11.07.2015 Views

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ChimieTabelul 1Doza zilnică <strong>de</strong> expunere la ftalaţi <strong>pentru</strong>diferite categorii <strong>de</strong> populaţie !Categoria/vârstaDozazilnică,μg /kg GCCopii0-1Copii1- 3Categorii <strong>de</strong> vârstăCopii4- 10Femei18- 20Bărbaţi18- 8055- 380 20- 183 5- 54 8- 124 8- 921GC – greutate corporală,Căile <strong>de</strong> contaminare. Căile principale <strong>de</strong>contaminare cu DBP sunt:• prin inhalare;• prin ingestie, în formă <strong>de</strong> alimente şi apăcontaminate;• prin folosirea produselor <strong>de</strong> igienă, cosmetice,parfumuri etc.;• prin folosirea obiectelor din PVC (jucării,mănuşi, recipiente din PVC etc.);• prin diverse dispozitive medicinale(medicamente în capsule, aparate <strong>de</strong> perfuzie,dispozitive <strong>de</strong> transfuzie a sângelui etc).În opinia experţilor, contaminarea prin inhalareşi prin ingestie <strong>de</strong>ţine un rol primordial. Cercetătoriiolan<strong>de</strong>zi arată că în apa <strong>de</strong> ploaie conţinutul <strong>de</strong>DBP variază între 0,280-0,880 μg/l [14]. În Suediase estimează că circa 75 la sută din cele 200 t <strong>de</strong>DBP, utilizate anual, sunt eliminate în atmosferă(lacuri şi vopsele, în special). Ulterior o bună partepoate fi inhalată, iar alta, după ploaie, nimereşteîn lanţul alimentar. Conţinutul <strong>de</strong> DBP, bunăoară,în apa râului Sena (în regiunea or. Paris, Franţa)după ploaie <strong>de</strong>păşeşte <strong>de</strong> 5-7 ori conţinutul <strong>de</strong> DBP,înregistrat pe timp secetos [8].Riscul <strong>de</strong> contaminare cu ftalaţi prin ingestie.Pentru că sunt liposolubili, ftalaţii au tendinţa <strong>de</strong> ase concentra în alimentele bogate în grăsimi, precumuntul, laptele, brânzeturile. Acestea reprezintă caleacea mai probabilă <strong>de</strong> contaminare alimentară apopulaţiei cu reziduuri <strong>de</strong> ftalaţi. Un studiu americana <strong>de</strong>monstrat că materialele <strong>de</strong> ambalaj pierd anual1 procent din conţinutul total <strong>de</strong> ftalaţi când sunt încontact cu alimentele şi cca 0,1 procente când suntîn contact cu aerul [14]. Pentru DBP, cercetătoriidin Canada (IPCS şi Health Canada) au stabilit,că doza zilnică ingerată variază între 1,9 şi 7,0μg/kg GC/ zi (greutate corporală pe zi), acesteaprovenind aproape în exclusivitate din alimentelecu un conţinut sporit <strong>de</strong> grăsimi [12].Efectul fiziologic şi metabolismul ftalaţilor.Ftalaţii sunt consi<strong>de</strong>raţi substanţe nocive <strong>de</strong> gradul3 (mo<strong>de</strong>rat toxice) care pot produce următoareleefecte (pe termen scurt): alergii, astm etc. Expunereape termen lung poate să conducă la perturbări alesistemului nervos şi endocrin, sporirea riscului <strong>de</strong>cancer, anomalii ale <strong>de</strong>zvoltării la copii etc. [6-10].Ftalaţii sunt consi<strong>de</strong>raţi bioacumulabili, fiind limitaţiprin bio<strong>de</strong>gradare, <strong>de</strong> aceea pot să se acumuleze însol, apă şi în plante, sporind riscul contaminării prinlanţul alimentar [11-12].Ftalaţii sunt produse liposolubile <strong>de</strong> ostabilitate înaltă care se absorb uşor pe cale orală şirespiratorie, mai puţin pe cale cutanată. În organismse distribuie rapid în ţesutul adipos, în plămâni şificat. Cercetările efectuate pe animale <strong>de</strong> laboratorau arătat că eliminarea ftalaţilor din organism seproduce printr-un mod bi-compartimental, a douafază <strong>de</strong> eliminare fiind <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> în<strong>de</strong>lungată, ceeace se explică prin existenţa unui ciclu enterohepatic[13-15]. Diftalaţii sunt supuşi unei etape<strong>de</strong> hidroliză enzimatică cu formarea metabolituluimonosubstituit, a unui alcool primar şi a hexanoluluicu substituent în poziţia 2. Spre exemplu: DEHPgenerează MEHP mono(ethylhexyl) ftalat, 3-octanolşi 2-ethylhexanol (2-EH), care ulterior seoxi<strong>de</strong>ază în acid 2-etilhexanoic (2-EHA). 2-EHAprezintă, la rândul său, un metabolit toxic foarteactiv. Activitatea hidrolitică este asigurată <strong>de</strong> lipazeşi esteraze (enzime pancreatice şi plasmatice).Doze <strong>de</strong> referinţă şi clasificarePentru mediu. Diferite ţări au adoptat, <strong>pentru</strong> ocategorie <strong>de</strong> ftalaţi, dispoziţii legale şi recomandărireferitoare la nivelul maxim tolerabil <strong>de</strong> expunere laacţiunea lor (tabelul 2).Tabelul 2.Reglementarea expunerii la acţiunea unorftalaţi şi clasificarea lorCompuşi Valori limită <strong>de</strong>expunere 1 Clasificare 2DMP-dimetilftalatDEPftalatDBPftalatBBPbenzilbutilftalatdietildibutilDEHP-etilhexilftalat5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (Irlanda,Anglia)3 mg.m -3 (Suedia,Danemarca)5 mg.m -3 (Suedia,Danemarca)5 mg.m -3 (USA, Franţa)5 mg.m -3 (USA, Franţa)10 mg.m -3 (Germania)10 mg.m -3 (STEL3USA)N; R50T; Repr. Cat.2; R61Repr. Cat.3; R62 28eATP (2001)N; R50-53T; Repr. Cat.2; R61Repr. Cat.3; R62 29eATP (2004)5 mg.m -3 (USA, Franţa);10 mg.m -3 (Germania)10 mg.m -3 (STEL3USA)nr. 3(18), septembrie 2010 - 97

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!