Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICOLEA REPUBLICII MOLDOVAÎN CONTEXTULASOCIERII CU UNIUNEAEUROPEANĂDr. hab. Tudor BAJURA,vicedirector pe probleme ştiinţifi ceal Institutului de Economie,Finanţe şi StatisticăAcad. Boris GAINA,academician coordonator al secţieide ştiinţe agricole, prof.THE ECONOMICS OF THE VINE BRANCH OFTHE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE CONTEXTOF ASSOCIATION WITH EUROPEAN UNIONThe work examines the current situation anddevelopment trends of the wine-making industry ofthe Republic of Moldova at the post-privatizationstage. Based on the analytical materials there aresubmitted proposals regarding overcoming of thecrisis situation (the state of degradation, in some cases)of the wine-making industry by the implementationof the restructuring economical mechanisms andinstruments.IntroducereSectorul viti-vinicol al Republicii Moldova dispunede un potenţial valoros de producere a strugurilor,precum şi de prelucrare, păstrare şi comercializarea produselor viti-vinicole. Dincolo desuprafeţele considerabile ale plantaţiilor de viţă devie, de capacităţile suficiente şi, relativ, moderneale întreprinderilor de procesare a materiei primeşi de fabricare a produselor alcoolice, sectorul dateste puternic dotat cu specialişti de bază şi personalauxiliar calificat. Tot în calitate de activ al ramuriiviti-vinicole poate servi brandul Vinurile Moldovei,bine cunoscut în lume, în primul rând, în ţările fosteiUniunii Sovietice. Sunt stabilite şi se menţin la nivelînalt relaţiile de colaborare de lungă durată dintrefirmele-producătoare de produse viti-vinicole şi consumatoriiacestor produse, care au demonstrat permanentfidelitatea şi preferinţele sale faţă de vinurilemoldoveneşti, chiar şi în perioadele de grea încercare,bazate pe embargoul politic şi, deseori, ideologic înceea ce priveşte exporturile produselor respective înFederaţia Rusă şi-n alte ţări post-socialiste.Material şi metodeLa baza cercetărilor economice privinddezvoltarea sectorului viti-vinivcol al RepubliciiMoldova sunt materialele informative ale BirouluiNaţional de Statistică al Republicii Moldova, dateleinformative ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru,precum şi dările de seamă contabile ale firmelorautohtone – producători de băuturi alcoolice.În calitate de metode de bază privind cercetareaaspectelor economice ale ramurii viti-vinicole suntutilizate metodele de formare a rândurilor dinamice,de analiză statistică, de formare a structurilorintegrate, precum şi metodele de comparaţie, deextrapolare, de efectuare a cercetărilor monograficeetc.Rezultate şi discuţiiDeşi dispune de un potenţial bogat, sectorulviti-vinicol autohton, la etapa de post-privatizare(începând cu a. 2000), înregistrează ritmuri lenteşi instabile de dezvoltare. Această constatare tristăeste valabilă atât în ce priveşte plantaţiile de viţăde vie, cât şi capacităţile industriale de procesare astrugurilor, respectiv, capacităţile de maturizare şicomercializare a producţiei gata pentru consum.Net inferioare sunt şi ritmurile de creşterea exportului produselor alcoolice fabricate şiîmbuteliate în Republica Moldova.Starea actuală, precum şi dinamica dezvoltăriisuprafeţelor de plantaţii de viţă de vie, este reflectatăîn tab.1 [1;2;3].Tabelul 1Dinamica suprafeţelor de viţă de vie la etapade post-privatizare, mii haAnii200020012002200320042005200620072008Gospodării agricole(toate categoriile)suprafaţatotală149,0154,0152,0149,0146,0148,0150,0150,0150,0din care,pe rod142,0150,0148,0143,0138,0140,0140,0138,0137,0Sectorul corporativde producţie(întreprinderileagricole)suprafaţatotală50,046,046,046,045,044,044,041,040,0din care,pe rod49,044,044,043,041,039,036,034,032,088 - nr. 3(18), septembrie 2010
Ştiinţe agroindustrialeCu toate că sectorul corporativ de producţie afost şi rămâne principalul furnizor de materie primăîn domeniul viti-vinicol, potrivit datelor reflectateîn tab.1 ponderea acestui sector la capitolulsuprafeţelor viţei de vie (mai ales la compartimentul„pe rod”) este în permanentă scădere, constituind,în a. 2008, doar 23,4 la sută. La începutul perioadeide post-privatizare ponderea sectorului corporativa constituit (ca suprafaţă a plantaţiilor pe rod) 34,5la sută. De menţionat, că în cadrul întreprinderiloragricole şi ale celor agro-industriale corporativeritmurile de reproducere a plantaţiilor de viţă de viesunt mai înalte decât în gospodăriile ţărăneşti (defermier) şi gospodăriile casnice auxiliare. În a.2008,de exemplu, din toată suprafaţa plantaţiilor tinere– 13,0 mii ha – în cadrul sectorului corporativ deproducţie au fost cultivate 8,0 mii ha sau 61,5 la sutădin masivul total al plantaţiilor înainte de intrare perod.Corespunzător, ponderea plantaţiilor tinere îngospodăriile corporative în acest an a constituit20,0 la sută, pe când în cadrul gospodăriilor micide producţie acest indicator a fost la nivel de doar4,5 la sută.Totodată, fie şi cu plantaţiile îmbătrânite deviţă de vie, gospodăriile ţărăneşti (de fermier)şi gospodăriile casnice auxiliare ale locuitorilorsatelor demonstrează mereu productivitate maiînaltă a plantaţiilor de viţă de vie, având întâietateaşi în ce priveşte calitatea strugurilor, în primul rând,a soiurilor de masă (tab.2).Din suprafaţa totală a viilor, soiurile de masă, înprezent, ocupă aproximativ 12,5 la sută, constituind4,9–5,0 mii ha. Roada medie a soiurilor de masă, înultimii ani, se cifrează la nivel de 28,2-34,8 chintalela 1ha.Potrivit datelor operative, cu fabricareaindustrială a vinului în Republica Moldova înprezent se ocupă mai mult de 200 de întreprinderi[4], numărul mediu anual al angajaţilor constituie7,1 mii de lucrători (32,5 de lucrători în calcul lao întreprindere). Volumul producţiei fabricate,exprimat în preţuri curente ale a.2008, a constituit2149,8 mln. lei. Fiind raportat la numărul deîntreprinderi, volumul de producţie industrială avinului, din roada a.2008, este egal cu 9,9 mln. leila o fabrică de vin, iar în calcul la un lucrător mediuanual – 302,8 mii lei.În total, au fost produse, în 2008, 157,7 miitone de vinuri naturale şi spumante, din care: vinurispumante constituie 5720 tone sau 3,6 la sută.Totodată, aceste volume formează doar 42,1 la sutăfaţă de volumele respective de producere a vinurilornaturale şi spumante în perioada de până la embargoulimportului vinurilor moldoveneşti în FederaţiaRusă, care a fost exprimat în anii 2006-2007, dar seextinde şi până-n ziua de astăzi. Din această cauză, omare parte a strugurilor sunt prelucrate în condiţiilecasnice ale agricultorilor, fapt ce pune la îndoialăatât calitatea producţiei gata, cât şi posibilităţilede a o exporta. Drept consecinţă, o mare parte dinvinurile naturale, ulterior, sunt utilizate ca materieprimă pentru producerea divinurilor, inclusiv, cuscopuri de export.De menţionat, că anume exportul produseloralcoolice şi nealcoolice (care împreună formeazăun singur grup în rapoartele Biroului Naţional deStatistică) reprezintă principalul articol de exportal economiei naţionale. Dinamica şi corelaţiavolumelor de export-import al acestor produse estereflectată în tab.3.Anii200020012002200320042005200620072008Producţia totală şi medie a strugurilor la etapa de post-privatizareProducţia totală, miitone218,0133,7166,8179,4190,2122,892,2119,5141,1Gospodării corporative(întreprinderi agricole)Producţia medie lahectar, chintale44,630,137,441,246,431,323,830,840,1Tabelul 2Gospodării ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriicasnice auxiliareProducţia totală, mii tone485,8371,3474,4497,8495,4395,7,73,9478,5494,4Producţia medie lahectar, chintale46,735,045,649,851,139,236,046,047,1nr. 3(18), septembrie 2010 - 89
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>ECONOMIA RAMURIIVITI-VINICOLEA REPUBLICII MOLDOVAÎN CONTEXTULASOCIERII CU UNIUNEAEUROPEANĂDr. hab. Tudor BAJURA,vicedirector pe probleme ştiinţifi ceal Institutului <strong>de</strong> Economie,Finanţe şi StatisticăAcad. Boris GAINA,aca<strong>de</strong>mician coordonator al secţiei<strong>de</strong> ştiinţe agricole, prof.THE ECONOMICS OF THE VINE BRANCH OFTHE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE CONTEXTOF ASSOCIATION WITH EUROPEAN UNIONThe work examines the current situation and<strong>de</strong>velopment trends of the wine-making industry ofthe Republic of Moldova at the post-privatizationstage. Based on the analytical materials there aresubmitted proposals regarding overcoming of thecrisis situation (the state of <strong>de</strong>gradation, in some cases)of the wine-making industry by the implementationof the restructuring economical mechanisms andinstruments.IntroducereSectorul viti-vinicol al Republicii Moldova dispune<strong>de</strong> un potenţial valoros <strong>de</strong> producere a strugurilor,precum şi <strong>de</strong> prelucrare, păstrare şi comercializarea produselor viti-vinicole. Dincolo <strong>de</strong>suprafeţele consi<strong>de</strong>rabile ale plantaţiilor <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong>vie, <strong>de</strong> capacităţile suficiente şi, relativ, mo<strong>de</strong>rneale întreprin<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> procesare a materiei primeşi <strong>de</strong> fabricare a produselor alcoolice, sectorul dateste puternic dotat cu specialişti <strong>de</strong> bază şi personalauxiliar calificat. Tot în calitate <strong>de</strong> activ al ramuriiviti-vinicole poate servi brandul Vinurile Moldovei,bine cunoscut în lume, în primul rând, în ţările fosteiUniunii Sovietice. Sunt stabilite şi se menţin la nivelînalt relaţiile <strong>de</strong> colaborare <strong>de</strong> lungă durată dintrefirmele-producătoare <strong>de</strong> produse viti-vinicole şi consumatoriiacestor produse, care au <strong>de</strong>monstrat permanentfi<strong>de</strong>litatea şi preferinţele sale faţă <strong>de</strong> vinurilemoldoveneşti, chiar şi în perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> grea încercare,bazate pe embargoul politic şi, <strong>de</strong>seori, i<strong>de</strong>ologic înceea ce priveşte exporturile produselor respective înFe<strong>de</strong>raţia Rusă şi-n alte ţări post-socialiste.Material şi meto<strong>de</strong>La baza cercetărilor economice priv<strong>indd</strong>ezvoltarea sectorului viti-vinivcol al RepubliciiMoldova sunt materialele informative ale BirouluiNaţional <strong>de</strong> Statistică al Republicii Moldova, dateleinformative ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru,precum şi dările <strong>de</strong> seamă contabile ale firmelorautohtone – producători <strong>de</strong> băuturi alcoolice.În calitate <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> bază privind cercetareaaspectelor economice ale ramurii viti-vinicole suntutilizate meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> formare a rândurilor dinamice,<strong>de</strong> analiză statistică, <strong>de</strong> formare a structurilorintegrate, precum şi meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comparaţie, <strong>de</strong>extrapolare, <strong>de</strong> efectuare a cercetărilor monograficeetc.Rezultate şi discuţiiDeşi dispune <strong>de</strong> un potenţial bogat, sectorulviti-vinicol autohton, la etapa <strong>de</strong> post-privatizare(începând cu a. 2000), înregistrează ritmuri lenteşi instabile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Această constatare tristăeste valabilă atât în ce priveşte plantaţiile <strong>de</strong> viţă<strong>de</strong> vie, cât şi capacităţile industriale <strong>de</strong> procesare astrugurilor, respectiv, capacităţile <strong>de</strong> maturizare şicomercializare a producţiei gata <strong>pentru</strong> consum.Net inferioare sunt şi ritmurile <strong>de</strong> creşterea exportului produselor alcoolice fabricate şiîmbuteliate în Republica Moldova.Starea actuală, precum şi dinamica <strong>de</strong>zvoltăriisuprafeţelor <strong>de</strong> plantaţii <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong> vie, este reflectatăîn tab.1 [1;2;3].Tabelul 1Dinamica suprafeţelor <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong> vie la etapa<strong>de</strong> post-privatizare, mii haAnii200020012002200320042005200620072008Gospodării agricole(toate categoriile)suprafaţatotală149,0154,0152,0149,0146,0148,0150,0150,0150,0din care,pe rod142,0150,0148,0143,0138,0140,0140,0138,0137,0Sectorul corporativ<strong>de</strong> producţie(întreprin<strong>de</strong>rileagricole)suprafaţatotală50,046,046,046,045,044,044,041,040,0din care,pe rod49,044,044,043,041,039,036,034,032,088 - nr. 3(18), septembrie 2010