<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>PROBLEMAREZIDUURILORDE FTALAŢIÎN PRODUSE VINICOLEproblematică, <strong>de</strong>oarece unii dintre ei nu suntrecunoscuţi drept toxici (di-isodécyle DIDP, diisononyleDINP ) şi se utilizează pe larg în diversedispozitive medicale (figura 1).Acad. Gheorghe DUCA,Acad. Boris GAINA,Prof., dr.hab. Rodica STURZATHE PROBLEM OF PHTHALATES RESIDUESIN WINE PRODUCTSThe problem of population exposure to phthalatescontamination is a major concern to internationalregulatory bodies, but also non-governmentalorganizations, environmentalists, etc. The rejectionby Rospotrebnadzor of some Moldovan wine lots,un<strong>de</strong>r the pretext that it contains dibutyl phthalate,has caused not only material damage to Moldovanproducers, but also enormous moral damage, withdirect impact on the reputation of Moldovan wineindustry.The article examines the issue of phthalatesin general, the regulation of the problem at thenational and international levels, possible ways ofcontamination of foodstuffs and the possibility toreduce these factorsIntroducereFtalaţii reprezintă o clasă <strong>de</strong> produse chimice,constituite dint-un inel benzenic şi două grupăricarboxilice în poziţia orto- (figura 1), care seutilizează extrem <strong>de</strong> larg, fiind în special folosiţidrept plastificatori – adaosuri la substanţelepolimere (mase plastice, cauciucuri, vopsele),menite să le imprime polimerilor (PVC) plasticitate,extensibilitate şi rezistenţă la rupere. Acesteareprezintă 90 la sută din producţia mondială <strong>de</strong>ftalaţi, ceea ce echivalează cu circa 3 mln tone/an.Alte 10 procente din producţia mondială <strong>de</strong> ftalaţi sefolosesc drept solvenţi, <strong>de</strong>naturanţi <strong>pentru</strong> alcool, înprodusele cosmetice, <strong>de</strong> parfumerie, pestici<strong>de</strong> etc.Ftalaţii nu sunt legaţi chimic în matriceapolimerului. Prin urmare, ei pot să migreze înlichidul ce vine în contact cu acesta sau chiar sătreacă în aer. Solubilitatea ftalaţilor în apă este foarteredusă. Pentru dibutilftalat (DBP), spre exemplu,solubilitatea în apă constituie doar 0,1 procente.Migrarea lor este accelerată în prezenţa grăsimilorşi a alcoolului, acestea contribuind la o solubilizaremai importantă a ftalaţilor.Expunerea la ftalaţi nu este întot<strong>de</strong>aunaFigura 1. Utilizarea ftalaţilor ca plastificatoriProducţia anuală <strong>de</strong> dibutilftalat (DBP)în Europa este <strong>de</strong> 26 000 t, iar consumul – <strong>de</strong>18 000 t 1 . DBP se foloseşte prepon<strong>de</strong>rent înurmătoarele domenii:‣ Construcţia maşinilor (plastifiant şi solvent<strong>pentru</strong> vopsele şi lacuri pe bază <strong>de</strong> nitroceluloză);‣ Materiale <strong>de</strong> construcţie (mastică, agenţisurfactanţi, materiale <strong>pentru</strong> acoperirea suprafeţelorinterne şi externe, fibre din sticlă etc.);‣ Industria textilă (lubrifiant <strong>pentru</strong> fibretextile, component al vopselelor <strong>pentru</strong> textile);‣ Liant <strong>pentru</strong> răşinile acetovinilice;‣ Agent anti-spumant <strong>pentru</strong> insectici<strong>de</strong>;‣ A<strong>de</strong>ziv <strong>pentru</strong> hârtie etc.Rata <strong>de</strong> expunere. Mulţi cercetători atestăcă rata <strong>de</strong> expunere la contaminare cu ftalaţi înmajoritatea cazurilor este sub limita dozei zilnicetolerabile (DZT) [1-6]. Dar <strong>de</strong>oarece ftalaţii suntomniprezenţi, este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dificil <strong>de</strong> a <strong>de</strong>terminacu exactitate doza expunerii. Potrivit unui studiuinternaţional [5], acest indice se situează înurmătoarele limite (tabelul 1). Femeile şi copiii micisunt cei mai expuşi.96 - nr. 3(18), septembrie 2010
ChimieTabelul 1Doza zilnică <strong>de</strong> expunere la ftalaţi <strong>pentru</strong>diferite categorii <strong>de</strong> populaţie !Categoria/vârstaDozazilnică,μg /kg GCCopii0-1Copii1- 3Categorii <strong>de</strong> vârstăCopii4- 10Femei18- 20Bărbaţi18- 8055- 380 20- 183 5- 54 8- 124 8- 921GC – greutate corporală,Căile <strong>de</strong> contaminare. Căile principale <strong>de</strong>contaminare cu DBP sunt:• prin inhalare;• prin ingestie, în formă <strong>de</strong> alimente şi apăcontaminate;• prin folosirea produselor <strong>de</strong> igienă, cosmetice,parfumuri etc.;• prin folosirea obiectelor din PVC (jucării,mănuşi, recipiente din PVC etc.);• prin diverse dispozitive medicinale(medicamente în capsule, aparate <strong>de</strong> perfuzie,dispozitive <strong>de</strong> transfuzie a sângelui etc).În opinia experţilor, contaminarea prin inhalareşi prin ingestie <strong>de</strong>ţine un rol primordial. Cercetătoriiolan<strong>de</strong>zi arată că în apa <strong>de</strong> ploaie conţinutul <strong>de</strong>DBP variază între 0,280-0,880 μg/l [14]. În Suediase estimează că circa 75 la sută din cele 200 t <strong>de</strong>DBP, utilizate anual, sunt eliminate în atmosferă(lacuri şi vopsele, în special). Ulterior o bună partepoate fi inhalată, iar alta, după ploaie, nimereşteîn lanţul alimentar. Conţinutul <strong>de</strong> DBP, bunăoară,în apa râului Sena (în regiunea or. Paris, Franţa)după ploaie <strong>de</strong>păşeşte <strong>de</strong> 5-7 ori conţinutul <strong>de</strong> DBP,înregistrat pe timp secetos [8].Riscul <strong>de</strong> contaminare cu ftalaţi prin ingestie.Pentru că sunt liposolubili, ftalaţii au tendinţa <strong>de</strong> ase concentra în alimentele bogate în grăsimi, precumuntul, laptele, brânzeturile. Acestea reprezintă caleacea mai probabilă <strong>de</strong> contaminare alimentară apopulaţiei cu reziduuri <strong>de</strong> ftalaţi. Un studiu americana <strong>de</strong>monstrat că materialele <strong>de</strong> ambalaj pierd anual1 procent din conţinutul total <strong>de</strong> ftalaţi când sunt încontact cu alimentele şi cca 0,1 procente când suntîn contact cu aerul [14]. Pentru DBP, cercetătoriidin Canada (IPCS şi Health Canada) au stabilit,că doza zilnică ingerată variază între 1,9 şi 7,0μg/kg GC/ zi (greutate corporală pe zi), acesteaprovenind aproape în exclusivitate din alimentelecu un conţinut sporit <strong>de</strong> grăsimi [12].Efectul fiziologic şi metabolismul ftalaţilor.Ftalaţii sunt consi<strong>de</strong>raţi substanţe nocive <strong>de</strong> gradul3 (mo<strong>de</strong>rat toxice) care pot produce următoareleefecte (pe termen scurt): alergii, astm etc. Expunereape termen lung poate să conducă la perturbări alesistemului nervos şi endocrin, sporirea riscului <strong>de</strong>cancer, anomalii ale <strong>de</strong>zvoltării la copii etc. [6-10].Ftalaţii sunt consi<strong>de</strong>raţi bioacumulabili, fiind limitaţiprin bio<strong>de</strong>gradare, <strong>de</strong> aceea pot să se acumuleze însol, apă şi în plante, sporind riscul contaminării prinlanţul alimentar [11-12].Ftalaţii sunt produse liposolubile <strong>de</strong> ostabilitate înaltă care se absorb uşor pe cale orală şirespiratorie, mai puţin pe cale cutanată. În organismse distribuie rapid în ţesutul adipos, în plămâni şificat. Cercetările efectuate pe animale <strong>de</strong> laboratorau arătat că eliminarea ftalaţilor din organism seproduce printr-un mod bi-compartimental, a douafază <strong>de</strong> eliminare fiind <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> în<strong>de</strong>lungată, ceeace se explică prin existenţa unui ciclu enterohepatic[13-15]. Diftalaţii sunt supuşi unei etape<strong>de</strong> hidroliză enzimatică cu formarea metabolituluimonosubstituit, a unui alcool primar şi a hexanoluluicu substituent în poziţia 2. Spre exemplu: DEHPgenerează MEHP mono(ethylhexyl) ftalat, 3-octanolşi 2-ethylhexanol (2-EH), care ulterior seoxi<strong>de</strong>ază în acid 2-etilhexanoic (2-EHA). 2-EHAprezintă, la rândul său, un metabolit toxic foarteactiv. Activitatea hidrolitică este asigurată <strong>de</strong> lipazeşi esteraze (enzime pancreatice şi plasmatice).Doze <strong>de</strong> referinţă şi clasificarePentru mediu. Diferite ţări au adoptat, <strong>pentru</strong> ocategorie <strong>de</strong> ftalaţi, dispoziţii legale şi recomandărireferitoare la nivelul maxim tolerabil <strong>de</strong> expunere laacţiunea lor (tabelul 2).Tabelul 2.Reglementarea expunerii la acţiunea unorftalaţi şi clasificarea lorCompuşi Valori limită <strong>de</strong>expunere 1 Clasificare 2DMP-dimetilftalatDEPftalatDBPftalatBBPbenzilbutilftalatdietildibutilDEHP-etilhexilftalat5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (Irlanda,Anglia)3 mg.m -3 (Suedia,Danemarca)5 mg.m -3 (Suedia,Danemarca)5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (USA, Franţa)10 mg.m -3 (Germania)10 mg.m -3 (STEL3USA)N; R50T; Repr. Cat.2; R61Repr. Cat.3; R62 28eATP (2001)N; R50-53T; Repr. Cat.2; R61Repr. Cat.3; R62 29eATP (2004)5 mg.m -3 (USA, Franţa);10 mg.m -3 (Germania)10 mg.m -3 (STEL3USA)nr. 3(18), septembrie 2010 - 97
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka