<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>1. VME: TLV-TWA (Threshold Limit Value-Time Weight Average). Reprezintă valorile mediicalculate <strong>pentru</strong> 8 h pe zi şi 40 h pe săptămână.2. Clasificarea din anexa Directivei europene67/548/CEE – N: toxic <strong>pentru</strong> mediul ambiant;R50-53: foarte toxic <strong>pentru</strong> mediul acvatic; R50:foarte toxic <strong>pentru</strong> organisme acvatice; T: toxique.Repr. Cat.2; R60: poate afecta fertilitatea; Repr.Cat.2 ; R61: riscuri în timpul sarcinii; Repr. Cat.3;R62: riscuri posibile <strong>pentru</strong> fertilitate; Xn: nociv<strong>pentru</strong> specia umană; R22: nociv în cazul ingestiei.3. STEL: Short-Term Exposure Limit ou valeurslimites d’exposition <strong>de</strong> courte durée. Reprezintăconcentraţiile medii la care poate fi expusă persoananu mai mult <strong>de</strong> 15 min. pe zi.La 16 <strong>de</strong>cembrie 2008, a fost stabilită limitamaximă tolerabilă <strong>de</strong> 1,3 μg/L DEHP <strong>pentru</strong> toateapele <strong>de</strong> suprafaţă (directiva 2008/105/CE). Alţi doiftalaţi – DBP şi BBP figurează pe lista prioritară aAgenţiei Europene <strong>de</strong> Produse Chimice (ECHA)privind stabilirea LMT.Conform ГН 2.1.5.1315-03 şi modificării ГН2.1.5.2280-07 «ПДК химических веществ вводе водных объектов питьевого и культурнобытовоговодопользования», <strong>pentru</strong> apa potabilăîn Fe<strong>de</strong>raţia Rusă limita <strong>pentru</strong> DBP este stabilită<strong>de</strong> 0,2 mg/l.Pentru alimente: Autoritatea europeană <strong>de</strong>securitate a alimentelor (EFSA) a fixat doza zilnicătolerabilă (DZT) <strong>pentru</strong> următorii esteri ai aciduluiftalic :10 μg/kg GC/ zi <strong>pentru</strong> DBP (EFSA Journal2005, 242),500 μg/kg GC/ zi <strong>pentru</strong> BBP (EFSA Journal2005, 241),50 μg/kg GC/ zi <strong>pentru</strong> le DEHP (EFSA Journal2005, 243).Pentru alţi ftalaţi, precum DEP, DMP şi DOPdoza zilnică tolerabilă nu a putut fi stabilită <strong>de</strong> cătreEFSA.Pentru obiectele, <strong>de</strong>stinate contactului cuprodusele alimentare. BBP şi DBP nu sunt autorizaţi<strong>pentru</strong> compoziţia vopselelor şi a lacuriloraplicate peliculelor <strong>de</strong> celuloză regenerată, care potveni în contact cu alimentele (Directiva 2004/14/CEdin 29 ianuarie 2004).Utilizarea DBP, BBP şi DEHP în materialedin plastic şi alţi polimeri <strong>de</strong>stinaţi contactului cuprodusele alimentare este reglementată conformdirectivei europene 2007/19/CE din 02 aprilie2007 <strong>de</strong> modificare a Directivei 2002/72/CEprivind materialele şi obiectele din material plastic<strong>de</strong>stinate să vină în contact cu produsele alimentareşi a Directivei 85/572/CEE a Consiliului <strong>de</strong> stabilirea listei <strong>de</strong> simulanţi utilizaţi <strong>pentru</strong> testarea migrăriiconstituenţilor materialelor şi obiectelor din materialplastic care vin în contact cu produsele alimentare.Reglementare Fe<strong>de</strong>raţia Rusă. Conţinutul<strong>de</strong> DBP este reglementat în Fe<strong>de</strong>raţia Rusă prindocumentul normativ ГН 2.3.3.972-00 «ПДКхимических веществ, выделяющихся изматериалов, контактирующих с пищевымипродуктами», limita <strong>de</strong> admisibilitate fiind < 0,01mg/kg.Reglementare Republica Moldova. În ţaranoastră conţinutul <strong>de</strong> DBP (sau alţi ftalaţi) nuse reglementează în produse alimentare nici lamomentul actual, nici în perspectivă (HG nr.520 din 22.06.2010 Cu privire la aprobareaRegulamentului sanitar privind contaminanţii dinproduse alimentare).Reglementarea conţinutului <strong>de</strong> DBP nemijlocitîn produsele alimentare. Nu este stabilită niciolimită, <strong>de</strong>oarece acesta este un contaminant, careapriori nu ar trebui să fie prezent în alimente. Dar pebaza informaţiilor noi legate <strong>de</strong> evaluarea riscurilorsubstanţelor evaluate şi <strong>de</strong> nevoia <strong>de</strong> adaptare laprogresele tehnice şi la normele actuale <strong>de</strong> calcularea migrării, a fost aprobată Directiva 2007/19/CE,care implică verificarea respectării limitelor <strong>de</strong>migrare specifice (LMS) ale simulantului D <strong>pentru</strong>aditivii autorizaţi şi facilitatori ai polimerizării(PPA).Se introduce conceptul barierei funcţionaledin plastic, şi anume prezenţa unei bariere înmaterialele sau obiectele din plastic care previnesau reduce migrarea din spatele barierei respectiveîn alimente. Numai sticla şi anumite metalepot să asigure o blocare completă a migrării.Plasticul reprezintă o barieră parţial funcţionalăcu proprietăţi şi o eficienţă care trebuie evaluateşi care pot să faciliteze reducerea migrăriisubstanţelor sub anumite LMS sau sub o limită<strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie. Ţinând seama <strong>de</strong> dificultăţile tipului<strong>de</strong> analiză afectat <strong>de</strong> o toleranţă analitică mare,trebuie să se stabilească un nivel maxim <strong>de</strong> 0,01mg/kg dintr-o substanţă neautorizată printr-obarieră funcţională din plastic, <strong>pentru</strong> alimentesau simulanţi <strong>de</strong> alimente.Migrarea substanţelor prevăzute în alimentesau în simulanţi nu poate să <strong>de</strong>păşească0,01 mg/kg, măsurate cu siguranţă statistică printr-o98 - nr. 3(18), septembrie 2010
Chimiemetodă <strong>de</strong> analiză, în conformitate cu articolul 11din Regulamentul (CE) 882/2004.Limita <strong>de</strong> migrare specifică (LMS) se exprimăîntot<strong>de</strong>auna ca o concentraţie în alimente sausimulanţi. Aceasta se aplică unui grup <strong>de</strong> compuşi,în cazul în care compuşii sunt înrudiţi structuralsau toxicologic, în special izomeri sau compuşi dinacelaşi grup funcţional, şi inclu<strong>de</strong> transferul posibil<strong>de</strong> compensare.Totuşi, <strong>pentru</strong> esterul dibutilftalat, se stabileşteLMS = 0,3 mg DBP/kg <strong>de</strong> simulant <strong>de</strong> aliment. Încazul vinului drept simulant <strong>de</strong> alimente serveştesoluţia <strong>de</strong> 15 procente <strong>de</strong> etanol.Recomandări OIV. Nu există <strong>pentru</strong> moment.Au fost <strong>de</strong>sfăşurate mai multe proiecte şi anteproiecte,dar recomandări nu au fost formulate, lafel ca şi <strong>pentru</strong> reziduurile <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong>:Projets <strong>de</strong> résolution concernant les LIMITES<strong>de</strong> certains produits, en ETAPE 610.1. Résidus <strong>de</strong> produits phytosanitairesOENO/SCMA/01/203 FROENO/SCMA/01/203 add.112. Avant-Projets <strong>de</strong> résolution concernant lesLIMITES <strong>de</strong> certains produits, en ETAPE 212.1. Limites en Phtalates dans les vins.Căile posibile <strong>de</strong> contaminare a produseloralimentare cu ftalaţi. Căile posibile <strong>de</strong> contaminare,în ordinea <strong>de</strong>screşterii probabilităţii <strong>de</strong> contaminarea alimentelor, sunt:- în procesul <strong>de</strong> producere, şi anume în urmacontactului:a) cu materialele din cauciuc (ne<strong>de</strong>stinatecontactului cu produsele alimentare)b) cu materiale plastice (ne<strong>de</strong>stinate contactuluicu produsele alimentare)c) cu suprafeţe vopsited) cu unele materiale adjuvante:- la îmbuteliere/ambalare, în special la cald;- din materia primă, dacă:- mediul este contaminat;- DBP intră în componenţa pesticiduluiutilizat;- materia primă a fost în contact cu recipienteledin plastic.Această listă poate fi continuată, <strong>de</strong>oarece listaobiectelor ce conţin ftalaţi este imensă.Provenienţa ftalaţilor poate să difere <strong>de</strong> la un lot<strong>de</strong> produs la altul.Diminuarea riscurilor <strong>de</strong> contaminare aproduselor alimentare, inclusiv a celor vinicole,cu ftalaţi. Potrivit regulamentelor sanitare nr.03.3.3.51 din 21.08.2003 Normative tehnice <strong>de</strong>migrare a elementelor toxice din confecţiile carecontactează cu produsele alimentare şi meto<strong>de</strong>le<strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare şi nr. 06.10.3.67 din 22.12.2004Reguli şi norme sanitaro-epi<strong>de</strong>miologice <strong>pentru</strong>materialele folosite în sectorul alimentar, utilizareadibutilftalatului în materialele şi obiectele <strong>de</strong>stinatesă vină în contact cu produsele alimentare esteinterzisă. Nu se admite nici migraţia dibutilftalatuluidin astfel <strong>de</strong> materiale.Actualmente se află în examinare proiectul HGRegulament sanitar privind materialele şi obiectele<strong>de</strong>stinate să vină în contact cu produsele alimentare,care transpune preve<strong>de</strong>rile Regulamentului CEnr.1935/2004 din 27 octombrie 2004 privindmaterialele şi obiectele <strong>de</strong>stinate să vină în contactcu produsele alimentare. Acesta preve<strong>de</strong>, căMinisterul Sănătăţii, în perioada 2011-2012, vaelabora şi aproba, în modul stabilit, Regulamentesanitare vizând cerinţele specifi ce <strong>pentru</strong> materialeşi obiectele active şi inteligente <strong>de</strong>stinate să vină încontact cu produsele alimentare.Directiva nr. 2007/19/CE Impact asupramaterialelor din plastic (PVC) care pot veni încontact cu produsele alimentare, intrată în vigoareîn UE din 1 iulie 2008, este una specifică, prevăzută<strong>de</strong> către Regulamentul CE nr.1935/2004 din 27octombrie 2004. Ea interzice fabricarea şi importulproduselor PVC <strong>de</strong>stinate contactului cu produselealimentare, în componenţa cărora intră ftalati,stabileşte limitele globale şi specifice <strong>de</strong> migrare şimodul <strong>de</strong> testare a acestora.Astfel, a<strong>de</strong>rarea la Directiva nr. 2007/19/CE, care transpune preve<strong>de</strong>rile RegulamentuluiCE nr.1935/2004 din 27 octombrie 2004 privindmaterialele şi obiectele <strong>de</strong>stinate să vină în contactcu produsele alimentare, ar permite diminuareagradului <strong>de</strong> contaminare a produselor alimentare cureziduuri <strong>de</strong> ftalaţi.Dar aceasta este doar o parte a problemei, careţine <strong>de</strong> autorităţi.Cum responsabilitatea majoră <strong>pentru</strong>inofensivitatea produsului ţine <strong>de</strong> producător, estenecesar ca acesta să-şi analizeze fluxul tehnologic,toate elementele care ar putea să conducă lacontaminarea produsului, şi să le excludă. Estetimpul ca sistemele managementului calităţii, caresunt implementate în majoritatea întreprin<strong>de</strong>rilordin sectorul agroalimentar, inclusiv cele vinicole,să <strong>de</strong>vină funcţionale şi să-şi justifice aplicarea,<strong>de</strong>oarece în cazul contaminanţilor, precum suntftalaţii, sursa contaminării va fi întot<strong>de</strong>auna diferită<strong>de</strong> la un caz la altul.nr. 3(18), septembrie 2010 - 99
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka