Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIMATICEÎN CONTEXTULPOSIBILITĂŢILORDE CULTIVARE A NOILORSOIURI DE VIŢĂ DE VIEAcad. Tatiana CONSTANTINOV ,Dr. hab. Maria NEDEALCOV,Institutul de Ecologie şi Geografi e, AŞMAGROCLIMATICAL RESOURCES EVALUATIONIN THE CONTEXT OF POSSIBILITY OF NEW GRAPESVARIETIES CULTIVATIONThe knowledge of wintering conditions’ regionalparticularities for perennial crops is of essentialinterest in the context of global climate change.Minimal extreme temperatures should be estimatedin spatial and temporal for adequate approving ofgrapes variety, for they serve as limitrophe factorsin cultivation. The obtained results have alloweddetermining optimal, favorable and stressed areasfor viticulture.La etapa actuală, în condiţiile schimbărilorglobale ale climei, evaluarea resurseloragroclimatice la nivel regional ocupă un loc aparte.Din punct de vedere al condiţiilor de iernare,teritoriul Republicii Moldova serveşte drept hotarulde nord al amplasării teritoriale pentru unele culturimultianuale termofile, inclusiv şi pentru viţa de vie.Ţinând cont, că unele soiuri devin foarte receptiveşi vulnerabile la stabilirea noilor condiţii climatice,cunoaşterea acestora ar putea contribui esenţialla sporirea productivităţii agricole, mai ales încondiţiile omologării speciilor noi.În aspect regional, în ultima perioadă de timp,sunt cunoscute lucrări [1,2] ce dovedesc o strânsalegătură corelativă dintre condiţiile meteorologicestabilite în perioada iernării şi productivitatea unorculturi pomicole. Analiza anomaliilor climaticedin lunile de iarnă, adică din perioada de iernare,denotă că acestea au un coraport de manifestare şide prevalare a anomaliilor pozitive după anii ‘60ai secolului XX, ceea ce, de fapt, nu contraziceconcluziile cercetărilor anterioare [2]. Demenţionat, că în perioada inclusă în studiu (1960-2009) anomaliile pozitive depăşesc esenţial normaclimatică a iernii. Astfel, în 14 din 49 ani înregistraţidupă anii ‘60 anomaliile pozitive au depăşit cu2 0 C media multianuală. Asemenea anomalii au ofrecvenţă de manifestare de aproximativ o dată la3 ani, iar valorile temperaturii medii sezoniere suntpeste zero grade (fig.1a). Valorile pozitive record aufost înregistrate în anii 1961 şi 2007, când acesteaau depăşit pragul de 4 0 C.În luna decembrie, anomaliile pozitive de peste2 0 C a mediei lunare se echivalează cu valori termicemedii lunare de peste 1 0 C şi mai mult. Asemeneavalori termice au fost înregistrate în 18 cazuripentru perioada menţionată, având o frecvenţă demanifestare de aproape o dată la 4 ani (fig.1b). Aşadar,o dată în 4 ani în Republica Moldova apare risculintrării incorecte în iernare a culturilor multianuale.Cele mai semnificative anomalii pozitive lunaresunt înregistrate ca şi în cazul anomaliilor pozitivesezoniere – în anii 1961 şi 2007.Anomaliile pozitive de peste 2 0 C din cea mairece lună a anului (ianuarie) au o frecvenţă demanifestare o dată la 3 ani. Menţionăm că în ianuariecreşte intensitatea manifestării acestora. Astfel, în 9din 49 ani anomaliile pozitive au depăşit valoareade 4 0 C, iar în 3 cazuri – chiar şi valoarea de 6 0 C.Anomaliile termice maxime pozitive de 6.8 0 C aufost înregistrate în 2007, când temperatura medie alunii ianuarie a constituit +3.9 0 C (fig.1c).În luna februarie, anomaliile termice de peste2 0 C au aceeaşi frecvenţă de manifestare, adică odată la 3 ani, ca şi în cazul anomaliilor pozitive dinianuarie. Creşte numărul de cazuri cu anomaliilepozitive ce depăşesc valoarea de 4 0 C (7 cazuri peparcursul a 49 ani), iar în 2 cazuri – valoarea de6 0 C. Anomaliile termice maxime pozitive de 6.70C au fost înregistrate în 2002, când temperaturamedie a lunii februarie a constituit +4.9 0 C (fig.1d).Sporirea intensităţii anomaliilor pozitive din lunafebruarie poate contribui „la scoaterea prea devremedin iernare” a culturilor multianuale, condiţionândcompromiterea acestora în timpul manifestăriiîngheţurilor de primăvară.La omologarea soiurilor de viţă de vie (tab.1) învederea evidenţierii rezistenţei la ger este importantăşi cunoaşterea spaţială a repartiţiei temperaturilorcritice de vătămare. În acest context, au fostutilizate datele multianuale ce reflectă manifestareatemperaturilor minime extreme din perioada 1960-2009, date colectate şi înregistrate de către ServiciulHidrometeorologic de Stat.Modelarea spaţială a temperaturilor de risc a fostefectuată prin intermediul programului Surfer, cumetoda de interpolare Radial Basis. Hărţile digitaleobţinute au permis evidenţierea particularităţilorregionale în manifestarea temperaturilor critice pentrusoiurile de viţă de vie cu rezistenţă diferită la ger.92 - nr. 3(18), septembrie 2010