Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Pedologiemocirlelor; restabilirea sistemelor de drenaj pesolurile de luncă, în primul rând, a luncii Prutuluide Jos; de amendare a soloneţurilor de stepă, înconformitate cu Programul complex de valorificarea terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor.Partea I. Ameliorarea solurilor degradate”, acceptatprin Hotărâre de Guvern [5].5. ALUNECĂRILE ACTIVE DE TERENStarea actualăCaracteristica principală a alunecărilor de teren oconstituie desprinderea unor mase de sol de diferitevolume şi la diferite adâncimi şi alunecarea lor sprelocuri mai joase, însoţită de deteriorarea completăsau parţială a învelişului de sol, ceea ce provoacăpierderi de terenuri agricole, distrugerea localităţilor,drumurilor şi altor obiecte de menire socială.Factorii cauzali ai declanşării alunecărilor pot finaturali (gravitaţia, natura şi modul de stratificare arocilor, apele freatice, cutremurele de pământ etc.)şi antropici (defrişarea nejustificată a terenurilorîmpădurite, amplasarea insuficient studiată aunor obiecte economice şi hidrotehnice, terasareaversanţilor etc.). Vom menţiona că terenurile atacatede alunecările pasive constituie circa 800 mii ha şisunt predispuse, în anumite condiţii, să treacă încategoria alunecărilor active [11].Dinamica creşterii suprafeţelor alunecăriloractive pe terenurile agricole este următoarea: anul1970 – 21,2 mii ha; 1980 – 48,6; 1990 – 79,3; 1995– 81 mii ha [11]. Pe parcursul a 25 de ani (1970-1995), ca rezultat al activităţii umane incorecte,suprafaţa alunecărilor de teren s-a extins cu 62,6 miiha, crescând anual cu 2,5 mii ha.Măsuri de stabilizare1. Lucrările de prevenire şi combatere aalunecărilor de teren includ: construirea canalelorde evacuare a surplusului de apă pluvială; drenareaterenurilor prin diferite metode; captarea izvoarelorde coastă; împădurirea terenurilor afectate dealunecări sau cu pericol de alunecare.2. Valorificarea terenurilor alunecateeste costisitoare, dar mult mai costisitoare estedelăsarea sau abandonarea suprafeţelor afectate.Cel mai simplu şi eficient procedeu de valorificarea terenurilor alunecate este împădurirea, careva contribui, în timp, la stabilizarea acestora şiameliorarea stării ecologice.6. COMPACTAREA SECUNDARĂ ASOLURILORSituaţia actualăSistemul existent de utilizare a solurilor a condusla compactarea stratului arabil. Stratul recent arat alcernoziomurilor se caracterizează printr-o structurăbulgăroasă cu elemente structurale masive puterniccompactate. Sub stratul de 0-25 cm recent arabilse evidenţiază un strat post-arabil (25-35 cm),foarte compact, cu structura prismatică, bulgăroasăsau monolită, conţinutul de agregate agronomicvaloroase fiind foarte mic (30-50 la sută).Cauzele deteriorării şi compactării structuriisunt: bilanţul negativ al humusului; lucrareaintensivă a solurilor cu maşini grele, cota mică aierburilor perene în asolamentele de câmp.Efectele negative ale destructurării şicompactării solului sunt: înrăutăţirea stării deaşezare; scăderea permeabilităţii şi a capacităţii dereţinere a apei; înrăutăţirea regimului aero-hidric;creşterea rezistenţei la arat; inhibarea dezvoltăriisistemului radicular; calitatea necorespunzătoare aarăturii şi a patului germinativ. Ca urmare a acestorefecte capacitatea de producţie a solului scade, seintensifică fenomenul de secetă pedologică.Măsuri de prevenire a compactizării şi deoptimizare a stării de aşezare1. Implementarea asolamentelor cu o cotă de20-25 la sută a culturilor leguminoase, inclusiv 10-15 la sută ierburi perene.2. Aplicarea îngrăşămintelor organice în dozeoptime.3. Aratul de toamnă sau cizelarea o dată în 4-5ani la adâncimea de 35-40 cm, pentru distrugereastratului subiacent post-arabil compactat, aplicareagunoiului de grajd în doze de (30-40 t/ha) o dată în5 ani, de fosfor şi potasiu conform recomandărilorîn uz.4. Concomitent cu sistemul clasic de lucrarea solului este necesară implementarea treptată a„Sistemului minim de lucrări pentru conservareasolului”. Aplicarea acestui sistem impune producereaunor maşini adecvate pentru efectuareasimultană a mai multor operaţiuni, cu efect minimde tasare a solului.5. Pe terenurile în pantă este necesarăimplementarea în mod obligatoriu a Sistemului deagrotehnică antierozională.Procesele şi formele de degradare a solurilormodifică regimul hidrologic, favorizează aridizareaşi condiţionează deşertificarea teritoriului [12]. Înbaza cercetărilor efectuate, s-a constatat că stareaactuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare, iarpe circa 10 la sută din terenuri – critică.În continuare, prezentăm planul de acţiuniprivind implementarea complexului de măsuri deconservare şi sporire a fertilităţii solului pentruanii 2011-2020. Priorităţile acestui plan sunt:implementarea măsurilor complexe ştiinţificargumentate, simple în executare, puţin costisitoare,economic şi ecologic eficiente; aplicarea pelarg a practicilor agricole prietenoase mediului,preponderent fitotehnice şi agrotehnice care asigurăprotecţia solului şi minimalizarea poluării mediuluicu nutrienţi.nr. 3(18), septembrie 2010 - 85