimajoritatea cerinþelor ANRE, fãrã a mai finevoie sã fie improvizate soluþii ad-hoc,implementate insular, prin care sã se introducãinformaþii redundante. Prin utilizareaCRM-ului în cadrul unui Call Centerdedicat, în paralel cu oferirea de informaþiion-line, în varianta Self care (consumatorulpoate accesa pe Internet o serie deinformaþii utile, de la datele de contact aleunei filiale a furnizorului, pânã la valoareafacturii curente, modalitãþi de platã etc.),furnizorii pot obþine îmbunãtãþiri reale aleindicelui de satisfacþie a clientului. Prin integrareasoluþiei de facturare cu cea demanagement al clienþilor se pot realiza oserie de optimizãri care permit economiireale, cuantificabile. Posibilitatea accesãriiistoricului consumatorului (casnic, comercialsau industrial), a tuturor interacþiunilorpe care acesta le-a avut cu respectivulfurnizor, posibilitatea segmentãrii ºi analizãriiclienþilor din perspectiva valoriireale pe care aceºtia o aduc respectivuluifurnizor reprezintã informaþii extrem deimportante pentru departamentele deMarketing ºi de Vânzãri. Care pot adresaastfel mult mai exact anumite categorii declienþi, ceea ce, în esenþã, reprezintã o eficientizarea procesului de vânzare. În plus,prin introducerea perspectivei analitice, sepot decela din timp categoriile de clienþicare prezintã un risc ridicat de dezertarestabilindu-se mãsuri concrete de prevenirea acestui eveniment.Toate aceste exemple au la bazã, însã,ipoteza unui comportament proactiv faþãde consumatori din partea furnizorilor.Ipotezã infirmatã, parþial, de regulamentulimpus de ANRE. Parþial pentru cã,totuºi, în 2010, lucrurile au început sã seschimbe ºi în acest domeniu ºi continuã sãevolueze. RADU GHIÞULESCUColectarea automatã a datelor – citirea contoarelorCu marje de profit în scãdere ºi clienþi care pretind îmbunãtãþireacalitãþii serviciilor, reprezentanþii sectorului utilitãþi cautãmetode pentru a optimiza munca de rutinã a tehnicienilor dinteren. Unul dintre procesele care poate beneficia de o sporireconsiderabilã a eficienþei prin adoptarea unei soluþii IT de automatizareeste colectarea datelor.Dispunând de un terminalmobil, tehnicienii colecteazãautomat informaþii precum:consumul, integritatea contorului,diagnosticul instalaþiei,transmiþându-le în timp real lasediu pentru evaluare, prin intermediulserviciului de dateoferit de orice reþea de telefoniemobilã. Automatizareaacestui proces eliminã eroriledatorate colectãrii manuale adatelor ºi sporeºte considerabilnumãrul de contoare citite. Pelângã acurateþea informaþiilordin sistem, o soluþie automatizatã de colectare a datelor îmbunãtãþeºtefluxul de numerar, reducând ciclul de platã al clienþilor.Soluþiile de tip Field Service implicã utilizarea terminalelor mobilerugged. Fiind rezistente la cãzãturi conform standarduluiMIL-STD 810G ºi sigiliate împotriva apei ºi prafului, terminalelemobile Intermec CN70 (cel mai performant terminalmobil rugged din piaþã), CN50, CN4 ºi CN3 sunt pregãtite sãofere, pe termen lung, o platformã de calcul solidã ºi versatilã.Un bun exemplu de aplicaþie care integreazã terminale mobileproduse de Intermec, lider la nivel global pentru echipamenterugged dedicate colectãrii/prelucrãrii automate a datelor, esteWe Energies, o companie americanã specializatã în furnizareade gaz ºi electricitate în Wisconsin ºi Michigan. Operatorii mobilipot descãrca la începutul zilei ruta de culegere a datelor alocatãde cãtre superior, confirmând în timp real acoperirea locaþiilor.În calitate de Platinum Partner ºi Centru de Service AutorizatIntermec împreunã cu experienþa acumulatã în furnizareade terminale mobile pentru citirea contoarelor, Total Technologies(tel: 0372.317.714; totaltech@totaltech.ro;vanzari@smartscan.ro) furnizeazã soluþii hardware ruggedînsoþite de servicii suport de cea mai bunã calitate, certificatede producãtor ºi confirmate de clienþii de referinþã.15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH23

REFORMECERCETARESistemul de cercetareromânesc, conectatla reformele europeneDr. Alexandru I. CãbuzConsilier al PreºedinteluiAutoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificãalexandru.cabuz@ancs.roConcentrarea resurselor, reducerea birocraþiei,deschiderea internaþionalã ºi stimularea cercetãriiaplicative ºi industriale sunt principiigenerale, implementate de orice þarã caredoreºte sã fie competitivã pe terenul plat aleconomiei globale ºi, mai ales, în competiþiapentru resurse umane. În urmãtoarele sãptãmâniºi luni, vor fi introduse o serie de reformecare vor nivela terenul de joc în sistemulde cercetare românesc, pentru a permite ocompetiþie realã pentru resurse, conformbunelor practici internaþionale. Astfel, fiecareleu public va ajunge acolo unde el poate generaefectele ºi rezultatele cele mai importanteºi relevante internaþional.ContextJurnalistul, eseistul ºi autorul ThomasFriedman, triplu laureat al premiuluiPulitzer, este celebru printre altele ºi pentrumodul în care a rezumat efectele globalizãriieconomice: „The world is flat.” -Lumea este platã. Imaginea pe care a încercatsã o transmitã este aceea a unui terende joc plat, adicã echitabil, propice competiþieilibere. Ideea esenþialã este cã, într-olume unde cortinele, din orice materialar fi ele, sunt tot mai puþine ºi maistrãvezii, în care tehnologia comunicãrii adevenit mult mai rãspânditã decât apapotabilã ºi graniþele nu mai constituieun obstacol în calea ideilor noi, nimic numai stã în calea competiþiei libere pentruresurse financiare, resurse naturale, dar,mai ales, pentru resurse umane. Într-olume platã secretul succesului este capacitateade formare ºi/sau de atragere a resurseiumane creative, adaptabile, inovatoare,competitive.De altfel, dupã cum reiese ºi din istoriadezvoltãrii economice în þãri precumCoreea de Sud, Taiwan, Europa de Vestdupã al doilea rãzboi mondial, ºi mai recentChina ºi India, cele trei verigi esenþialeîn lanþul competitivitãþii sunt învãþãmântulsuperior, cercetarea ºi transferultehnologic ºi inovarea. Acele þãricare au înþeles cã aceste trei ingredientetrebuie sã funcþioneze armonios împreunãsunt campionii competiþiei globale.În acest context, România a fost, pânãla criza care a început în 2008, într-ozonã crepuscularã, în care, deºi cetãþeniipãreau sã fi sãrit cu entuziasm în apaadâncã a competiþiei globale, la nivel depolitici publice ea rãmãsese, de fapt, înaceeaºi izolare de lungã tradiþie comunistã.Rezultatul a fost cel cunoscut: stagnare,rãmânere în urmã ºi migraþia masivãa resursei umane competitive sprevest. Citându-l tot pe Thomas Friedman:„oamenii au votat cu picioarele”, plecând,ºi nu oricine, ci exact cei doritori sã înfruntecompetiþia într-o „lume platã”, înstrãinãtate.Pentru a pondera, parþial, diagnosticul,trebuie sã menþionãm ºi cã aceastã schimbarede paradigmã, cãtre o interconectareglobalã, a afectat puternic chiar ºi þãri multmai dezvoltate, forþându-le sã punã în aplicareplanuri ambiþioase de reformã. Spreexemplu, Franþa este pe cale sã finalizeze oreformã ambiþioasã ºi profundã a sistemuluide învãþãmânt superior ºi cercetare. Guvernulitalian a promovat, cu dificultate, oreformã parþialã, dar importantã. Portugaliaa implementat, cu remarcabilã rapiditateºi eficienþã, o reformã a universitãþilor,consideratã un model într-un raportoficial al OECD. Mai aproape de noi, Poloniaeste, de asemenea, în plinã reformã acercetãrii. Dupã cum vom vedea, toateaceste reforme converg spre aceleaºi principiifundamentale, pe care AutoritateaNaþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã s-aangajat sã le implementeze, încã de la începutulanului 2010.Principalele direcþii de reformarePrincipiile care stau la baza actualei reformeau fost amintite în repetate rânduri,în rapoarte, pacte sau analize interne sauinternaþionale. Este vorba, în primul rând,de nivelarea terenului de joc pentru a deschidecu adevãrat competiþia pentru resursepublice: principiul finanþarea urmeazãperformanþa. Bugetul cercetãrii nu este24MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

REFORMECERCETAREun buget de ajutor social, menit sã menþinãîn viaþã structuri ºi instituþii depãºite dedecenii. Resursele trebuie concentrateacolo unde ele pot crea rezultate, sinergiiºi, în ultimã instanþã, masa criticã necesarãrezultatelor cu adevãrat importante. În aldoilea rând, este vorba de reducerea birocraþieiºi de descentralizare, pentru a eliminaunele dintre principalele obstacole administrativedin viaþa de zi cu zi a cercetãtorilor.În al treilea rând, este vorba de deschidereasistemului naþional, reatragerearesursei umane din diaspora, stimularea colaborãrilorcu echipe din strãinãtate, atragereafondurilor europene. Iar în ultimulrând, dar poate cel mai important, stimulareacolaborãrii între sistemul public decercetare ºi mediul economic.În urmãtoarele rânduri voi explicitamãsurile implementate în fiecare dinaceste patru direcþii. O mare parte auechivalent în alte þãri, în special Franþa ºiPolonia, ºi se regãsesc printre recomandãrileunor studii independente, precumcel comandat de Comisia Europeanã (raportulINNOVA).1. Concentrarea resurselorÎn acest sens, existã douã direcþii principalede acþiune.Este în primul rând nevoie de o radiografiea sistemului, pentru a determinazonele cu potenþial de dezvoltare la standardeinternaþionale. Actualmente, sistemulnaþional de cercetare este fragmentat,între universitãþi, institute sub tuteladiferitelor ministere, cele din coordonareaANCS, plus cele douã academii, AcademiaRomânã ºi Academia de ªtiinþe Agricole ºiSilvice. Aceastã fãrâmiþare stã la originealipsei de coerenþã a alocãrii fondurilor decercetare. Ea este abordatã prin introducereaunui instrument unic de evaluare ºiclasificare instituþionalã, la nivel naþional.Ordonanþa Guvernului 57/2002, modificatã,introduce procedura evaluãrii instituþionalede cãtre echipe formate în proporþiede cel puþin 50% din experþi dinstrãinãtate. Aceastã evaluare este obligatoriepentru a primi finanþare instituþionalãde la bugetul de stat. În acest fel, fondurilepublice vor fi folosite pentru a susþinenumai cele mai performante instituþii, realizându-seºi o reducere masivã a poveriibirocratice aferente (cf. punctul 2 mai jos).Cea de-a doua direcþie de acþiune înacest sens este susþinerea proiectelor majorede cercetare, în special cele organizateîn jurul aderãrii României la CERN ºi înjurul celui mai mare proiect de cercetareºtiinþificã realizat vreodatã în România, ExtremeLight Infrastructure - NuclearPhysics (ELI-NP). Cel mai puternic laserdin lume va fi construit pe platforma de laMãgurele, lângã Bucureºti, din 80% fondurieuropene. Acest proiect, precum ºiproiectele din cadrul CERN sunt oportunitãþipentru a crea campioni naþionali sauchiar regionali, cu ºansa de a dezvolta masacriticã necesarã obþinerii rezultatelor deexcepþie.2. Eliminarea obstacolelor createde centralizare ºi birocraþieÎn România, în prezent, existã douã obstacolemajore care împiedicã dezvoltareacercetãtorilor creatori de ºcoalã: în primulrând problema resursei umane, atrase înstrãinãtate sau în mediul privat de salariisuperioare, ºi apoi problema mediului decercetare, de prea multe ori ostil performanþei,împovãrat de o birocraþie sufocantãºi agresivã.Numeroase modificãri legislative ºi deprocedurã au fost introduse sau urmeazã afi introduse pentru a reduce povara birocraticã.Un prim exemplu este eliminareaatestãrii instituþiilor de cercetare, care era obarierã birocraticã fãrã echivalent în UE.Dar principala acþiune în acest sens este comasareacelor trei agenþii de finanþare într-unasingurã, UEFISCDI, care sã creeze ointerfaþã coerentã, uniformã ºi eficientã cucomunitatea de cercetare. Mãsuri asemãnãtoareau fost luate în Franþa ºi Polonia ºisunt recomandate de raportul INNOVA.În viitor, formularele, raportãrile ºi decontãrilevor fi mai uniforme, mai simple ºimai rapide, iar numãrul de aprobãri ºi atestãrimai mic. Existenþa unei singure agenþiiexecutive de conducere a programelor decercetare întãreºte, de asemenea, capacitateaANCS de a obþine informaþii pertinentepentru elaborarea strategiei de dezvoltarea cercetãrii ºi de a acþiona mai rapidºi mai coerent în întâmpinarea schimbãrilorce pot apãrea în mediul academic,social sau economic. UEFISCDI devineprincipalul instrument prin care ANCS vaputea implementa o politicã a cercetãrii detip „demand-driven”.DRAGOª CIUPARU, PREªEDINTE ANCS:„Am venit la ANCS cu intenþia de a realiza câteva obiective importante: concentrarearesurselor, reducerea birocraþiei, deschiderea internaþionalã ºi stimularea cercetãriiaplicative ºi industriale, toate acestea subsumate principiului general de finanþarea performanþei, oriunde existã ea. Am certitudinea cã toate aceste proiecte pot firealizate, deoarece beneficiem de sprijinul unei echipe profesioniste în cadrul ANCS,echipã cu foarte multã experienþã ºi care are capacitatea de a implementa mãsuricare sã valorifice tot potenþialul cercetãrii româneºti. De asemenea, am ºansa sãlucrez cu oameni foarte buni, riguroºi, cu foarte multã energie ºi îi numesc aici peconsilierul meu personal, Alexandru Cãbuz, ºi pe Rãzvan Florian, consilierul peprobleme de cercetare al Ministrului Educaþiei. Cred cã împreunã ºtim ºi putem sãfacem ceea ce este necesar pentru cercetarea româneascã”.15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH25

REFORMECERCETARE3. Deschidere internaþionalãÎn linie cu tendinþa din restul Europei,buna practicã în domeniul evaluãriicercetãrii este folosirea experþilor strãini.Puþine sunt þãrile suficient de mari încâtevaluarea internã sã fie imparþialã, obiectivãºi liberã de conflicte de interese. 30%din evaluatorii programelor franceze decercetare sunt strãini. Polonia, de asemenea,a introdus recent evaluarea cu experþistrãini. Iar la noi, modificãrile legislativerecente introduc obligativitatea folosirii acel puþin 50% evaluatori din strãinãtatepentru fiecare proiect de cercetare evaluat,inclusiv proiectele de burse doctorale, precumºi pentru evaluãrile instituþionale.Toate competiþiile pentru proiecte decercetare sunt deschise ºi pentru candidaþiidin strãinãtate care doresc sã lucreze în instituþiiromâneºti. Astfel, un obstacol birocraticmajor în calea reintegrãrii cercetãtorilordin diaspora a fost înlãturat.Referitor la programele europene decercetare, acestea sunt concepute pentru astimula internaþionalizarea comunitãþiloracademice ale þãrilor membre. ªi totuºi,rata de absorbþie a fondurilor europene decercetare este foarte scãzutã în România,datoritã complexitãþii acestor instrumentede finanþare ºi a competiþiei intense.Aºadar, pentru a complementa competiþiileeuropene, ANCS va susþine în specialdezvoltarea puternicã a programelor bilateralecu alte state, în special cele cueconomii dezvoltate, prin instrumente maisimple ºi mai accesibile cercetãtorilorromâni, pentru a stimula colaborãrile internaþionale.4. Colaborãrile între sistemul publicde cercetare ºi mediul economicLegea cercetãrii modificatã (OG57/2002) conþine mãsuri importante destimulare a unui mediu de cercetare antreprenorial.Transferul tehnologic este facilitatprin intermediul clarificãrii dreptuluide proprietate asupra rezultatelor cercetãrilorfinanþate din fonduri publice. SePe axa Y apare numãrul de citãri raportat la Produsul Intern Brut (PIB),iar pe axa X apare PIBul pe cap de locuitor pentru un grup de 24 de þãri.Datele sunt extrase din clasamentele Scimago disponibile la www.scimagojr.com ºi de peCIA World Factbook disponibilã la www.cia.gov. Citãrile sunt contabilizate pentru perioada1996-2009, iar datele referitoare la PIB sunt ultimele disponibile, pentru anul 2010.O analizã mai veche pe baza unor date din alte surse este, de asemenea, disponibilã înNature, 430, 311 (2004) ºi conduce la aceleaºi concluzii.reglementeazã explicit, de asemenea, posibilitateainstitutelor de a crea întreprinderiinovatoare în scopul realizãrii transferuluide tehnologie cãtre economie.Noul Consiliu Naþional pentru Dezvoltareºi Inovare este înfiinþat (HG475/2007) cu misiunea de a concepe, implementaºi monitoriza instrumente de finanþaredestinate susþinerii colaborãrilorîntre universitãþi sau institute ºi agenþi economicisau instituþii private de cercetare.Aproximativ jumãtate din membrii acestuiavor fi cercetãtori ºi manageri dinmediul privat high-tech.ANCS susþine, de asemenea, una dintreiniþiativele legislative cele mai importantepentru atragerea cercetãrii industrialeîn România: legea brevetelor de serviciu.Acest proiect este menit sã clarifice, sã simplificeºi sã debirocratizeze relaþiile dintreangajatori ºi angajaþi, din punctul de vedereal proprietãþii intelectuale.ConcluzieStatisticile internaþionale aratã o corelaþieputernicã între competitivitatea ºtiinþificãa unei þãri ºi competitivitatea economicãa acesteia. Dintre cele mai competitive10 economii ale lumii 1 , 6 se regãsesc,de asemenea, printre cele mai productive10 comunitãþi ºtiinþifice (mãsurat în numãrde citãri raportat la produsul intern brutcf. Figura 1). Ambele clasamente sunt condusede aceleaºi douã þãri: Elveþia ºi Suedia.Lecþia este clarã: într-o lume platã performanþaîn cercetare ºi performanþa economicãmerg mânã în mânã, iar creativitateaeste cea mai bunã garanþie a dezvoltãrii ºiprosperitãþii durabile.1 The Global Competitiveness Index, 2010-2011.26MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

SEMICONDUCTORS WORLDCERCETAREIngeniozitatea Infineon,rãsplãtitã de industria germanã·În ultimii 10 ani compania a primit cele mai multe premii pentru inovaþieInfineon Technologies a primit Premiul deInovaþie al industriei germane pentru ceamai bunã inovaþie tehnologicã, în cadrulunei ceremonii de galã care a avut loc pedata de 19 februarie 2011 la Centrul deCongrese din Frankfurt. La categoria întreprinderilormari, acest premiu prestigios afost acordat tehnologiei de securitate„Integrity Guard” dezvoltatã de Infineon.Este a treia oarã când Infineon primeºteaceastã distincþie. În afara Infineon, nicioaltã companie din Germania nu a câºtigatpremiul de mai multe ori, în ultimii 10 ani.Premiul i-a fost înmânat lui Peter Bauer,CEO al Infineon Technologies AG, de cãtreProf. Dr. Annette Schavagan, MinistrulFederal German al Educaþiei ºi Cercetãrii.„Inovaþia este ºi trebuie sã fie ADN-ulnostru. Fãrã chip-uri nu va fi niciun progres,nu vor fi maºini electrice, reþele inteligenteºi nici securitate în lumea digitalã.Inovaþia este produsul dintre ingeniozitateaingineriei ºi cultura inovaþiei. Acestpremiu prestigios aratã cã Infineon areamândouã aceste ingrediente ale inovãrii.El confirmã performanþa în inovare a inginerilornoºtri, cãtre care îmi îndrept celemai calde mulþumiri”, a declarat PeterBauer, CEO Infineon Technologies AGInfineon a dezvoltat tehnologia de securitate„Integrity Guard” pentru a oferi unnivel ridicat de protecþie de lungã duratãpentru datele sensibile din aplicaþii, cum arPeter Bauer, CEO Infineon Technologies AG,ºi Dr. Helmut Gassel, Directorul DivizieiChipcards & Security, în momentul premieriifi cardurile de credit, documentele electronicede identificare (de exemplupaºapoarte, cãrþi de identitate). Chip-urilede securitate convenþionale nu vor maiface faþã foarte curând cerinþelor acestoraplicaþii. În timp ce aceste chip-uri stocheazãdatele într-o formã criptatã, datelesunt decriptate pentru prelucrare ºi astfelse expun atacurilor hackerilor. Cu „IntegrityGuard”, informaþiile sensibile rãmâncriptate în timpul transmisiei ºi prelucrãrii.Chiar dacã datele ar putea fi interceptate,semnalele criptate nu vor fi de niciun folospentru hackeri.În plus faþã de criptare completã onchipde-a lungul întregului traseu de date(CPU, EEPROM, Flash, ROM si RAM,memoria cache ºi adrese), chip-urile de securitateInfineon cu „Integrity Guard” audouã unitãþi centrale de prelucrare (CPU)ºi un sistem sofisticat de detectare a erorilor.Cele douã CPU fac o verificare încruciºatãreciprocã în mod continuu ºi detecteazãdacã operaþiile aritmetice au fostexecutate corect sau dacã a fost lansat unatac. În cazul în care controller-ul de securitatedetecteazã o eroare sau o tentativã deatac, se iau acþiuni protective: de exemplu,operaþiunea respectivã este anulatã.Familia de produse SLE 78 care folosestetehnologia de securitate „IntegrityGuard” a obþinut toate certificãrile importantenecesare pentru a fi utilizatã în aplicaþiiguvernamentale ºi de plãþi. Biroul FederalGerman pentru Securitatea Informatiei(BSI) a cerificat standardul ridicat desecuritate realizat de cãtre Infineon ºi i-aacordat certificatul recunoscut internaþionalEAL 5+. Pentru utilizarea în cardurilebancare, produsele SLE 78 au primit aprobãriîn conformitate cu standardul internaþionalEMVCo (Europay International,Mastercard, Visa) ºi schema germanã deplãþi ZKA (Zentraler Kreditausschuss).30 de ani lider pe piaþa cardurilorcu circuite integrate securizateInfineon este liderul mondial pe piaþacardurilor cu circuite integrate securizatede peste treizeci de ani. Conform celui mairecent studiu al companiei de cercetare apieþei Frost & Sullivan, realizat în octombrie2010, Infineon a deþinut în 2009 ocotã de piaþã de 27% (1,76 miliarde USD)din piaþa mondialã a cardurilor cu circuiteintegrate securizate.Dezvoltarea „Integrity Guard” a fostsponsorizatã de cãtre Ministerul FederalGerman pentru Educaþie ºi Cercetare(BMBF). „Integrity Guard” a fost inventatîn München, Germania. Produsele SLE 78cu „Integrity Guard” au fost dezvoltate încea mai mare parte în München ºi în Graz– Austria. Chip-urile SLE 78 sunt produseîn Dresda – Germania ºi se planificã fabricarealor ºi în Burlington, Vermont – SUA. ALEXANDRU BATALI15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH27

MATERIALE AVANSATECERCETAREAvând în vedere cã materialelepolimerice sunt utilizate înindustria energeticã ºi, bineînþeles,în energetica nuclearãpentru fabricarea deizolaþii electrice, amortizoare de vibraþii,membrane separatoare pentru circuitelede rãcire, garnituri de etanºare pentrudelimitarea zonelor cu risc de contaminaresau pentru agregatele generatoarede energie termicã ºi electricã,ICPE-CA a abordat printre direcþiile saleprioritare de cercetare ºi aspecte legatede dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea parametrilormaterialelor polimerice.În exploatarea instalaþiilor în careaceste materiale sunt utilizate, problemaprincipalã este legatã de securitatea ºimenþinerea constantã a calitãþii nominale.Cauzele principale ale degradãriiaccelerate a materialelor polimerice, ºiimplicit a limitãrii drastice a timpului deutilizare, sunt cãldura, energia radiaþiilor,oxigenul ºi, nu în ultimul rând, acþiuniledirecte ale solicitãrilor mecanice,termice ºi chimice.Luând în considerare aceste aspecte,în laboratoarele ICPE-CA, cu ajutorulexperienþei acumulate în decursul a celpuþin 20 de ani de activitate, s-au creatpremisele dezvoltãrii acestor materialeprin aditivarea materialelor polimericeprimare cu compuºi antioxidanþi,compuºi cu eficienþã ridicatã înmenþinerea integritãþii fiziceºi chimice a materialului debazã.„Soluþia dezvoltatã deICPE-CA se referã la introducereaîn compoziþiaproduselor, încã din etapade fabricaþie, a unor aditivieficienþi, antioxidanþi specifici,care sã blocheze pe un intervalde timp cât mai lung procesul deîmbãtrânire oxidativã. Concret, aceºtiICPE-CA îmbunãtãþeºteperformanþelematerialelor polimericecompuºi de stabilizare vor întârzia depreciereamaterialului, ceea ce va conducela o perioadã de garanþie mai lungã,în funcþie de eficienþa de stabilizare“,afirmã dr. Traian Zaharescu, CS grad1,ICPE-CA.Materiale performante pentruindustria nuclearã ºi cea alimentarãIlustrarea acestui potenþial tehnologicdezvoltat de ICPE-CA este susþinutãºi de ultimele realizãri în domeniulîmbunãtãþirii performanþelor funcþionaleale materialelor polimerice. Astfel,printr-un proiect derulat de ICPE-CA,în cadrul Programului Naþional de Inovare,a fost elaboratã tehnologia de fabricaþiea unor repere importante pentruturbinele folosite în centralele nucleare(O ring-uri, membrane deetanºare, amortizoare) pe bazã de elastomerietilen-propilenici.În cadrul acestui proiect, printr-o colaborarecu ROSEAL S.A. Odorheiul Secuiesc,au fost omologate materialepolimerice modificate cu antioxidanþifenolici eficienþi, care extind durata deviaþã a materialului de bazã la circa 30de ani, în condiþiile centralelor nucleare(doza tehno-O ring-urilogicã ºi temperatura camerei) sau la 5-10 ani în condiþii de expunere maximã(temperatura mediului 500C ºi doze deiradiere de 0,1-0,4 kGy/h).Aceastã performanþã poate fi extinsãºi în cazul multor altor aplicaþii în caremediul de utilizare a produselor polimericeeste agresiv, în care depreciereacalitãþilor funcþionale ale materialuluiare viteze de neacceptat. Prin aditivareaprodusului polimeric de bazã se asigurã,implicit, o frecvenþã redusã a operaþiilorde întreþinere, fãrã a împieta siguranþaîn exploatare.Un al doilea exemplu de dezvoltarede materiale de înaltã performanþã realizatede ICPE-CA este obþinerea de foliide polietilenã aditivatã cu antioxidanþinaturali (extracte din plante), cu implementareadecvatã în industria ambalajelorpentru produsele alimentare.Calitatea de compatibilitate perfectãîntre produsul de ambalare, care conþineantioxidanþi naturali, ºi factorul umaneste definitã de acþiunile terapeutice aleextractelor naturale. În plus, aceºti antioxidanþi,pe lângã proprietatea de conservarea calitãþii ambalajelor pe duratefoarte lungi ºi calitatea de promotori aiunei bune stãri de sãnãtate, prezintã o activitateantioxidantã remarcabilã, chiarmai pronunþatã decât antioxidanþiicomerciali de sintezã analogi,dupã aplicarea operaþieide sterilizare cu radiaþiiionizante (radiaþiigama sau electroniacceleraþi).Acest „tratament”propus deICPE-CA se aplicãdeja cu succes în marileunitãþi economicede profil din þãrile puternicindustrializate sau emergente. BIROUL DE PRESà ICPE-CA28MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

PROIECTECERCETARESã dãm un plus de valoare timpului,mediului care ne înconjoarãºi mobilitãþii oamenilorÎn spiritul respectului pentru comunitateºi mediu, oraºul Craiova deruleazã unproiect amplu de cercetare aplicatã cu caracterdemonstrativ, finanþat prin ProgramulCadru 7 al UE - proiectul MODERN -Mobilitate, Dezvoltare ºi Reducerea Consumuluide Energie.Proiectul are 21 de parteneri ºi se aplicãîn 4 oraºe europene: Craiova–România,Brescia–Italia, Coimbra–Portugalia ºi Vitoria-Gasteiz–Spania,Craiova fiind oraºulcoordonator al întregului proiect (detalii:http://www.civitas-initiative.org/city_map.phtml?lan=en).Misiunea proiectului MODERN esteaceea de a creºte calitatea vieþii ºi a mediuluiîn oraºe, prin implementarea unui pachetde mãsuri integrate, care sã conducãla reducerea consumului de energie, la reducereapoluãrii rezultate din transport ºila creºterea gradului de mobilitate urbanã.Proiectul este implementat în Craiovaprintr-un parteneriat între Primãria municipiuluica element decizional, IPACIFATT Craiova executant cercetareproiectareºi RAT Craiova ca aplicant.Dezvoltarea localã a oraºului Craiova,care s-a accelerat in ultimii ani, se bazeazãpe numeroase politici locale integrate, deschidereºi receptivitate faþã de eforturileComisiei Europene de a gãsi soluþii pentruun echilibru între cerinþele de mediu ºinevoia acutã de mobilitate, fie cã este vorbade mobilitatea pietonilor sau mobilitate pe„patru roþi”.Proiectul se deruleazã pe o duratã de 4ani ºi ne aflãm acum în cel de-al treilea ande implementare, la începutul etapei dedemonstrare pentru cele mai multe dintremãsurile de intervenþie. Proiectul acoperão arie largã de aspecte ale transportuluipublic urban pentru a demonstra cã sepoate acþiona în diferite moduri pentru acrea echilibru ºi armonie între furnizorii deservicii de transport, utilizatori, membri aicomunitãþii ºi mediu. Noutãþile tehnologicepe care le aduce proiectul MODERNpentru oraºul Craiova sunt:1. Introducerea combustibililor alternativi:s-a înlocuit motorina cu amestec 20%biodiesel pentru 10 autobuze dinCraiova.2. Tranziþia spre autobuze cu nivel redusde poluare: se vor analiza diferite sursede finanþare pentru achiziþia de autobuzeecologice care au consum redus decombustibil, nivel redus de poluare ºicare oferã cãlãtorilor condiþii optime detransport. S-au achiziþionat deja 17 autobuzeºi anul acesta se vor cumpãra alte20 de autobuze noi.3. Sistem de reducere a consumului deenergie la tramvaie ºi acordare de prioritateacestora în intersecþii: s-au modernizat9 tramvaie, prin dotarea acestoracu chopper-e ºi calculatoare de bord,echipamente care vor contribui la reducereacu cca. 40% a consumului deenergie electricã. Soluþia tehnicã pentruchoppere aparþine colectivului de tehnicienidin Craiova ºi este brevetatã.Echipamentele pentru acordarea prioritãþiisunt incluse în calculatorul de bord.4. Sistem integrat de taxare: sistemul seaplicã pe 80 de autobuze ºi 27 de tramvaieºi va fi definitivat în cursul acestuian. Vor fi instalate câte 2 verificatoare ºiun computer de bord în fiecare mijloc detransport, precum ºi 30 de automate pentrueliberarea tichetelor/cardurilor decãlãtorie în staþii, toate fiind conectate lacentrul de management care va primi ºianaliza în timp real datele de pe trasee.5. Program de securitate pentru transportulpublic în Craiova: pentru combatereaunui comportament necinstit, antisocialºi a fenomenului de vandalizare s-au instalatcamere de supraveghere în 10 staþii,10 autobuze ºi 5 tramvaie. Acesteavor transmite imagini la centrul de managementpentru intervenþia rapidã ºiizolarea acelor cãlãtori care genereazãprobleme.6. Servicii flexibile pentru zonele industrialeale Craiovei: dezvoltarea unui serviciude tip car-pooling (împãrþirea uneimaºini proprii cu mai mulþi colegi pentrutransportul la serviciu) ºi amenajareaunei parcãri dedicatã acestui serviciu.7. Sisteme de management al vehiculelor:prin proiectul MODERN s-au echipat 80de autobuze ºi 27 de tramvaie cu sistemeGPS ºi 20 de staþii au fost dotate cu panourielectronice pentru afiºarea în timpreal a timpului pânã la sosirea în staþie aurmãtorului autobuz. Întregul sistemeste controlat prin centrul de managementpentru transport public.Informaþii suplimentare:www.modern.ipacv.roECHIPA PROIECTULUIMODERN - CRAIOVA• Gabriel Vlãduþ - SC IPA CIFATT Craiova:Coordonator Proiect MODERN;office@ipacv.ro;Tel 0251-412 775;0722 715 604• Dorel Popa - RAT Craiova: Responsabil localimplementare; ppdoru@yahoo.com• Virginia Matei - SC IPA CIFATT Craiova:Responsabil local diseminare;virginia.matei@ipacv.ro• Ana-Maria Mogoºan - SCIPA CIFATT Craiova:Responsabil local evaluare;ana.mogosan@ipacv.ro15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH29

ROMTELECOMOrientarea Romtelecom cãtre oferirea deservicii de tip managed a început odatãcu transformarea companiei dintr-un operatortradiþional ºi exclusiv de voce într-unfurnizor de servicii integrate de telecomunicaþiiºi IT. Din 2005, compania are înoferta comercialã ºi managed services detipul: Managed VPN (reþea privatã), IPFixºi MetroNET (acces Internet). De asemenea,Romtelecom oferã ºi serviciile ManagedLAN ºi Managed Desktop. Toate serviciileinclud suport on-site ca parte a pachetuluide bazã. Având o prezenþã binedistribuitã naþional ºi o echipã extinsã,Romtelecom garanteazã prin SLA repunereaîn funcþiune a serviciului, inclusiv înlocuireaechipamentelor care pot suferi defecþiuniîn maxim 3 ore oriunde în România.Serviciile Managed LAN ºi ManagedDesktop includ pachete de intervenþii remoteºi, la cerere, intervenþii on-site realizatede echipele de suport tehnic sau IT.Tradiþional, serviciile Romtelecom erauadresate companiilor medii ºi mari însãoferta a fost extinsã ºi cãtre companiimici, atât din punct de vedere al caracteristicilortehnice, cât ºi al bugetului alocatpentru telecomunicaþii. Echipa din spateleacestei linii de business a Romtelecoma suferit modificãri în funcþie de nevoileclienþilor ºi de creºterea constantã anumãrului acestora din ultimii ani.Managed VPN, Metronet ºi IPFix suntsingurele servicii din România certificateCisco Master Managed Services, ceamai înaltã certificare Cisco pentru serviciiManaged.MANAGED SERVICESÎN ROMÂNIALa o primã analizã, piaþa localã de managedservices nu este bine conturatã în cadrul oferteimai largi de servicii IT, chiar dacã mulþidintre furnizori au o vechime relevantã.Suprapunerile peste outsourcing sunt numeroase,alimentate atât de confuziile dintrecele douã concepte, cât ºi de existenþaunor portofoliii care le conþin pe ambele, înoferta comercialã a numeroºi furnizori.Din punct de vedere al diversitãþiiserviciilor ºi al target-ului,furnizorii activi în Româniaacoperã întreg spectrul pieþei:de la helpdesk ºi suport pentruaplicaþii ca SAP sau Oracle, pânã la managementulriscului ºi al schimbãrii ºi dela microîntreprinderi, pânã la multinaþionaledin industria financiarã sautelecomunicaþii. Un alt aspect importantal pieþei locale este prezenþa unui numãrmare de centre globale de servicii aleunor companii multinaþionale precum:IBM, HP, Microsoft, Ericsson, Nokia etc.Chiar dacã cele mai multe dintre acesteadeservesc alte pieþe, existã ºi excepþii.Spre exemplu, 20% din activitatea IBMGlobal Delivery Center de la Bucureºtieste orientatã cãtre companii din piaþaromâneascã. Prezentãm, în cele ce urmeazã,profilul unor jucãtori pe aceastãpiaþã, fãrã a afirma însã cã aceºtia suntcei mai importanþi sau cei mai competitivi.Am încercat sã surprindem companiicu profiluri diferite, active pe diversesegmente ºi niºe de piaþã. ENDAVADivizia de Managed Services a companiei Endava are peste 10 ani de activitate ºi oechipã de peste 120 de oameni. Centrul de la Cluj a fost deschis în 2007 ºi are 50 depersoane: 30 de analiºti service desk ºi 20 de ingineri de suport implicaþi în proiecte de2nd ºi 3rd line support. Serviciile oferite includ: IT Service Desk - 1st line support (analiºtiiservice desk preiau solicitãrile utilizatorilor aplicaþiilor ºi lucreazã direct cu sistemeleclienþilor. IT Service Desk poate fi serviciu separat sau parte a unui proiect cu mai multetipuri de servicii) Suport tehnic 2nd line – (servicii desktop suport pentru utilizatori, suportaplicaþii OS ºi software de bazã, printing) suport tehnic 3rd line (server suport ºi management,networking suport: datacentre; routere; switch-uri; firewall management, administrarebaze de date SQL ºi Oracle). De asemenea, compania oferã: Website suport - serviciiwebmastering ºi suport sisteme de content management, Soluþii Cloud - serviciicomplete cloud incluzând application server hosting ºi management; storage managementºi suport aplicaþii - servicii specializate pentru dezvoltarea de aplicaþii.Endava este o companie orientatã preponderent cãtre servicii, prestând ºi dezvoltare ºitestare software. Majoritatea proiectelor derulate sunt internaþionale, însã existã ºi clienþiîn România, din sectorul financiar-bancar, pentru care sunt prestate servicii de EnterpriseApplication Management. Compania are ca obiectiv extinderea protofoliului de clienþi dintoate verticalele de business, în principal prin furnizarea de servicii de IT Services Desk.Echipa de Service Desk din România are competenþe avansate de limbi strãine - 12 limbistrãine - cu focus pe englezã, spaniolã, francezã, germanã etc. În echipele de 2nd line ºi3rd line. Endava are specialiºti pentru Microsoft & Linux servers, network management,application suport, Microsoft SQL server, consultanþi pentru SharePoint, consultanþi pentrubusiness intelligence, CRM ºi ERP. Certificãrile includ Microsoft, Cisco, Linux, VMWare,certificãri în standardul de securitate PCI DSS. De asemenea, în echipa de la Cluj sunt 3specialiºti certificaþi ITIL v3.30MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

MANAGED SERVICESSERVICII NEWTECH CONSULTINGNew Tech Consulting a lansat linia de business ManagedServices încã din 2009, aceastã linie fiind o dimensiuneimportantã a strategiei de afaceri a companiei. În categoriaManaged Services, New Tech Consulting se focalizeazã pedoua axe importante: pe de o parte, categoria de ManagedIT Operations, pe de alta, categoria de Managed Security.În cazul Managed IT Operations, existã de trei categoriiprincipale de servicii: Managed Desktop, Managed Networkºi Managed Server – pe care New Tech Consulting le poateadministra integral sau co-administra, împreunã cu echipatehnicã a organizaþiei-client. În cazul celei de-a doua categorii,Managed Security, ne concentrãm pe administrareadiferitelor tehnologii de securitate IT: Firewall (UnifiedThreat Management), Intrusion Prevention, Email Security(Anti-Virus/Anti-Spam/Anti-Phishing), Anti-malware(Anti-Virus/Anti-Spyware etc.), System Log Monitoringand Correlation etc.În esenþã, pentru linia de business Managed Services,segmentul de clienþi targetat sunt companiile SMB. În particular,Managed IT Security este marketat ºi targetat cãtreo varietate mai largã de tipologii-client, în special companiimari, multinaþionale, care activeazã în sectorul financiarbancar.New Tech Consulting ºi-a construit divizia de ManagedServices pe competenþele ºi experienþa unei echipetehnice extrem de puternice. Politica organizaþiei este dea-ºi certifica oamenii la cel mai înalt nivel în tehnologiileºi soluþiile Microsoft, Linux, OS X, BSD. Inginerii New TechConsulting posedã certificãri prestigioase, cum ar fi MicrosoftCertified System Engineer:Security pentruWindows 2000 ºi 2003, Microsoft Certified ITProfessional: Enterprise Administrator pentruWindows 2008, Microsoft CertifiedDatabasa Administrator, MicrosoftCertified Trainer, CompTIA Linux+, LPI.În afara certificãrilor vendor-dependent,specialiºtii New Tech Consulting mai deþincertificãri ale unor instituþii independente, cumar fi (ISC)2 – CISSP, ISACA – CISM sau PMI – PMP. IT ASSISTCompania IT Assist a fost înfiinþatã în 2006 ºi are, în prezent, un portofoliu depeste 100 de clienþi, printre care companii multinaþionale precum Xerox, Redbull,L’Oreal. Portofoliul managed services include serviciile de helpdesk, on-call/on-sitesupport, management infrastructurã incluzând virtualizare servere, automaticbackup on premise ºi în the cloud, hosting site-uri ºi email, Saas etc.În prezent, IT Assist are un numãr de 25 de angajaþi ºi un numãr foarte larg decolaboratori cu care adreseazã clienþii cu sedii în toate oraºele din þarã, clienþi înspecial din clasa small and medium business, dar nu numai. Este organizatã peun model de 3 nivele de suport ce asigurã o eficienþã operaþionalã sporitã ºicalitate excelentã a serviciilor. SOLV ITOferta de servicii a SolvIT Networks s-adefinit încã din 2005, când companiaa devenit partener regional CA, furnizorde soluþii complete pentru managementulinfrastructurii, al proceselor ºial aplicaþiilor critice. SolvIT oferã companiilorun portofoliu variat de soluþii,ce acoperã o gamã extinsã de cerinþetehnologice: implementare bune practicisecuritate IT, management infrastructurãIT, mentenanþã aplicaþii.Mentenanþa ºi suportul tehnic suntoferite 24x365. În mod curent, companiaare în portofoliu peste 50 de clienþidin sectoare precum: Finanþe-bãnci,Telecom, Asigurãri, Industrie (aluminiu,petrol ºi gaze, automobile, farmaceutice),guvern si administraþie publicã.De asemenea, SolvIT are o prezenþãactivã în întreaga regiune având filialeîn Grecia, Bulgaria ºi Serbia. Echipaare cel mai mare numãr de tehnicienicertificaþi pe tehnologii CA din regiune.15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH31

MANAGED SERVICESSERVICII STAR STORAGEStar Storage a inclus în portofoliu“Managed Services” încã din 2004,cu oferte pentru companiile de dimensiunimedii ºi mari din domeniivariate de activitate (financiar-bancar,utilitãþi, telco), dar ºi administraþiepublicã si sector guvernamental.Pe baza unei echipe de peste 100 despecialiºti certificaþi în consultanþã,dezvoltare, implementare ºi suport -una dintre cele mai mari echipe dinRomânia - ºi a tehnologiilor de laparteneri precum Adobe, Cisco, EMC,HDS, IBM, Microsoft, Oracle,Riverbed, VMware, Star Storage ºi-adezvoltat gama de servicii pe urmatoareledirecþii: Managed InfrastructureServices, Managed Security Services,Managed Archiving Services,Managed Business Applications,Managed Printing Services. Companiadeþine certificarea ISO20000–1:2005 pentru implementareaºi menþinerea unui sistemde management al serviciilor îndomeniul tehnologiei informaþiei, certificareaISO 9001:2008 pentru stabilireaºi implementarea corespunzãtoarea Sistemului de Managemental Calitãþii ºi certificatul pentruimplementarea ºi aplicarea corespunzãtoarea Sistemului de Managemental Securitãþii Informaþiei conformstandardului ISO/IEC 27001:2005. BITSOLUTIONSServiciile tip managed services oferite de Bit Solutions au fost iniþial incluse înoferta mai largã de outsourcing IT, lansatã în anul 2007. Serviciile oferite acoperã:managementul resurselor IT, securitate, strategie ºi consultanþã IT, service ºimentenanþã. De asemenea, compania oferã consultanþã pentru achiziþionarea dehardware, software ºi consumabile. Target-ul BitSolutions îl reprezintã companii careau între 5 ºi 500 PC-uri cu sediul în Bucureºti sau pe o razã de 30 km în jurul Bucureºtiului.Aceste servicii sunt furnizate cu o echipã de 18 angajaþi.ConcluzieImposibil de evaluat în acest moment,piaþa localã de managed services este încontinuã creºtere. Gama de servicii aprincipalilor furnizori se extinde permanent,iar din discuþiile avute cu manageriiunora dintre companiile menþionateîn articol am surprins interesul pentrudezvoltarea competenþelor oamenilor.Aceasta aratã cã piaþa se îndreaptã într-odirecþie bunã ºi, prin creºterea naturalã acalitãþii serviciilor (acumulare de experienþãºi expertizã), dezvoltarea va fi unaacceleratã. ERICSSONLa nivel mondial, Ericsson a câºtigat primul contract de serviciide administrare de servicii în anul 2000, iar doi ani mai târziu adevenit primul furnizor de tehnologie care oferã servicii completede administrare a operaþiunilor zilnice pentru reþele 3G. Centruldin România a fost deschis în 2007 cu servicii pentru piaþa globalã,iar în 2009 a fost semnat contractul cu Romtelecom pentruservicii de administrare a reþelei. Serviciile oferite de cãtre Ericssonsunt formate din ºase segmente: operare, mentenanþã înteren, disponibilitate operaþionalã, soluþii comune de reþea, serviciide administrare a reþelei pentru companii mari ºi servicii deadministrare a reþelei pentru companii de televiziune. Ericssonare o structurã globalã de livrare de servicii de administrare areþelei bine definitã, având astfel posibilitatea sã rãspundã cerinþeloroperatorilor din toatã lumea prin 4 centre de servicii globaledin România, India, China ºi Mexic. Cu peste 800 de specialiºti,Centrul de Servicii Globale din Bucureºti pune la dispoziþiaoperatorilor din toatã lumea, dar în special celor din Europa,o gamã largã de servicii, cum ar fi servicii de consultanþã ºiintegrare, administrare a operaþiunilor pentru reþele de telecomunicaþiiºi servicii de suport. Principalele competenþe ale acestuiasunt dezvoltarea de aplicaþii software, serviciile de Front Officeºi Back Office pentru reþele, precum ºi un sistem foarte bine pusla punct de asistenþã operaþionalã, alãturi de administrareatehnologiilor multivendor implementate la clienþii companiei.De la deschiderea sa în 2007, Centrul Global din România a continuatsã se extindã ºi sã dezvolte noi competenþe cerute depiaþã. În ultima perioadã, pe mãsurã ce operatorii cer suport ºiservicii operaþionale atât pentru infrastructurile lor 4G/LTE, cât ºipentru cele IT, Ericsson investeºte în dezvoltarea de competenþespecifice pentru aceste douã domenii. Centrul Global din Româniaare deja peste 50 de experþi de servicii LTE specializaþi în asusþine ºi a opera de la distanþã reþelele clienþilor internaþionali.32MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

SERVICIICARE CENTERNokia Care,succesul promisiuniiîndeplinite faþã deutilizatorul NokiaNe apropiem cu paºi repezi de împlinireaunui an de când utilizatorulNokia beneficiazã de pachetul de serviciicomplete în cadrul Nokia Care, centrusituat pe Str. Grigore Alexandrescunr. 59, sector 1, Bucureºti.Peste 6.000 de utilizatori de pe piaþadin România ºi nu numai, au optat pentruserviciile variate ºi produsele Nokiaoriginale oferite.Din prisma serviciilor de serviceoferite în garanþie ºi post garanþie ºi suportulpentru aplicaþiile Nokia, am constatatcã utilizatorul Nokia este într-ocontinuã dezvoltare ºi este interesat defolosirea ºi experimentarea noilor inovaþiidin domeniul telecom.Topul serviciilor cele mai solicitateMare parte a clienþilor noºtri sunt înprezent ghidaþi în activitatea zilnicã ºi învacanþe prin folosirea Ovi Maps, înurma vizitei din centrul nostru ºi a suportuluiprimit cu privire la modul deutilizare.Pentru serviciile ºi aplicaþiile Nokia,cele mai multe solicitãri sunt legate de: Magazinul Ovi - cum îºi creeazãcont, cum realizeazã tranzacþia deachiziþie a diverselor aplicaþii Hãrþi Ovi - instalare hãrþi, mod deutilizare, cum îºi pot face updatesau adãuga alte hãrþi. E-mail, messenger - setarea conturilor(mail for exchange, yahoo,Gmail, etc.), funcþionalitate,administrare din perspectivaclientului.Campanie de cosmetizare prelungitãDin punct de vedere service, solicitãrilesunt, de asemenea, diverse, pe cele douãmari arii: hardware ºi software.Necesitatea de a utiliza un telefonNokia, în cele mai optime condiþii, a fostsusþinutã de campania promoþionalã decosmetizare, desfãºuratã în perioada 15 decembrie2010 - 15 martie 2011. S-a constatatcã utilizatorul român se ataºeazã detelefonul pe care îl deþine ºi, dacã are oportunitatea,investeºte pentru a-ºi asigura celemai bune condiþii de folosire.Vestea bunã este cã promoþia s-a prelungitpânã pe 15 iunie 2011. Reamintimcã, prin aceastã promoþie, utilizatorii Nokia,pot sã îºi cosmetizeze telefoanele la preþuriavantajoase. Pentru a beneficia de aceastãpromoþie, clientul trebuie sã se prezinte lacentrul Nokia Care. I se preia telefonul, iarreparaþiile se efectueazã pe loc. Durata mediea unei astfel de reparaþii este de aproximativ15-20 minute sau chiar mai repede,în funcþie de complexitatea acestuia.Principalele elemente cosmetizateCostul unei astfel de reparaþii depindede elementele de carcasã schimbate. Lamanopera de montaj, clienþii vor beneficiade o reducere de 20% faþã de preþul de listãafiºat în cadrul magazinului.În general, elementele de carcasã aleunui telefon care sunt expuse graduluimare de uzurã, din cauza utilizãrii, sunt:carcasa faþã, tastatura, carcasa spate, capaculde baterie, precum ºi butoanele laterale(în funcþie de model).Elementele de carcasã, piesele care sevor utiliza sunt originale, direct de la producãtor,ºi sunt disponibile în limita stocului,cu menþiunea cã se vor putea comandape toatã durata promoþiei, la solicitarea ºicu acceptul clientului. Din experienþã, seestimeazã recepþionarea comenzii în scurttimp. Astfel, clientului i se soluþioneazã cerereade cosmetizare în termen de 5-7 zilede la data în care s-a prezentat la centrulNokia Care.Situaþiile în care clientul va aºteptapentru recepþionarea elementelor de carcasenecesare vor fi excepþionale ºi estimãmcã acestea vor fi pentru variante preferenþialede culoare dorite de o parte dintreutilizatori.De asemenea, menþionãm cã se vorputea onora doar cererile pentru care producãtorulîncã oferã posibilitatea de a comandacomponentele necesare carcasãrii.Existã posibilitatea ca, pentru anumite modelede telefoane, care au fost lansate cumult timp în urmã, sã fie indisponibilepentru a fi comandate.Mai mult de un sfert din clienþii noºtria beneficiat de aceastã campanie. Mai mult,fiecare interacþiune a reprezentat o realãoportunitate de a promova accesoriile originaleNokia, ceea ce a determinat creºtereasemnificativã a situaþiilor în careclientul a optat ºi pentru un accesoriu, pentrua-ºi proteja, de exemplu, noua carcasã.Dorim ºi credem cã ne respectãm lastandarde europene promisiunile fãcutecãtre utilizatorii terminalelor produse decãtre Nokia. VALERIA TENESCU,MANAGER NOKIA CARE15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH33

De ce câºtigã terenexternalizarea serviciilorde Call CenterÎn intervalul 2009-2010, în plinã crizã economicã,piaþa localã a furnizorilor de serviciide Call Center a continuat sã creascã.Este adevãrat, nu la fel de exploziv ca pânãîn 2008, dar a crescut. O evoluþie caredemonstreazã clar cã externalizarea acestuitip de servicii reprezintã o opþiune viabilãºi pentru companiile româneºti.Piaþa localã a serviciilor de CallCenter reuºeºte sã se menþinãpe un trend ascendent ºi dupãal doilea an de crizã economicãpe care îl traverseazãRomânia. Conform cifrelor vehiculate înpiaþã, creºterea înregistratã generic în2009-2010 s-ar situa undeva în jur de15%, la jumãtate faþã de cât se înregistraîn „perioada de glorie“, de pânã în 2008.Dacã pânã în urmã cu doi ani explicaþiafurnizatã de specialiºti pentrucreºterea explozivã a cererii de serviciide Call Center fãcea referire, preponderent,la costul scãzut al „mâinii de lucru“locale ºi la abilitãþile lingvistice superioareale românilor – argumente extremde atractive pentru clienþii externi –, lamomentul actual situaþia s-a schimbatsensibil. Creºterea nu mai este susþinutãexclusiv doar de cererea externã, clienþiiinterni cãpãtând o pondere din ce în cemai importantã în portofoliile furnizorilorlocali de servicii de Call Center.Posibile explicaþiiExternalizarea serviciilor, în ansamblu,a început sã fie altfel perceputã lanivelul pieþei locale, schimbarea de atitudinedevenind vizibilã treptat. Avantajeleintrinseci ale outsourcing-ului deservicii (IT, de HR, de Call Center, defacturare, de management al documenteloretc.) încep sã capete pertinenþãpentru din ce în ce mai multe companii,ºi nu doar pentru multi-naþionale.Practic, criza economicã a avut undublu-efect. Pe de o parte, a obligatcompaniile sã conºtientizeze faptul cãnu toate procesele sunt core-business ºicã dezvoltarea competenþelor in-housepoate fi mai costisitoare, uneori, decâtexternalizarea lor cãtre un prestator extern,care poate asigura, contra unuicost, nivelul de calitate dorit. Pe de altãparte, furnizorii de servicii ºi-au adaptatoferta la cerinþele pieþei, nu numai dinpunct de vedere al costurilor, ci ºi alflexibilizãrii ºi diversificãrii ofertei.Evoluþia ascendentã înregistratã depiaþa serviciilor de Call Center beneficiazãde aceastã schimbare de atitudinevizavi de externalizare, efectul fiind amplificatde fenomenul conºtientizãrii importanþeiclientului. Practic, criza economicãa reuºit sã producã o schimbaresemnificativã în strategiile multor companii,obligate sã adopte rapid, mãcarparþial, o abordare centratã pe client, renunþândla focalizarea exclusivã pe produsºi/sau serviciu. O schimbare beneficã,din punct de vedere al clientului final,chiar dacã este realizatã sub presiuneaunui stimul extern, ºi nu ca o evoluþie internãfireascã. Concret, scãderea drasticãa numãrului de clienþi ºi a volumului devânzãri au obligat companiile sã gãseascãrapid soluþii de fidelizare/loializare aclienþilor existenþi ºi de câºtigare a altoranoi, concomitent cu reducerea riscului de„dezertare“ la concurenþã. Un demersdelicat ºi în condiþii economice normale,prin urmare cu atât mai dificil la momentulactual, când bugetele de investiþii,drastic reduse în 2009-2010, sunt gestionatecu atenþie maximã.Acest cumul de condiþii face ca opþiuneapentru externalizarea serviciilor deCall Center sã capete o pertinenþã deosebitã.Argumente pro-externalizareApelarea la serviciile unui furnizordedicat de servicii de Call Center reprezintão opþiune realã, pentru companiilecare nu deþin nicio competenþã realã îngestionarea comunicãrii cu clientul final(altfel decât la nivelul departamentelorde Vânzãri ºi/sau Service). Iar astfel decazuri sunt încã numeroase în România,chiar dacã majoritatea companiilor ºi-aurevenit din euforia anilor de evoluþii explozive,în care vânzãrile creºteau de lasine. Sub ºocul crizei, primele mãsurivizibile de-a lungul lui 2009 s-au rezumatla identificarea centrelor de cost,respectiv, la reducerea cheltuielilor pecât posibil. Politicã menþinutã custricteþe ºi în 2010 ºi, probabil, ºi anulacesta. În atari condiþii, blocarea de fonduriºi alocarea de resurse umane pentruun proiect nou de tipul Call Center esteun scenariu nerealist chiar ºi în 2011.În astfel de cazuri, argumentele proexternalizareau clar câºtig de cauzã. Înprimul rând pentru cã apelarea la externalizarereduce considerabil volumul investiþieiiniþiale. Care nu este unul neglijabilîn cazul unui proiect de Call Centerin-house. Pentru care trebuie luate încalcul atât investiþiile în tehnologianecesarã, cât ºi costurile cu resursaumanã. Dacã la „dotarea tehnicã“ nu sepoate face rabat, în ceea ce priveºte costurilede salarizare persistã încã ideeaeronatã a mâinii de lucru ieftine din CallCenter, în general, bazatã pe ideea cã sepoate lucra cu studenþi sau, cel maifrecvent, cu personalul companiei. Sepierde însã din vedere un aspect esenþial34MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

ºi anume cã resursa umanã calificatã esteunul dintre principalele capitaluri aleunui Call Center. Procesul de calificare,care este un proces continuu în CallCenter-ele „consacrate“, implicã la rândullui costuri ºi necesitã personal specializat,cu un nivel superior de competenþe.De unde rezultã alte costuri. Chiardacã se alocã personal din cadrul companieipentru operaþiunile din Call Center(o decizie care se poate justifica dinperspectiva argumentelor cã angajaþiicompaniei sunt mai motivaþi ºi au ocunoaºtere mai bunã a business-uluidecât un agent dintr-un Call Center) ºiacesta trebuie pregãtit, specializat, pentruca activitatea desfãºuratã de acesta sãfie cu adevãrat eficientã. Din aceastãperspectivã, apelarea la un furnizor deservicii de Call Center cu experienþãreprezintã un avantaj real, clientul beneficiindde competenþele ºi knowhow-ulunui furnizor specializat strict înacest domeniu.Un alt element care „atârnã greu“ înpledoaria pro-externalizare este cel alpredictibilitãþii. În actualul context, aputea atribui atributul predictibilitãþiievoluþiei anumitor elemente-cheie dinprocesul de business a devenit undeziderat universal. Concret, a puteaavea predictibilitate asupra costurilor înactivitatea de Call Center (luând în calculºi creºterile sau scãderile sezoniere)reprezintã un avantaj incontestabil într-unclimat economic dificil.Calitatea serviciilor reprezintã un altargument important în favoarea outsourcing-uluide servicii de Call Center.Faptul cã, prin intermediul contractuluiîncheiat ºi a SLA-urilor agreate (ServiceLevel Agreement) cu furnizorul, companiaare garanþia unui anumit nivel decalitate este un câºtig real, care cu greupoate fi realizat in-house. Excepþiile dela acest caz provin, îndeobºte, din zonamulti-naþionalelor care opereazã volumede sute de mii de clienþi (genuloperatorilor telecom), care au competenþeavansate ºi o experienþã îndelungatã.Pentru o companie care nu are,însã, nici competenþe, nici experienþã ºicare alege varianta dezvoltãrii in-house,calitatea serviciilor de Call Center poatereprezenta o problemã realã. Pentru cãnu deþine instrumentele ºi metodologiilenecesare monitorizãrii calitãþii interacþiuniicu clientul ºi pentru cã nu are mijloaceleefective de a eficientiza aceastãinteracþiune, fiind limitatã de lipsa deexperienþã a propriilor angajaþi transformaþipeste noapte în personal de CallCenter. Operarea dupã scenarii ad-hoc,ajustarea pe criterii empirice sunt soluþiiriscante, în condiþiile în care clienþii finaliau devenit din ce în ce mai pretenþioºiºi mai „sensibili“ la interacþiuneacu companiile. Prin apelarea la furnizoriide servicii de Call Center se eliminão bunã parte din aceste riscuri. Ba,în plus, pe baza know-how-ului pe careaceºtia îl deþin, se pot stabili strategii coerentede interacþiune cu clientul, pebaza nivelului de criticitate al serviciilorcare trebuie oferite clienþilor.Sunt doar câteva argumente dintr-olistã mult mai amplã, confirmatã decreºterea pieþei locale de servicii de CallCenter. RADU GHIÞULESCU15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 35

LUMEA GEOSPAÞIALÃPRIMÃRIA TÎRGU-MURE-MUREª,PE DRUMUL CÃTRELUMEA GEOSPAÞIALÃDupã Consiliul Judeþean Mureº, care adezvoltat o soluþie geospaþialã de gestiune ateritoriului judeþului Mureº, anul acestaPrimãria municipiului Tîrgu-Mureº a hotãrât sãintre în lumea geospaþialã alãturi de IntergraphComputer Services, alegând sã implementezesoluþia de urbanism Urban PlannerPro, din cadrul suitei Ingeea.Proiectul denumit „Eficientizareaduratei livrãrii serviciilorpublice prin soluþiigeospaþiale pentru urbanism– Municipiul Tîrgu-Mureº” afost posibil datoritã câºtigãrii contractuluide finanþare cu fonduri nerambursabilepentru proiecte ce privesc eficientizareaserviciilor publice electronice ºi ainteracþiunii cu cetãþenii.Acest proiect face parte din strategiaDigital Mureº, prin care municipiulTîrgu-Mureº îºi propune sã devinã unpunct vizibil pe harta IT&C-ului mondial.„Implementarea Strategiei DigitalMureº presupune pentru finanþare unimportant parteneriat public-privat. Fondurilenerambursabile europene nu suntsuficiente pentru ceea ce dorim sã construimaici, în consecinþã ne concentrãmpe atragerea unui numãr sporit de fonduriºi finanþãri pentru a nu irosi nici uncent din ceea ce am putea utiliza fãrã sãcheltuim bani publici”, a declaratprimarul municipiului Tîrgu-Mureº,Dorin Florea.Consiliul Judeþean Mureº –un prim pas cãtre GISUn prim pas a fost fãcut de ConsiliulJudeþean Mureº, care a implementat o soluþiegeospaþialã de gestiune teritorialã ajudeþului Mureº. Sistemul a reorganizatmanagementul cãilor de transport rutierºi a activitãþilor asociate acestora, a datelorde urbanism ºi amenajarea teritoriului.Creat unitar, sistemul permite integrareaactivitãþilor curente ºi rezolvã cerinþeleDirecþiei tehnice drumuri, podurijudeþene ºi investiþii. Datoritã flexibilitãþiisoluþiei, sunt posibile extensii pe mãsuradezvoltãrii cerinþelor utilizatorilor, fie dindepartamentul tehnic de administrare adrumurilor ºi podurilor, fie din alte departamenteale Consiliului Judeþean.De ce o soluþie de urbanism?Soluþiile geospaþiale integrate îndomeniul gestiunii documentaþiilor de urbanismreprezintã cea mai evoluatã formãde management a tuturor informaþiilor dea cãror corelare ºi corectitudine depinddeciziile de dezvoltare la nivel local,judeþean sau naþional. O astfel de soluþie,odatã implementatã la nivelul fiecãreiprimãrii sau consiliu judeþean din þarã, vapermite administrarea unitarã a datelorprovenite din activitãþile curente ale tu-36MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

LUMEA GEOSPAÞIALÃturor compartimentelor care furnizeazãmaterialul de analizã pentru deciziile deurbanism. Sistemul va oferi nu numaianaliza corelatã a tuturor informaþiilor actualizatedin baza de date, ci ºi obþinereaautomatã ºi mult mai rapidã a unor rezultateimposibil de obþinut prin metodelemanuale, pe suport de hârtie. Desigur,pentru ca toate acestea sã fie posibile, vorbimde o soluþie geospaþialã integratã înadevãratul sens al cuvântului. Mai precis,datele ºi procesele care se desfãºoarã în sistemulGIS integrat sã constituie parte integrantãa datelor ºi proceselor din instituþiarespectivã. Numai aºa va fi posibil cadatele specifice cu care lucreazã departamentelede urbanism sã fie corelateinstantaneu, atât cu celelalte informaþiigestionate de departamente diferite, cât ºicu toþi operatorii de reþele implicaþi îneliberarea unei autorizaþii sau certificat deurbanism.Cuvântul cheie: integrareObiectivul general al noului proiectcâºtigat de municipalitate îl constituie eficientizareaserviciilor publice furnizate decãtre Primãria Tîrgu-Mureº ºi promovareainteracþiunii dintre instituþie,cetãþeni, servicii publice deconcentrate,administraþie publicã localã ºi mediul deafaceri, prin intermediul soluþiilor IT&C.Proiectul va permite implementareamai multor module ºi aplicaþii, printrecare: un modul de urbanism care gestioneazãdocumentaþiile de urbanism, inclusivcertificate de urbanism, autorizaþiide construire; un sistem interactiv graficpentru management în administraþie; unregistru agricol destinat gestionãrii unitareºi complexe a terenurilor pe categoriide folosinþã ºi a inventarului fiecãreigospodãrii agricole; gestionarea derulãriiproiectelor care au ca scop realizareaobiectivelor investiþiilor, respectiv aachiziþiilor aferente acestora, dar ºi un sistempentru evidenþa achiziþiilor publice ºigestiunea documentelor contabile. Totodatã,se va crea un sistem integrat de gestionareºi colectare a taxelor ºi impozitelorlocale, precum ºi un modul propriu deplatã a taxelor ºi impozitelor locale princard bancar.„Proiectul câºtigat reprezintã un primsubsistem din ceea ce va rezulta în finalun sistem informatic complex cu zeci desubsisteme dezvoltate”, a declarat coordonatorulstrategiei Digital Mureº, DanaMiheþ.Soluþia de urbanism se aflã încã în fazade implementare, deoarece trebuie finalizatãimplementarea aplicaþiei de DocumentManagement pentru ca cele douã soluþiisã fie integrate. Pentru început, municipalitateaîºi propune reducerea durateide rãspuns la solicitãri în domeniul urbanismde la 30 de zile în prezent, la 10 zile înviitor.În Oradea, Sibiu ºi Braºov spre exemplu,în urma informatizãrii tuturor activitãþilorinstituþiei, departamentele de urbanismsolicitã deja documentaþiile în formatdigital pe o structurã impusã, comunicatãla momentul contractãrii lucrãrii.„Primãria municipiului Tîrgu-Mureºare, spre deosebire de Primãria municipiuluiOradea, Primãria municipiuluiSibiu, Primãria municipiului Braºov o hotãrârede Consiliu Local, HCL 125/2009,care solicitã predarea documentaþiilor deurbanism în format digital pe o structurãstandard. Se doreºte ca acest HCL sã intreîn vigoare dupã aprobarea PUG. Nici oaltã primãrie nu are un document similarîn acest domeniu”, menþioneazã MirceaVoinea, Consultant GIS, Intergraph ComputerServices.Deocamdatã, beneficiarii direcþi aisoluþiei geospaþiale care va fi implementatãsunt: Direcþia Arhitect ªef – 17 persoane,Administraþia Domeniului Public– 5 persoane, Serviciul Investiþii – 5 persoane.„De asemenea, au fost instruiþi administratoriiIT care pot crea interfeþe deconsultare ºi pentru alte compartimenteaprobate de Arhitectul ªef. În viitor sedoreºte extinderea cooperãrii cu operatoriide utilitãþi ºi un flux de lucru de actualizarepermanentã a datelor cadastrale. Înceea ce priveºte soluþia de la ConsiliulJudeþean Mureº, aceasta a ajutat deocamdatãla dezvoltarea celei de la PrimãriaTîrgu-Mureº ca experienþã utilã la implementare.O diferenþã majorã între soluþiilede la Consiliul Judeþean Mureº ºisoluþia de la Primãria Tîrgu-Mureº estelegatã de faptul cã pe partea de gestiunedocumente de urbanism (certificate deUrbanism ºi Autorizaþii de construire/desfiinþare)soluþia de la Consiliul JudeþeanMureº e gestionatã direct de aplicaþiageospaþialã, iar la Primãria Tîrgu Mureºsunt preluate din aplicaþia de DocumentManagement. Baza de la Consiliul JudeþeanMureº nu a putut fi folositã, deoarecePrimãria Tîrgu-Mureº nu a dorit decâtdate din cadastru”, adaugã Mircea Voinea.Evident, unul dintre scopurile acestuiproiect este ºi de a contribui la reducereaconsiderabilã a efectelor birocraþiei, însãmunicipalitatea are în vedere mai ales îmbunãtãþireacalitãþii ºi eficienþei serviciilorfurnizate de cãtre administraþia publicã lanivelul municipiului Tîrgu-Mureº, prinreducerea duratei de livrare a serviciilorpublice în domeniul urbanismului ºi amenajãriiteritoriului, respectiv autorizãriiconstrucþiilor, avizãrii documentaþiilor deurbanism de tip PUZ, PUD ca urmare asolicitãrilor cetãþenilor ºi instituþiilor. LUIZA SANDU PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE PROIECTULUI• Automatizarea activitãþilor:- instrumentare documentaþii urbanism (PUG, PUZ, PUD)- administrare nomenclaturã urbanã (gestiune artere ºi numere administrative)- autorizare (certificate de urbanism ºi autorizaþii de construcþii)- informare public (cetãþeni, persoane juridice)• Reducerea duratei de rãspuns la solicitãri în domeniul urbanism de la 30 de zileîn prezent la 10 zile în viitor• Reducerea volumului de muncã pentru funcþionarii publici în procesul de identificarea documentelor, de la 2 ore la mai puþin de 10 minute• Creºterea volumului de lucrãri pe fiecare categorie de activitãþi (de exemplunumãrul de acte procesate lunar: 594 în prezent, 772 în viitor)15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 37

CLOUD COMPUTINGTEHNOLOGIEPRIVATE CLOUDOUD,MAXIMUL RENTABILIZÃRII INVESTIÞIILOR ÎN VIRTUALIZAREPrivate Cloud este un concept care a începutîn ultimul an sã devinã din ce în cemai atractiv pentru companiile care dorescsã-ºi rentabilizeze la un nivel superior investiþiileextinse în proiectele de virtualizareºi pentru care serviciile livrate în modelulPublic Cloud nu reprezintã o ofertã viabilã.Materializarea acestui concept în practicãeste un demers delicat, dar ale cãrui beneficiise pot transforma rapid în avantajecompetitive, oferind totodatã oportunitatearealizãrii unui control superior al costurilor,cu o marjã de predictibilitate ridicatã.Oscurtã incursiune în literaturaon-line dedicatã zonei enterpriseIT, demonstreazã clarcã, la momentul actual,Cloud Computing este unuldintre cele mai „fierbinþi“ subiecte, caregenereazã mii de articole în presa despecialitate. Menþinerea Norului în „Top10 IT Hot Topics“ timp de peste un an seexplicã ºi prin faptul cã zeci de studii ºianaliºti se întrec continuu în a argumentacã pasul spre Cloud Computingreprezintã evoluþia inerentã a industrieiIT, prognozând o adoptare masivã aacestui nou model business la nivelmondial.Previziunile excesiv de optimiste(bazate, în majoritatea cazurilor, peexemple de tipul serviciilor oferite înNor de Amazon sau Google) nu reuºesc,însã, sã înfrângã total reticenþa potenþialilorclienþi. Clienþi care, deºi au obunã cunoaºtere a conceptului Cloud ºiconºtientizeazã câºtigurile pe care acestale poate furniza afacerii pe care odesfãºoarã, ezitã sã apeleze la serviciileunui furnizor de servicii în Nor sau sãdezvolte un proiect in-house. Asta, chiarîn condiþiile în care beneficiile CloudComputing-ului reprezintã avantajecompetitive reale pentru respectivelecompanii.Care sunt factorii inhibitoriExistã mai mulþi factori inhibitoricare pot explica un astfel de tip derãspuns. Primul dintre aceºtia (într-o„listã scurtã“, care eludeazã argumentaþiileprea subtile ºi/sau excesiv detehnice, care pot fi regãsite on-line) estede naturã psihologicã! Astfel, conformunui recent studiu IDC („Accelerate HybridCloud Success: Adjusting the ITMindset“), care evalueazã rata de penetrarea serviciilor de tip Hybrid CloudComputing în Europa, principalul obstacolîn adoptare sunt chiar departamenteleIT ale potenþialelor companiiclient. Departamentecare, în faþa„ameninþãrii“reprezentatede Cloud, se confruntã cu problemaunei schimbãri de mentalitate importante,care impune transformarea ITuluidin furnizor de aplicaþii ºi suport înfurnizor de servicii. Un rol cu totul nouºi, uneori, puþin dorit, pentru cã implicãresponsabilitãþi ºi competenþe sensibildiferite de cele tradiþionale. Acest obstacolapare frecvent în cadrul companiilorcare iniþiazã proiecte de tip PrivateCloud.Un al doilea factor inhibitor, cu ovizibilitate mai mare face referire lacâteva elemente esenþiale ale mecanismuluide business: securitatea, disponibilitateaºi performanþa pe care le potasigura furnizorii de servicii de CloudComputing. Sunt trei aspecte extrem desensibile, asupra cãrora specialiºtii insistãºi care reprezintã probleme reale,mai ales pentru companiile care nu auapelat niciodatã la modelul Software as aService (SaaS) ºi care nu au competenþelenecesare în definirea unor ServiceLevel Agreement (SLA) adecvatemodelului Cloud ºi necesitãþilor de business.Astfel de probleme apar frecventîn cazul companiilor care apleazã lafurnizori de servicii în Public Cloud.Cele douã obstacole se cumuleazã înmodelul Hybrid Cloud, în care serviciilesunt furnizate printr-un mixt intern(printr-un Private Cloud gestionatde depar-38MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

TEHNOLOGIECLOUD COMPUTINGtamentul IT al companiei) ºi extern (decãtre un furnizor de servicii PublicCloud).De ce Private CloudÎntr-o ierarhie a frecvenþei cu caresunt întâlnite cele douã obstacole, celgenerat de teama vizavi de posibileleprobleme de securitate, disponibilitate ºiperformanþã ocupã clar prima poziþie.Existã numeroase companii, în întreagalume nu doar în România, care manifestãreticenþã maximã atunci când li seprezintã proiecte de externalizare, totalãsau chiar parþialã, a infrastructurii hardwareºi software ºi trecerea la un modelIT as a Service.Evident, furnizorii de servicii înCloud pot aduce numeroase contraargumentesolide pentru combaterea acestortemeri, însoþite de demonstraþii practice,studii de caz, dar, totuºi, nu au întotdeaunacâºtig de cauzã. Mai ales în cazulcompaniilor pentru care confidenþialitateadatelor este un element critic prinnatura business-ului pe care îl desfãºoarã,cum este cazul instituþiilor financiarbancareºi operatorilor telecom, douãverticale în care existã reglementãri legislativestricte în ceea ce priveºte securitateaºi confidenþialitatea datelor, darºi disponibilitatea acestora.ªi totuºi, indiferent, de temeri, reticenþe,reglementãri, beneficiile CloudComputing-ului nu pot fi negate. „Caleade compromis“, în astfel de cazuri, estemodelul Private Cloud, o strategiecare permiteunei companii caredemareazã un astfelde proiect sãaibã controlultotal asuprapropriilordate, aplicaþii ºi resurse ºi a modului încare acestea sunt accesate.Autobuze ºi servereAdoptarea modelului Private Cloudasigurã, dincolo de eliminarea temerilorlegate de securitate ºi disponibilitate, oserie de beneficii importante precumoptimizarea costurilor, dar mai ales scalabilitateºi elasticitate crescutã ºi posibilitateaadaptãrii rapide la cerinþele utilizatorilor.O analogie, pe care am preluat-o depe site-ul PrivateCloud.com, ilustreazãplastic avantajele pe care „Norul Privat“le poate oferi: imaginaþi-vã cã sunteþiadministratorul unei reþele urbane detransport ºi trebuie sã achiziþionaþi onouã flotã auto care sã asigure servicii detransport optime pentru urmãtorii 7 ani.Autobuzele pe care le puteþi achiziþionaau 20, 30 ºi 50 de locuri, în timp ce dvs.aveþi nevoie de o capacitate de 1.000-1.100 de locuri pentru a deservi optimcãlãtorii pe rutele pe care operaþi, iarfiecare linie este astfel conceputã pentrua maximiza utilizarea unui autobuz cu20 sau 50 de locuri. La o primã vedere,cu puþinã aritmeticã poate fi gãsitã rapidsoluþia: 20 de autobuze de 20 de locuri ºi12 de 50 de locuri. Teoretic, cu 32 de autobuzear trebui sã vã acoperiþi cerinþele.Totul pare simplu ºi clar, iar organizareajudicioasã, dar ce vã faceþi dacã, înanumite zile, apar evenimente care nupot fi prevãzute ºi, prin urmare, luatemãsuri din timp. Evenimente cum ar fi:blocarea unuia sau mai multor autobuzeîn trafic, creºterea numãrului de cãlãtoripe o anumitã rutã la intervale de timpneregulate, scãderea numãrului decãlãtori pe alte rute, defecþiunicare impun retragerea temporarãdin circulaþie, creºtereanumãrului de cãlãtoripe anumite linii,scumpireacarburantului,modificarea rutelor de transportdin motive independente de operator,creºterea costurilor de mentenanþãºi depanare etc. Numai enumerareatuturor acestor probleme, uzualeîn transportul în comun, ºi devine evidentcã soluþia cu 32 de autobuze nu maieste acoperitoare. Rezolvarea uzualã înastfel de cazuri este suplimentareanumãrului de autobuze.În analogia de mai sus, înlocuiþi flotaautobuzele cu servere fizice. Într-un scenariuclasic de utilizare, o companie selecteazãºi achiziþioneazã servere astfelîncât acestea sã acopere cât mai bine cerinþelepe o perioadã de 3-5 ani. Ceea ceimpune o o previzionare a posibilelor direcþiide dezvoltare ºi nevoile aferente.Dacã se introduce în ecuaþie ºi evoluþianumãrului de utilizatori ºi nivelul încreºtere al cerinþelor acestora, predicþiacapãtã un grad ridicat de incertitudine.Aºa se face cã, mai ales în condiþiileunor bugete reduse draconic sub presiuneacrizei, orice manager IT îºi ia mãsuride siguranþã atunci când i se aprobãachiziþia unui nou server, supracapacitându-lpentru a fi în siguranþã untimp cât mai îndelungat posibil. Ceea ceexplicã fenomenul subutilizãrii serverelor,care este unul frecvent: conformstatisticilor, nivelul de utilizare fiind undevaîn jur de maximum 30%. Aduce cuscenariul autobuzelor – suplimentareaparcului auto pentru a preveni situaþiilecare nu pot fi luate în calcul.Operarea timp de 3-5 ani într-un astfelde scenariu, cu configuraþii fixe,scade drastic ºansa departamentului ITde a deveni un centru real de profit,fiind în majoritatea cazurilorasociat imaginiiunui centrude costuri.15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 39

CLOUD COMPUTINGTEHNOLOGIEPrivate Cloud oferã oportunitatea de ascãpa de limitãrile impuse de utilizareaaceloraºi resurse timp de mai mulþi ani larând, timp în care, inerent, cerinþele debusiness ºi solicitãrile utilizatorilor seschimbã rapid. Norul oferã posibilitateade a crea, rapid, funcþie de nevoi, un autobuzcu 800 de locuri sã zicem, pentru acontinua analogia. ªi apoi de a-l reconfigura,la fel de rapid, astfel încât sãrãspundã optim altor cerinþe – de la cea aunui singur utilizator/cãlãtor, pânã la celevenind de la 1.000.Exemplul de mai sus evidenþiazã unuldintre cele mai solide argumente de caredispune Cloud Computing-ul ºi anumeflexibilitatea în alocarea resurselor ºi o capacitatede scalare extrem de mare. Practic,modelul Private Cloud permite reunireatuturor resurselor IT, gestionarealor centralizatã ºi posibilitatea alocãrii dinamicea resurselor, funcþie de necesitãþilereale ºi de cerinþele venite din parteautilizatorilor. Astfel, IT-ul devine unansamblu de serviciii, iar departamentulIT - gestionarul tuturor acestor servicii,care pot fi dezvoltate ºi customizate rapid(avantaj net faþã de oferta furnizorilor deservicii în Public Cloud) ºi scalate funcþiede cerinþele de business. Ca orice furnizorde servicii, departamentul IT poate(ºi, mai ales, trebuie!) monitoriza utilizareaacestor resurse, facturând efectivfiecare departament funcþie de serviciilefolosite, pe modelul „pay as you go“.Virtualizarea, condiþie sine qua nonPrivate Cloud reprezintã, practic, odezvoltare a conceptului de „DynamicData Center“, concept care presupune,însã, preexistenþa unui nivel superior devirtualizare. Virtualizarea reprezintã ocondiþie sine qua non pentru dezvoltareaunui proiect de tipul Private Cloud. Nueste însã vorba doar de virtualizareaserverelor, ci ºi de extindereala nivelul stocãrii ºi reþelei. (Unprim pas cãtre atingerea nivelului Infrastructureas a Service.)Extinderea proiectelor de virtualizarelansate deja în anii anteriori este una dintreprincipalele prioritãþi ale acestui an,conform analiºtilor. Potrivit Gartner, în2011 departamentele IT ale companiilorcare au dezvoltat deja proiecte de virtualizarea serverelor vor începe sã resimtãdin ce în ce mai acut nevoia unor instrumentededicate de monitorizare ºi managemental platformelor virtuale. Previziuneconfirmatã ºi de analiºtii IDC, încondiþiile în care în 2008-2009 numãrulde maºini virtuale (VM) a depãºit pentruprima oarã numãrul serverelor fizice instalate(estimare fãcutã pe evoluþia pieþeivest-europene). IDC estimeazã cã decalajulVM - servere fizice va creºte rapidpânã în 2013, raportat la creºterea pecare o vor înregistra, ca volum, serverelefizice în urmãtorii doi ani.Existenþa unor largi ferme de VM-uri,extinderea proiectelor de virtualizare dinzona serverelor cãtre dispozitivele destocare ºi zona de reþelesticã, interesulmanifest faþã de Cloud Computing suntpremisele care explicã optimismul analiºtilorîn ceea ce priveºte creºtereanumãrului proiectelor de Private Cloud.Extinderea nivelului de virtualizare ainfrastructurii IT este, însã, doar o primãetapã în drumul spre Private Cloud. Adoua fazã a proiectului reprezintã un pasdelicat, cel al trecerii de la managementulinfrastructurii la managementulnivelurilor serviciilor pe care le IT-ul leoferã pe baza cerinþelor venite din parteautilizatorilor de aplicaþii. Pentru a realizaacest lucru, este necesarã introducereaunui nivel superior de automatizare(care sã scuteascã departamentul IT deprocedurile repetitive,rutiniere)ºi a unorfuncþionalitãþide self-service pentru utilizatoriifinali, care sã poatã dispune astfel deresursele ºi aplicaþiile de care au nevoieîntr-un timp cât mai scurt, cu efortminim ºi fãrã a apela la suportul departamentuluiIT. Un alt element importanteste introducerea unui sistem extins demonitorizare ºi contorizare a resurselorutilizate, care are rolul nu doar de realizaun control exact al costurilor de „exploatare“,ci de a oferi ºi un suport solidpentru în previzionarea evoluþiei necesitãþilorºi a potenþialelor direcþii de dezvoltarea proiectului.Triada automatizare, self-service, contorizare-monitorizareconsfinþeºte transformareaIT-ului într-o utilitate, un serviciu,modificând radical mecanismelede business din cadrul unei organizaþii.ªi face trecerea cãtre a treia etapã, finalã,pe care o poate atinge un proiect dePrivate Cloud, cea de federalizare, încare IT-ul ca utilitate poate fi livrat (viaInternet) cãtre diverse business units,sub acelaºi model de serviciu. Prin federalizarese realizeazã nu doar livrarea ci ºio interconectare a infrastructurilor deCloud Computing disparate, conectându-leîntr-un singur nivel de management,ceea ce permite alocarea acestoraîn funcþie de cerinþe ºi nevoi.Dupã cum se poate vedea, dezvoltareaunui proiect de Private Cloud nueste un demers facil, care sã poatã fi realizatîntr-un interval de timp scurt ºi fãrãinvestiþii consistente. Avantajele competitivepe care le oferã ºi posibilitãþilemultiple de rentabilizare a investiþiei facca din ce în ce mai multe companii, dincategoria large enterprise, ºi organizaþiicu resurse IT solide sã se arate interesatede lansarea unor astfel de proiecte. RADU GHIÞULESCU40MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

SECURITATETEHNOLOGIEIDC SECURITY ROADSHOW 2011LA BUCUREªTILa Bucureºti s-a desfãºurat în 10 martiecea de-a 9-a ediþie localã a evenimentuluiIDC CEMA IT Security Roadshow. Temaediþiei din acest an este „Win the Game:Beat IT Threats”. IT Security Roadshow seva desfãºura pe parcursul anului 2011 în30 dintre cele mai importante oraºe dinEuropa Centralã, Orientul Mijlociu ºi Africaºi va oferi informaþii despre noi problemede securitate, aducând în dezbateresubiecte precum schimbãrile economiceglobale asupra cheltuielilor de securitate înIT, riscuri ºi conformitate, tendinþele de viitorsau nevoile critice ºi provocãrile îndomeniul securitãþii IT.Piaþa de securitate din Româniaa devenit o importantã oportunitatede afaceri. Cu toateacestea, noile ameninþãri desecuritate ºi tehnologiile apãruterecent sunt doar câteva dintre realitãþilepe care firmele au început sã leînþeleagã ºi sã le accepte. În cadrulevenimentului au prezentat soluþii desecuritate a datelor companiile Printec,Fortinet, Kaspersky, APC by SchneiderRomânia, Crucial Systems ºi Microsoft,în timp ce Bogdan Manolea, reprezentantulAPTI, a pus în discuþie ultimeleproiecte legislative privind securizareaºi securitatea datelor personale.Conform reprezentanþilor IDC ¾ dinbugetul de securitate al companiilorromâneºti este cheltuit pe soluþii de bazã(antivirus, anti-spam), cele mai importanteameninþãri fiind considerate corupereadatelor, furtul de date personale ºiviruºii. Un alt risc considerat major este„denial of service” ca urmare a unoratacuri informatice.Kaspersky a anunþat cã una din preocupãrilemajore se regãseºte acum înzona internetului mobil, la acel momentfiind înregistrate peste 2.000 de semnãturimalware dedicate acestui segment,în timp ce chiar ºi pe Android Market(platforma de aplicaþii pentru mobil asistemului Android) a fost depistatã osuitã de aplicaþii infectate la începutullunii martie. În acelaºi timp, a crescut ºinumãrul de aplicaþii malware de la 1 peminut în 2006 la 1 pe secundã în 2011(70.000 de semnãturi pe zi), în timp ce99% dintre acestea îºi fac update constant.Eduard Bodor de la APC by SchneiderRomânia a prezentat noile soluþii desecuritate pentru centrele de date, incluzând„porþi” care permit accesul larack pe bazã de card sau web remotecontrol. În acest moment cinci din datacenterelelocalizate în România beneficiazãde soluþiile de securitate fizicã(DCPI) ale Schneider, în timp ce numaicâþiva clienþi din douã data-centere auimplementat ºi accesul controlat la rack.Securitate în domeniulfinanciar-bancarEduard BodorGrigoris Dimitropoulos, Group SolutionsManager în cadrul Printec Group aavut amabilitatea sã ne rãspundã lacâteva întrebãri privind securitateadatelor, în special în sistemul financiarbancar.Astfel, cele mai importante vulnerabilitãþisunt considerate: ameninþãrileinterne (angajaþii care pot utiliza datepersonale), fraudele (e-commerce) ºi atacurileinformatice (viruºi, viermi, troieni).Din aceste motive, echipamentelePrintec (ATM) sunt prevãzute cu antivirus,sisteme de fraud detection (dacãun card nu este înregistrat la bancã sistemulsemnalizeazã acest aspect ºi bancavã sunã pentru confirmarea utilizãrii),antiskimming (copiere/clonare de carduri),data loss prevention ºi camere desupraveghere.Referitor la proiectul implementat însectorul 6 (plata taxelor la info-chioºc pebaza cãrþii de identitate), Dimitropoulosîl considerã un proiect unic ºi foarte sigur(tranzacþiile se fac utilizând tehnologiileGPRS/3G, care sunt considerate detop în S.U.A. la ora actualã) ºi a menþionatcã se poartã discuþii ºi chiar s-au demaratproiecte de implementare ºi înalte þãri.„Cu sau fãrã constrângeri legislative,companiile din România trebuie sã asiguresecuritatea datelor interne. În cazcontrar, încrederea consumatorilor sepierde ºi automat scade ºi profitabilitateaafacerii în ansamblu. Directivele ºi standardeleeuropene vor trebui adoptate ºide cãtre companiile din România în celmai scurt timp, motiv pentru care vor finecesare investiþii suplimentare în securitate”,a declarat Grigoris Dimitropoulos. ALEXANDRU PÃDURE15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH41

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHRonnen Brunner, EMC:„UTILIZAREA TEHNOLOGIEIOGIEI POATE COMPENSAREDUCERILE DE PERSONAL DIN SECTORUL PUBLIC“Asociatã, în general, cu domeniul privat, crizaeconomicã a avut un impact la fel de grav ºiasupra sectorului public. Afectate de subfinanþare,instituþiile publice au fost puse însituaþia identificãrii celor mai bune soluþii pentrureducerea costurilor ºi creºterea eficienþei.Într-un interviu acordat Market Watch, RonnenBrunner, Business Development DirectorPublic Sector în cadrul EMC EMEA, considerãcã sistemele informatice sunt singurele carepot suplini reducerea bugetelor.Având o experienþã realã ca ex-CIOîntr-o instituþie publicã ºi o poziþieregionalã în cadrul corporaþiei EMC,care sunt, din punctul dvs. de vedere,principalele provocãri prin care trecadministraþiile publice în mod curent?Sectorul public este marcat profund dereducerile masive de bugete. În multe dintreþãrile regiunii, autoritãþile au contractatîmprumuturi masive, prin comparaþiecu Produsul Intern Brut (PIB), ceea cecreeazã o presiune foarte mare pe reducerilede costuri în sistemul administrativ,pentru toate tipurile de activitãþi, nu doarIT. Ce înseamnã aceste reduceri pentru astfelde organizaþii? Provocarea pãstrãriiaceluiaºi nivel de servicii cu mai puþinibani la dispoziþie. Pânã la urmã, o instituþiepublicã oferã exclusiv servicii – internepentru alte departamente ºi externe pentrucetãþeni, companii sau alte instituþiipublice. Totuºi, din perspectiva IT-ului, nupoþi sta ºi aºtepta, pentru cã aºteptareaînseamnã, de fapt, regres, deoarece tehnologiaavanseazã permanent. Am remarcat,din aceastã perspectivã, cã, în ultimii ani,factorul principal care determinã investiþiiîn sistemele informatice din sectorul publica devenit nevoia de reducere a costuriloroperaþionale ºi mai puþin dorinþa de îmbunãtãþirea serviciilor, aºa cum era câþiva aniîn urmã. Acesta este motivul pentru careconsider „reducerea generalã a bugetelor“drept principala provocare a sectorului. Aldoilea aspect important este optimizareaproceselor, adicã modul în care se poateîmbunãtãþi efectiv modul în care se desfã-ºoarã lucrurile în sectorul public. Aici estenevoie de schimbãri fundamentale. Înfoarte multe þãri din regiune, atât pentrucetãþeni, cât ºi pentru companii, lucrul cuadministraþia, localã sau centralã, implicãinteracþiuni repetate cu multiple instituþii(agenþii, direcþii, departamente etc.). Peaceastã direcþie, EMC promoveazã conceptulde „Connected Government“, prin caretoate instituþiile publice devin interconectateºi schimbã informaþia între ele în cadrulunui sistem unic, chiar dacã sistemeleproprii ale acestor organizaþii sunt diferite.Astfel, cetãþenii sau companiile acceseazãun singur punct de contact, indiferent denatura solicitãrii, întreg procesul simplificându-seconsiderabil.Consideraþi cã reducerile considerabileale bugetelor IT în sectorulpublic au un impact imediat asupramodului în care acest sectoreconomic cumpãrã tehnologie?Cea mai relevantã schimbare pe caream remarcat-o în acest domeniu este modulde abordare a proiectelor. Pânã recent,cele mai multe organizaþii publice derulauproiecte de mare anvergurã, foarte scumpeºi cu derulare multianualã, între 5 ºi 8 ani.Situaþia acum este diferitã, lipsa rezervelorfinanciare necesare susþinerii unor proiectecu un CAPEX mare determinã orientareacãtre OPEX ºi, implicit, cãtre cloud computingºi shared services, care permit platadoar a ceea ce se foloseºte sau utilizarea încomun a aceloraºi resurse.Consideraþi cloud computingun concept viabil pentruadministraþia publicã?Din motive care þin, în principal, de reglementãriºi securitate, nu cred cã vomvedea adoptarea serviciilor de public cloudîn acest sector. Existã însã alte trei direcþiiasociate cloud computing care pot fi susþinuteîn administraþia publicã: private, com-Ronnen Brunner este BusinessDevelopment Director pentru PublicSector în cadrul EMC EMEA (EuropeMiddle East and Africa). Divizia sa faceparte din grupul Information Intelligence.Intrat în echipa EMC în urmã cudoi ani, Ronnen Brunner a lucrat anterior,timp de ºase ani, ca Chief InformationOfficer (CIO) pentru MinisterulJustiþiei din Israel, poziþie care i-a permiso bunã cunoaºtere a domeniului.42MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHmunity ºi hybrid cloud. Deºi cloud computingeste, din multe puncte de vedere,încã un concept, EMC a finalizat deja maimulte proiecte în regiunea EMEA, cele mairãspândite fiind cele de tipul „Communitycloud“. Avem astfel de proiecte în UK, Finlandaetc., unde unele organizaþii publiceºi-au dezvoltat destul de mult infrastructuraîncât sã poatã oferi servicii ºi altor instituþiisimilare. La fel de potrivit este ºimodelul „Private cloud“, care desemneazão infrastructurã deþinutã ºi operatã internde o organizaþie ºi care livreazã servicii cãtrediverse departamente proprii. Un minister,spre exemplu, ar putea funcþionadupã un astfel de model. Cloud computingaduce o schimbare de mentalitate ºi în sectorulpublic ºi oferã perspective de dezvoltareºi colaborare care nu existau anterior.Sunt presate administraþiile publicesã ofere un rãspuns mai rapid cetãþenilorobiºnuiþi acum cu o interacþiuneonline de tipul Web 2.0, Social Mediaetc.? Poate EMC oferi instituþiilorpublice un astfel de suport?Din punct de vedere tehnologic, nivelulaºteptãrilor este foarte ridicat, într-o perioadãîn care utilizatorii sunt obiºnuiþi cuInternetul mobil, Social Media, smartphone-urietc. ºi vor sã interacþioneze cusectorul public într-o manierã similarã,simplã ºi rapidã. Pe de altã parte, criza economicãa generat ºi un val de probleme sociale,iar beneficiarii serviciilor publice nupot aºtepta zile întregi pentru primireaunui rãspuns din partea autoritãþilor, maiales în probleme legate de asistenþã socialã,ºomaj, insolvenþã, dizolvare companii etc.Diferenþa dintre nivelul aºteptãrilor ºi capacitateade rãspuns a instituþiilor publiceeste mare, iar reducerile de bugete desprecare vorbeam anterior riscã sã accentuezeaceastã diferenþã. Soluþii existã ºi constaucu precãdere în optimizarea proceselor,printr-o analizã atentã a acestora ºi identificareacelor mai bune mãsuri de îmbunãtãþire.Nu conteazã doar viteza derãspuns, ci ºi procesarea internã corectã acerinþelor ºi livrarea unui rãspuns de calitate.Primul pas în aceastã direcþie esteeliminarea hârtiei, deoarece proceselebazate pe hârtie sunt greoaie ºi nu pot fi automatizateºi monitorizate. PropunereaEMC cãtre sectorul public este ceea ce senumeºte „Case management“, soluþiebazatã pe Documentum xCP (xCeleratedComposition Platform).Existã elemente comune între„Case management” ºiCitizen Relationship Management?Case management (Managementulcazurilor) este diferit de managementulcetãþenilor/clienþilor (CRM). CRM-ul esteorientat cãtre persoanã/cetãþean, Casemanagementul este orientat nu cãtre persoanã,ci cãtre proces, în toate elementeleacestuia: iniþiere, conþinut, responsabili,fluxuri, automatizare, finalizare etc. EMCDocumentum xCP nu este o aplicaþie sau otehnologie, ci o platformã a cãrei implementarenu implicã scriere de cod. Oricetip de interacþiune cu administraþia publicãeste tratat drept un „caz“ ºi predefinit încadrul platformei pentru un maxim deconfigurabilitate. Existenþa acestor cazuripredefinite face ca perioada de implementaresã fie foarte micã. Avem situaþiaunei þãri din regiune unde au fost necesaredoar douã luni pentru dezvoltarea uneisoluþii cu aplicabilitate naþionalã în domeniulasigurãrilor de sãnãtate. Un avantajeste ºi unicitatea sectorului public la nivelnaþional ºi, chiar dacã legislaþiile diferã dela o þarã la alta, în esenþã sistemele suntsimilare, pentru cã serviciile oferite suntsimilare (naºtere, cãsãtorie, asistenþã socialãetc.). Mai mult, experienþa acumulatã înanumite þãri poate fi utilizatã foarte rapidîn orice alt proiect. România este o piaþãunde, în lipsa unor standarde comune, administraþiapublicã s-a dezvoltat insular,multe instituþii având sisteme informaticeproprietare cu o capacitate limitatã de interconectare.Conservarea investiþiilor anterioareeste o preocupare pentru orice organizaþie,privatã sau publicã, ºi existã petoate pieþele, indiferent de evoluþie. EMCdispune de toate uneltele necesare pentrua conecta soluþiile proprii cu orice sistemproprietar al clienþilor, în scopul preluãrii ºiutilizãrii datelor din aceste sisteme. ObiectivulEMC nu este schimbarea sistemuluiIT al clientului, ci eficientizarea acestuia.Aplicaþiile deja existente pot rãmâne laclient, atâta vreme cât sunt funcþionale ºisunt eficiente din punct de vedere al costuriloroperaþionale. Acesta este, de fapt,cel mai relevant indicator.Poate suplini tehnologia reducereamasivã de personal prin care treceadministraþia publicã româneascã?În sectorul public, reducerile de bugetînseamnã, de cele mai multe ori, reduceride personal, situaþie care nu se petrece doarîn România, ci ºi în Marea Britanie, spreexemplu. Reducerile de personal nu pot ficompensate decât printr-un sistem informaticeficient, care sã permitã automatizareaproceselor ºi eliminarea intervenþieimanuale. Creºterea de eficienþã înseamnãcâºtig de timp ºi, implicit, posibilitatea de aefectua acelaºi numãr de operaþiuni cu maipuþini oameni. Probabil, singura modalitatede a compensa reducerea de personaleste utilizarea intensivã a tehnologiei. GABRIEL VASILE15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH43

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHIndustrial Software furnizeazãsoluþii eficiente de e-administraþiepentru Primãria Alba IuliaPrimãria Alba Iulia a reuºit performanþa dezvoltãriiunui sistem informatic foarte competitiv,utilizând soluþii software de renume , perfectadaptate la cerinþele administraþiei publicelocale. Sistemul informatic al „Cetãþii Unirii”este finanþat din fonduri nerambursabile, soluþiileimplementate prin proiect rãspunzândnevoii punerii în practicã a urmãtoarelor principii:transparenþa în furnizarea de informaþiiºi servicii publice, accesul egal, nediscriminatoriula informaþii ºi servicii publice, inclusiv pentrupersoanele cu dizabilitãþi, confidenþialitatea,respectiv garantarea protejãrii secretului datelorcu caracter personal, garantarea disponibilitãþiiinformaþiilor ºi serviciilor publice.Proiectul implementat de IndustrialSoftware împreunã cupartenerii sãi a fost axat pe promovareala nivelul administraþieipublice locale a unui modde lucru bazat pe utilizarea mijloacelorelectronice, ceea ce conduce, practic, lasimplificarea, accelerarea ºi la posibilitateade a beneficia de un management strategical proceselor economice care urmeazã a fiderulate pe baza unor soluþii informatice.În 2007, Primãria Alba Iulia a pusbazele unei strategii de informatizare pebaza cãreia urma sã fie dezvoltat un sistemintegrat care sã permitã gestionarea activitãþiiºi livrarea unor servicii de calitatecãtre oraº si cetãþenii acestuia. Complementar,instituþia a identificat sursele de finanþarenecesare derulãrii acestui proiectgândit a se desfãºura în mai multe etape.„Am arãtat cã ºtim ce vrem ºi, prin înfiinþareaunei Direcþii de Managemental Proiectelor, am reuºit sã atragem peste120 de milioane deEuro pentru diversearii de dezvoltare.Astfel, am reu-ºit sã investim întrunsistem de e-Administraþie,pentrucã vrem sã rãspundemnevoilor ora-ºului, oamenilor ºiMircea Havacompaniilor ºi sã oferim tuturor celor careinteracþioneazã cu Primãria Alba Iulia unsuport modern ºi normal în egalã mãsurã.În 2007 am definit o strategie de informatizare,iar astãzi mã bucur cã am reuºim sãdevenim un model pentru alte administraþiidin þarã”, declarã Mircea Hava,Primarul Municipiului Alba Iulia.Dezvoltare etapizatãºi cofinanþare europeanãImplementarea sistemului integrat afost planificatã pentru douã etape ºi urmasã conþinã elemente de management aldocumentelor, arhivare electronicã, ERP,CRM, portal, GIS etc. ºi sã transforme fundamentalmodul de lucru din cadrul instituþiei.Prima etapã, gestionatã de integratorulIndustrial Software, a fost finalizatãîn luna decembrie 2010.„Strategia de informatizare definitã în2007 împreunã cu un consultant extern astat la baza unuistudiu de fezabilitatecare a stabilit14 proiecte de carePrimãria Alba Iuliaare nevoie pentrua deveni o adminsitraþiemodernãºi eficientã.Abordarea acestorproiecte s-a fãcutNicolaie Moldovanîn douã etape, prima a fost deja finalizatã ºia inclus soluþiile de management al documentelor,GIS, Patrimoniu ºi portal, urmândpartea a doua care va aborda managementulrelaþiilor cu cetãþenii”, afirmãNicolaie Moldovan, ªef Serviciu ProiecteComunitare în cadrul Direcþiei Programedin Primãria Alba Iulia.În urma implementãrii acestui proiect,cetãþenii Municipiului Alba Iulia vor beneficiade un acces mult mai facil la informaþiide interes personal (obligaþiile privindplata taxelor ºi a impozitelor locale,stadiul unor cereri adresate instituþiei etc.)sau informaþii generale referitoare la interacþiuneacu autoritãþile locale.Eficientizarea activitãþilor la nivelulPrimãriei Municipiului Alba Iulia esterealizatã prin implementarea conceptuluide administraþie electronicã, bazat pe mijloacespecifice tehnologiei informaþiei ºise va translata practic în:• Îmbunãtãþirea furnizãrii informaþiilorºi serviciilor publice cãtre cetãþeni• Eliminarea procedurilor birocratice ºisimplificarea metodologiilor de lucru• Îmbunãtãþirea eficacitãþii ºi calitãþiiserviciilor publice.Interfaþa cu cetãþeniipe o platformã onlineSoluþia implementatã de IndustrialSoftware include 3 componente (internet,intranet, extranet), acestea realizând integrareaîntre diferitele aplicaþii software alePrimãriei Municipiului Alba Iulia, oferindcetãþenilor acces la serviciile e-administraþie.Portalul web dezvoltat în cadrulproiectului este o soluþie gânditã ca punctunic de acces pentru cetãþeni ºi mediul deafaceri, menitã sã înlocuiascã, în condiþiide securitate a tranzacþiilor, deplasarea laghiºeu ºi interacþiunea fizicã dintre cetãþeansau delegatul unei companii ºi funcþionarulpublic. Aºadar, portalul reprezintãun punct de acces la serviciile electronicefurnizate de cãtre Primãrie, oferind cetãþeniloracces la informaþii de interes general,44MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHprecum ºi la informaþii specifice din bazelede date ale Primãriei (accesul fiind permisnumai în mod autentificat) privind anumiteobligaþii locale sau documente, formulare,cereri, sesizãri, stadiul rezolvãriiunor solicitãri depuse etc.Serviciile electronice disponibile pentrucetãþeni ºi mediul de afaceri prin intermediulportalului sunt urmãtoarele:• Depunere documentaþii pentru autorizaþiiºi certificate.• Consultare situaþie proprie ºi stadiulsoluþionãrii demersurilor.• Notificãri automate trimise cetãþenilorînregistraþi, cu privire la stadiulsoluþionãrii demersurilor.Platã electronicã.Petiþii, sesizãri, audienþe.Descãrcare formulare tipizate.• Oferire de informaþii online.Proiectul pune la dispoziþie servicii administrativeprin mijloace electronice, respectivva crea beneficii atât pentru utilizatori(cetãþeni ºi mediul de afaceri), cât ºipentru administraþia publicã. Pentru utilizatori,beneficiul principal oferit este reprezentatde accesul facil la serviciile administraþieipublice. Implementarea componentelorproiectului, precum ºi integrareasoluþiilor Portal, ManagementulDocumentelor ºi Arhivã Electronicã,Urbanism ºi Patrimoniu aduc urmãtoarelebeneficii de ordin general pentru utilizatori:• Posibilitatea de autoservire ºi evitarea meandrelor birocratice (transparenþã).• Acces non-stop la informaþii de interes(prin Portalul web).Informare corectã ºi completã.• Servicii integrate obþinute dintr-unsingur punct de acces.Confortul cetãþeanului.• Reducerea costurilor de furnizare ainformaþiilor ºi serviciilor.• Creºterea eficienþei muncii: timp maiscurt de procesare a solicitãrilorcetãþenilor, reducerea aglomeraþiei dela ghiºee, reducerea numãrului deerori ºi plângeri.• Posibilitãþi de creare a unor serviciinoi, destinate publicului, de integrarea proceselor, de automatizare etc.• Îmbunãtãþirea relaþiei dintre administraþieºi cetãþean.Plata electronicã –alternativa la sistemul actualSoluþia de „Platã electronicã”, partecomponentã a acestui proiect, aduce unbeneficiu major cetãþenilor MunicipiuluiAlba Iulia ºi anume posibilitatea plãþiiprin intermediul Internetului, utilizândcarduri bancare, a tuturor categoriilor desume datorate bugetului local: impozite ºitaxe locale, chirii, redevenþe concesiuni,amenzi etc.Soluþia web de platã electronicã esteaccesibilã oricãrui utilizator autentificatprin intermediul portalului Primãriei.Aceasta dispune de o interfaþa clarã ºiuºor de utilizat, interacþiunea cetãþeanuluicu soluþia de platã fiind condusãprintr-un set de paºi logici, personalizaþiîn funcþie de natura relaþiei acestuia cuPrimãria. Aceastã componentã a proiectuluiasigurã tuturor cetãþenilor acces lainformaþiile relevante despre taxele ºi impozitelelocale, oferind în acelaºi timp osoluþie facilã, rapidã ºi comodã pentruachitarea datoriilor la bugetul local.Premierã naþionalã - Microsoft AXpentru sectorul publicSoluþia software “Patrimoniu” dincadrul proiectului “Servicii Eficiente de e-Administraþie ºi Managementul Teritoriuluipentru Primãria Alba Iulia” este o componentãdezvoltatã pe platforma MicrosoftDynamics AX.Aceasta reprezintã un pionierat îndomeniu, deoarece este prima soluþie deacest fel dezvoltatã în România carefoloseºte platforma Dynamics AX de la Microsoft.Arhitectura pe 3 nivele a platformeiMicrosoft Dynamics AX a fãcut posibilãadaptabilitatea la necesitãþile avansateale clienþilor din sectorul public. Avantajelemajore ale soluþiei se regãsesc îninterfaþa familiarã utilizatorilor, a proceseloroperaþionale interne îmbunãtãþiteºi în scãderea timpului derãspuns la solicitãri.Industrial Software este unul dintrepartenerii tradiþionali ai Microsoft, cu expertizãdoveditã în soluþiile dedicate pentrusectorul administraþiei publice.Acest proiect vine sã întãreascã poziþiaIndustrial Software pe piaþa de profil IT dinRomânia, printr-un proiect de înaltã complexitatecu un impact pozitiv în relaþia administraþieiAlba Iulia cu cetãþenii. Este odovadã în plus cã partenerii Microsoft dinRomânia pot livra soluþii de administrare aproceselor unei instituþii publice la celemai înalte standarde, contribuind astfel laeforturile de modernizare, eficientizare ºicreºtere a calitãþii serviciilor oferite populaþiei.“Suntem onoraþisã fim alãturide clientul nostruPrimãria Alba Iuliaºi partenerul nostruIndustrial Softwareîn asemeneamomente pentrucã sãrbãtorim deopotrivãun pionieratîn domeniulcelor mai noi tehnologii, dar ºi un marebeneficiu pentru cetãþeni. Este un exemplufoarte elocvent despre cum tehnologiapoate ajuta cetãþeanul ºi cum, cu voinþã ºimuncã din partea echipelor de proiect, sepoate ajunge la rezultate remarcabile, lastandardele Uniunii Europene”, spuneFlorian Ivan – Partner Strategy&ProgramsLead în Microsoft România.Cu o experienþã de peste 10 ani în sectoruladministraþiei publice, Industrial Software se poziþioneazãpe piaþa de profil ca leader înfurnizarea ºi integrarea de soluþii software ºihardware, vizând toate ariile de funcþionalitatede la nivelul unei instituþii.Industrial Software SRLSibiu, B-dul. Mihai Viteazu, Nr. 2Tel.: +40 269 220426Fax: +40 269 210559E-mail: contact@indsoft.roWeb: www.indsoft.roFlorian Ivan15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH45

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHCall centerele,la modã înadministraþia publicãConform unui sondaj efectuat de Linea Directa Communications în iulie 2009 pe un eºantionde 420 de companii, 33% din respondenþi folosesc serviciile de call center. Dintreaceºtia, 27% desfãºoarã intern astfel de operaþiuni, 5% apeleazã la un call center externºi 1% deþin un departament intern, dar, în acelaºi timp, apeleazã ºi la outsourcing pentruproiectele sezoniere sau atunci când volumul de apeluri creºte considerabil. Ce se maiîntâmplã în aceastã zonã în administraþia publicã ºi de ce cred primãriile cã un call centerle ajutã sã reducã din cheltuieli?n primul rând, un call center nuÎmai este considerat de mult timpde cãtre administraþiile publicedrept un simplu centru de preluarea apelurilor cetãþenilor nemulþumiþi.Existã primãrii în Româniacare, cu ajutorul fondurilor structuralesau din resurse proprii, au pus la punctsisteme de call center care se integreazãcu alte aplicaþii din cadrul primãriei. Deexemplu, actele ºi problemele, cererile,reclamaþiile ºi sesizãrile pot fi preluatepentru rezolvare de Sistemul Informatizatde management al documentelor, întimp real ºi tratate dupã procedurilestandard. Operatorul comunicã celuicare dã telefon numãrul de înregistrare,termenul de rezolvare ºi modalitãþile deurmãrire a cererii fãcute. Aplicaþiile46MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHmonitorizeazã accesul în bazele de date,oferind date despre tipul informaþiilorsolicitate, data/ora oricãrei solicitãri,operatorul care a accesat baza de date,eventual observaþii preluate de la solicitant.Pentru cererile scadente, aplicaþiapoate permite înregistrarea unei sesizãri/reclamaþii,rutate ºi gestionate automatde Sistemul Informatizat de managemental documentelor.Pentru a asigura confidenþialitateainformaþiilor, se creeazã proceduri deidentificare a clientului, iar operatoriicare lucreazã în proiect au semnat unacord, prin care se obligã sã pãstrezeconfidenþialitatea informaþiilor ºi sã nule foloseascã în alte scopuri.Call center non-stopla Primãria BraºovPrimãria Braºov a deschis un serviciutelefonic de informare pentrucetãþeni, care va funcþiona non-stop. Unrobot telefonic va oferi informaþii fãrãintervenþia unui operator uman, cetãþeniivor putea afla unde se aflã cererilelor, la ce serviciu ºi ce etape procedurales-au parcurs. Call center-ul este disponibil24 de ore din 24, având posibilitateade a rãspunde automat la 20 de apeluriºi de a gestiona 60 de apeluri simultane.„Este foarte bun un asemenea sistem,eliminând orice fel de coadã sau perioadãde aºteptare la ghiºee. În plus, vaexista ºi un portal ºi o platformã de platãon-line a taxelor ºi impozitelor localesau a amenzilor ce se încaseazã de DirecþiaFiscalã”, a declarat primarul muncipiuluiBraºov, George Scripcaru. Acestlucru va fi posibil, însã, din luna augusta acestui an, anunþã www.bzb.ro.Cetãþeanul ascultã meniul ºi alege opþiuneadoritã folosind tastatura numericãa telefonului. „Apelurile cetãþenilor vorfi preluate de cãtre personalul din DispeceratulTehnic al Primãriei ºi deceilalþi operatori ai callcenter-ului. Dacãeste necesar, apelul va fi redirecþionatcãtre alte departamente în funcþie decerinþele cetãþeanului”, a explicatGabriela Vlad, ªef Serviciul InformaticPrimãria Municipiului Braºov. Acestlucru este valabil în timpul orelor deprogram. În rest, când operatorul nu vafi disponibil, apelurile ºi sesizãrilecetãþenilor se vor înregistra ºi apoi vorputea fi ascultate de cãtre funcþionariimunicipalitãþii. Aceastã aplicaþie faceparte din proiectul „Primãria Braºov laun click distanþã”, care are un buget de2,1 milioane de lei, dintre care asistenþanerambursabilã acordatã este de 1,6 milioanede lei ºi a fost depus pe Axa prioritarã3 a Programului OperaþionalSectorial „Creºterea competitivitãþii economice”.Call center ºi la RâºnovAdministraþia localã din Râºnov a finalizatimplementarea softului integratcare conþine mai multe aplicaþii pentruinterconectarea serviciilor administrative.Râºnovenii pot, de asemenea, sãdepunã petiþii on-line fãrã sã mai vinã lasediul primãriei, sau pot vizualiza programulde audienþe al primarului, în anumiteperioade. Acelaºi proiect, pentrucare primãria a investit 400.000 de eurode la Ministerul Comunicaþiilor ºi SocietãþiiInformaþionale în softuri ºi echipamente,a dus ºi la crearea unui call center.Sunând la un numãr cu tarif normal,cetãþenii pot afla ce sume au de platã laServiciul de impozite ºi taxe sau dacãvreo cerere deja depusã la primãrie saula vreun serviciu deconcentrat aflat încoordonarea acesteia a fost sau nu rezolvatã.Apelând la acest Call center, râºnoveniisunt preluaþi de un robot care îighideazã printr-un meniu, oferind chiarºi informaþii despre restanþele la impozitesau despre programul cu publiculal primãriei.Cetãþenii judeþului Tulcea vor aveaacces la servicii publice electroniceLa începutul lunii februarie a acestuian, Valerian Vreme, ministrul Comunicaþiilorºi Societãþii Informaþionale, a semnatcontractul de finanþare prin fonduristructurale a unui proiect care va creºteeficienþa serviciilor publice adresate cetãþenilorºi mediului de afaceri din judeþulTulcea. Intitulat „Dezvoltarea serviciilorelectronice cãtre cetãþeni ºi mediul deafaceri din judeþul Tulcea”, proiectul are ovaloare totalã de 6.818.978 lei, valoareatotalã eligibilã fiind 5.499.176 lei, dintrecare 5.389.192 lei reprezintã valoarea asistenþeinerambursabile. Perioada de implementarea proiectului este de 18 luni.Conform informaþiilor prezentate decãtre oficialitãþi, va fi implementat unsistem informatic integrat de managemental fluxurilor interne ºi al resurselor,care va asigura un acces rapid ºi eficiental cetãþenilor la serviciile electronice onlineale administraþiei publice locale,prin utilizarea facilitãþilor oferite de portalsau de callcenter. Printre obiectiveleproiectului se mai numãrã: promovareautilizãrii Internetului ºi a tehnologiilorde callcenter în cadrul instituþiilor publicelocale; creºterea gradului de transparenþãa modului de utilizare ºi de administrarea fondurilor publice; reducereacheltuielilor publice, combatereabirocraþiei ºi a corupþiei la nivelul autoritãþilorlocale; promovarea colaborãriiîntre instituþiile publice pentru furnizareade servicii publice prin mijloaceelectronice. Prin acest proiect, vor fi instruiteun numãr de 75 de persoane pentruutilizarea aplicaþiei informatice. LUIZA SANDU15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 47

RETAILINDUSTRY WATCHCe au de învãþat retaileriide la micii comercianþi?Comportamentul de achiziþie s-a modificatsensibil în ultimii doi ani de crizã economicã.Iar retail-ul este unul dintre sectoarelecare a resimþit din plin acest efect, nudoar pe plan local, ci în multe alte þãri.Scãderea puterii de cumpãrare ºi înãsprireacondiþiilor la acordarea creditelor de consumau generat, inerent, o scãdere a consumului.Pe care marii retaileri încearcã são compenseze prin strategii de loializarea clienþilor.Impactul crizei economice resimþitde marile reþele de retail, ºi nunumai, a devenit vizibil relativrapid, o datã cu explozia campaniilorpromoþionale. La momentulactual, majoritatea reþelelor de retail utilizeazãastfel de campanii, a cãrorfrecvenþã a crescut rapid de la an la an.Mesajele de genul „Cele mai micipreþuri!“ (întãrite, de obicei, prin adagiul„Plãtim de X ori diferenþa de preþ!“) audevenit o prezenþã constantã în peisajulcitadin ºi în mass-media. Atât de constantã,încât, adesea, sunt ignorate. Dindouã motive evidente: primul – banalizareamesajului prin repetiþia lui obsesivãsub varii branduri, al doilea – niciun retailer nu poate susþine cã are celemai mici preþuri din piaþã la toate miilede sortimente de produse pe care lecomercializeazã. Ci doar la cele incluseîn campaniile de reduceri ºi/sau ofertespeciale.Campanii care, corect planificate ºipromovate, reuºesc sã-ºi atingã scopul –acela de a creºte temporar vânzãrile peanumite categorii de produse. Temporarînsã. Ceea ce nu rezolvã, per ansamblu,problema scãderii vânzãrilor. ªi nici nuar putea. Aceasta nu înseamnã, însã, cãastfel de instrumente nu sunt cu adevãrateficiente. Sunt, dar cu limitele derigoare.De aceea, analiºtii în domeniu susþincã mizarea exclusiv pe mecanismul promoþiilorde acest tip nu reprezintã o alegereoptimã pentru marii retaileri. Argumentaþiaacestora se bazeazã pe o axiomãdemonstratã în practicã: atragerea unuinou client este mult mai costisitoare (valorilevariazã între 4 ºi 8) decât menþinereaunuia vechi. Menþinere dificil derealizat în condiþiile actuale când, o datãcu scãderea puterii de cumpãrare, clienþiise informeazã din ce în ce mai atentasupra alternativelor. Dar nu imposibil!Mecanismele uzuale de fidelizareSchemele de fidelizare nu reprezintãun lucru nou în peisajul retail-ului local.Numeroase reþele utilizeazã, de câþivaani buni, mecanismul clasic al cardurilorde fidelizare, în ideea cã, prin intermediulacestui instrument, reuºesc sãcreascã gradul de fidelizare al clienþilorlor.Mecanismul cel mai frecvent utilizatîn cazul cardurilor este cel al acordãriipunctelor de loialitate. Cu ajutorulcãrora, clientul poate obþine reduceri lacumpãrãturile efectuate în respectivareþea sau poate beneficia de anumite discounturila o serie de produse (inclusesau nu în campanii promoþionale).Deþinerea unui card de fidelitateîntr-o anumitã reþea, nu-l poate împiedica,însã, cu nimic pe respectivul clientsã deþinã în portofel încã 3, 4, 5 carduride la concurenþã. Este adevãrat cã, efectuândcumpãrãturi în magazine din variireþele, ritmul de creºtere al „punctajului“este unul lent. De altfel, valoareaefectivã a punctelor pentru client, maiales în primele faze de startare a unuiprogram de fidelizare prin intermediulcardurilor, este o problemã destul de dificilde soluþionat. ªi care reduce sensibilatracþia clienþilor pentru cardurile de fidelitate.De aceea, o soluþie alternativãuzitatã este acordarea de vouchere, prinintermediul cãrora clientul este recompensat(conform anumitor criterii), cu oreducere universal valabilã, de o anumitãvaloare, admisã pentru o perioadãlimitatã de timp.Avantajul micilor comercianþiDar nu mecanismele „externe“reprezintã punctul nevralgic al fidelizãriiîn retail, ci ceea se întâmplã înback-office. Sau mai precis, ceea ar trebuisã se întâmple.Marele reproº care poate fi adus lamomentul actual schemelor de loializareeste acela cã, în majoritatea cazurilor, nurãspund corect aºteptãrilor clienþilor.Mai precis, cã nu acordã „recompense“clientului în conformitate cu aºteptãrilelui, acesta nu beneficiazã de promoþiispeciale, personalizate chiar, pe produselecare îl intereseazã ºi pe care lecumpãrã frecvent. Sã luãm un exempluipotetic: este puþin probabil ca un clientbãrbat, vârstã 45 de ani, în al cãrui coºde cumpãrãturi se regãsesc în mod constantproduse de tipul hranã semipreparatãºi veselã de unicã folosinþã ºicare îºi face cumpãrãturile în marea majoritatea cazurilor dupã ora 20.30, sã fieinteresat de o promoþie la seturi decratiþe sau de servicii de masã de 12 persoane.

RETAILINDUSTRY WATCHDesigur, excepþii sunt numeroase ºipot fi gãsite numeroase explicaþii care sãcontrazicã supoziþia de mai sus. Dar ceeace vrea sã sublinieze exemplul anterioreste importanþa datelor pe care lefurnizeazã sistemele de tipul cardurilorde fidelizare. Datele de consum adunatedin interacþiunea directã cu clientul pebaza cãrora se poate schiþa un profil deconsumator, pe baza valorii medii acoºului ºi a istoricului achiziþiilor pe careacesta le-a realizat în magazinele dincadrul unei reþele de retail.„Înarmat“ cu astfel de informaþii, unretailer poate realiza promoþii dedicatepe anumite categorii de clienþi, rãspunzândmult mai exact aºteptãrilor acestora.Mai ales dacã promoþia în sine serealizeazã punctual, nu în masã, pecanalele de comunicare agreate cu clientul(telefonic, prin e-mail sau SMS etc.).Se rãspunde astfel unei a doua aºteptãriimportante a clientului actual: cea de a ise acorda atenþia pe care ºi-o doreºte ºiconsiderã cã i se cuvine, printr-o relaþionare„one-to-one“.Promoþiile dedicate ºi acordarea unuiplus de atenþie clientului sunt douã elementepe care se bazeazã, în bunã mãsurã,succesul reþelelor magazinelor deproximitate. Dovada cea mai bunã estecreºterea numãrului acestora în plinãcrizã economicã. Faptul cã opereazã cuun volum mult mai mic de clienþi, permitemicilor comercianþi sã iniþieze o relaþiemult mai strânsã cu aceºtia ºi sãbeneficieze de un feedeback directasupra ofertei de produse ºi a serviciilorpe care le furnizeazã. Se poate crea, astfel,un sistem de fidelizare eficient (deexemplu, clienþii loiali pot fi creditaþiºi/sau ofertaþi ad-hoc cu reduceri care sãdiminueze considerabil riscul „dezertãrii“la concurenþã), care poate compensasortimentul redus de produse,comparativ cu alte magazine.Revenind la problematica loializãriiîn retail – pentru a putea beneficia detoate datele pe care sistemele de fidelizarele oferã, retailerii trebuie sãdeþinã un sistem eficient de colectare,sortare, structurare ºi analizare a datelor.Pe baza cãrora sã poatã crea clasificãri declienþi ºi promoþii specializate dedicateacestora, dar ºi predicþii asupra moduluicum va evolua comportamentul deachiziþie al acestora. Este un obiectiv pecare nu mulþi retaileri pot afirma cã l-auatins. Este adevãrat, însã, cã unii nici nuºi l-au propus. Încã... Dar, dacã e sã dãmcrezare specialiºtilor, aceasta este unadintre principalele direcþii de dezvoltarea retailului modern. Rãmâne de vãzutcând devine cu adevãrat vizibilã ºi peplan local. RADU GHIÞULESCUSUPORT TEHNOLOGIC PENTRU APLICAÞII DE LOIALITATE ÎN RETAILÎn spaþiul destul de aglomerat al sectorului Retail, menþinerea clienþilor a devenit o artã, ce presupune îmbinarea mai multorstrategii ºi metode care ºi-au dovedit eficienþa de-a lungul timpului. Începând cu anii ’90, programele de loialitate ºi-au doveditutilitatea, iar de-a lungul timpului au devenit foarte eficiente, în special datoritã avansului tehnologic care a permis elaborareaunor sisteme din ce în ce mai complexe de fidelizare a clienþilor.În calitate de Platinum Partner Intermec, AuthorizedReseller Skeye ºi Datamax O’Neil, TotalTechnologies oferã echipamente, consumabileºi suportul necesar pentru a consolida în cadrulsoluþiilor o bazã hardware versatilã ºi fiabilã.Una dintre metodele prin care retailerii culeg informaþiireferitoare la clienþi ºi obiceiurile lor decumpãrare, dar care serveºte, de asemenea, ºipentru rãsplãtirea acestora, o reprezintã cardurilede fidelitate. Indiferent de tipul de carddorit: de identificare, de membru, de angajat,de loialitate sau de volumul tipãrit, veþi regãsiîn portofoliul de soluþii Total Technologies(tel: 0372.317.714; totaltech@totaltech.ro;vanzari@smartscan.ro) imprimanta de carduripotrivitã ºi consumabilele care oferã celmai bun raport preþ/calitate.Informaþiile culese despre clienþi nu suntvaloroase dacã nu sunt folosite în oferte personalizate,prezentate acestora în cadrul magazinului.În acest sens a fost dezvoltatã aplicaþiaPersonal Shopping Assistant, ce implicãoferirea unui terminal mobil cumpãrãtorilor, cepoate fi folosit în perimetrul rafturilor cu produse.Cumpãrãtorul poate scana un cod debare imprimat pe eticheta de preþ de la raft,fapt ce determinã afiºarea de informaþii ºi promoþiispeciale pe ecranul terminalului.Abordatã static, soluþia anterioarã poate fi construitãºi pe bazã de chioºcuri interactive, prinintermediul cãrora posesorii de card au acces lapromoþii ºi oferte personalizate, conform profiluluipersonal de achiziþii. Acest sistem creeazãun sentiment de interacþiune realã cu programulde loialitate ºi stã la baza unui motiv în plus dea revizita magazinul.15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 49

IMMINDUSTRY WATCHAIPPIMM ºi-a propus sã formezeo nouã clasã antreprenorialã• Tinerii vor înfiinþa în acest an în jur de 3.000 de microîntreprinderi debutante în afaceriÎn mai puþin de o lunã de la lansarea Programuluipentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriimicroîntreprinderilor de cãtre tineri, peste 900de societãþi cu rãspundere limitatã-debutanteîn afaceri, pe scurt SRL-D-uri, s-au înscris dejala Registrul Comerþului. Interesul foarte crescutal tinerilor de a porni o afacere ºi de a beneficiaprin acest program de cei maxim 10.000de euro nerambursabili, fac ca bugetul alocatpentru finanþarea a doar 1.100 de microîntreprinderisã parã insuficient. În interviul acordat,Cristian Haiduc, preºedintele Agenþieipentru Implementarea Proiectelor ºi Programelorpentru IMM-uri (AIPPIMM), a prezentataceastã imagine într-o luminã nouã ºi a vorbit,totodatã, ºi despre celelalte programe aleAgenþiei, care încearcã sã dea consistenþã petermen lung antreprenoriatului românesc.Dintre cele 7 programe pe careAgenþia le coordoneazã iese înevidenþã cel care sprijinã tineriiîntreprinzãtori…Cel mai nou, ºi, în acelaºi timp, cel maide succes program pe care îl gestionãm estecel pus în miºcare de OUG 6/2011, princare acordãm alocaþii financiare nerambursabileîn valoare de pânã la 10.000 de eurotinerilor întreprinzãtori care nu au maiavut o afacere, dar doresc sã înceapã una dela zero.Sunt deja aproape 2.000 de tineri careºi-au rezervat nume pentru înfiinþarea deSRL-D-uri ºi peste 900 de societãþi deja înscrisela Registrul Comerþului. Pânã lasfârºitul anului mã aºtept sã se înfiinþeze înjur de 3.000 de astfel de societãþi, o cifrãbunã pentru primul an de funcþionare aprogramului. Mult mai important este,însã, impactul investiþiei, câte locuri demuncã noi se vor crea, care va fi profitulacestor firme ºi valoarea adãugatã pe care ovor aduce. Acest program este gândit ca oinvestiþie inteligentã, atât din punct devedere economic, prin recuperarea banilorîn 2-3 ani, cât ºi din punct de vedere al dezvoltãriiresurselor umane ºi a formãrii noiiclase antreprenoriale din România.Cererea tinerilor pentru accesareaacestui program a depãºit cele maioptimiste aºteptãri. Veþi suplimentaCristian Haiducbugetul pentru a creºte numãrul deSRL-D-uri ºi a multiplica efecteleeconomice pozitive?Acest program are o parte de evaluare,se bazeazã pe întocmirea unui plan de afaceriºi primirea unui punctaj. Ca atare, nutoate firmele înregistrate vor primi finanþare.În momentul în care se va depãºi numãrulcelor 1.100 de societãþi debutante,vom face un demers pentru majorarea bugetului,dar trebuie sã subliniez cã alocaþiade 10.000 de euro nu reprezintã singura facilitateoferitã. Se pot accesa ºi alte facilitãþi,precum creditele garantate în proporþie de80% de Fondul Naþional pentru Garantareºi în valoare de pânã la 80.000 de euro, scutireaacestor firme de platã a CAS pentrucel mult 4 angajaþi în limita salariuluimediu brut lunar, scutirea de platã a ta-50MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

IMMINDUSTRY WATCHxelor de înmatriculare la Registrul Comerþuluietc. Accesul la creditare pentru o societatenou înfiinþatã este, în general, foartedificil. Aportul unui astfel de credit din totalulvalorii investiþiei poate fi mult maisemnificativ decât alocaþia financiarã însine.În altã ordine de idei, preºedintele PatronatuluiTinerilor Întreprinzãtori ne-asemnalat cã asociaþii de tineri întreprinzãtoridin alte þãri europene ºi-au manifestatinteresul de a prelua ca model acest program,atractiv datoritã simplitãþii accesãriisale: înscrierile se fac online de acasã ºi estenecesar un numãr minim de documente,eliminându-se astfel birocraþia, suspiciunile,câºtigându-se timp ºi eficienþã. Ceicare acceseazã programul nu se întâlnesccu niciun funcþionar ºi astfel nu existãnervi, discuþii, corupþie. Aplicaþia a fost realizatãde o firmã româneascã, costurilefiind foarte mici, de sub 15.000 de euro.Care sunt celelalte programeprin care susþineþi dezvoltareaIMM-urilor româneºti?Avem ºi alte programe mai mici ca buget,dar interesante prin conþinut, princeea ce oferã. Programul START se adreseazãsocietãþilor comerciale care au pânãla doi ani vechime ºi care doresc sã-ºi dezvolteactivitatea. Acordãm cofinanþare depânã la 70% în încercarea de a oferi suportpentru o a doua ºansã în afaceri acelor întreprinzãtoricare, deºi au mai avut o firmãºi au dat faliment sau au lichidat-o, au oanumitã experienþã ºi doresc în continuaresã încerce sã construiascã un business.Bugetul acestui program este de 10 milioanede lei, iar alocaþia financiarã nerambursabilãeste de pânã la 100.000 lei. Înaceste condiþii, de acest program vor beneficiadoar în jur de 100 de societãþi comerciale,în principal cele care vor urma ºicursuri de formare antreprenorialã prinprogramul complementar EMPRETEC.Desfãºurat în cele opt oficii teritoriale pecare le avem, programul este organizat deUNCTAD Geneva ºi conceput la Harvard,fiind funcþional în multe þãri din lume. Înesenþã, este un mini-MBA care dureazãnouã zile, toþi cei care l-au fãcut spunândcã le-a schimbat viaþa. Este gândit pentrucei care doresc sã porneascã o afacere sausã ºi-o dezvolte pe cea existentã prin dezvoltareaaptitudinilor ºi competenþelorantreprenoriale, care primesc cu aceastãocazie anumite repere ºi sugestii pentru a-ºi îmbunãtãþi anumite aptitudini ºi competenþe.Programul este subvenþionat în proporþiede 80-90%, cursanþii plãtind o sumãmodicã, de 1.000 de lei, fiindu-le asiguratetoate condiþiile: materialul didactic, cazare,masã pe parcursul a 9 zile. În acest an,240 de persoane vor urma aceste cursuri.La cerere, se mai pot organiza astfel decursuri, dar, bineînþeles, la costuri maimari. În 2012 vom încerca sã dublãmnumãrul absolvenþilor.Cât de important este pentrumanagerii ºi angajaþii din IMM-urisã urmeze cursuri de formare,de îmbunãtãþire profesionalã?În România nu existã o tradiþie, o educaþieantreprenorialã, ºi, de asemenea, oculturã antreprenorialã foarte bine dezvoltatã.Toate lucrurile bune se învaþã greu,cu sacrificii. Este foarte important ca, maiales tinerii, sã înveþe ºi sã facã afaceri la unnivel profesionist, sã aibã planuri de afaceri,idei inovatoare, pe care sã ºtie sã lepunã în evidenþã, sã ºtie sã acceseze creditele,fondurile de garantare, instrumentelede sprijinire a afacerilor.Ce recomandãri aveþi pentrumanageri pentru a-ºi faceafacerea mai performantã?Cred cã este esenþial sã aplice idei ºitehnologii inovative, sã încerce sã cucereascãnoi pieþe. Dacã vor reuºi sã punã înaplicare aceste lucruri, IMM-urile vorprospera ºi implicit economia româneascã.Care este cel mai ambiþios obiectivpe care Agenþia ºi dumneavoastrãvi-l propuneþi pe termen lung?Unul dintre dezideratele noastre estede a juca un rol important în procesul deschimbare a structurii pe vârste a antreprenorilor,în aºa fel încât clasa antreprenorialãsã fie dominatã de cei tineri.Un alt obiectiv este acela de a determinaºi sprijini societãþile comerciale sã fieinovative. Termenul de inovare trebuieprivit in sensul larg, nu numai prin utilizareade tehnologii inovative, ci extins lanivel de management, marketing. Deasemenea, punem accent ºi pe creativitateaantreprenorilor, pe punerea în practicã aideilor inovative. În acest sens, ProgramulSTART a fost gândit astfel încât sã creezecondiþii necesare înfiinþãrii de business-uriinovative, prin sprijinirea ideilor inovatoareale tinerilor antreprenori, facilitându-seastfel prin program accesul la finanþareºi creditare.În ce stadiu evolutiv credeþicã se aflã IMM-urile româneºtiîn acest moment?Pot compara IMM-urile cu un copilcare trece puntea spre adolescenþã. ÎnRomânia trecem de copilãrie ºi ne apropiemde adolescenþa business-ului.În cadrul acestui proces Agenþia îºipropune sã fie o locomotivã, în specialpentru tinerii antreprenori, pe care sã-itragã înainte, sã-i oblige sã avanseze. Importante sã tragem cât mai multe vagoanecare sã conþinã cât mai multe bogãþii. ALEXANDRU BATALI15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 51

EDUCAÞIEINDUSTRY WATCHArticolele cercetãtorilor românivor intra mai repede în atenþiacomunitãþii ºtiinþifice mondiale• O platformã IT modernã accelereazã deja valorificarea producþiei editoriale academiceCând auzim prima oarã numele SCIPIO, primul gând ne duce la fostul general ºi politicianroman din timpul Rãzboaielor Punice, unul dintre cei mai mari conducãtori militariai lumii. Istoria recentã a adãugat o nouã semanticã termenului, SCIPIO fiind de anultrecut acronimul de la Scientific Publishing & Information/Platforma Editorialã Românã,un sistem informatic conceput sã creascã vizibilitatea ºi, implicit, valoarea articolelor publicateîn revistele ºtiinþifice din România. Asemenea precursorului sãu antic, noul strategSCIPIO îºi propune sã cucereascã, sã câºtige teritorii. De data aceasta pe harta vastã ºicomplicatã a producþiei editoriale ºtiinþifice mondiale. Miza este creºterea numãruluide citãri internaþionale primite de cercetãtorii români care publicã în revistele autohtoneºi, dintr-o perspectivã mai largã, punerea în valoare, prin publicare ºtiinþificã, a rezultatelorcercetãrii universitare din România.Platforma Editorialã RomânãSCIPIO este accesibilã tuturorpublicaþiilor ºtiinþifice universitare(asociate unei ºcoli doctorale,cu apariþie regulatã)care doresc sã beneficieze de funcþionalitãþilesistemului. Pânã în acest moments-au înregistrat 160 de publicaþii,dar Sorin Avram, coordonatorul pachetuluide lucru „Capacitate editorialã“,estimeazã cã, pânã la sfârºitul anului, vorfi înregistrate aproximativ 500 de revisteºtiinþifice.În cadrul Platformei se vor publicaarticolele ºtiinþifice care au trecutprintr-un proces de selecþie (de tip peerPlatforma Editorialã Românã este o componentã a proiectului strategic „Doctoratul înªcoli de Excelenþã – Evaluarea calitãþii cercetãrii din universitãþi ºi creºterea vizibilitãþiiprin publicare ºtiinþificã”, unul dintre principalele sale obiective fiind întãrirea capacitãþiieditoriale a publicaþiilor româneºti pentru a intra în fluxul principal de cunoaºtere prinindexarea în baze de date scientometrice. În acest sens, a fost dezvoltatã PlatformaEditorialã Românã – SCIPIO (www.scipio.ro), platformã informaticã ce este compatibilãcu platforme de prestigiu internaþional, precum SpringerLink sau ScienceDirect. Destinatãpublicaþiilor ºtiinþifice româneºti, SCIPIO permite automatizarea procesului editorialºi propune spre adoptare standardele internaþionale din domeniu.Lansarea Platformei Editoriale Române a avut loc anul trecut, pe 17 septembrie, laUniversitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã din Bucureºti, unde au participatdirectori ºi redactori-ºefi ai editurilor ºi publicaþiilor ºtiinþifice româneºti.„SCIPIO va fi suportul pentru publicare electronicã, urmând a fi dezvoltatã ca o bibliotecãdigitalã a producþiei ºtiinþifice din România. Prin includerea pe platformaSCIPIO a revistelor recunoscute CNCSIS din categoriile A, B, B+, vom dezvolta o bazãcomplexã de date a producþiei ºtiinþifice din România”, a declarat, cu aceastã ocazie,prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, manager al proiectului.review) organizat de cãtre redacþiile revistelorrespective. Pentru o diseminarecât mai largã ºi o creºtere a gradului devizibilitate a revistelor înregistrate, sedoreºte publicarea atât a noilor ediþii, câtºi a arhivelor acestor reviste. Pe parcursulîntregului flux publicaþional, începândde la recepþia manuscrisului,pânã la pregãtirea ºi obþinerea formei finalepentru tipar sau publicare online,utilizatorii beneficiazã de suportulechipei SCIPIO.La sfârºitul lunii februarie, pe PlatformaSCIPIO erau deja înregistraþi 283de utilizatori, reprezentând 160 de revisteºtiinþifice. În luna februarie 2011au fost publicate 78 de noi articole, cu 28de articole mai mult decât în luna ianuarie.Aceste informaþii au fost înregistrateîn condiþiile în care majoritateapublicaþiilor ºtiinþifice româneºti are operiodicitate mai mare de 3 luni.Ioan Dumitrache52MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

EDUCAÞIEINDUSTRY WATCHDrepturi de acces ºi limitãriAccesul pe Platforma SCIPIO esteliber, de tip open access, articolele publicateîn acest spaþiu putând fi citite înprincipiu, de cãtre orice persoanã caredoreºte acest lucru.Navigarea prin crearea unui cont deutilizator autentificat vã permite salvareacãutãrilor realizate, primirea denotificãri privind apariþiile de noi numere,de noi articole ale autorilorpreferaþi, atragerea în corpul recenzenþilorunei reviste sau în bordul editorialal revistei etc.Vizualizarea articolelor depinde depolitica editorialã adoptatã de cãtrefiecare revistã. Astfel, în cadrul Platformeise vor putea întâlni atât revistece au optat pentru modelul open-acces,în care accesul este gratuit, cât ºi revistepentru care existã posibilitatea de achiziþiea articolelor individual ºi/sau a unuiabonament.Principalele beneficiiPlatforma Editorialã Românã este unsistem informatic performant care automatizeazãprocesul editorial ºi propunespre adoptare standardele internaþionaledin domeniu. Obiectivul SCI-PIO.ro este de a asigura revistelor ºtiinþificeînregistrate mecanisme de creºterea vizibilitãþii în spaþiul virtual ºi anumãrului de citãri primite de cercetãtoriiromâni ce publicã în revisteleautohtone.“Platforma SCIPIO a generat deja unlarg interes în rândul marilor edituri ºial agregatorilor ce activeazã pe piaþa internaþionalã.În acest sens, SCIPIO.rosuportã interconectarea cu alte platformeinternaþionale prin protocoale deschimb a metadatelor ºi a conþinutuluipublicaþiilor ºtiinþifice”, afirmã SorinAvram.Pe de altã parte, utilizatorii SCIPIOvor putea regãsi într-un singur portal informaþiaºtiinþificã disponibilã la momentulactual, vor putea fi notificaþi cuprivire la noile apariþii ale unui autor,ale unei reviste sau li se vor putea semnalanoile apariþii din domeniul de cercetarepe care îl vizeazã.Instruire ºi promovareSorin AvramPentru utilizarea Platformei EditorialeSCIPIO au avut loc sesiuni de trainingla Timiºoara ºi Bucureºti în 2010 ºi,în acest an, la sfârºitul lunii ianuarie, laUniversitatea Transilvania din Braºov,unde s-au reunit 30 de participanþi, careau reprezentat 15 reviste ºtiinþifice dinBraºov ºi Sibiu. Pe 25 februarie 2011, laUniversitatea din Piteºti a avut loc o sesiunede training editorial în cadrulcãreia au fost incluse un modul deprezentare a Platformei Editoriale SCI-PIO, a funcþionalitãþilor acesteia, unscurt curs despre „Indexarea ISI a articolelorºi revistelor”, precum ºi un cursdespre politici editoriale. Pânã în octombrie2011 vor avea loc alte sesiuni detraining în utilizarea SCIPIO în cele maiimportante centre universitare din þarã,urmãtoarea sesiune fiind gãzduitã pe 15aprilie de Universitatea “Dunãrea de Jos”din Galaþi.Programul sesiunilor de training înutilizarea platformei SCIPIO cuprinde ºio prezentare a „Indexãrii ISI a articolelorºi revistelor”, un scurt curs despre „Managementulpublicaþiilor ºtiinþifice.Planul de afaceri”, precum ºi „Resurseleelectronice în activitatea de editare”.Pentru a putea beneficia integral defacilitãþile SCIPIO, publicaþiile interesatetrebuie sã parcurgã douã etapeobligatorii în procesul de validare a conturilorde acces ºi publicare: înregistrarearevistei ºi transmiterea „Acorduluide utilizare a Platformei EditorialeRomâne – SCIPIO”.SCIPIO.ro este promovat ºi înmediul online, prin newsletter-ul lunartransmis în prezent cãtre un numãr depeste 400 de redactori ai revistelor ºtiinþificedin România. De asemenea, încursul acestui an, va exista ºi o campaniede link-exchange, prin care site-urileuniversitãþilor din România vor gãzduio zonã cu informaþii ºi link-uri cãtresite-ul SCIPIO, care se aºteaptã sã fieaccesat de un numãr cât mai mare decercetãtori, profesori ºi studenþi. ALEXANDRU BATALI TOP 5 ARTICOLECITITE1. Minimum Field Requirements forSpin-Polarized Current AssistedSwitching of Magnetization înNanostructures with UniaxialAnisotropy2. A Knowledge Management Scenarioto Support Knowledge ApplicationsDevelopment în Small and MediumEnterprises3. Calculus of the Power Spectral Densityof Ultra Wide Band – Pulse PositionModulation Signals Codedwith Totally Flipped Code4. Pulse width Modulation CommandSystems Used for the Optimizationof Three Phase Inverters5. Cogging Torque Reduction în BrushlessDC Motors Using Slot-OpeningShift ULTIMELE REVISTEÎNREGISTRATE• Lucrãrile Seminarului GeograficDimitrie Cantemir• Studia antiqua et archaeologica• JOURNAL of RADIOTHERAPY &MEDICAL ONCOLOGY• Anale. Seria Informaticã• Philobiblon - Journal of the LucianBlaga Central University Library, Cluj15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 53

COMUNICAÞIIINDUSTRY WATCHUn nou concept de televiziunedigitalã – IPTV prin AdNet TVAdNet Telecom a lansat AdNet TV, IPTV cuacoperire naþionalã, un serviciu de televiziunedigitalã, transmis direct cãtre TV prinintermediul conexiunii de Internet. IPTVsau Internet Protocol Television este noulTV trend încorporat în conceptul de televiziunedigitalã, televiziune interactivã ceaduce publicului orice conþinut multimediadorit. Calitatea audio ºi video digitalã estemult mai bunã în comparaþie cu televiziuneaclasicã, iar interactivitatea este ocaracteristicã revoluþionarã a acestui pachetde servicii oferit de AdNet TV.Ce este IPTV-ul?Numele IPTV are în esenþã douãcomponente: Internet Protocol (IP),care specificã forma pachetelor de datetransmise prin Internet ºi modul deadresare, ºi Televiziune (TV), care specificãmodul de comunicare care opereazãprin transmisiuni de imagini ºi sunet.Toþi ºtiu ce e TV, dar aici ne referim laserviciile care sunt oferite pentru televizor,precum transmisiuni normale ºivideo la cerere. Dacã îmbinãm cele douãcomponente IP+TV, avem conceptulIPTV.Beneficii„Televiziunea IP permite vizualizareaunui numãr mai mare de canaleTV decât cele recepþionate prin cabluTV (CATV) sau antene satelit (DTH), oCãlin Veleacalitate a imaginii ºi a sunetului superioareºi accesarea unor funcþii precumvizualizarea în reluare a programelorTV, ghid electronic al programelor,posibilitatea de a accesa jocuri online saude a comanda vizualizarea unor anumitefilme sau emisiuni TV contra unei taxe(Video on Demand)”, ne-a informatCãlin Velea, Research & DevelopmentManager AdNet Telecom.Calitatea audio-video a serviciilorIPTV este dependentã de calitateaconexiunii la Internet, un program cuimagine de înaltã definiþie ºi sunetDolby Digital neputând fi accesat, spreexemplu, printr-o conexiune prin telefonulfix, ci printr-o conexiune prinfibrã opticã sau alte tehnologii broadband.Cum accesezi IPTV?Pentru a avea acces la televiziuneaIP, clientul are nevoie de un receptor(set top box). Un Set Top Box (STB) esteun dispozitiv care permite folosirea televizoruluidrept interfaþã între utilizatorºi reþeaua de transmisie de date, primireaºi decodarea semnalelor video digitale(DTV). Set Top Box-urile DTV mai suntnumite ºi receptoare (receivere).Trebuie fãcutã diferenþa între serviciulIPTV furnizat prin set-top-box într-oreþea proprie ºi televiziunea prin Internet,care se referã, în general la transmitereade streaming video prin reþelelepublice, unde accesul se realizeazã, decele mai multe ori, prin intermediulbrowserului web sau al unui programinstalat pe PC.”În cazul variantei prin web sau prinprograme instalate, furnizorul de televiziunenu are niciun control asupra calitãþiitransmisiei ºi nu îºi poate protejaconþinutul. Pe de altã parte, televiziuneaIP via set-top-box presupune transmitereasemnalului TV cu o înaltã calitatea imaginii ºi sunetului pe o conexiuneInternet furnizatã de operator, undecalitatea transmisiei poate fi garantatã ºiconþinutul furnizorului poate fi protejat”,declarã Cãlin Velea.AdNet TV by AdNet TelecomAceastã soluþie extinde conceptul deTV, care ajunge sã includã nivele înaltede interacþiune, personalizare ºi controldin partea utilizatorilor, AdNet TV fiindAmira Rãdulescu54MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

COMUNICAÞIIINDUSTRY WATCHteleviziunea interactivã ce aduce publiculuiorice conþinut multimedia dorit.”AdNet TV este un serviciu pentrucei care vor sã deþinã controlul, pentrucei interesaþi sã þinã pasul cu noile tehnologii,pentru cei care cautã diversitateºi un conþinut de calitate. ServiciulAdNet TV oferã un semnal 100% digital,cu cea mai bunã calitate a imaginiiºi a sunetului datoritã transmiterii semnaluluiTV pe o reþea de fibrã opticã ºia folosirii celei mai performante variantede conectare - FTTH - Fiber ToThe Home. Practic, semnalul pe care îlprimiþi este optic pânã la intrarea înlocuinþã, având parametrii nemodificaþifaþã de semnalul original recepþionatîn head-end. Rezultatul esteunul de care veþi fi foarte mulþumiþi:imagine clarã, profunzimea culorilor ºiun sunet perfect”, afirmã AmiraRãdulescu, Marketing & PR ManagerAdNet Telecom.Cum funcþioneazã AdNet TV?Canalele sunt preluate de pe satelitsau direct de la televiziuni în standardeleMPEG2 sau H.264 ºi livrate printr-unset-top-box. Pentru posturile dinpachetele extinse, transmisia este criptatãºi decodificatã în set-top-box.Transmisia semnalului cãtre abonaþi seface prin reþeaua de mare vitezã AdnetTelecom, asigurându-se calitatea necesarãunei vizionãri optime.Serviciul IPTV este livrat clienþilorpe o conexiune de bandã largã ºi un SetTop Box (STB), iar serviciile furnizatesunt accesate direct pe ecranul televizoruluiºi nu al unui monitor conectat laun computer. STB-ul funcþioneazã ca unweb browser, iar canalele TV sunt accesateprin funcþii speciale ale acestuia.Interactivitatea ºi personalizareasunt principalele avantaje ale AdNetTV. Imaginaþi-vã, de exemplu, cã, întimp ce urmãriþi un meci de fotbal saubaschet, puteþi cãuta detalii despre unuldintre jucãtori sau despre cotaþiile de labursã. Sau poate nu aþi prins un film dela început ºi vreþi sã-l vedeþi în întregime.Acum se poate!COMUNICAT DE PRESÃ08.02.2011Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã implementeazã proiectul „Dezvoltareacapacitãþii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovãrii ºi al transferuluitehnologic pentru asigurarea unei dezvoltãri socio-economice durabile”, Cod SMIS 24120.Proiectul este cofinanþat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaþional „DezvoltareaCapacitãþii Administrative” (PO DCA) 2007-2013, axa prioritarã 1 - Îmbunãtãþiride structurã ºi de proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul majorde intervenþie 1.2. - Creºterea responsabilizãrii administraþiei publice, operaþiunea – Dezvoltareade metodologii ºi instrumente pentru îmbunãtãþirea sistemelor ºi procedurilor demãsurare a performanþelor ºi de raportare asupra activitãþii administraþiei publice.Valoarea totalã eligibilã a proiectului (fãrã TVA) este de 13.400.625,00 lei, din care asistenþafinanciarã nerambursabilã din Fondul Social European este de 11.390.531,25 leiºi 2.010.093,75 lei reprezintã contribuþia ANCS.Obiectivul general al proiectului vizeazã dezvoltarea capacitãþii administrative a ANCSîn vederea îmbunãtãþirii procesului de elaborare, monitorizare ºi evaluare a politicilorpublice de inovare ºi transfer tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltãri socio-economicedurabile. Scopul proiectului va fi atins prin îndeplinirea a douã obiective specifice,respectiv:• Elaborarea ºi implementarea de metodologii de evaluare, monitorizare ºi raportare a activitãþilorde inovare ºi transfer tehnologic precum ºi a rezultatelor acestora ºi realizareade analize ºi rapoarte de evaluare.• Realizarea unui sistem îmbunãtãþit de coordonare, planificare ºi implementare a politicilorpublice de inovare ºi transfer tehnologic, instruirea resurselor umane pentru eficientizareasistemului ºi promovarea acestuia la nivel naþional.Grupul þintã este reprezentat de 105 funcþionari publici din: administraþia publicã centralã,OSIM, ORDA ºi 360 de funcþionari publici din cadrul administraþiei publice locale.Principalele activitãþi ale proiectului sunt:Management de proiect;• Analiza situaþiei actuale a modului de raportare a performanþelor în domeniul inovãrii ºitransferului tehnologic ºi elaborarea de metodologii ºi instrumente pentru îmbunãtãþireasistemelor ºi procedurilor de raportare;• Crearea unei reþele naþionale de manageri de inovare în administraþia publicã centralãºi localã, în vederea creºterii capacitãþii de implementare a politicilor europene de inovarela nivel central ºi local;• Elaborarea unui standard naþional pentru procesul de transfer tehnologic „Modelul dedezvoltare a afacerii prin inovare”;Promovare ºi vizibilitate (mãsuri de informare ºi publicitate);• Auditul proiectului;Proiectul va fi implementat de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificãîn parteneriat cu Asociaþia Românã pentru Transfer Tehnologic ºi Inovare - ARoTT, pe operioadã de 24 de luni.Persoana de contact: Gheorghe BALA, Manager proiect, tel: 021.3162977,Fax: 021.3183071, email: george.bala@ancs.roStr. I.D. Mendeleev nr. 21-25, Sector 1, 010362, Bucureºti.15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 55

COMUNICAÞIIINDUSTRY WATCHANCOMaduce comparatorul de tarifeLiviu Nistoran, care a condus pentru scurtãvreme Autoritatea Naþionalã pentru Administrareºi Reglementare în Comunicaþii (înprezent ANCOM, în 2009 ANC), a venitacum doi ani cu o propunere care a pus pejar operatorii de telecomunicaþii din România:realizarea unui comparator de tarife.Orange România, Cosmote, VodafoneRomânia ºi Zapp au contestat în instanþãdecizia ANCOM cu privire la obligativitateade a furniza clienþilor un set de informaþiilegate de tarifele ºi serviciile prestate.nsã Autoritatea nu a renunþat laÎproiectul pe care îl considerãnecesar pentru clienþii operatorilortelecom din România. La începutullunii martie, ANCOM asemnat contractul de finanþare din fondurinerambursabile pentru comparatorulde tarife.„Pentru ANCOM, acesta este un momentmult aºteptat. Pentru noi, semnareacontractului înseamnã startul unuiproiect la care lucrãm de mai mulþi ani ºicare vine sã rãspundã unei nevoi exprimateîn nenumãrate rânduri de utilizatoriifinali: aceea de a compara uºor ºirapid ofertele existente pe piaþã, pentrua putea face o alegere informatã ºi caresã corespundã întrutotul nevoilor realede comunicaþii ale unei persoane”, a declaratCãtãlin Marinescu, preºedinteleANCOM.Ce informaþii vor afla clienþii?Una dintre prevederile deciziei77/2009 obligã furnizorii sã punã la dispoziþiaANCOM informaþiile necesarepentru ca Autoritatea sã realizeze ºi sãpunã la dispoziþia publicului un portalde internet care sã permitã comparareatarifelor ºi condiþiilor oferite de furnizoriide telefonie mobilã, telefonie fixãºi acces la Internet în bandã largã, prinintermediul unei aplicaþii interactive detip „calculator de preþuri”. Aplicaþia vapermite introducerea de cãtre utilizatora unui set de opþiuni de consum ºi vaefectua o analizã comparativã a ofertelorexistente pe piaþã (introduse în baza dedate), oferind apoi acestuia un clasamental celor mai avantajoase oferte din punctulde vedere al preþului, în funcþie deopþiunile sale.Deºi furnizorii oferã ºi în prezent numeroaseinformaþii, accesarea acestoraeste adeseori dificilã, utilizatorul fiind„bombardat” cu oferte ºi promoþii, celemai multe dintre ele fiind condiþionatede alte elemente (scrise ilizibil în subsolulpaginilor, marcate cu steluþã etc.).De asemenea, compararea ofertelor ºi aCãtãlin Marinescupachetelor tarifare oferite de diferiþifurnizori este extrem de dificilã, avândîn vedere diversitatea ºi complexitateaacestora.„Acest comparator de preþuri va permiteutilizatorilor sã îºi aleagã cea maipotrivitã ofertã pentru ei. Astfel, efortulunui utilizator care petrecea câteva orepe internet sau câteva zile prin magazineledealerilor, în cãutarea celei maibune oferte, se va transforma într-oaccesare de câteva minute a comparatorului.Aceasta este una dintre cele maiimportante decizii adoptate de Autori-56MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011

COMUNICAÞIIINDUSTRY WATCHtate, care vine în completarea mãsurilorîn favoarea consumatorului, precumportabilitatea numerelor, deblocareatelefoanelor ºi reducerea tarifelor de interconectare”,declara în 2009 Liviu Nistoran,preºedintele ANC, în cadrul conferinþeide presã organizate cu ocaziaadoptãrii deciziei privind obligaþiile deinformare a utilizatorilor care revinfurnizorilor de comunicaþii electronice.De altfel, conform unor studii comandatede ANCOM ºi realizate de Gallupîn anul 2010 privind evoluþia principalilorindicatori din sectorul comunicaþiilorelectronice pentru serviciile detelefonie fixã, telefonie mobilã, acces laInternet ºi servicii de retransmisie a serviciilorde programe de televiziune încazul utilizatorilor finali-persoane fizice,respectiv pentru serviciile de telefoniefixã, telefonie mobilã ºi acces la Internetîn cazul utilizatorilor finali-persoane juridice,un procent destul de redus dintreutilizatorii români cunosc tarifele serviciilorde comunicaþii electronice decare beneficiazã.Studiile au avut ca principal obiectividentificarea comportamentului de consumºi evidenþierea caracteristicilorcererii de servicii de comunicaþii electroniceºi au fost efectuate pe un eºantiontotal reprezentativ la nivel naþionalde 5.983 de persoane fizice ºi 2.832 decompanii ºi instituþii publice.Câþi români vor avea accesla comparatorul de tarife?În perioada martie-aprilie 2010, TheGallup Organization Romania a realizat,la cererea ANCOM, o cercetare care avizat piaþa serviciilor de comunicaþiielectronice, având ca þintã atât segmentulpopulaþie, cât ºi cel de persoane juridice.Principalul obiectiv al acestuistudiu a constat în identificarea comportamentuluide consum ºi evidenþiereacaracteristicilor cererii de servicii de comunicaþiielectronice: telefonie fixã ºimobilã, acces la Internet ºi servicii de retransmisiea programelor TV.Conform studiului, dotarea gospodãriilorromâneºti cu calculatoare continuãsã rãmânã deficitarã: în 48% dintotalul acestora nu existã calculator, iarîn 40% dintre acestea existã în dotare undesktop PC. Mobilitatea nu constituieun element de referinþã pentru dotareagospodãriilor româneºti: numai 12% dinacestea deþin un laptop/minilaptop, în7% coexistând sisteme desktop ºi laptopuri/minilaptop-uri.Aproape jumãtate din respondenþi(47%) nu au utilizat niciodatã Internet,în timp ce majoritatea consistentã a celorcare au utilizat Internetul au fãcut-orecent, în ultimele trei luni (47%).Principala locaþie de accesare a Internetuluieste acasã (42%), locul de muncãsau ºcoala (16%) reprezentând locaþiasecundarã menþionatã de cãtre respondenþi.Telefonul mobil/laptopul ºi internetcafé-urile constituie modalitãþi perifericede accesare a Internetului (3%),fiind, surprinzãtor, plasate semnificativîn urma prietenilor ºi cunoºtinþelor.Majoritatea gospodãriilor româneºti(56%) nu dispune de acces la Internet,în timp ce, dintre cele care beneficiazãde acces, cele mai multe (39%) folosescreþeaua de telefonie fixã. Utilizarea accesuluimobil (2%) ºi a accesului combinat,fix-mobil (3%), ocupã poziþii de niºãdin acest punct de vedere.Principalii furnizori de Internet pentruconexiunile fixe sunt RCS & RDS(45%), Clicknet-Romtelecom (24%) ºiUPC (12%), în timp ce conexiunile mobilesunt furnizate preponderent deOrange (45%), Vodafone (33%), Zapp(6%) ºi RCS & RDS (5%).Valoarea medie a unei facturi lunarepentru accesul la Internet prin conexiunefixã este de 40,90 lei, aceasta fluctuând,în funcþie de tipul de conexiune,între 37,40 ºi 51,90 lei (inclusiv TVA).În doar 1% din companii ºi instituþiinu existã calculatoare. În 65% din companiieste utilizatã o reþea internã de tipLAN, indiferent dacã este prin cablu/firsau fãrã fir (wireless).În 94% din companii se folosesc serviciide acces la Internet plãtite de firmã,indiferent dacã este vorba de internet lapuncte fixe (prin cablu, radio etc.) sau lapuncte mobile (prin telefonul mobil,card/USB etc.).Majoritatea covârºitoare (94%) a companiilorºi instituþiilor folosesc conexiuniinternet la puncte fixe, conexiunile DSL(51%) ºi cele prin fibrã opticã (31%) fiindcele mai folosite în acest scop. Puþin pesteun sfert (27%) din companii ºi instituþiifolosesc conexiuni Internet la puncte mobile,aproape trei sferturi din acestea utilizândaccesul prin card/USB.Romtelecom/Clicknet (59%) esteprincipalul furnizor de servicii de accesla Internet prin conexiuni la puncte fixeîn companii ºi instituþii, fiind urmat lamare distanþã de RCS & RDS (26%).Vodafone (53%) este principalul furnizorde servicii de acces la Internet princonexiuni la puncte mobile în companiiºi instituþii, fiind urmat la o distanþãsemnificativã de Orange (37%).Majoritatea respondenþilor din cadrulcompaniilor ºi instituþiilor (62%) a indicato valoare medie a cheltuielilor lunarecu accesul Internet la puncte fixe, aceastafiind de circa 327 lei (inclusiv TVA).Dacã portalul va fi disponibil dinacest an, românii vor putea alege variantelede tarifare care li se potrivesc ºi,cine ºtie, poate ºi operatorii vor veni cuoferte mult mai personalizate decât înprezent. LUIZA SANDU15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 57

MARKET REVIEWUN LAPTOP CA UN MÃR VERDESony Vaio E verde este al treilea laptopdin seria Vaio pe care l-am avut lateste ºi a fost, de departe, cea mai placutãexperienþã de pânã acum. Spre deosebirede celelalte laptopuri, pe care leamfolosit mai mult acasã, pe acesta amdecis sã-l testez ºi la serviciu, lucrândnumai pe el. Dacã la început culoareaextraordinar de verde m-a cam fãcut sãstrâmb din nas, pe parcurs m-amobiºnuit ºi nu mi s-a mai pãrut deloc„þipãtoare”. Însã verdele nu e singuraculoare disponibilã, putând sã alegeþidin alb/roºu aprins/albastru aprins. Noutateaacestui laptop este touchpad-ul,care este realizat dintr-un plasticabraziv, astfel fiind mult mai simplu deutilizat, se miºcã mult mai rapid ºiaproape cã nu mai e necesarã prezenþaunui mouse. Am apreciat, din nou, displayulcu iluminare LED, o soluþie excelentãatât pentru încãperile în care luminanaturalã nu e suficientã (cum ecazul biroului nostru), cât ºi pentruochii proprii, pentru cã nu te mai dor.Alt punct forte pe care l-am mai semnalatºi înainte este tastatura, la care sescrie foarte uºor, fiind acum mult maigreu sã tastezi din greºealã o literã în locde alta alãturatã.Nu lipseºte butonul dedicat ASSIST,care acceseazã rapid aplicaþia VAIO Care,care faciliteazã diagnosticarea ºi rezolvareaoricãrei probleme de sistem. Deasemenea, este foarte utilã prezenþa butonuluiWEB (lângã butonul ASSIST)pentru a accesa, în câteva secunde, toatefuncþiile de navigare ºi editare pe internet,fãrã sã deschidã sistemul de operareprin secvenþa de butare.Trei porturi USB poziþionate lateralsunt completate de un al patrulea porteSATA/USB, care oferã viteze de transferde cinci ori mai mari cãtre o unitate destocare externã, în comparaþie cu porturileUSB 2.0.Durata de viaþã a bateriei nu estefoarte mare, douã ore, cu aproape toateaplicaþiile importante deschise ºi muzicãla cãºti. Însã acest lucru nu e un impedimentprea mare. Pe scurt, e o achiziþie excelentã,deºi cam scumpã – 3.500 RON. LUIZA SANDUCANON LANSEAZà DOUà IMPRIMANTE COLOR DE FORMAT MARECanon Europe a anunþat lansarea a douã noi imprimantecolor de format mare – modelul imagePROGRAFiPF6300S de 24 inch ºiimagePROGRAF iPF8300S de 44 inch(sistem de cartuºe Canon 8-colourLUCIA EX), cu care adreseazã pieþelefotografice, proofing, producþie proprieºi de volum. „Aceste douã noimodele din gama noastrã de imprimante de formatmare vor permite partenerilor noºtri sã profitede noile oportunitãþi oferite de cererea încreºtere pentru soluþii in-house de imprimare laformat mare. imagePROGRAF iPF6300S ºiiPF8300S sunt soluþii complete pentru productiemicã, în timp util ºi la calitate ridicatã aproof-urilor, fotografiilor, posterelor ºi a materialelorPOS“, a precizat Petronius Secãreanu,General Manager Canon CEE- Bucharest Office.Modelul imagePROGRAF iPF6300S (succesorul luiiPF6000S) ºi modelul imagePROGRAF iPF8300S au fost dezvoltatepentru a completa gama Canon de imprimante de formatmare, alãturându-se modelelor imagePROGRAF iPF6300,iPF6350, iPF8300 ºi iPF8000S. Pe lângã o reproducere de calitatea tonurilor de negru, o gamã extinsã de culoare ºi o excepþionalãrezistenþã la zgârieturi, cele douã noi modele beneficiazãde viteze de print ridicate ºi compatibilitate extinsã pentrufluxuri de lucru, precum ºi un cost total de exploatare foarteredus. Existenþa unei game largi de culori permite celordouã noi modele sã fie utilizate în aplicaþiice necesitã o precizie ridicatã, în timpce un profil de culoare conceput pentruproducþia de postere le oferã un avantajîn producerea de imagini viu colorate.Productivitatea este îmbunãtãþitãprin poziþionarea în oglindã a capului de printareºi prin intermediul opþiunii de printarerapidã, pentru o vitezã de printare dublatã,menþinând în acelaºi timp un nivel de calitatece rivalizeazã cu modul standard. Acestaeste un avantaj major atunci când, la producereade postere sau material POS, timpulde rãspuns este un factor critic. Imprimantelepermit utilizarea modurilor „Proof“,„Image“ ºi „Economy“, ce oferã utilizatoruluiposibilitatea de a decide ce nivel decalitatea doreºte sã obþinã atunci când printeazã. Modul „Proof“produce texte ºi linii clare, fiind ideal pentru imprimarea proofurilor,în timp ce modul „Image“ permite printarea cu preciziea textului ºi a liniilor, fãrã a reduce viteza, fiind o alegere bunãpentru utilizatorii ce pun mai mult preþ pe vitezã decât peprecizia de plasament. Modul „Economy“ reduce consumulde cernealã cu aproape 50%, fiind foarte convenabil în producereaposterelor de uz intern sau pentru verificarea anumitoraspecte în timpul printãrii de test.58MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 2011